UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA DIN IAȘI

FACULTATEA DE FILOSOFIE ȘI ȘTIINȚE SOCIAL-POLITICE

Programul de master: SUPERVIZARE ȘI PLANIFICARE SOCIALĂ

Disciplina: DEZVOLTARE COMUNITARĂ ȘI PLANIFICARE SOCIALĂ
Lect. dr. Camelia MEDELEANU
ANUL I

PLANIFICARE
SOCIALĂ

STUDENT:
ANTOHE S. CONSTANTIN
 Planificare socială

Planificarea socială este un proces prin care decidenții politici și, chiar finanțatorii,
încearcă să rezolve problemele comunității sau să îmbunătățească condițiile din comunitate
prin conceperea și implementarea unor așa-numite politici sociale. Politicile sociale nu sunt
altceva decât o sumă de legi, reglementări, programe sau servicii. Un exemplu de politică
socială: Guvernul adoptă un regulament prin care interzice fumatul în spațiile închise; aceasta
are ca scop atât protejarea publicului de fumatul pasiv, cât și reducerea fumatului în general.
Conform literaturii de specialitate, planificarea socială poate fi ,,de sus în jos” și ,,de
jos în sus”.
Modalitatea cea mai eficientă de planificare a serviciilor sociale sau a oricărei alte
forme sociale de planificare este cea ,,de jos în sus”, adică de la nivelul local spre cel județean
și chiar regional. Acest tip de planificare oferă o perspectivă mai clară și mai conformă cu
realitatea asupra caracteristicilor sau tipologiei unei comunități: istoria locală, tradițiile,
aspecte ce țin de etnie, rasă, cultură, religie, care sunt nevoile cetățenilor, ce servicii există
deja la nivelul comunității și care ar fi posibilele alternativele de servicii pentru rezolvarea
unor nevoi speciale, care sunt costurile acestor servici ș.a.m.d. Este, dacă vreți, o radiografie a
comunității mult mai clară și precisă. În procesul de planificare socială, dacă nu se iau în
considerare aceste aspecte, rezultatul poate fi sortit eșecului.
Am arătat în prezentările anterioare cât de important este nivelul de cunoaștere și
înțelegere a comunității care se dorește a fi dezvoltată de către echipa sau grupul de lucru; că
persoanele implicate trebuie să aparțină acelei zone, să cunoască pulsul comunității. Cu toate
aceastea, o politică socială eficientă înseamnă ca ceea ce se planifică să beneficieze toți
cetățenii acelei comunități, și nu doar simpatizanții politicienior sau pentru a genera capital de
imagine.
Planificarea și dezvoltarea socială a unei comunități implică nu doar voința cetățenilor,
ci și voința politicului. Astfel, între cele două entități trebuie să existe o relație de colaborare,
de parteneriat. Iată câteva dintre avantajele aceste cooperări:
 Participarea comunității face mai posibilă elaborarea unei politici eficiente și
durabile. Și aceasta, deoarece cetățenii cunosc foarte bine comunitatea din care fac
parte, plusurile și minusurile sale, astfel că ei pot informa factorii de decizie cu privire
la aceste aspecte, astfel încât să poată fi aplicate cele mai eficiente strategii de
rezolvare a nevoilor și problemelor reale ale comunității.
 Participarea comunitară duce la asumarea de către cetățeni a responsabilității, a
sprijinului și a oricărei inițiative în procesul de planificare socială. Când oamenii
sunt implicați în treburile urbei și sunt lăsați să ia decizii, ei simt că aparțin acelei
comunități și orice proiect social este considerat proprietate locală, față de care
dezvoltă o seamă de responsabilități, în așa fel încât acesta să poată crește, să se
dezvolte și să aducă bunăstare comunității.
 Membrii comunității pot informa factorii de decizie politică despre schimbările
de circumstanțe care necesită modificări ale politicii sociale. Ceea ce este eficient
sau adecvat astăzi poate să nu fie peste cinci ani. În procesul de planificare socială de
 la nivelul politicului, participarea comunității are rolul de a veghea la schimbările,
uneori inerente, din interiorul comunității și de a transmite către factorii de decizie
politică orice modificare care, în caz contrar, ar duce la implementarea unor politici
sociale desuete.
 Participarea comunității energizează comunitatea pentru a continua să se
schimbe în direcții pozitive. Poate fi nevoie de timp și efort pentru ca membrii
comunității să poată contribui. Este posibil să aibă nevoie de instruire și / sau mentorat
pentru a se simți confortabil cu procedurile unui proces participativ . Este posibil să
dețină abilitățile de a participa, dar trebuie să fie motivați să o facă. În schimb, odată
ce membrii comunității vor vedea ce pot realiza, vor fi gata să facă față oricăror
provocări.
 Participarea permite membrilor comunității să contribuie la crearea unei politici
care contribuie într-adevăr la satisfacerea nevoilor lor.   Participând la dezvoltarea
lor, membrii comunității pot vedea politicile care le îmbunătățesc viața puse în
aplicare
 Participarea îi pune pe membrii comunității să aibă controlul asupra propriei lor
decizii.   Planificarea socială participativă și procesul de elaborare a politicilor sociale
determină cetățenii să decidă cu privire la ce politici sunt mai potrivite pentru ei și care
nu. Acesta pune în practică deviza Consiliului de proprietari Back of the Yards din
Chicago, fondat de legendarul organizator Saul Alinsky: „Noi, oamenii, ne vom
rezolva singuri propriul destin”.
 Participarea construiește conducerea comunității din interior.   Cei care iau parte
la procesul de învățare și exercită abilități de conducere și care încep să se vadă pe ei
înșiși ca având abilități de lideri, au toate șansele să ajungă la cârma comunității lor.
 Participarea duce la schimbări sociale pe termen lung.   Pe măsură ce membrii
comunității preiau mai mult controlul atât asupra propriei vieți, cât și asupra
comunității din care fac parte, vor creea și instituționaliza schimbări care îmbunătățesc
calitatea vieții pentru toți cetățenii din comunitate.

CÂND ESTE ADECVATĂ PLANIFICAREA SOCIALĂ ȘI SCHIMBAREA

POLITICILOR?
Planificarea socială provine de la factorii de decizie politică sau contractanții
acestora. Din punctul de vedere al unui factor de decizie politică, planificarea socială este
adecvată atunci când:
 Comunitatea o cere. O problemă socială locală poate să ajungă la punctul în care
comunitatea simte că trebuie făcut ceva, dar nu știe exact ce anume și ce resurse
trebuie dislocate. Poate cere ajutor factorilor de decizie politici sau unei surse externe.
 O problemă sau nevoie socială a atins nivelul de criză și este evident pentru toată
lumea că trebuie făcut ceva. Uneori este nevoie de unul sau mai multe evenimente
specifice, cum ar fi revoltele stradale, vandalism etc., pentru a pune în mișcare un
proces de planificare socială.
  Există o problemă majoră de lungă durată - sărăcie, violență, locuințe, foamete etc.,
care a atras atenția factorilor de decizie politică. Din cauza publicității mass-media sau
a opiniei publice, aleșii, agențiile sau alții care sunt în măsură să facă ceva în legătură
cu aceasta simt nevoia să se implice pentru a schimba starea de lucruri.
 Un proces de planificare strategică sau economică în care se angajează factorii de
decizie determină că o anumită problemă trebuie abordată sau că anumite comunități
sau populații au nevoie de un fel de asistență sau protecție socială
.
CINE AR TREBUI SĂ FIE IMPLICAT ÎN PLANIFICAREA SOCIALĂ ȘI SCHIMBAREA
POLITICILOR?
Pentru ca planificarea socială să funcționeze bine, atât factorii de decizie politică, cât
și toate părțile interesate ar trebui cel puțin invitate să participe; cu cât sunt reprezentate mai
multe, cu atât mai bine. Prin noțiunea de ,,părți interesate” înțelegem toți cei care au un interes
sau o implicare în politica socială ce urmează a fi elaborată / aplicată; cei care vor trebui să
administreze sau să aplice politica; cei care lucrează sau deservesc o populație care este direct
afectată de politica socială; orice persoană fizică sau juridică, rganizațiile sau întreprinderile
care vor câștiga sau pierde venituri sau alte resurse sau vor trebui să își modifice modul de
operare din cauza unei potențiale modificări a politicii; factorii de decizie politică și oficialii
publici.
Vorbind despre factorii de decizie politică, aceștia nu sunt întodeauna oficiali publici.
O corporație mare poate dezvolta și implemena politici interne care să aibă o anume
reverberație sau repercusiune asupra a mii de oameni. Persoanele fizice sau organizațiile care
dețin suprafețe mari de teren sau clădiri importante pot institui politici privind utilizarea lor
care au un impact major asupra comunității.

PAȘI EFICIENȚI PENTRU CA FACTORII DE DECIZIE POLITICĂ (SAU ORICINE ARE

INIȚIATIVĂ) SĂ IMPLICE COMUNITATEA
1. Faceți cunoștință cu persoanele și cu organizațiile care cunosc foarte bine
comunitatea și folosiți informațiile și expertiza lor pentru a vă ușura drumul.
2. Elaborați obiective clare și participați la întâlnirile comunității, cum ar fi în
grupuri formale - cluburi, , echipe sportive, grupuri religioase, sindicate si alte grupuri
de muncitori, dar și informale, precum în familii sau grupuri de prieteni.
3. Inițiați o întâlnire comunitară pentru a vă prezenta și explica scopul și obiectivele
și constituiți un grup de oameni care să participe la evaluarea și planificarea
socială viitoare.  Încurajați cât mai mulți oamenii să participe la planificarea socială și
responsabilizați-i pentru a fi implicați în proces. Puteți apela la un facilitator comunitar
cu experiență.
4. Programați următoarea întâlnire a comunității și începeți procesul de
planificare.  Ar trebui să continuați să organizați întâlniri comunitare la intervale
regulate pentru a-i informa pe cei care nu sunt implicați direct în planificare despre
ceea ce se întâmplă. Grupurile deja constituite trebuie să se ocupe cu rezolvarea
logisticii (calendarul întâlnirilor), procedurilor (modul în care sunt luate deciziile)
definirii sarcinilor și responsabililor etc. O întrebare simplă precum ,,de ce am avea
 nevoie?” este crucială. Ajută la realizarea unei hărți a tuturor resurselor umane,
materiale, financiare, tehnologice, informaționale etc. necesare. De asemenea, trebuie
văzut dacă nivelul de instruire actual este suficient pentru a demara procesul de
planificare socială sau este necesară o pregătire suplimentară etc.
5. Oferiți orice instruire sau sprijin este necesar. Instruirea și sprijinul au cel puțin
două scopuri: să se asigure că toți cei implicați au instrumentele intelectuale și sociale
de care au nevoie pentru îndeplinirea sarcinilor; și să asigure implicarea continuă a
tuturor membrilor, nu doar a celor educați și obișnuiți să participe la întâlniri și
procese sociale.

PAȘI EFICIENȚI PENTRU CA LIDERII COMUNITĂȚII SĂ ASIGURE IMPLICAREA

COMUNITARĂ
 Cunoașteți și mențineți contactul cu factorii de decizie politică de la început,
astfel încât atunci când apar probleme de politică, veți avea o linie de comunicare
deschisă.   Fie că vorbim de primari sau președinți județeni, de consilieri locali sau
județeni, toți sunt preocupați, sau ar trebui să fie, de ceea ce cred cetățenii. Astfel,
atunci când administrația publică locală inițiază un proces de schimbare a politicilor
sau de planificare socială sau dacă dețineți informații prețioase, strategii de
eficientizare a administrației locale sau de îmbunătățire a diferitelor servicii etc., veți
putea să vă faceți remarcat.
 Încercați să anticipați nevoile politice ale comunității și abordați factorii de
decizie politică înainte ca aceștia să decidă să acționeze.   Ca membru al
comunității, sunteți apt să știți mai multe despre comunitate decât un factor de decizie
politică și să știți ce este necesar și când. Dacă inițiați conversația despre schimbarea
politicii, este posibil să aveți șanse mult mai mari de a iniția și un proces de planificare
participativă.
 Preocupați-vă de a acumula cât mai multe informații, atât despre beneficiile unui
proces participativ, cât și despre problema socială în sine.  Citiți cercetarea și
literatura despre politica schimbărilor sociale și procesul participativ.  Aflați ce au
făcut alte comunități, căutați cele mai bune practici etc. Cu cât aveți mai multe
cunoștințe, cu atât puteți fi mai convingător.
 Mobilizați comunitatea.   Fiți alături de oameni, faceți cunoștință cu nevoile lor,
ajutați-i, încurajați-i, astfel încât aceștia să vă stea alături și să se implice în orice
decizie politică care îi afectează..

Planificarea socială este un mijloc eficient de organizare și dezvoltare a comunității și

de schimbare a politicilor, cu condiția ca aceasta să fie elaborată și implementată în spirit de
parteneriat cu însăși comunitatea. 
 Bibliografie

https://press.rebus.community/introductiontocommunitypsychology/chapter/public-
policy/
http://www.partnerships.org.uk/guide/index.htm
https://www.participatorymethods.org/ .
Dalton, H., Maurice, J. și Wandersman, A. (2007). Psihologia comunității: conectarea
indivizilor și a comunităților . (Ediția a doua.) Belmont, CA: Wadsworth / Thomson Learning.
Ille, M.M. (1976). Social problems and collaborative planning: toward a theory and model of
social planning. Dissertation and Theses. Portland State University.