Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iasi

Masterat Probatiune, medierea conflictelor

si Asistenta sociala a victimelor infractiunilor
Student: Lucaci Larisa

Justitia restaurativa in cazul conflictelor cu nivel ridicat de

pericol social

Termenul de justitie restaurativa a fost utilizat pentru prima data de

catre psihologul american Albert Eglash in 1977, pentru a descrie orientarile
din domeniul justitiei penale. Cu aceasta ocazie, Eglash a identificat trei
paradigme diferite de justitie: paradigma retributiva, distributiva si
restaurativa. Spre deosebire de paradigma retributiva, care pune accentul pe
sanctionarea infractorului si paradigma distributiva, care se centreaza pe
reabilitarea infractorului, justitia restaurativa are la baza idea repararii
prejudiciului produs victimei. (Apud James Dignan, 2005)
Modelul justitiei restaurative este din ce in ce mai raspandit in
Romania, pornind de la modelul altor tari ale Uniunii Europene. Justitia
restaurativa este vazuta de catre Doina Balahur ca o paradigma-cadru
conceptual pedepselor neprivative de libertate. (Balahur, 2004)
Pavel Abraham si Anamaria Szabo considera ca justitia restaurativa
poate fi privita ca un proces pentru atingerea unor rezultate mai bune in
cazul unor conflicto de la comportamente predelincvente la infractiuni.
Pedepsele neprivative de libertate acordate in acest momento sunt amenzile
penale si suspendarea executarii pedepsei. (Durnescu, 2006)
Justitia restaurativa este considerata o modalitate alternativa de
solutionare a conflictelor dintre victima si infractor. Aceasta viziune modifica
sensul termenului de raspundere in intelegerea de catre infractor a raului
produs si acceptarea raspunderii pentru repararea pagubei. (Toroipan
Oancea, 2002)
Avantajele justitiei restaurative pentru victima sunt multiple: aceasta
are un rol sporit in desfasurarea activitatilor de mediere, problema poate fi
rezolvata rapid, cu o procedura clara legata de fapta in sine, nu despartita
cronologic de ea. In solutionare poate fi angrenata familia si comunitatea, iar
1

Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iasi

Masterat Probatiune, medierea conflictelor
si Asistenta sociala a victimelor infractiunilor
Student: Lucaci Larisa

contactul dintre victima si autorul infractiunii poate fi benefic: infractorul

poate cere iertare in mod direct victimei si poate repara prejudiciul. Ca
urmare, prin rapiditatea derularii procesului de mediere dintre cele doua
parti implicate, satisfactia este mai apropiata fata de momentul comiterii
infractiunii.

Nu sunt de neglijat nici avantajele justitiei restaurative in cazul

infractrului: acesta este implicat in decizia privitoare la sanctiune sau
compensatii, isi asuma responsabilitatea pentru faptele sale ilegale si
suporta consecintele, acepta repararea prejudiciului moral si/sau material.
Intrucat un se recurge la privarea de libertate nici anterior audierii, nici dupa,
conflictul cu sistemul judicial si implicarea acestuia sunt evtate, cu efecte
directe asupra reducerii riscului de recidiva. (Umbreit, 2001)
Procesul de justitie este orientat spre satisfacerea nevoilor victimei,
fara a neglija insa nevoile infractorilor, care sunt sprijiniti pe parcursul
intregului proces. Dialogul intre victima, infractor si membrii comunitatii este
incurajat si face posibila asumarea responsabilitatilor ce decurg din
savarsirea faptei si implicarea membrilor comunitatii in procesul de justitie.
Pentru a realiza o paralela intre justitia traditionala (retributiva si
reabilitativa) si cea restaurativa, putem mentiona ca victimele au un rol
periferic in cadrul prcesului justitiei traditionala si un rol central in cadrul
procesului justitiei restaurativa. In cadrul justitiei traditionala accentul este
pus pe pedepsirea sau tratarea infractrului, iar in cadrul justitiei restaurativa
accentul cade pe repararea raului produs intre infractor si victima, si poate
intre infractor si comunitatea larga. In cadrul justitiei traditionala
comunitatea este reprezentata de Stat, iar in cadrul justitiei restaurativa
membrii si organizatiile comunitatii au un rol activ. In cadrul justitiei
traditionala partile se situeaza pe pozitii adverse, iar in cadrul justitiei
restaurativa procesul este caracterizat de dialog si negciere intre parti.
(Institutul National de Criminologie)

Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iasi

Masterat Probatiune, medierea conflictelor
si Asistenta sociala a victimelor infractiunilor
Student: Lucaci Larisa

In ceea ce priveste justitia restaurativa din perspectiva documentelor

internationale, interesul specialistilor pentru implementarea ideilor justitiei
resturative in practica judiciara din tot mai multe state din lume, precum si
introducerea unor practici restaurative care sa corespunda unor exigente
metodologice ridicate, s-a concretizat in elaborarea unor documente
referitoare la principiile de baza ale justitiei restaurative in materie penala.

Rezolutia 2002/12 a Organizatiei Natiunilor Unite privind Principiile

fundamentale privind utilizarea programelor restaurative in materia penala
contine unele precizari conceptuale referitoare la termenii utilizati mai des
atunci cand se face referire la justitia restaurativa, conditiile de utilizare a
programelor de justitie restaurativa, principii si standarde de implementare a
practicilor de justitie restaurativa si recomandari privind dezvoltarea
programelor de justitie restaurativa.
Actul normativ care ar trebui, teoretic, sa contribuie la implementarea
principiilor justitiei restaurative in justitia din Romania il reprezinta Legea nr.
192 din 16 mai 2006, privind medierea si organizarea profesiei de mediator,
menita sa solutioneze prin intermediul acestei activitati diferite conflicto in
materia civila, penala, familiala si comerciala.
Deosebirile dintre modelul restaurativ si paradigma clasica de justitie
retributiva sunt vizibile. In primul rand, in cazul justitiei restaurative
infractiunea un mai este vazuta ca o violare a legilor, ci ca un prejudiciu
produs persoanelor si comunitatii. Daca in cadrul sistemului penal victmele
sunt cel mai adesea ignorate, unii autori vorbesc chiar de o re-victimizare a
acestora, in cadrul justitiei restaurative victmele au un rol central. Primul
obiectiv al procesului de justitie restaurativa este acela de a repara
prejudiciul produs victimei, de a raspunde nevoilor acesteia. In acelasi timp,
victima are posibilitatea de a-si exprima opinia cu privire la modul de
sanctionare a infractorului.

Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iasi

Masterat Probatiune, medierea conflictelor
si Asistenta sociala a victimelor infractiunilor
Student: Lucaci Larisa

La randul lor, infractorii sunt tratati intr-o maniera mult mai adecvata
nevoilor lor. Justitia restaurativa pune accentul pe responsabilizarea
infractorilor si pe compensarea/reparatia pe care acestia o pot oferi
victimelor. In acelasi timp se pune accentul pe reintegrarea sociala a
acestora atat ca modalitate mult mai umana de a trata infractorii, cat si ca
modalitate concreta de a se evita recidiva.
Justitia restaurativa reprezinta o noua paradigma de justitie care a
inceput s
caatige suport in Statele Unite incepand din anii 80, atat la nivelul
comunitaii largi, cat
si la nivelul reprezentantilor sistemului de justitie. Drept urmare, pana in
prezent s-au
dezvoltat si au fost puse in practica pe teritoriul Statelor Unite un numar
sporit de
programe ce au la baza principiile justitiei restaurative.

Dupa cum se stie, o particularitate a sistemului de justitie din Statele

Unite consta
in existenta posibilitatii ca fiecare stat sa adopte propria legislatie, cu
respectarea legii
federale. In aceste conditii exista diferente notabile intre state, atat in ceea
ce priveste
prevederile legislative asupra programelor de justitie restaurativa, cat si
modalitatile
concrete de punere in practica a acestora. In timp ce anumite forme de
justiie
restaurativa sunt aplicate pe scara larga pe tot teritoriul Statelor Unite, alte
forme sunt
aplicate mai frecvent in anumite state.
Sistemul justiiei penale la nivel internaional este marcat, n prezent,
de numeroase ncercri de a construi i experimenta noi modele de prevenire
4

Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iasi

Masterat Probatiune, medierea conflictelor
si Asistenta sociala a victimelor infractiunilor
Student: Lucaci Larisa

a delincvenei, prin reducerea treptat a rolului justiiei clasice retributive i

creterea rolului comunitii n administrarea justiiei i n activitile de
resocializare i reinserie social a delincvenilor.
Aceste modele include o gam diversificat de msuri alternative
aplicate n comunitate diverilor delincveni, cum ar fi: realizarea unei
prestaii educative filantropice n folosul comunitii, probaiunea, repararea
daunelor produse, ghidare educativ, mediere autor-victim etc.
Dintre aceste msuri alternative, care se doresc a fi "un posibil rspuns"
fa de sanciunea nchisorii, cea bazat pe medierea dintre delincvent,
victim i comunitate reprezint o orientare relativ nou, cunoscut sub
denumirea de justiie restaurativ (sau reparatorie), fiind deja legiferat ntro serie de ri din america de Nord (Statele Unite, Canada), Australia, Noua
Zeeland i Europa (Anglia, Frana, Elveia, Germania, Belgia etc.).
Experimentarea unor practici de justiie restaurativ n Romnia dateaz
nc din anul 2002, atunci cnd, ca urmare a ordinului Ministrului Justiiei Nr.
1075C/10.05.2002, au fost nfiinate dou Centre experimentale de justiie
restaurativ la Bucureti i Craiova. Ulterior, prin ordinul Ordinul Ministrului
Justiiei Nr. 2415/2003, activitatea acestor centre a fost prelungit pn la 31
decembrie 2003.
Proiectul derulat n cadrul celor dou Centre, denumit Justiia
Restaurativ un posibil rspuns la infracionalitatea juvenil, s-a derulat n
perioada septembrie 2002 - decembrie 2003, propunndu-i experimentarea
unor elemente de justiie restaurative n Romnia (cum ar fi, de exemplu,
medierea), evaluarea impactului lor i elaborarea unor soluii pentru a face
sistemul de justiie pentru minori i tineri mai eficace.
Grupul int al proiectului a fost constituit de minorii i tinerii avnd
vrsta cuprins ntre 14 21 de ani, din cele dou municipii menionate, care
au comis infraciuni pentru care aciunea penal se pune n micare numai la
plngerea prealabil a persoanei vtmate, iar mpcarea prilor nltur
rspunderea penal.
n anul 2004, activitile desfurate n cadrul celor dou Centre de
Justiie Restaurativ au fost continuate i dezvoltate n cadrul unui nou
5

Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iasi

Masterat Probatiune, medierea conflictelor
si Asistenta sociala a victimelor infractiunilor
Student: Lucaci Larisa

program intitulat mbuntirea sistemului de justiie juvenil i de protecie

a victimelor infraciunilor. Programul a vizat o gam mai divers de
activiti, cum ar fi: acordarea de servicii beneficiarilor, aciuni de promovare
i sensibilizare derulate n cadrul comunitii, activiti de instruire a
personalului i, nu n ultimul rnd, formularea unor propuneri de politici
sociale i penale care s contribuie la eficientizarea actualului sistem de
justiie pentru minori.
n acest scop, au fost iniiate mai multe servicii n sprijinul victimelor i
inculpailor, pentru a satisface n mod mai adecvat trebuinele acestora de
suport, ndrumare, asisten i informare. Astfel, n noul program, gama
serviciilor a fost extins, ncepnd de la faza de contactare a prilor,
continund cu cea de evaluare, premediere i mediere i terminnd cu faza
de postmediere.
Alturi de medierea ntre victim i fptuitor, au fost incluse diverse
alte intervenii, printre care: consiliere psihosocial i juridic, servicii de
asisten social i psihologic, ndrumarea ctre alte servicii etc. n mod
complementar, a fost extins populaia int, fiind inclui n program i
minorii care au comis delicte de furt i furt calificat.
Pentru o mai bun funcionare la nivel comunitar a proiectelor, au fost
nfiinate Comitete Locale de Coordonare formate din reprezentani ai
Tribunalelor, Parchetelor, Poliiei i Serviciului de Reintegrare Social i
Supraveghere, stabilindu-se, totodat, modaliti concrete de colaborare cu
cele dou Centre experimentale. Au fost stabilite, n acelai timp, colaborri
concrete cu o serie de judectorii i preedini de complete de judecat cu
cauze penale la plngere prealabil, cu procurori i reprezentani ai organelor
de poliie, n vederea "dirijrii" i orientrii unor cauze cu minori spre aceste
Centre experimentale.

Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iasi

Masterat Probatiune, medierea conflictelor
si Asistenta sociala a victimelor infractiunilor
Student: Lucaci Larisa

Elemente ale justiiei restaurative se regsesc n dou dintre actele

normative adoptate n domeniul justiiei penale, precum Legea nr. 678/2001
privind prevenirea traficului de fiine umane i Legea nr. 211/2004 privind
unele msuri pentru asigurarea proteciei victimelor infraciunilor. Ambele
iniiative legislative conin elemente ale unuia din principiile de baz ale
justiiei restaurative i anume modul n care se ncearc repararea
prejudiciului cauzat de infraciune.
Astfel, conform prevederilor Legii nr. 211/2004 au fost adoptate patru
categorii de msuri care rspund nevoilor victimei, printre care:
(a) informarea acestora cu privire la drepturile lor, furnizate de ctre
judector, procuror sau ofierul de poliie i care privesc: serviciile i
organizaiile care asigur consiliere psihologic sau orice alte forme de
asisten (inclusiv juridic);
(b) consilierea psihologic, acordat de ctre Serviciile de protecie a
victimelor actelor de violen sau abuz, precum i de ctre Serviciile de
reintegrare social a infractorilor;
(c) asistena juridic gratuit a victimelor unor infraciuni furnizat la
cerere persoanelor asupra crora a fost svrit o tentativ de omor, omor
calificat i omor deosebit de grav, o infraciune de vtmare corporal grav,
viol, act sexual cu un minor i perversiune sexual ;
(d) compensarea financiar de ctre stat a victimelor unor infraciuni,
care se acord, la cerere, victimelor directe ale infraciunilor grave svrite
cu violen sau ale infraciunilor grave privitoare la viaa sexual i
victimelor indirecte ale infraciunilor de omor i ale infraciunilor intenionate
care au avut ca urmare moartea persoanei.
Una dintre caracteristicile cheie ale justiiei restaurative const in
repararea prejudiciului suferit de victim. La nivelul sistemului de justiie
american acest principiu se traduce in trei forme specifice de reparaie:
- reparaia financiar, care presupune plata unei sume de bani de ctre
infractor victimei astfel incat s fie acoperite pagubele pe care aceasta le-a
suferit. In cazul in care victima a necesitat servicii de recuperare fizic sau
mental, infractorul va suporta inclusiv aceste costuri.

Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iasi

Masterat Probatiune, medierea conflictelor
si Asistenta sociala a victimelor infractiunilor
Student: Lucaci Larisa

- servicii oferite in mod direct victimelor. Aceasta form este mai rar intalnit
i presupune ca victima i infractorul s ajung la un acord astfel incat
infractorul s presteze anumite servicii pentru victim pentru a repara
prejudiciul suferit ce aceasta, cum ar fi, de exemplu, repararea obiectelor
deteriorate, ingrijirea peluzei, inlturarea zpezii etc.
- munca in folosul comunitii.
In concluzie, experiena mai multor ri a demonstrat faptul c
introducerea practicilor justiiei restaurative poate deveni n viitor o
alternativ viabil fa de justiia retributiv. Aceasta va putea funciona n
mod paralel, ambele modaliti de justiie oferind soluii mult mai eficiente
problemelor legate de criminalitate i de sancionarea delincvenilor.

Bibliografie

Institutul National de Criminologie, Programe de Justitie restaurativa in

lumea contemporana (Analiza documentara), 2005
Sorin, M., Radulescu, Cristina, Damboianu, Criminalitate, comunitate si
Justitie restaurativa (Raport stiintific final), 2007
Doina, Balahur, Alessandro, Padovani, Sabrina, Brutto, Probation and
Restorative Justice in Romania and Italy, Editura Universitatii Alexandru Ioan
Cuza, Iasi, 2008
Doina, Balahur, Brian, Littlechild, Roger, Smith, Restorative Justice
Developments in Romania and Great Britain, Editura Universitatii Alexandru
Ioan Cuza, Iasi, 2007