UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAȘI

FACULTATEA DE FILOSOFIE ȘI ȘTIINȚE SOCIAL-POLITICE

SPECIALIZAREA RESURSE UMANE

Violența domestică
în orașul
București

Coordonator ștințific:
Prof. Univ. Ovidiu Bunea
Studenți:
Marin Diana-Iuliana
Crivăț Livia
Nechifor Ștefana

IAȘI
2017
 I. Stabilirea problemei de studiat

I.1 Formularea problemei sociale în termeni sociologici:

„ Societatea românească este caracterizată, încă, de o mentalitate care tratează cu înţelegere

comportamentul violent în familie, ca pe un fenomen absolut normal şi perfect integrat în
viaţa de zi cu zi. Mentalul colectiv al românilor abundă de stereotipuri gen „bătaia e ruptă din
rai”, „femeia trebuie bătută din când în când, că ştie ea de ce”, „femeia trebuie bătută de trei
ori pe zi” , „O femeie, un cal şi un lemn de alun/Cu cât îi baţi mai mult, cu atât va fi mai
bun”1

„Violența este prezentă peste tot, în toate domeniile vieții individuale și sicoale. Ea se
întâlnește, în forme și intensități diferite, în toate societățile de până acum. Este implicată în
procesul de socializare, în discursul rațional și în formarea conștiinței, în funcționarea
instituțiilor și organizațiilor societale, în intreaga viață socială.”2

Din cauza faptului că actele de violență domestică au luat amploare semificativă în ultima
perioadă, aceasta se poate încadra în rândul problemelor sociologice cu care indivizii se
confruntă în societatea actuală. În mod frecvent, un număr cât mai mare de femei suportă
violența în familie sub diferite forme. S-a constatat faptul că aproape jumătate din populația
României nu știe de existența unui instrument juridic care reglementează violența în familie,
iar 80% din victimele violenței nu au apelat niciodată la instituții specializate. Au survenit
anumite modificări în Constituție, conform cărora : Art. 2^3 din Legea 25/2012 privind
modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în
familie stipulează: Victima violenţei în familie are dreptul: a) la respectarea personalităţii,
demnităţii şi a vieţii sale private; b) la informarea cu privire la exercitarea drepturilor sale; c)
la protecţie specială, adecvată situaţiei şi nevoilor sale; d) la servicii de consiliere, reabilitare,
reintegrare socială, precum şi la asistenta medicală gratuită, în condiţiile prezenţei legi; e) la
consiliere şi asistenta juridică gratuită, în condiţiile legii. În Art. 23 (1) sunt stabilite tipurile
de centre care să asigure serviciile pentru victime şi cele pentru agresori: a) centre de primire
în regim de urgenţă; b) centre de recuperare pentru victimele violenţei în familie; c) centre de

1 Revista Română de Sociologie, serie nouă, anul XVI, nr. 3−4, p. 389–412, Bucureşti, 2005
2 Ioan, Mihăilescu, Sociologie generală, editura POLIROM,București, 2003
 asistenţă destinate agresorilor; d) centre pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie;
e) centre pentru servicii de informare şi sensibilizare a populaţiei.

I.2 Definirea conceptelor:

 Violență- „recurgere la forță fizică având drept scop prejudicierea integrității

bunurilor sau persoanelor”.3
 Violență domestcă- „ansamblul conflictelor din grupul marital care au ca efect
maltratarea partenerului, orice formă de agresiune, abuz sau intimidare dirijată
împotriva unui membru al căminului familial, unei rude de sânge sau contra altor
persoane din mediul familial”4
 Violența domestică- „violenţă specific masculină (fizică sau psihologică) la adresa
femeilor. Termenul a fost popularizat de feministe în anii ’70 – unele dintre acestea
au înfiinţat adăposturi pentru femeile agresate –, ele argumentând că violenţa casnică
ar fi un reflex al inegalităţilor de sex în privinţa puterii, ca şi al asupririi femeii. În
sens mai larg, termenul cuprinde orice violenţă apărută în cadrul familiei, deşi
violenţa exercitată asupra copiilor este descrisă în mod obişnuit drept abuz asupra
copiilor. De obicei, poliţia ezită să intervină în incidente de violenţă casnică,
preferând să considere familia drept domeniu privat.”5
 Abuz- „denumire dată unor anumite încălcări ale legalității”6
 Căsătorie- „sancționarea uniunii conjugale printr-o decizie luată de persoane
autorizate( ofițerul stării civile sau persoanele abilitate să-l înlocuiască pe acesta în
situații deosebite) și transcrierea acestei decizii în acte de stare civilă”.7
 Familia- „grup social primar constituit pe baza relațiilor de căsătorie, consangvinitate
și rudenie, membrii grupului împărtășind sentimente, aspirații și valori commune și în
grup predominând relațiile directe, informale, nemediate”.8

I. 3 Obiectivele propuse:

3
Giller, Ferreol, Dicționar de sociologie, editura POLIROM, București, 1998
4 Rădulescu, S.M., Sociologia Violenței (Intra)familiale, Ed. Lumina Lex, București, 2001
5
Dicționar de sociologie, Oxford, 2003
6 Zamfir, Vlăsceanu, Dicționar de sociologie, Ed. Babel, București, 1998
7
Ioan, Mihăilescu, ibidem
8
Ioan, Mihăilescu, ibidem
  Măsurarea gradului de violență domestică.
 Aflarea cauzelor violenței domestice.
 Profilul agresorului.
 Efectele violenței domestice asupra familiei.
 Mecanisme de combatere a violenței domestice.

II. Bibliografia problemei:

Numeroşi sociologi au abordat problematica violenţei domestice, astfel:

 Maria Roy consideră că „violenţa perpetuează violenţă”. Societatea violentă favorizează

violenţa, când aceasta este tolerată;
 Martin susţine că bărbaţii îşi abuzează soţiile pentru că nimeni nu-i opreşte. „Căsătoria
este o instituţie în care femeile sunt prinse în rolul de victime”. Ele sunt învăţate, de la
naştere, că mariajul şi maternitatea reprezintă împlinirile lor şi pentru atingerea acestor
deziderate, femeile trebuie să fie feminine, dacă se afirmă sunt sancţionate pentru
temeinitate iar dacă sunt pasive, provoacă de asemenea nemulţumire pentru nepriceperea
lor.

Straus şi Gelles au menţinut următoarele mituri:

 Abuzatorii sunt străini, iar victimele sunt persoane inocente;

 Familia este nonviolentă;
 Alcoolul şi drogurile sunt cauze reale ale violenţei în familie;
 Copiii care au fost abuzaţi cresc şi devin la rândul lor abuzatori.

Cercetătorii menţionaţi au afirmat că miturile trebuie abandonate, deoarece ele nu fac decât să
distorsioneze realitatea. Profilul abuzatorului şi al victimei sunt important de realzat pentru
construirea de tratamente, de planuri recuperatorii, pentru oferirea corectă de servicii.

III. Ipotezele care stau la baza cercetării:

III.1 Variabilele:
 1. Alcoolismul: Comportamentul deviant/ antisocial prezentat de către agresor poate avea la
baza alcoolismul, fapt ce declanșează acțiuni negative față de victime.
2. Sărăcia: Acesta este unul dintre cei mai importanți factori ai declanșării actelor de
violență, deoarece reprezintă temeiul problemelor familiale.
3. Mediul din care agresorul provine: Familia are rolul cel mai important în inducerea
unor valori ale societății din care actualul agresor provine, iar dacă funcțiile acesteia nu
sunt respectate de către membrii, individual poate prezenta un comportament deviant.

III.2 Ipotezele:

1. Dacă agresorul consumă aclool în cantități excesive, atunci apariția polemicelor în cadrul
familiei cresc.
2. Dacă nivelul de trai al familiei este mai scăzut, cu atât mai mult crește apariția abuzlui
domestic.
3. Dacă modelul parental oferit de către un membru al familiei este unul bazat pe violență,
atunci riscul ca și viitorul adult să devină violent este mai mare.
IV. Eșantionare:

IV.1 Motivarea alegerii ariei de studiere a problemei în cauză:

În perioada 12 - 21 iulie 2013, a fost realizat de catre INSCOP Research un sondaj ”Barometrul
de opinie publică – Adevărul despre România” - Cum percep românii fenomenul violenţei în
familie1. Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1050 persoane și este reprezentativ pentru
populația României de peste 18 ani. 43,5% dintre români declară că “de la începutul acestui an
(2013), au auzit printre cunoştinţe sau în zona în care locuiesc de situaţii de violenţă în familie”.
44,5% nu au auzit de astfel de cazuri în proximitatea lor anul acesta, în timp ce 12% au ales să nu
răspundă. Întrebarea este un indicator victimologic tipic, iar faptul că peste 40% dintre români au
auzit de cazuri de violenţă în familie în interiorul reţelelor sociale proprii demonstrează o
prezenţă semnificativă a fenomenului.

În Bucureşti au fost înregistrate 968 de cazuri de violenţă împotriva femeii în familie, 10 decese
ca urmare a violenţei şi 47 de violuri în stradă, conform datelor Direcţiei Generale de Poliţie a
Municipiului Bucureşti.
IV.2 Populația de certat:

Dorim că cercetarea să se bazeze pe un număr mai mare pentru a avea erori mai mici, 120 de
indivizi, dintre care 60 să fie victimele ale abuzului domestic, iar 60 să fie indivizii ce au comis
acte de violență domestică.

Pentru realizarea acestei cercetări vom apela la Colegiul Național al Asistenților Sociali din
România, pentru a ne oferi informații despre cazurile orașul București.

V. Metode și tehnici de cercetare:

V.1 Metodă de cercetare și instrumentul ales:

Ca metodă de cercetare am ales chestionarea, iar ca instrument, chestionarul atât cu întrebări

deschise cât și cu întrebări închise.

Chestionarul este definit astfel: o suită de întrebări formulate în raport cu ipotezele cercetării,
răspunsurile primite fiind folosite pentru verificarea acestora.

V.2 Chestionarul:

 Vă rugăm să specificați vârsta dumneavoastră:

1. Vă rugăm să specificați sexul dumneavoastră:

a. F b.M

2. Ce înțelegeți prin violență domestică?

a.Abuz fizic b.Abuz emoțional c.Abuz verbal

3. Considerați că ar trebui sancționată doar violența fizică?

a.Da b. Nu

4. Cunoașteți persoane care au agresat ?

a.Da b. Nu

5. Cunoașteți persoane care au fost agresate?

a.Da b.Nu

6. Care credeți că sunt cauzele apariției violenței domestice?

a.Alcool b. Sărăcie c.Influența familiei d. Altele….

7. Violența se regăsește în familiile cu venituri mici:

 a.Da b.Nu

8. Anterior violenței fizice sunt abuzurile emoționale, injuriile, jugnirile, etc:

a.Da b.Nu

9. Agresorii au fost la rândul lor abuzați:

a.Da b.Nu

10. Experiențele din copilărie influențează direct atitudinile și comportamentele noastre:

a.Da b.Nu
11. Violența domestică este incurajată de consumul excesiv de alcool:
a.Da B.Nu
12. Ce credeți ca ar trebui făcut pentru stoparea violenței în familie?

13. Cum credeți că ar trebui stopată violența domestică?

Mulțumim pentru timpul acordat!