Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Violența domestică
în orașul
București
Coordonator ștințific:
Prof. Univ. Ovidiu Bunea
Studenți:
Marin Diana-Iuliana
Crivăț Livia
Nechifor Ștefana
IAȘI
2017
I. Stabilirea problemei de studiat
„Violența este prezentă peste tot, în toate domeniile vieții individuale și sicoale. Ea se
întâlnește, în forme și intensități diferite, în toate societățile de până acum. Este implicată în
procesul de socializare, în discursul rațional și în formarea conștiinței, în funcționarea
instituțiilor și organizațiilor societale, în intreaga viață socială.”2
Din cauza faptului că actele de violență domestică au luat amploare semificativă în ultima
perioadă, aceasta se poate încadra în rândul problemelor sociologice cu care indivizii se
confruntă în societatea actuală. În mod frecvent, un număr cât mai mare de femei suportă
violența în familie sub diferite forme. S-a constatat faptul că aproape jumătate din populația
României nu știe de existența unui instrument juridic care reglementează violența în familie,
iar 80% din victimele violenței nu au apelat niciodată la instituții specializate. Au survenit
anumite modificări în Constituție, conform cărora : Art. 2^3 din Legea 25/2012 privind
modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în
familie stipulează: Victima violenţei în familie are dreptul: a) la respectarea personalităţii,
demnităţii şi a vieţii sale private; b) la informarea cu privire la exercitarea drepturilor sale; c)
la protecţie specială, adecvată situaţiei şi nevoilor sale; d) la servicii de consiliere, reabilitare,
reintegrare socială, precum şi la asistenta medicală gratuită, în condiţiile prezenţei legi; e) la
consiliere şi asistenta juridică gratuită, în condiţiile legii. În Art. 23 (1) sunt stabilite tipurile
de centre care să asigure serviciile pentru victime şi cele pentru agresori: a) centre de primire
în regim de urgenţă; b) centre de recuperare pentru victimele violenţei în familie; c) centre de
1 Revista Română de Sociologie, serie nouă, anul XVI, nr. 3−4, p. 389–412, Bucureşti, 2005
2 Ioan, Mihăilescu, Sociologie generală, editura POLIROM,București, 2003
asistenţă destinate agresorilor; d) centre pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie;
e) centre pentru servicii de informare şi sensibilizare a populaţiei.
I. 3 Obiectivele propuse:
3
Giller, Ferreol, Dicționar de sociologie, editura POLIROM, București, 1998
4 Rădulescu, S.M., Sociologia Violenței (Intra)familiale, Ed. Lumina Lex, București, 2001
5
Dicționar de sociologie, Oxford, 2003
6 Zamfir, Vlăsceanu, Dicționar de sociologie, Ed. Babel, București, 1998
7
Ioan, Mihăilescu, ibidem
8
Ioan, Mihăilescu, ibidem
Măsurarea gradului de violență domestică.
Aflarea cauzelor violenței domestice.
Profilul agresorului.
Efectele violenței domestice asupra familiei.
Mecanisme de combatere a violenței domestice.
Cercetătorii menţionaţi au afirmat că miturile trebuie abandonate, deoarece ele nu fac decât să
distorsioneze realitatea. Profilul abuzatorului şi al victimei sunt important de realzat pentru
construirea de tratamente, de planuri recuperatorii, pentru oferirea corectă de servicii.
III.1 Variabilele:
1. Alcoolismul: Comportamentul deviant/ antisocial prezentat de către agresor poate avea la
baza alcoolismul, fapt ce declanșează acțiuni negative față de victime.
2. Sărăcia: Acesta este unul dintre cei mai importanți factori ai declanșării actelor de
violență, deoarece reprezintă temeiul problemelor familiale.
3. Mediul din care agresorul provine: Familia are rolul cel mai important în inducerea
unor valori ale societății din care actualul agresor provine, iar dacă funcțiile acesteia nu
sunt respectate de către membrii, individual poate prezenta un comportament deviant.
III.2 Ipotezele:
1. Dacă agresorul consumă aclool în cantități excesive, atunci apariția polemicelor în cadrul
familiei cresc.
2. Dacă nivelul de trai al familiei este mai scăzut, cu atât mai mult crește apariția abuzlui
domestic.
3. Dacă modelul parental oferit de către un membru al familiei este unul bazat pe violență,
atunci riscul ca și viitorul adult să devină violent este mai mare.
IV. Eșantionare:
În perioada 12 - 21 iulie 2013, a fost realizat de catre INSCOP Research un sondaj ”Barometrul
de opinie publică – Adevărul despre România” - Cum percep românii fenomenul violenţei în
familie1. Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1050 persoane și este reprezentativ pentru
populația României de peste 18 ani. 43,5% dintre români declară că “de la începutul acestui an
(2013), au auzit printre cunoştinţe sau în zona în care locuiesc de situaţii de violenţă în familie”.
44,5% nu au auzit de astfel de cazuri în proximitatea lor anul acesta, în timp ce 12% au ales să nu
răspundă. Întrebarea este un indicator victimologic tipic, iar faptul că peste 40% dintre români au
auzit de cazuri de violenţă în familie în interiorul reţelelor sociale proprii demonstrează o
prezenţă semnificativă a fenomenului.
În Bucureşti au fost înregistrate 968 de cazuri de violenţă împotriva femeii în familie, 10 decese
ca urmare a violenţei şi 47 de violuri în stradă, conform datelor Direcţiei Generale de Poliţie a
Municipiului Bucureşti.
IV.2 Populația de certat:
Dorim că cercetarea să se bazeze pe un număr mai mare pentru a avea erori mai mici, 120 de
indivizi, dintre care 60 să fie victimele ale abuzului domestic, iar 60 să fie indivizii ce au comis
acte de violență domestică.
Pentru realizarea acestei cercetări vom apela la Colegiul Național al Asistenților Sociali din
România, pentru a ne oferi informații despre cazurile orașul București.
Chestionarul este definit astfel: o suită de întrebări formulate în raport cu ipotezele cercetării,
răspunsurile primite fiind folosite pentru verificarea acestora.
V.2 Chestionarul: