VIOLENTA SI CRIMINALITATE

CRIMINALITATEA VIOLENTA
DEFINITIE
Reprezinta ansamblul de acte, fapte,comportamente si actiuni care utilizeaza
forta,
amenintarea, constrangerea, santajul etc. al anumitor personae fata de
alte
persoane.
Ea este forma cea mai grava de violenta datorita a patru elemente:
- Pericolul social deosebit de grav si distructiv produs asupra integritatii, libertatii si
demnitatii indivizilor ca si asupra bunurilor acestora. Pentru acest motiv, in orice
legislatie, fapte precum violul, omorul, talharia sunt sanctionate cel mai sever intrucat
produc prejudicii uneori ireparabile asupra victimelor
- Ele creaza sentimente de insecuritate si teama in randul indivizilor si grupurilor sociale.
Prin episoadele violente sau experientele negative traite de catre acestia, inclusiv de
existenta unor zone sau arii criminogene si violente care starnesc sentimente de
teama ( exemplu de lucrare de licenta teama de criminalitate: insecuritate fata de crima,
mass media si criminalitaea )
- Costurile sociale ale criminalitatii violente sunt cele ridicate incluzand costurile pentru
functionarea institutiilor de represiune a crimei, costurile legate de reparatia prejudiciilor
produse asupra victimelor, costuri privind derularea procedurilor privind agresorii si
victimele.
- Acest tip de crime produc o serie de efecte pe termen lung, uneori greu de prevazut si
estimat, care se concretizeaza in fenomene de anxietate si alienatie mintala a unor
victime, izolare sociala si incredere in sine, tendinte suicidale si chiar criminale, labilitate
fizica si emotionala etc.
Tipologia criminalitatii violente
Criminalitatea violenta include o gama larga de fapte si comportamente ce presupun
utilizarea fortei si constrangerii si (care) o anumita etiologie cauzalizalitara
specifica in care se intersecteaza facturi care tin de personalitatea individului,
mediul social si cultural al cestuia, coditiile sau ocaziile favorizante etc.
Exista mai multe criterii de tipologizare a crimei violente:
1.Natura sau tipul de norma incalcata sau violata de catre agresor:
a)crime impotriva vietii si integritatii persoanei, care violeaza dreptul la viata, libertate si
integritate fizica a unui individ (de exemplu: omor, lovituri cauzatoare de moarte,
vatamari corporale)
b)crime violente contra vietii sexuale care lezeaza dreptul persoanei la identitate sexuala
si de a avea relatii sexuale doar cu consimtamantul expres al agresorului (viol, incest,
pedofilie)
c)crime impotriva bunurilor (patrimoniului) dar si asupra integritatii fizice a persoanei
(talharie)
2.Atitudinea agresorului fata de violenta comisa:

a)crime violente cu intentie in care agresorul prevede rezultatul actiunii sale, il doreste si
urmareste producerea lui in urma comiterii faptei (aici se incadreaza cea mai mare parte a
crimilatitatii violente)
b)crime violente cu premeditare care au o circumstanta agravanta intru-cat pe langa
intentie exista si o pregatire materiala si morala ( procurarea de obiecte contondente,
arme de foc sau arme albe de catre aggressor, inspectia viitorului loc al crimei,
ascunderea urmelor crimei etc)
c)crime violente din culpa care sunt sanctionate relativ mai bland comparativ cu primele
doua intru-cat criminalul prevede rezultatul actiunii sale si desi nu-l accepta trebuia si
putea sa-l prevada (de exemplu accidentele de circulatie, omorul din imprudenta etc)
1.

numarul de participanti la realizarea violentei

a)crima violenta individuala cea mai frecvent intalnita intrucat agresorul prefera sa
actioneze singur pentru a fi sigur de rezultatul actiunilor sale si pentru a nu avea complici
care sa duca la descoperirea lui;
b)crima in grup care presupune participarea mai multor personae fiecare avand un rol
bine stability (autor moral, autor material, complice, tainuitor etc.). o forma agravanta a
crimei in grup este crima organizata care se manifesta sub forma bandelor de indivizi care
executa jafuri cu mana armata, rapiri si traffic de personae, reglari de conturi, omor la
comanda,(sociologul American DONALD CRESSEY a scris ORGANIZATII
CRIMINALE)
c)crimele violente ale multimii care se caracterizeaza prin: comiterea unor acte violente
de catre o masa de oameni eterogeni neorganizata (linsajele, rafuielile interetnice). Aceste
crime sunt comise sub antrenare si actionare impulsiva pe baza de sugestie contagiune si
imitatie.
Crimele multimii reprezinta o descarcare nervoasa o eliberare psihica impotriva unui
dusman considerat indezirabil de catre multime (GUSTAVE LE BON psihologia
multimilor)
2.

IN FUNCTIE DE MOTIVELE sau mobilurile urmarite:

a)

crima primitiva, spontana (de regula )ca urmare a unei reactii de descatusare
nervoasa a unui individ la o anumita provocare si in anumite conditii favorizante (loc
nepazit, victime imprudenta consum de alcool, atitudinea victimei etc.)

b)

crima pasionala generate de mobiluri precum ura, gelozia, dusmania, razbunarea

(amorul pasional)

c)

crima utilitara generate de mobiluri care urmareau interese materiale cum ar fi

detinerea de bunuri si valori apartinand victimei jaf, talhatie.

d)

Crime pseudojustitiara generata de mobiluri de ordin religios moral sau ideologic

prin care se urmareste repararea prejudiciului moral sau material si pedepsirea
exemlara a agresorului care se substituie justitiei legale ( fundamentalismul,
terorismul, asasinatele religioase, linsajele)

e)

Crima violenta rationala premeditata, controlata si dirijata in scopul obtinetii unor

rezultate profitabile maximale, specifica asociatiilor criminale si cremei oranizate
(rapiri, omoruri la comanda traffic de persoane etc.)

Criminalitatea violenta - Constantin Duvac, Vasile Lapadusi

criminalitatea violenta ecaterina balica