Metoda observatiei

Specificul ei consta in urmarirea metodica, intentionata, sistematica a unui fenomen sau a unui complex de manifestari dintr-o anumita perspectiva. Ea presupune inregistrarea datelor si constatarilor asa cum se prezinta ele. Cercetatorul asteapta ca evenimentele sa se produca pentru a le inregistra si interpreta. Importanta ei: - Este printre cele mai vechi - Poate completa toate celelalte metode intrucat ofera date suplimentare. In domeniul dreptului, observatia isi gaseste o larga aplicabilitate in criminologie, criminalistica, penologie, dreptul familiei, administratia publica, dreptul penal. Exemplu: In criminologie observatia are ca obiect contemplarea comportamentului delicvent individual sau de grup, respectiv inregistrarea modalitatilor prin care acesta se manifesta, a contextului situational, precum si a reactiilor pe care faptele antisociale le provoaca la nivelul institutiilor si membrilor societatii. Cuvantul observatie include doua etape: - Constatarea exacta a unor fapte intr-o desfasurare naturala naliza constatarilor inregistrate

!bservatia presupune legatura directa intre cercetator si obiectul de studiu "comportamente si reactii#. $ipurile de observatie:

o %in punct de vedere al regulilor respectate in observare: a# !bservarea empirica b# !bservarea stiintifica !bservarea empirica: re caracter subiectiv "reflecta caracteristicile personalitatii# re caracter limitat "este intamplatoare#

- Este fragmentata "se retine partea spectaculoasa si aspectele izolate# re caracter episodic "este irepetabila# !bservarea stiintifica: - Presupune o contemplare intentionata a realitatii "empirica# re la baza un program, reguli

- !bservatorul ramane obiectiv - Este repetabila - Este analitica "presupune ulterior descompunerea intregului in parti si recompunerea# o In functie de fenomenul studiat si relatia observatorului cu acesta observatia poate fi: a# %irecta "nemi&locita, "vizuali, auditivi## b# Indirecta "mi&locita, accesarea si valorificarea unor documente# Se concretizeaza in studiul documentelor.

o In functie de etapa cercetarii delimitam: a# ! observatie globala, care are in vedere contextul in care se manifesta persoanele vizate. b# ! observatie partiala, care se bazeaza numai pe anumite aspecte. o In raport cu obiectivele urmarite: a# !bservatie nesistematizata "de familiarizare# b# !bservatie sistematizata "calitativa# $ipuri de observatori: - In functie de gradul de implicare: a# !bservator anonim b# !bservator cunoscut Studierea comportamentului antisocial nu trebuie sa se limiteze la mediul inchis. Se prefera coroborarea observatiilor din mediul inchis cu cele din mediul deschis. 'eactiile sociale pot fi observate atat la nivel individual cat si la nivelul societatii "legislatie, infiintarea unor noi agentii# raportandu-se la concluziile tipurilor de observatie.

Metoda clinica (anamneza) Studiu de caz

Caracteristici: - Presupune o incursiune in istoricul cazului pentru a identifica etiologia unui fenomen sau a unor comportamente.

Importanta: - Identificarea disfunctiilor personalitatii si a comportamentelor delicvente. Scopul: - Consta in formularea unui diagnostic si prescrierea unui tip de tratament "terapie#. !riginea metodei: - %in medicina, unde antecedentele heredo-colaterale serveau rememorarii parcursului social al unui individ. plicatii in domeniul dreptului: - Exemplu: criminologie, criminalistica, penologie, administratie publica, dreptul familiei. In plan concret, metoda clinica presupune completarea unei fise de anamneza, care constituie un examen multidisciplinar al subiectului "date medicale, scolare, psihologice, familiale, penale, finalizate cu concluzii#. In cazul studiului personalitatii infractorului, fisa de anamneza are ca finalitate orientarea regimului de executare a sanctiunilor penale si programul de resocializare a acestuia. ceasta fisa se poate aplica si pentru studiul personalitatii victimei, a functionarului public, a avocatilor, magistratilor etc. 'uxandra 'ascanu ( Psihologia comportamentului delicvent "editura )*perion +,, format -#.