P R E Z E N TA R E

> pentru profesori

R O 3 /7 2

Bine ați venit în cadrul acestui pachet pedagogic destinat cadrelor didactice,
care a fost elaborat de Comisia Europeană, Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală,
în strânsă colaborare cu profesori și experți în educație.

Pachetul reprezintă o colecție de resurse didactice și educaționale gata de utilizare, care urmăresc să
crească gradul de conștientizare în rândul tinerilor europeni cu vârste cuprinse între 11 și 15 ani cu privire
la importanța agriculturii și a alimentației pentru Europa. Acest pachet pune în evidență modalitățile prin
care Uniunea Europeană (UE), prin politica agricolă comună (PAC), permite agricultorilor să asigure o ofertă
constantă, sigură și economică de alimente pentru mai mult de 500 de milioane de europeni, câștigând
un trai decent în tot acest răstimp.

Studiile recente au arătat că populațiile din zonele urbane ale UE și, în special, tinerii se simt deconectați
de agricultură ca sursă a alimentelor pe care le consumă. Aceștia nu cunosc foarte bine rolul mai extins
pe care îl dețin fermierii, atât în societate, cât și la nivel de economie, nu numai prin faptul că asigură
necesarul de alimente, ci și datorită protecției mediului și a resurselor naturale, precum și menținerii
vitalității zonelor rurale ale Europei. Prezentul pachet pedagogic a fost creat ca reacție la această
deconectare. Printr-o selecție de instrumente și activități diverse și complementare, cadrele didactice îi pot
ajuta pe elevi să descopere trei teme principale relevante: Alimente, Mediu și Zona rurală. Ca atare, pachetul
nu urmărește să asigure instrumente de predare a politicii agricole a UE în sine elevilor, ci să ilustreze
beneficiile agriculturii pentru toți cetățenii.

STRUCTURA ȘI CONȚINUTUL PACHETULUI

Pachetul pedagogic destinat cadrelor didactice debutează cu un model de lecție care include un clip de
animație care introduce tema agriculturii europene într-o manieră distractivă. Pe de altă parte, cadrele
didactice ar putea prefera să lanseze tema printr-o expunere de diapozitive sau să utilizeze această expu-
nere de diapozitive sub forma unei lecții suplimentare.

Există un modul aferent fiecăreia dintre cele trei teme:

ALIMENTE MEDIU ZONA RURALĂ

P R E Z E N TA R E 1/3
 P R E Z E N TA R E
> pentru profesori
R O 4 /7 2

Fiecare modul conține:

▼
O SCURTĂ INTRODUCERE pentru cadrele didactice,
care prezintă obiectivele de studiu și include linkuri către resurse

▼
FIȘE DE LUCRU
cu activități de studiu destinate elevilor

▼
O SCURTĂ PREZENTARE A PROIECTULUI destinată elevilor – o propunere de proiect
interdisciplinar pe tema abordată în cadrul modulului

▼
Totodată, cadrele didactice dispun de resurse suplimentare, inclusiv o FIȘĂ INFORMATIVĂ
PRIVIND PAC și un GLOSAR cu termeni uzuali

Planul de lecție: clip de animație/prezentare de diapozitive

Fiecare modul poate debuta cu un plan exemplar de lecție de 45 de minute, elaborat în jurul unui clip de
animație sau al unei expuneri de diapozitive, în funcție de preferințele profesorului. Obiectivul lecției
introductive este acela de a implica și de a atrage elevii către studierea temei și de a crea
contextul pentru activități suplimentare (activități din fișa de lucru sau proiect). Clipul de animație
ilustrează modul în care este poziționată agricultura în centrul vieții noastre, precum și activitatea fer­
mierilor din UE, sprijinită de PAC. Expunerea de diapozitive permite profesorilor să abordeze unele puncte
mai în detaliu.

Fișele de lucru pentru activități

După lecția introductivă, profesorul are libertatea de a alege între activitățile de studiu din fiecare modul.
Obiectivul fișelor de lucru este acela de a permite elevilor să descopere diversele aspecte
legate de alimente, mediu și zona rurală. Acestea se bazează pe multe dintre temele evidențiate în
clipul de animație și în expunerea de diapozitive. Fiecare fișă de lucru a activității de studiu poate fi abordată
individual și toate fișele de lucru pot fi imprimate. Fișele de lucru pot fi utilizate pe durata unei singure ore
sau folosite în legătură cu disciplina sau programa predată de profesor pe durata mai multor ore.

Proiectul

Fiecare modul include o sugestie de proiect de o pagină, care poate fi imprimată. Obiectivul proiectului
este acela de a antrena participarea extracurriculară pe termen lung a elevilor și de a sprijini
revenirea la viață a agriculturii. Fiecare proiect se bazează pe aspectele evidențiate de clipul de
animație, de expunerea de diapozitive și de activitățile modulului din cadrul pachetului și include posibili-
tatea vizitării unei ferme/piețe agricole. În UE există sute de ferme care își deschid anual porțile pentru
vizite școlare, permițând copiilor și tinerilor să trăiască o experiență directă a activităților din cadrul unei
ferme. Cadrele didactice sunt încurajate să cerceteze care sunt fermele deschise existente pe plan local și
să identifice o fermă care se pretează unei vizite didactice.

P R E Z E N TA R E 2/3
 P R E Z E N TA R E
> pentru profesori
R O 5 /7 2

Ar putea avea loc lansarea în clasă a unui proiect, urmată de etapele de documentare și elaborare pe care
elevii le vor derula timp de mai multe săptămâni, în funcție de clasă și de programa școlară. Fiecare proiect
ar putea fi utilizat fie individual de către un profesor, fie sub forma unui proiect transdisciplinar care implică
o serie de materii posibile.

Resurse suplimentare
⇢⇢ Harta agricolă a UE
⇢⇢ Fișă informativă privind CAP
⇢⇢ Glosar

MODUL DE UTILIZARE A PACHETULUI

Pachetul este conceput să fie utilizat în mod flexibil; cadrele didactice pot alege la ce
instrumente sau activități doresc să recurgă. Planul de lecție, clipul de animație, expunerea de
diapozitive, activitățile desfășurate la clasă și proiectul pot fi combinate și corelate, în funcție de dorințele
cadrelor didactice și de tema didactică în cauză. Cadrele didactice pot alege să utilizeze unele instrumente
din cadrul tuturor celor trei module și să facă o selecție a elementelor adecvate vârstei și capacităților
elevilor, precum și programei specifice.

Pachetul oferă tinerilor oportunități de implicare în activități practice care pot veni în completarea unei
serii largi de discipline didactice, de exemplu: geografie, științe, cetățenie, economie, studii
europene, economie națională, științe agricole, tehnologia informației și a comunicațiilor și
științe sociale (lista nu este exhaustivă). Obiectivul este acela de a permite cadrelor didactice să ori-
enteze elevii către identificarea conexiunilor dintre disciplina didactică și fiecare din cele trei teme
principale: Alimente, Mediu și Zona Rurală.

estui pachet va
Sperăm că folosirea ac
și plăcută pentru
fi atât interesantă, cât
ii dumneavoastră.
dumneavoastră și elev

P R E Z E N TA R E 3/3
 F I Ș Ă I N F O R M AT I VĂ P R I V I N D PA C
> pentru profesori
R O 7 /7 2

Politica agricolă comună (PAC) îi susține pe fermieri, ajutân-

du-i să asigure alimente sigure, de înaltă calitate, trasabile și produse în mod durabil pentru
peste 500 de milioane de cetățeni din UE. În anii '60, consumatorii din UE au trecut prin crize
alimentare după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. Liderii UE și-au dat seama că
era necesară elaborarea unei politici comune la nivelul UE pentru ca cetățenii să își poată
procura alimente, iar fermierii și zona rurală să poată prospera. PAC stabilizează prețurile din
agricultură și încurajează progresul tehnic din acest sector. Aceasta contribuie la prevenirea
reapariției vechilor probleme ale penuriei de alimente și ale sărăciei din zona rurală. În
prezent fermierii dețin un rol esențial în ceea privește crearea de locuri de muncă, încurajarea
creșterii și a investițiilor, protecția mediului și asigurarea prosperității comunităților rurale.

Ce reprezintă PAC?

▶ PAC este un set de norme legislative adoptate de UE în vederea asigurării unei politici comune,
unificate în materie de agricultură. Aceasta a fost creată în 1962, pentru a asigura securitatea
alimentară după o perioadă de penurie de alimente.
▶ Scopul politicii este acela de a sprijini fermierii pentru a investi, a crea locuri de muncă și a genera
creștere, precum și asigurarea unei oferte constante și bogate de alimente de înaltă calitate la prețuri
accesibile tuturor, concomitent cu protecția mediului și conservarea bogatului patrimoniu natural
al UE.
▶ În 2013, Parlamentul European și Consiliul (miniștrii agriculturii) au convenit asupra unei PAC reformate,
„mai ecologică” și mai echitabilă.

În ce mod este PAC benefică pentru fermieri și ceilalți actori din zonele rurale?

▶▶ Sprijin pentru venituri (plăți directe)

Fermierii primesc plăți anuale care contribuie la stabilizarea veniturilor fermelor, care se confruntă cu
prețurile volatile de pe piață, cu vremea imprevizibilă și cu costurile variabile de producție. Pentru
a beneficia de aceste plăți, fermierii trebuie să respecte regulile și practicile care promovează standardele
de mediu, siguranța alimentară, bunăstarea animalelor și trasabilitatea și care sunt mai stricte decât
cele care se aplică concurenților noștri de la nivel mondial. Aceasta coincide totodată cu așteptările
legate de PAC ale consumatorilor și contribuabililor din UE.
▶▶ Măsuri pentru susținerea pieței
Este vorba despre ajutoare corelate cu situații specifice de pe piață și includ, de asemenea, sprijin
pentru promovarea produselor agricole, programe care asigură lapte și fructe în școli, programe des-
tinate organizațiilor de producători, care îi ajută pe fermieri să obțină prețuri și condiții mai bune atunci
când negociază cu industria prelucrătoare și cu supermarketurile.
▶▶ Măsuri pentru sprijinirea dezvoltării rurale
Acestea includ cofinanțarea proiectelor care au obiective economice, de mediu sau sociale, orientate
în primul rând către fermele și întreprinderile mici și mijlocii (IMM) din zonele rurale, pentru sprijinirea
fermierilor în ceea ce privește modernizarea fermelor și creșterea competitivității. De asemenea,
aceste măsuri îi ajută pe fermieri să își diversifice activitățile – de exemplu, prin agroturism sau prin
vânzări directe –, ceea ce poate conduce la crearea de noi locuri de muncă și de oportunități la nivelul
comunităților rurale. Mai mult, acestea vin în sprijinul altor părți interesate și al altor actori din zonele
rurale, care depun eforturi pentru stimularea creșterii, crearea de locuri de muncă și atragerea de
investiții la nivelul comunităților din care provin. Măsurile sunt cofinanțate de către statele membre
ale UE, bugetul fiind alocat prin intermediul unor planuri adaptate, elaborate la nivel național sau
regional, pentru a ține cont de provocările și oportunitățile locale.

F I Ș Ă I N F O R M AT I VĂ P R I V I N D PA C 1/2
 F I Ș Ă I N F O R M AT I VĂ P R I V I N D PA C
> pentru profesori
R O 8 /7 2

Care sunt beneficiile aduse consumatorilor de către PAC și care este contribuția acesteia
la asigurarea unor alimente nutritive de înaltă calitate?

▶ PAC îi sprijină pe fermieri să își desfășoare activitatea în conformitate cu normele stricte ale UE,
pentru a asigura calitatea și securitatea tuturor alimentelor pe care le produc.
▶ UE dispune de o serie de sisteme de calitate, cum ar fi etichetele DOP (denumire de origine protejată)
și IGP (indicație geografică protejată), care promovează și protejează originea produselor agricole
de calitate.
▶ UE promovează producția ecologică de alimente.
▶ Grație normelor UE privind trasabilitatea și etichetarea alimentelor, este posibilă identificarea
provenienței alimentelor – de exemplu, a ouălor sau a cărnii – citind această informație chiar pe
produs sau pe ambalajul acestuia.
▶ PAC contribuie totodată la finanțarea programelor care promovează distribuirea de lapte și fructe
în școli, în scopul încurajării formării unor obiceiuri alimentare sănătoase.

Care este bugetul PAC și cum este cheltuit?

▶ Bugetul PAC este adoptat în fiecare an de către Parlamentul European și Consiliu (miniștrii agriculturii),
reprezentând în prezent aproximativ 40 % din bugetul anual al UE.
▶ Agricultura este singura politică finanțată aproape în întregime din bugetul UE, dat fiind că toate
statele membre ale UE au ca scop asigurarea securității alimentare, utilizarea înțeleaptă a resurselor
naturale, dezvoltarea economică a zonelor rurale și un standard echitabil de viață pentru fermieri.
Costul zilnic suportat de contribuabilul european este mai mic de 30 de cenți.

Grație PAC, agricultura a avut deja un rol major în procesul de integrare în UE și în construirea pieței
unice, întrucât este unicul sector economic important guvernat de o politică cu adevărat comună la
nivelul UE.

De ce, prin reforma din anul 2013, PAC a devenit „mai echitabilă și mai ecologică”?

Finanțarea în cadrul „Schemei de plată de bază” vizează exclusiv fermierii activi, fondurile fiind în prezent
distribuite mai echitabil între fermieri, regiuni și state membre ale UE. Aproximativ 30 % din plățile acordate
fermierilor în cadrul PAC reprezintă o răsplată pentru desfășurarea de activități agricole care respectă
mediul și pentru combaterea schimbărilor climatice, așa-numitele plăți pentru „ecologizare”.

Aflați mai multe informații

http://ec.europa.eu/agriculture/index_ro.htm

PAC în țara dumneavoastră

http://ec.europa.eu/agriculture/statistics/factsheets/

F I Ș Ă I N F O R M AT I VĂ P R I V I N D PA C 2/2
 PLAN DE LECȚIE
> pentru profesori
R O 9 /7 2

C L I P A N I M AT

Partea 1 
Elevii vizionează un clip video, după care, în grupuri mici, descoperă și dezbat aspectele evidențiate. La
sfârșit, raportorul fiecărui grup prezintă rezultatele discuției lor în fața întregii clase. Ulterior, grupurile
discută legăturile dintre clipul video și disciplina respectivă. Aceștia vor prezenta întregii clase principalele
concluzii desprinse, prin intermediul www.padlet.com sau pe coli mari de hârtie de tip post-it, pentru
a înlesni o discuție pe tema respectivă.

METODOLOGIE TIMP

a) Prezentați pe scurt clipul video și subiectul. Explicați că, împărțiți în grupuri 1 min.
mici, elevii vor analiza și vor discuta clipul video vizionat.
b) Întreaga clasă vizionează clipul video de 4 minute. 4 min.
c) Împărțiți clasa în grupuri mici, de câte cinci elevi, unul dintre ei având rol de 8 min.
raportor. Fiecare grup va discuta aspectele pe care le cunoaște deja, ce au
aflat în plus din clipul video, ce anume i-a surprins, ce li s-a părut interesant.
d) Pe măsură ce fiecare dintre raportori prezintă în fața întregii clase discuțiile 10 min.
la care a participat, profesorul sau un elev va nota temele și răspunsurile
comune pe o tablă. Se vor discuta problemele, temele și răspunsurile, precum
și diferențele și asemănările dintre răspunsurile grupurilor.
e) Din nou împărțiți în grupuri mici, elevii discută legăturile dintre aspectele 10 min.
evidențiate în clipul video și materia predată la clasă. Profesorul va crea
o pagină pe Padlet, dacă există dispozitive digitale disponibile, după care va
comunica elevilor linkul Padlet și va cere fiecăruia dintre grupuri să posteze
câte două mesaje pe pagina de Padlet (sau să scrie răspunsurile pe coli mari
de tip post-it pe care le va lipi pe tablă), ca răspuns la întrebările următoare:
1. Ce am învățat azi în legătură cu acest subiect?
2. Despre ce anume am dori să aflăm mai multe informații?
f) Întreaga clasă îl va ajuta pe profesor să hotărască cum să organizeze 8 min.
postările grupurilor pe pagina Padlet sau pe tabla clasei, mai întâi în coloanele
„Învățate azi” și „De aflat”, apoi să stabilească o listă pe grade de importanță
a postărilor care au surprins principalele legături dintre materia studiată și
problemele evidențiate în clipul video.
g) În încheiere: Fiecărui elev i se va cere să noteze o informație nouă aflată în 4 min.
urma participării la această lecție.

=
45 min.

P L A N D E L E C Ț I E – C L I P A N I M AT 1/2
 PLAN DE LECȚIE
> pentru profesori
R O 1 0 /7 2

Partea a 2-a
(ÎN CADRUL ACELEIAȘI ORE, DACĂ TIMPUL O PERMITE, SAU ÎN CADRUL UNOR ORE ULTERIOARE)

Profesorul poate utiliza coloana „De aflat” pentru a selecta activitățile sau fișele de lucru pentru orele
viitoare. Toate activitățile/fișele de lucru pot fi adaptate pentru a răspunde nevoilor de învățare ale elevilor,
precum și pentru a fi relevante în cazul disciplinei studiate.

Ca activitate suplimentară de învățare, dacă profesorul dorește, elevii ar putea alege unul dintre aspectele
noi învățate pe tema căruia să se documenteze și să redacteze un scurt articol sau o postare pe blog.

O variantă ar fi ca elevii să ia un interviu unui fermier sau să scrie un articol în ziarul școlii.

Sau, elevii ar putea să își imagineze că sunt ei înșiși fermieri și să scrie un text care s-ar putea intitula „O
zi din viață” sau să redacteze un articol de jurnal personal pe baza informațiilor desprinse din clipul
animat.

Aceste întrebări pot fi de folos grupurilor

în analizarea și discutarea clipului video.
1. Enumerați trei informații esențiale pe care le-ați aflat
din clipul video. De ce le-ați ales ca importante?
2. Care este mesajul sau povestea pe care o transmite
clipul video?
3. Vă surprinde vreo informație? De ce?
4. Care sunt cele 3 „roluri” pe care le joacă fermierii?
5. De ce UE oferă sprijin agricultorilor?

P L A N D E L E C Ț I E – C L I P A N I M AT 2/2
 PLAN DE LECȚIE
> pentru profesori
R O 1 1 /7 2

EXPUNERE DE DIAPOZITIVE

Partea 1
Elevii urmăresc expunerea de diapozitive (pe ecranul calculatorului sau sub formă tipărită) și fiecare va încerca
să răspundă la întrebările de la sfârșitul expunerii de diapozitive. Răspunsurile lor vor fi discutate de către
întreaga clasă.

În grupuri mici, elevii vor discuta legăturile dintre expunerea de diapozitive și materia predată la clasă. Aceștia
vor prezenta întregii clase principalele concluzii desprinse, prin intermediul www.padlet.com sau pe coli
mari de hârtie de tip post-it, pentru a înlesni o discuție pe tema respectivă.

METODOLOGIE TIMP

a) Prezentați pe scurt expunerea de diapozitive și subiectul. 2 min.

b) Clasa urmărește expunerea de diapozitive. 8 min.
c) Fiecare elev citește întrebările de pe diapozitivele 29 și 30 și notează 8 min.
răspunsurile.
d) Profesorul parcurge cu elevii răspunsurile. 5 min.
e) Lucrând în grupuri mici, elevii discută legăturile dintre aspectele evidențiate 10 min.
în expunerea de diapozitive și materia predată la clasă. Profesorul va crea
o pagină pe Padlet, dacă există dispozitive digitale disponibile, după care va
comunica elevilor linkul Padlet și va cere fiecăruia dintre grupuri să posteze câte
două mesaje pe pagina de Padlet (sau să scrie răspunsurile pe coli mari de tip
post-it pe care le va lipi pe tablă), ca răspuns la întrebările următoare:
1. Ce am învățat azi în legătură cu acest subiect?
2. Despre ce anume am dori să aflăm mai multe informații?
f) Întreaga clasă îl va ajuta pe profesor să hotărască cum să organizeze 8 min.
postările grupului pe pagina Padlet sau pe tabla clasei, mai întâi în coloanele
„Învățate azi” și „De aflat”, apoi să stabilească o listă pe grade de importanță
a postărilor care au surprins principalele legături dintre materia studiată și
problemele evidențiate în expunerea de diapozitive.
g) În încheiere: Fiecărui elev i se va cere să noteze o informație nouă aflată în 4 min.
urma participării la această lecție.

=
45 min.

P L A N D E L E C Ț I E – E X P U N E R E D E D I A P O Z I T I V E 1/2
 PLAN DE LECȚIE
> pentru profesori
R O 1 2 /7 2

Partea a 2-a
(ÎN CADRUL ACELEIAȘI ORE, DACĂ TIMPUL O PERMITE, SAU ÎN CADRUL UNOR ORE ULTERIOARE)

Profesorul poate utiliza coloana „De aflat” pentru a selecta activitățile sau fișele de lucru pentru orele
viitoare. Toate activitățile/fișele de lucru pot fi adaptate pentru a răspunde nevoilor de învățare ale elevilor,
precum și pentru a fi relevante în cazul disciplinei studiate.

Ca activitate suplimentară de învățare, dacă profesorul dorește, elevii ar putea alege unul dintre aspectele
noi învățate pe tema căruia să se documenteze și să redacteze un scurt articol sau o postare pe blog.

O variantă ar fi ca elevii să ia un interviu unui fermier sau să scrie un articol în ziarul școlii.

Sau elevii ar putea să își imagineze că sunt ei înșiși fermieri și să scrie un text care s-ar putea intitula „O
zi din viață” sau să redacteze un articol de jurnal personal pe baza informațiilor desprinse din expunerea
de diapozitive.

P L A N D E L E C Ț I E – E X P U N E R E D E D I A P O Z I T I V E 2/2
 G LO S A R
> pentru profesori
R O 1 3 /7 2

A
Abandonul terenurilor În contextul producției agricole, abandonul terenurilor este
fenomenul care apare atunci când se opresc toate activitățile
agricole pe o anumită suprafață de teren. Acest lucru duce la
schimbări nedorite din punctul de vedere al biodiversității și
ecosistemelor, precum și la deșertificarea zonelor rurale.

Agricultură combinată Agricultura combinată este un sistem în care fermierul combină

diferite practici agricole, cum ar fi cultivarea pământului și
zootehnia. În momentul în care există mai multe practici agricole
în cadrul unei ferme pe lângă producția vegetală, cum ar fi
creșterea de găini, producerea de lactate ori apicultura, sistemul
respectiv este cunoscut sub denumirea de agricultură combinată.
Acest tip de agricultură este cel mai răspândit în Europa.

Agricultură durabilă Agricultura durabilă utilizează tehnici care asigură securitatea

alimentară, sporind în același timp productivitatea, fără
a dăuna mediului și fără a pune în pericol resursele naturale.

Agricultură ecologică Agricultura ecologică este o metodă de producție care oferă

consumatorului hrană de calitate cu gust bun, în același timp
respectând ciclurile de viață naturale ale plantelor și animalelor.
Aceasta are la bază câteva principii și practici care au ca scop
exploatarea pământului în mod natural, cu un minim impact
antropic asupra mediului.

Agricultură intensivă Agricultura intensivă, cunoscută și sub denumirea de agricultură

industrială, este un tip de agricultură care presupune fie investiții
serioase financiare sau de muncă, fie o cantitate mare de factori
de producție agricolă pe o suprafață relativ restrânsă. Practicile
de agricultură intensivă cuprind cultivarea în vederea obținerii de
recolte cu randament înalt, utilizarea de îngrășăminte și pesticide
și creșterea animalelor în spații închise. Producția alimentară
este mai mare, dar apar efecte secundare nedorite.

Agroturism Agroturismul se referă la implicarea turiștilor în orice activități

care presupun prezența acestora într-o fermă.

B
Biodiversitate Forma scurtă a noțiunii de „diversitate biologică”, care
desemnează varietatea formelor de viață pe planetă și modul în
care acestea interacționează cu habitatele și ecosistemele.
Biodiversitatea cuprinde toate plantele, animalele și
microorganismele terestre și acvatice.

Bunăstarea animalelor Normele UE prevăd că animalele ar trebui să beneficieze de

următoarele libertăți: libertatea de a nu suferi de foame și de
sete, libertatea de a nu suferi vreun disconfort, libertatea de
a nu suferi dureri, răni sau boli, libertatea de a manifesta un
comportament normal și libertatea de a nu suferi de frică sau
de vreun disconfort major.

G LO S A R 1/5
 G LO S A R
> pentru profesori
R O 1 4 /7 2

D
Denumire de origine protejată Sigla sau eticheta de identificare a produselor agricole și
(siglă DOP) alimentare care sunt produse, prelucrate și pregătite într-o
anumită zonă geografică, utilizând cunoștințe recunoscute.

Dezvoltare durabilă În contextul agriculturii, aceasta este calea utilizării înțelepte și

prudente a resurselor, cum ar fi pământul, apa sau fosforul.
Dezvoltarea fermei utilizând resurse ca pământul sau energia
într-o manieră care corespunde necesităților prezente ale
oamenilor, fără a aduce atingere capacității generațiilor viitoare
de a-și îndeplini necesitățile proprii.

E
Ecologizare În urma reformei PAC din anul 2013, o parte reprezentând 30 %
din plățile de bază, așa-numitele plăți „de ecologizare”, sunt
condiționate de obligația impusă fermierilor de a menține zone
permanente de pășune (iarba fiind benefică pentru absorbția
dioxidului de carbon, contribuind astfel la combaterea
schimbărilor climatice); aceștia sunt obligați să cultive un număr
minim de culturi și să exploateze 5 % din terenul lor arabil în
așa fel încât să se promoveze biodiversitatea (a se vedea
zonele de interes ecologic). Fermierii pot beneficia și de un
sprijin suplimentar dacă adoptă practici agricole mai stricte din
punct de vedere agroecologic. Protejarea biodiversității și
a habitatelor naturale, gestionarea resurselor de apă și
combaterea schimbărilor climatice reprezintă alte câteva
priorități pe care fermierii sunt obligați să le respecte.

Ecosistem O comunitate de organisme care depind unele de altele și de

habitatul lor.

F
Fermier tânăr Reforma PAC aferentă perioadei post-2013 prevede că tinerii
fermieri (fermierii care se lansează în activitatea agricolă și au
vârsta sub 40 de ani în anul depunerii cererii) care sunt eligibili
pentru plata de bază pot beneficia de sprijin în cadrul schemei
tinerilor fermieri pentru o perioadă de maximum cinci ani.

Fructe și legume cu forme Produsele cu forme neregulate sau neobișnuite nu arată ca

nereușite/neregulate cele pe care le vedem în magazine. Aceste produse cu forme
neatrăgătoare sunt adeseori aruncate înainte de a ajunge pe
rafturile supermarketurilor.

G
Gaze cu efect de seră Principalele trei gaze cu efect de seră (GES) din agricultură sunt
din agricultură metanul, protoxidul de azot și dioxidul de carbon. Toate statele
membre și-au asumat angajamentul de a reduce emisiile proprii
de GES până în 2020. PAC oferă sprijin fermierilor pentru
reducerea amprentei proprii de dioxid de carbon, încurajându-i să
adopte practici și tehnologii menite să îmbunătățească eficiența
și rentabilitatea, concomitent cu reducerea emisiilor de GES.

G LO S A R 2/5
 G LO S A R
> pentru profesori
R O 1 5 /7 2

H
Habitat Zona ocupată de o comunitate sau de o specie (grup de animale
sau plante), cum ar fi covorul forestier, deșertul sau litoralul.

I
Identificarea animalelor Sistem de identificare și de trasabilitate a animalelor destinat
garantării siguranței produselor de origine animală. Sistemul
are patru componente: crotalierea, pașaportul, registrele de
fermă pentru efective și baza electronică de date.

Indicație geografică protejată Sigla sau eticheta de identificare a produselor agricole și

(siglă IGP) alimentare legate de o anumită regiune prin calitate, renume
sau altă caracteristică și în cazul cărora cel puțin o etapă
a producției, prelucrării sau pregătirii are loc în regiunea
respectivă.

Îngrășământ ecologic O cultură răspândită, cum ar fi trifoiul sau iarba, care sunt
întoarse cu plugul în sol în vederea ameliorării fertilității. Paiele
reprezintă de asemenea îngrășământ ecologic, ca produs
secundar al recoltei.

O
Organism Orice ființă vie, de la bacterii și ciuperci până la insecte, plante,
animale și oameni.

Organism modificat genetic Noțiunea de organism modificat genetic desemnează orice

organism, cu excepția ființei umane, în care materialul genetic
a fost modificat pe altă cale decât cea naturală (altfel decât
prin încrucișare și/sau prin recombinare naturală).

P
Plăți directe Instituite prin reforma PAC din anul 1992. Anterior acestei
reforme, PAC susținea prețurile, și anume, prețurile la care
fermierii își vindeau produsele pe piață (un astfel de sprijin nu
este acordat fermierilor în mod direct). În prezent, plățile directe
nu sunt condiționate de producție, fiind alocate fermierilor
pentru susținerea veniturilor acestora și remunerarea lor pentru
producția de bunuri publice.

Polenizare Polenizarea este acțiunea de a transfera polenul de pe anterele

florii pe stigmatul acesteia. Insectele dețin un rol important în
acest proces, albinele având un rol deosebit în polenizarea
multora dintre legumele și fructele pe care le mâncăm.

G LO S A R 3/5
 G LO S A R
> pentru profesori
R O 1 6 /7 2

S
Schema de plată de bază Potrivit normelor care reglementează PAC aferentă perioadei
2007-2013, fermierii au beneficiat de plăți directe fie în cadrul
schemei de plată unică, fie în cadrul schemei de plată unică
pe suprafață. Reforma PAC aplicabilă perioadei post-2013
înlocuiește schema de plată unică cu schema de plată de bază
începând din anul 2015. Schema de plată de bază funcționează
prin alocarea unor drepturi de plată fermierilor în primul an de
aplicare a schemei, fiind reînnoită anual de către fermieri.

Sectorul agroalimentar Sectorul sau industria agroalimentară se referă la diverse

subsectoare implicate în producția agricolă și alimentară, cum
ar fi aprovizionarea cu semințe și furaje, creșterea plantelor și
a animalelor, producția de culturi, mașini agricole, prelucrare,
marketing și comercializare.

Securitate alimentară Situația în care cetățenii sau populațiile au acces în orice

moment, atât fizic, cât și financiar, la cantități suficiente de
alimente sigure și nutritive, care corespund necesităților lor
de consum și preferințelor lor alimentare, fiind necesare pentru
un trai sănătos. Această temă a dobândit în ultimii ani
o importanță centrală în negocierile privind agricultura din
cadrul agendei pentru dezvoltare de la Doha, fiind totodată
unul dintre obiectivele strategice ale reformei PAC din 2013.

Siguranță alimentară Termenul se referă la gradul de siguranță al alimentelor în

vederea consumului. Acest termen este uneori confundat cu
securitatea aprovizionării cu alimente, care se referă la gradul
de disponibilitate a alimentelor, și anume dacă acestea sunt
disponibile în mod concret și pot fi achiziționate la prețuri
accesibile.

T
Trasabilitate Trasabilitatea din industria alimentară are ca scop crearea unei
legături între diversele etape ale lanțului alimentar. Legislația
UE din anul 2000 a instituit, de exemplu, un sistem de
identificare și înregistrare a bovinelor la nivel de fermă, precum
și obligativitatea etichetării cărnii și produselor de vită de către
producători și comercianți.

V
Vânzare directă Vânzarea directă în contextul agriculturii se referă la situațiile
în care fermierul vinde produsele în mod direct către
consumator, în propria gospodărie sau oriunde altundeva.

G LO S A R 4/5
 G LO S A R
> pentru profesori
R O 1 7 /7 2

Zonă de interes ecologic Introdusă prin reforma PAC din anul 2013, aceasta presupune
ca fiecare fermier din UE care solicită plăți directe și care deține
peste 15 hectare de teren arabil să fie obligat ca, începând din
anul 2015, să dedice 5 % din suprafața deținută zonelor de
interes ecologic. Acestea sunt zone benefice pentru mediu,
care sporesc biodiversitatea și mențin atractivitatea peisajelor
(cum ar fi caracteristicile de peisaj, zonele tampon, zonele
împădurite, pârloaga, zonele cu plante de cultură care fixează
azotul etc.). Această obligativitate este una dintre cele trei măsuri
de „ecologizare” ale PAC pentru perioada 2014-2020 – celelalte
fiind întreținerea pășunilor permanente și diversificarea culturilor.
Există excepții la această regulă generală, care se aplică,
de exemplu, în cazul fermierilor care dețin terenuri acoperite
într-o proporție mai mare de 75 % cu pășune permanentă.

G LO S A R 5/5