Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Facultatea de Filosofie și Stiințe Social Politice

An universitar: 2022-2023

Departamentul de Sociologie si Asistență Socială

Specializarea: Asistență Socială, anul III, grupa 6

DISCIPLINA: ASISTENȚA SOCIALĂ A PERSOANELOR DELINCVENTE

Supravegherea în comunitate a persoanelor care săvârșesc

infracțiuni – planul de supraveghere

Studentă: Crucianu Anamaria Iuliana

Profesor titular: Conf. Dr. M. Mihăilă

Profesor seminar: Lect. Dr. C. Palaghia
Cuprins:

I. Concepte/ Etimologie;
II. Categoriile de infractori;
III. Supraveghetorii/ Consilierul de probatiune;
IV. Procesul de supraveghere;
V. Obligatii in supraveghere;
VI. Concluzia.
 I. Concepte/ Etimologie

Conceptul de supraveghere se poate asocia cu o anumita persoana sau cu o anumita categorie de

persoane, cu diferite ocupatii, si face referire la situatia in care cineva este responsabil de
comportamentul unui/ unor indivizi sa fie in conformitate cu parametrii acceptati de societate, in
cazul nostru fiind vorba despre persoanele care au savarsit infractiuni.

Termenul de supravegherederiva etimologic din limba latina, unde „super” inseamna deasupra si
„videre” inseamna a vedea. Astfel, supravegherea infractorilor din comunitate, face referire la
activitatea prin care este observat ai verificat, in libertate, comportamentul unei persoane ce a
savarsit infractiuni, de catre o persoana de „deasupra”/ superioara.

De asemenea, literatura de specialitate sustine ca intre supraveghetor si supravegheat trebuie sa

existe o relatie bazata pe caldura, empatie, interactiune ferma si clara, fara ca supraveghetorul sa
se amestece in viata privata a celui dintai. Astfel, in majoritatea sistemelor de justitie,
supravegherea infractorilor in comunitate este desfasurata de catre consilierul de probatiune.
Aceasta supraveghere se deruleaza strict in baza unei hotarari judecatoresti, cu referire fie la o
sanctiune ce se executa de la inceput in comunitate, fie pedeapsa cu inchisoarea ce se poate executa
in inchisoare.

Intrucat „a supraveghea infractorii in comunitate” este o sintagma folosita de multe ori impreuna
sau se afla in interactiune cu termenul „probatiune”, uneori se confunda nestiindu-se diferenta
dintre acestea. Astfel, probatiunea se refera la implementarea in comunitate a sanctiunilor si
masurilor definite de lege si impuse unui infractor. Ea include o serie de activitati si interventii
care implica supravegherea, ghidarea si asistare, cu scopul de a asigura incluziunea sociala a
infractorului, dar si de a contribui la siguranta comunitatii.

In Romania, obiectul intern al supravegherii infractorilor in comunitate se refera la verificarea de

catre serviciul de probatiune a modului in care un infractor respecta sau nu masurile de
supraveghere prevazute de lege si dispune de instanta in sarcina sa. Dupa reglementarea actuala,
controlul judiciar este asociat exclusiv urmatoarelor institutii executional-penale:

 Suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere, in cazul adultilor (Art. 86, Cod penal);
 Suspendarea sub supraveghere sau sub control, in cazul minorilor pana la implinirea varstei
de 18 ani;
 Masura educativa a libertatii supravegheata, in cazul minorilor, doar in cazul in care are
asociate obligatii de supraveghere (Art. 103 alin. 3, Cod penal).

Asadar, in functie de modalitatea sanctiunii infractorului, aceste masuri de supraveghere pot face
referire, dupa caz, la:

 Masura de a se prezenta la datele fixate la serviciul de probatiune;

 Masura de a comunica orice schimbare de domiciuliu si orice deplasare ce depaseste 8
zile;
 Masura de a comunica orice schimbare la locului de munca;
 Obligatia de a presta o activitate neremunerata intr-o institutile de interes public fixata de
instanta, cu o durata intre 50 si 200 ore.

II. Categoriile de infractori

Persoanele care savarsesc fapte penale si sunt sub supraveghere sunt deseori impartite pe
categorii, iar aceasta imparteala se face dupa urmatoarele criterii: cadrul normativ, varsta si nivel
de risc.

Cadrul normativ, face referire la institutiile din Codul penal care presupun respectarea unor
masuri de supraveghere, aceasta verificare este in responsabilitatea serviciului de probatiune.

In ceea ce proveste criteriul varstei, supravegherea exercitata de catre serviciul de probatiune

roman este destinata atat adultilor, cat si minorilor care au savarsit infractiuni. Cu toate acestea, in
Noul Cod penal adoptat prin Legea nr, 286/2009, care a intrat in vigoare in 2012, a adus o
schimbare in sistemul functional roman, mai exact s-a inlaturat aplicarea de pedepse minorilor,
ramanand doar masurile educative.

De asemenea, criteriul riscului face referire la siguranta comunitatii, intrucat decizia de a lasa un
infractor sa-si ispaseasca sanctiunea in comunitate, trebuie sa se tina cont si de sentimentul de
siguranta a comunitatii. Astfel, judecatorul poate dispune suspendarea sub supraveghere doar in
cazul in care a aplicat o pedeapsa a inchisorii de cel mult 4 ani- in caz de infractiune unica,
respectiv de 3 ani- in caz de infractiune concurs ( seriozitatea infractiunii- nivel mediu sau nivel
scazut)

Nivelul riscului identificat, este cel care ghideaza intensitatea si metodele de interventie utilizate
de consilierul de probatiune. Clasificarea instrumentelor de evaluare a riscului este realizata astfel:

1. Instrumente de prima generatie ( first generation tools);

2. Instrumente de a doua generatie ( second generation tools);
3. Instrumente de a treia generatie ( third generation tools).

III. Supraveghetorii/ Consilierul de probatiune

Supraveghetorii persoanelor delicvente sunt acele persoane calificate/ abilitate de lege si de

competentele lor profesionale sa exercite supravegherea infractorilor in comunitate. In functie de
statutul lor, pot fi: ofoteri de probatiunei, consilieri de probatiune, politisti, rude, lucratori sociali
in justitie sau voluntari.

Odata cu intrarea legii 123/2006 privind statutul personalului din serviciile de probatiune, s-a
stabilit si definitizat statutul de „consilier de probatiune”.

Consilierul de probatiune contribuie la eficienta relatiei sale profesionale cu supravegheatul, dar

si la modelarea sa sociala.
 Modelarea pro-sociala, functioneaza pe principiul ce sta la baza relatiei profesionale dintre
consilierul de probatiune si infractorul supravegheat. De asemenea, modelarea pro-sociala consta
si in relatia empatica dintre practician si infractor.

Rolul de modelator pro-social este acela de a avea o atitudine prietensoasa, amabila si sa fie
sfatuitori pentru infractor, tocmai pentru a le implementa aceste valori si infractorilor. Aceste
valori s-au transferat catre beneficiar, cum ar fi:

 Punctualitatea;
 Asertivitatea;
 Capacitatea de asumare.

Modelarea pro-sociala prinde si o forma speciala destinata acelor persoane cu diferite probleme,
cum ar fi persoanelor cu tulburari psihice care au savarsit fapte penale. Instanta a dispus obligatia
de a urma un tratament de specialitate pentru aceasta categorie de persoane.

IV. Procesul de supraveghere

Procesul de supraveghere este format din 7 etape conform legislatiei. Aceste etape sunt:

1. Inregistrarea cazului in evidenta serviciului de probatiune.

2. Derularea primei intrevederi cu persoana. In aceasta etapa are loc evaluarea initiala si se
intocmeste un proces verbal de aducere la cunostinta a conditiilor in care se va desfasura
supravegherea.
3. Derularea celei de-a 2a intrevederi cu persoana. Aceasta intalnire are loc de obicei la o luna
dupa prima intalnire.
4. Derularea intrevederilor ordinare si extraordinare de supraveghere.
5. Revizurilea planului de supraveghere. Consta in decizia consilierului de probatiune
referitor la orice schimbare survenita in dinamica nevoilor si riscului persoanei. Aceaste
schimbari aduc revizuiri si in planul de supraveghere initial.
 6. Deferirea cazului. Reprezinta o etapa facultativa a procesului de supraveghere si este
utilizata doar in anumite situatii, cum ar fi:
 Cand nevoile persoanei depasesc resursele serviciului de probatiune;
 Cand persoana supravegheata trebuie sa se supuna unor obligatii ca: prestarea unei
anumite activitati;
 Cand persoana isi schimba domiciliul/ resedinta.
7. Incetarea supravegherii. Inseamna finalizarea cu succes a termenului de incercare si
reabilitarea persoanei.

Monitorizarea procesului de supraveghere, face referire la progresele sau regresele inregistrate

de persoana pe durata supravegherii pana la finalizarea termenului de incercare.

Monitorizarea supravegherii contine:

1. Referate de evaluare periodica;

2. Anexele de revizuire a planului de supraveghere;
3. Rapoartele de evaluzare periodica;
4. Raportul final;
5. Raportul de instiintare a sefului serviciului.

V. Obligatii in supraveghere

De asemenea, exista si o serie de obligatii cand vine vorba despre supravegherea persoanelor,
acestea fiind:

1. Obligatia prevazuta de Art. 86 alin. 3 lit. a din Codul penal. Aceasta obligatie spune ca
persoana in cauza trebuie sa desfasoare o activitate sau sa ureze un curs de invatamant sau
calificare.
 2. Obligatia prevazuta de Art. 86 alin. 3 lit. b din Codul penal. Sa nu se schimbe domiciliul
sau resedinta ori sa nu depaseasca limita teritoriala stabilita decat in conditiile fixate de
instanta.
3. Obligatia prevazuta de Art. 86 alin. 3 lit. c din Codul penal. sa nu frecventeze anumite
locuri stabilite.
4. Obligatia prevazuta de Art. 86 alin. 3 lit. d din Codul penal. sa nu intre in legatura cu
anumite persoane.
5. Obligatia prevazuta de Art. 86 alin. 3 lit. e din Codul penal. sa nu conduca niciun vehicul
sau anumite vehicule.

VI. Concluzie

In concluzie, supravegherea in comunitate a persoanelor care au savarsit fapte penale reprezinta

un proces amplu si strict unde trebuie sa se aiba in vedere mai multe aspecte, cu prioritate siguranta
comunitatii, pentru ca eficienta acestui proces sa fie remarcabila.
 Bibliografie

DURNESCU, I. (coordonator) (2011), Probatiunea. Teorii, legislatie si practica,

Polirom Iasi.

 Supravegherea infractorilor in comunitate, pp. 317-354