UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA DIN IAȘI

FACULTATEA DE FILOSOFIE ȘI ȘTIINȚE SOCIAL-POLITICE

Program master: SUPERVIZARE ȘI PLANIFICARE SOCIALĂ

Disciplina: DEZVOLTARE COMUNITARĂ ȘI PLANIFICARE SOCIALĂ
Lect. dr. Camelia MEDELEANU
ANUL I

MUNCA ÎN
FOLOSUL
COMUNITĂȚ
II
 Munca în folosul comunității

  Munca în folosul comunităţii este o pedeapsă principală care se

preconizează să poată fi aplicată unei persoane ce a comis o infracţiune de gravitate redusă şi
care constă în obligarea condamnatului la prestarea unei munci în folosul comunităţii,
neremunerată, pe parcursul unui număr de ore stabilit în hotărârea judectorească1.
Vedem, așadar, că munca în folosul comunității se aplică, în general, în cazurile de
infracțiuni de gravitate mai redusă, dar și în cazurile de neachitare a unor amenzi. Conform
art. 64, alin.(1) Cod penal, „În cazul în care pedeapsa amenzii nu poate fi executată în tot sau
în parte din motive neimputabile persoanei condamnate, cu consimțământul acesteia, instanța
înlocuiește obligația de plată a amenzii neexecutate cu obligația de a presta o muncă
neremunerată în folosul comunității, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate,
persoana nu poate presta această muncă. Unei zile-amendă îi corespunde o zi de muncă în
folosul comunității”. La același același articol, dar alin.(3) se menționează cine coordonează
executarea obligației de muncă în folosul comunității, și anume serviciul de probațiune.
Acesta din urmă este sub incidența Legii 252/2013 privind organizarea și funcționarea
sistemului de probațiune.
Dar, cum a apărut această practică? Muncă neremunerată în folosul comunităţii –
cunoscută şi sub denumirea de serviciu comunitar (community service) sau muncă de interes
general (travail d’interet general)2 – a apărut în Europa în contextul creşterii ratei
infracţionalităţii din anii ’60. Creşterea numărului de deţinuţi au determinat guvernele
occidentale să caute soluţii alternative mai ieftine şi mai eficiente pentru a răspunde adecvat la
această problemă. În 1976, Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei a adoptat prima
rezoluţie, R (76) 10, care se referea la introducerea unor măsuri penale alternative
la închisoare în legislaţii penale din statelemembre. În această rezoluţie li se cerea statelor
membre să dezvolte alternativele existente şi să studieze şi posibilitatea introducerii de noi
alternative, cum ar fi munca neremunerată în folosul comunităţii, medierea etc. Câţiva ani mai
târziu, Organizaţia Naţiunilor Unite a promovat acelea şi recomandări de introducereşi
dezvoltare a sancţiunilor alternative la detenţie, concretizate, în 1990, de Regulile minime
pentru măsurile non-custodiale (Regulile de la Tokyo). În 1992, același Consiliu al Europei
vinea cu o nouă recomandare, R16 privind regulile europene asupra măsurilor și sancțiunilor

1
Boroi, A., Gorunescu, M., Popescu, M. (2004). Dicţionar de drept penal. Editura All Beck, p. 275, 276.
2
Durnescu, I., Florea, D., Szabo, A., Dumitru, S. (2006). Serviciu Comunitar. București:Penal Reform
Internațional.

1
comunitare. În acel document, nu se mai vorbea de munca în folosul comunității ca pe o
alternativă la detenție, ci despre o măsură comunitară care trebuia să devină o sancțiune de
sine-stătătoare. Altfel spus, măsurile și sancțiunile comunitare nu mai sunt alternative la o
pedeapsă, ci sunt chiar pedepse ce ar trebui promovate în toate țările. Vorbim, deci, de o
pedeapsă care nu are loc în închisoare, ci în interiorul comunității din care face parte
infractorul, putându-si, astfel, păstra locul de muncă sau continua studiile. Inovația constă în
faptul că acestuia i se limitează mult libertatea de mișcare și acțiune.
Recomandarea Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei nr. (92) 16, adoptată la
data de 10 octombrie 1992, descrie o serie de condiții pe care munca în folosul comunității
trebuie să le îndeplinească:
 Munca nu trebuie să fie fără sens, ci trebuie să fie utilă social, să aibă o
semnificație și să dezvolte pe cât posibil abilitățile condamnatului.
 Munca nu trebuie întreprinsă nu trebuie să aibă ca finalitate profitul.
 Condițiile de muncă trebuie să fie conforme cu reglementările privind
sănătatea și securitatea la locul de muncă.
 Condamnații la muncă în folosul comunității trebuie asigurați împotriva
accidentelor și a prejudiciilor care rezultă din executarea sancțiunii, precum și
în materie de responsabilitate civilă. (termenul de sancţiuni sau măsuri
comunitare se referă la sancţiuni sau măsuri care menţin infractorul
încomunitate şi implică anumite restricţii ale libertăţii sale prin impunerea
unor condiţiişi / sau obligaţii, şi care sunt implementate de organisme
desemnate de lege în acest scop. Termenul menţionat desemnează orice
sancţiune impusă de o instanţă şi orice măsură luată înainte sau în locul unei
hotărâri de condamnare, precum şi modalităţile de a executa o sentinţă cu
închisoarea în afara stabilimentului penitenciar.

O formă mai deosebită de muncă în folosul comunității o reprezintă așa-numitele

acțiuni sau lucrări de interes local despre care face referire Legea 416/2001 privind venitul
minim garantat. Vorbim aici despre beneficiarii de ajutor social apți de muncă, care, conform
art. 6, alin. (2) din legea meționată mai înainte, pentru sumele acordate ca ajutor social,
raportat la cuantumul ajutorului social din familia beneficiară, au obligația de a presta lunar,
la solicitarea primarului, acțiuni sau lucrări de interes local, fără a se putea depăși regimul
normal de lucru și cu respectarea normelor de securitate și igienă a muncii3. Prin persoană
3
Cf. Art.6, alin.(2) din Legea 416/2001.

2
aptă de muncă se înțelege persoana care are vârsta cuprinsă între 16 și vârsta standard de
pensionare și care are o condiție fizică și psihică corespunzătoare.
Diferența dintre cele două munci comunitare, respectiv cea realizată de un infractor și
cea prestată de către o persoană vulnerabilă, constă în finalitatea acțiunii. Prima este
considerată o pedeapsă care trebuie obligatoriu dusă la îndeplinire și care nu este remunerată, și
cea de a doua reprezintă o condiție care trebuie îndeplinită numai și numai de către o persoană aptă de
muncă, pentru ca aceasta să poată beneficia de ajutorul social. Pentru persoanele inapte de muncă,
prestarea de activități sau lucrări de interes local nu constituie o condiție, beneficiul fiind-i acordat în
baza documentelor justificative specifice.

Exemple de munci în folosul comunității, în funcție de sezon:

Sezonul primăvară-vară:
 Măturat străzi
 Desfundat șanțuri și podețe
 Săpat și întreținut spații verzi
 Degajarea stratului de noroi de pe străzi și drumuri agricole
 Tăierea și cositul vegetației (spini, tufe, arbuști, iarbă etc.) din șanțuri și de pe
marginile drumurilor
 Degajarea crengilor și frunzelor de pe drumuri
 Curățarea marginilor cursurilor de râuri și pârâuri de gunoaie etc.

Sezonul toamnă-iarnă
 Deszăpezirea străzilor și drumurilor cu lopeți
 Împrăștierea de material antiderapant pe străzi
 Desfundarea șanțurilor
 Înlăturarea straturilor de noroi de pe străzi
 Desfundat șanțuri și podețe
 Curățarea marginilor cursurilor de râuri și pârâuri de gunoaie etc.

3
Exemplu de muncă în folosul comunității dispusă de procuror4
Antet
Nr. 03.11.2014

Către
Spitalul Universitar Bucureşti

Stimate domnule director,

Vă trimtem alăturat un exemplar al ordonanţei cu nr. de mai sus, din 09.05.2014, prin
care s-a dispus, între altele, obligarea numitului Ionescu Ion, fiul lui Ion şi Maria, născut la
data de 24.08.1976, în Bucureşti, CNP..., domiciliat în Bucureşti, str. Ana Davila nr. 1, să
presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 30 de zile, în
intervalul 15.11.2014-10.01.2015, în cadrul instituţiei dumneavostră, prin efectuarea de
activităţi de curăţenie în camerele de gardă ale spitalului.
Facem precizarea că, potrivit art. 89 alin. 2 din Legea nr. 253/2013, o zi de muncă
constă în două ore de activitate efectivă, iar potrivit art. 89 alin. 6 cu ref. la art. 52 alin. 5 şi 7
din Legea nr. 253/2013 munca nu se poate executa în timpul nopţii, în zilele de dumincă şi de
sărbătorile legale, decât la solicitarea sus-numitului, iar activităţile prestate nu trebuie să îi
pună acestuia în pericol sănătatea.
Având în vedere dispozițiile art. 89 alin. 3 din Legea. nr. 253/2013, urmează ca până
cel târziu la data de 10.11.2014, să desemnaţi o persoană, din cadrul instituţiei
dumneavoastră, care să răspundă de îndrumarea şi verificarea modalităţii efective în care
numitul Ionescu Ion îşi va desfă şura activitatea şi să ne comunicaţi numele şi datele de
contact ale acesteia.
Menţionăm că, în situaţia în care sus-numitul se sustrage de la executarea muncii în
folosul comunităţii, ori, starea de sănătate nu îi mai permite prestarea acesteia, persoana
respectivă are obligaţia de a ne aduce la cunoştinţă aceste împrejurări/de a informa despre
aceste împrejurări Secţia 17 Poliţie, la nr. de fax .....
Vă facem cunoscut că, potrivit dispozițiilor art. 19 alin. 1 din Legea nr. 253/2013,
neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor stabilite în sarcina instituţiei
dumneavoastră constituie abatere judiciară, san cţionată cu amendă de la 500 la 5000 lei.

4
Conferința Munca în folosul comunității, de la teorie la practică, (3-4 noiembrie 2014) București.

4
 Precizăm că am solicitat Secţiei 17 Poliţie să verifice modalitatea de îndeplinire a
obligaţiilor privind prestarea muncii în folosul comunităţii, atât de către numitul Ionescu Ion,
cât şi de către institu ţia dumneavoastră.

Cu deosebită consideraţie,

PROCUROR PRIM-PROCUROR

5
 Bibliografie și legislația specifică

Boroi, A., Gorunescu, M., Popescu, M. (2004). Dicţionar de drept penal. Editura All
Beck, p. 275, 276.

Durnescu, I., Florea, D., Szabo, A., Dumitru, S. (2006). Serviciu Comunitar.
București:Penal Reform Internațional.

Conferința Munca în folosul comunității, de la teorie la practică, (3-4 noiembrie 2014)

București. Se regăsește la http://www.inm-lex.ro/fisiere/d_1284/Munca%20in%20folosul
%20comunitatii%20de%20la%20teorie%20la%20practica%20-%20procuror
%20Alexandra%20Sinc.pdf

Codul penal aprobabt prin Legea nr. 286/2009.

Codul de procedură penală aprobat prin Legea nr. 135/2010.

Legea 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri

neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Legea nr. 252/2013 privind organizarea și funcționarea sistemului de probațiune.

HG nr. 1079/2013 privind Regulamentul de aplicare a dispozițiilor Legii nr. 252/2013

privind organizarea și funcționarea sistemului de probațiune.