AFACERI CU CIUPERCI.

Cap. I - Cultura ciupercilor de balegar sau de strat

• Agricultura
1.1.Descrierea ciupercilor albe, crem sau bruna Agaricus bisporus, sinonim Psalliota hortensis (Cook )
Lange – ciuperca de balegar, de strat sau champinion

Este ciuperca de cultura cea mai raspandita in tara noastra si pe glob, fiind cel mai mult studiata si
prezentand un numar mare de tulpini (suse). Ciuperca, indiferent de culoare, prezinta doua parti distincte:
o parte in substrat (ingropata) si o parte aeriana.
Partea ingropata este reprezentata printr-un postament micelian ce rezulta din impletitura hifelor crescute
din miceliul insamantat. Din aceste hife, in amestecul de acoperire iau nastere primordiile sau butnii de
fructificare.

Partea aeriana sau ciuperca propri-zisa, se numeste basidiofruct (de la familia din care face parte ) sua
carpofor. Acesta este format din: picior (stipes ) si palarie (pileus ).
In tara noastra sunt create tulpini de Agaricus bisporus de culoare alba, crem si bruna, pretabile atat la
cultura clasica(in sistem gospodaresc), cat si la cea intensiva (in ciupercarii industriale).

1.2. Spatiul de cultura

Pentru cultura ciupercilor se pot folosi spatii existente dar nefolosite pentru alte activitati, sau spatii
existente dar nefolosite pentru alte activitati, sau spatii special construite in vederea infiintarii unei
microciupercarii.

1.2.a Spatiile existente pot fi: pivnite, subsoluri ale locuintelor sau alte constructii, cladiri vechi, balcoane,
magazii, soproane, garaje, grajduri, sere, solarii, depozite, hale, forturi, umbrare s.a.

1.2.a.1 Pregatirea spatiilor de cultura in vederea folosirii lor ca ciupercarie consta in:
- repararea, daca este cazul, a acoperisurilor, peretilor, pardoselii, usilor, ferestrelor etc. si astuparea
gaurilor facute de rozatoare:
- igienizarea spatiului, care consta in curatirea de resturi vegetale, deratizare;
- spalarea cu apa curata si dezinfectarea cu una din solutiile: soda calcinata 5% ( 50g soda la 1 litru de
apa); Formalina ( 40%) solutie cu concentratia 2-5 % (20 –50 ml la 1 litru de apa ).
Peretii si pardoseala se varuiesc, adaugandu-se in zeama de var si 20-30 g piatra vanata (sulfat de cupru
) la 1 litru de emulsie.
Dezinfectarea spatiului de cultura este obligatorie dupa fiecare ciclu de cultura.

1.2.a.2 Amenajarea spatiului de cultura

Se pot intalni doua situatii:
- Cand spatiul este suficient de mare (solarii,sere, depozite,hale) cultura se poate amplasa in straturi
direct pe sol sau pardoseala. Latimea straturilor trebuie astfel dimensionata incat sa permita executarea
lucrarilor in conditii optime (1,40 –1,60 m ), grosime sa fie de 25-30 cm, astfel ca pe un metru patrat sa se
repartizeze 80 –100 kg de compost, lungimea stratului fiind in functie de marimea spatiului de cultura.
- In spatiile mici, pentru a mari suprafata utila de cultura, se pot instala rafturi sau stelaje suprapuse pe
doua sau trei nivele.
Rafturile pot fi fixe,confectionate din beton, sau mobile, cand sunt din metal (de preferinta din aluminiu
sau fier ) vopsit cu vopsea de ulei, din lemn sau din alt material rezistent.
In cazul rafturilor din beton, compostul se aseaza direct pe parapet, in strat gros de 25 –30 cm.
Pe rafturile executate din alte materiale se amplaseaza lazi de cultura de diferite tipuri.
Lazile confectionate din lemn, din cauza umezelii ridicate, au o perioada scurta de utilizare, de aceea se
recomanda lazile din PVC sau sacii de polietilena.Cultura in saci de polietilena prezinta avantajul ca se
poate realiza direct pe pardoseala, chiar atunci cand aceasta este din pamant sau pe nivelele
stelajelor.Se utilizeaza saci cu diametrul de 40 –50 cm, lungimea de 60 –70 cm si grosimea foliei de 0,1
mm, transparenti – pentru a se putea observa eventualele infectii si cresterea miceliului.Cantitatea de
substrat repartizat intr-un sac poate fi de 15, 20, 25 kg .
In cazul folosirii sacilor, grosimea substratului nu trebuie sa depaseasca 20 –25 cm, deoarece un strat
mai gros (30 – 40 cm ), mai ales in sezon cald, poate duce la declansarea fenomenului de autoaprindere,
in substratul insamantat, temperatura putand ajunge sau chiar depasi 30 C, distrugand miceliul.
Daca nu exista posibilitatea utilizarii lazilor sau sacilor din polietilena, compostul se poate aseza direct pe
raft, peste o folie de polietilena asternuta pe el .

1.2.a.3 Alte amenajari necesare localului de cultura

- sursa de apa curata in interiorul spatiului sau in apropierea
- canalizare – posibilitatea de scurgere a apei rezulta dupa spalare, udare etc.;
- sursa de curent electric de 220V pentru un ventilator si de 24V pentru iluminat, in conditii de umiditate
excesiva(cu lampa portabila);
- sursa de caldura si instalatie de incalzire sau racire pentru sezonul rece sau cald;
- amenajarea unei camere-tampon in fata intrarii, cu dimensiunea de 2X2 m din folie de polietilena sau
din zid, cu scop de paravan;
- amplasarea unei ladite din lemn, cu latimea de 60 –70 cm, inaltimea de 10 –15 cm, iar lungimea egala
cu latimea usii de acces, in care se pune rumegus sau un burete imbibat cu solutie de sulfat de cupru
(piatra vanata ) in concentratie de 5%;
- instalarea unui ventilator si a tubulaturii aferente.
In spatiile unde cultura ciupercilor se amplaseaza pe stelaje, aerisirea libera prin deschiderea usilor si
ferestrelor nu este suficienta. De aceea, se va recurge la o aerisire dirijata in care scop sunt necesare
urmatoarele amenajari:instalarea unui ventilator cu filtru special(de la Institutul de Fizica Atomica –
Magurele –Bucuresti ) sau un filtru improvizat, pentru absorbtia si curatirea aerului introdus in ciupercarie,
tubulatura prin care aerul este condus prin incaperea de cultura si unul sau mai multe ventilatoare
exhaustoare pentru evacuarea aerului vicit (incarcat de carbon si spori).
Filtrul improvizat se poate realiza din doua straturi de tifon, intre care se intercaleaza un strat de vata in
grosime de 1 cm . Acest filtru se leaga afara, la gura ventilatorului (la admisie). Dupa ce se murdareste,
se schimba – poate fi folosit aproximativ 30 de zile, aceasta depinzand si de gradul de poluare a aerului
atmosferic.
Tubulatura se confectioneaza din tabla – ca un burlan, rotund sau patrat, cu laturile de 20 cm latime, iar
lungimea egala cu cea a spatiului de cultura . Tubulatura se poate confectiona si din folie de polietilena,
cu diametrul de 20 – 40 cm, ca un pantalon. Aceasta se fixeaza pe tavan, la o distanta de cel putin 60 –
70 cm deasupra stratului de ciuperci de pe stelajul superior. De-a lungul tubulaturii se deschid niste orificii
(fante ) laterale prin care patrunde aerul proaspat. Dimensiunea acestor deschizaturi este 5x5 cm, cu
posibilitate de micsorare pana la inchiderea completa, cu ajutorul unor suruburi, la tubulara din tabla si cu
niste ghemotoace din vata curata, la tubulatura din polietilena.
Ventilatoarele exhaustoare, pentru evacuarea aerului viciat, se instaleaza la 10 –15 cm deasupra
pardoselii (1 –2 buc.). In spatiile mici situate la nivelul solului, evacuarea aerului se poate face prin
deschiderea usilor sau prin orificii de evaluare amplasate tot la partea inferioara a peretilor (aerul iese
prin suprapresiune ).

1.2.b Spatii noi de cultura a ciupercilor (construirea unei microciupercarii ).Un viitor cultivator de ciuperci,
care nu dispune de nici un fel de spatiu din cele enumerate anterior, isi poate construi unulde
dimensiunile dorite.
Amplasarea noii constructii se va face pe un teren solid, cu apa freatica la adancime, adapostita de
curentii puternici de aer, la distanta de sursele poluante, in apropierea cailor de acces.Pentru toate
zonele din tara noastra recomandam construirea unor microciupercarii ingropate sau semiingropate.
Acestea au avantajul de a beneficia de difernte mici de temperatura de la un anotimp la altul si intre zi si
noapte, fiind cunoscut faptul ca aceste diferente nu trebuie sa depaseasca 3 – 4C.
Prezentam in continuare schita unei ciupercarii, cu camere de tampon la intrare si dimensiunile rafturilor,
precum si distanta dintre ele:
- lungimea spatiului de cultura – 6m;
latimea – 4m;
inaltimea – 2,5m;
dimensiunile camerei tampon 2x2 m din fata usii de acces;
adincimea la care este ingropata – 1-2 m;
suprafata localului de cultura – 24 mp (6x4 );
suprafata utila de cultura – 37 mp ;
rafturi (stelaje) cu 3 nivele – 3 randuri :
din care simple la peretii laterali – 2 buc (4,4x0,7m);
duble la mijloc,1buc (4,4x1,4m);
distanta de la pardoseala la primul raft – 0,2m;
distanta ditre rafturi – 0,5-0,6 m(socotit si cu grosimea compostuluide 20-25 cm);
distanta de la suprafata culturii de pe ultimul raft pana la tubulatura de ventilatie –1,1 m;
aleile dintre rafturi au latimea de 80 cm.

Impotriva umezelii, construtia trebuie in mod obligatoriu izolata cu carton si smoala. Acoperisul se face
din placi de azbociment, tigla sau stuf, care asigura o buna izolatie contra variatiilor de temperatura.
Pentru cei cu posibilitati materiale, ciupercaria poate fi de dimensiuni mai mari (trebuie consultat un
proiectant si construita de specialisti), insa recomandam aceleasi distante intre nivelele de cultura,astfel
lucrarile de intretinere care se executa sunt ingreunate.
1.3.Pregatirea compostului
Pregatirea compostului reprezinta o veriga importanta pentru reusita culturii ciupercilor. Pentru obtinerea
unui compost de buna calitate se folosesc o serie de materiale.

1.3.a Materiale folosite la prepararea compostului

Acestea sunt de doua feluri :
Materiale prime de baza :
- paie de griu (orz sau orez );
- gunoi de cal cu asternut de paie (proaspat de maximum o luna ), nefermentat, de culoare galbena,
continand 25-30% fecale;
- gunoi de pasari pe suport solid,format din unul din urmatoarele materiale:paie, rumegus sau talas de
esente foioase, coji de floarea-soarelui;
- gunoi de porc (uscat ).

Cea mai larga utilizare la pregatirea compostului o au paiele de grau, deoarece au o elasticitate mai mare
si un continut mai bogat de glucide si substante minerale. Paiele, inainte de a fi folosite, se zdrobesc cu
furca sau se calca cu tractorul.
Materii auxiliare:
La materiile de baza prezentate mai sus,in functie de reteta de compost utilizata, se mai adauga
urmatoarele materii auxiliare :
- ipsos (pentru constructii );
- ingrasaminte chimice (superfosfat, sulfat de amoniu, uree tehnica)sau ingrasaminte complexe cu N si P
-colti de malt (de la fabricile de bere );
-sulfat de cupru (piatra vanata ).

1.3.b Calculul necesarului de compost

Necesarul de compost se calculeaza in functie de suprafata utila ce urmeaza a fi insamantata, socotind
cate 80-100 kg compost la mp.Tinand seama de aceste date, se va trece la aprovizionarea cu materialele
necesare. Atentie! Se vor procura numai jumatate din cantitatile de materiale rezultate din calcule,
deoarece prin procesul de prezatire – preinre,compostare anaeroba, compostare aeroba,pasteurizare -
compostul isi va dubla greutatea.
Exemplu de calcul.Pentru a insaminta 10 mp cu ciuperca de balegar vom avea nevoie de aproximativ
800-100 kg compost. Pentru a obtine 1000 kg compost trebuie sa punem la preinre circa 500 -700 kg
material initial uscat (paie de griu , gunoi de cal pe asternut de paie, gunoi de pasari, ginoi de porc )
conform retetei.
Nu se recomanda pregatirea unei cantitati mai mici de o tona de compost, deoarece exista riscul ca
aceasta sa nu se incalzeasca in procesul pasteurizarii.

1.3c Tehnologia pregatirii compostului

Pregatirea compostului dureaza 28 -30 zile si se face, pe cat posibil, in apropierea ciupercariei, pe o
suprafata betonata (platforma) pentru a impiedica infiltrarea in pamant a mustului de balegar rezultat la
udare. Platforma trebuie sa aiba o suprafata de aproximativ 10 mp (pentru o tona de compost ), cu
inclinare spre mijloc (cu panta de 2-3%),iar la capete sa fie prevazuta cu doua bazine pentru colectarea
mustului .
Se recomanda ca aceasta platforma sa fie protejata de un acoperis (sopron ), pentru a feri compostul de
uscaciune in timpul calduros si de spalare prin precipitatii. In perioadele reci ale anului este necesar ca
aceasta ca aceasta platforma sa fie inchisa cu ajutorul unor pereti mobili – glisanti, pentru a nu permite
coborarea temperaturii sub cea de inghet.

1.3d Retete de compost si fazele tehnologice de pregatire

Reteta nr.1 (compost clasic ) - pe baza de gunoi de cal
Pentru pregatire unei tone de compost se folosesc 700 kg gunoi de cal, care este alcatuit din balegar de
cal si paie de grau din asternut, 70-75 %. La o tona de compost se mai adauga urmatoarele materiale:
ipsos -25 kg, superfosfat (simplu concentrat) - 7 kg, sulfat de amoniu – 7 -8 kg sau ingrasamant comples
cu N si P, cantitatea fiind in functie de concentratie.

Fazele tehnologice de pregatire

Preinrea. Gunoiul de cal (balegar +paie) se asaza pe platforma betonata sub forma de gramada si se uda
zilnic, cu furtunul, se taseaza. Se uda pana in momentul in care apa incepe sa se scurga de sub
gramada. Aceasta operatie dureaza 5 zile .
Omogenizarea (amestecarea) compostului debuteaza din ziua a 6-a de la inceperea pregatirii. Dupa ce
se amesteca bine componentele, cu furca, din nou se aseaza in gramada si se uda, de asemenea zilnic,
timp de inca 4 zile. Aceste doua faze tehnologice fac parte din compostarea anaeroba (fara aer ), pentru
ca se taseaza si se uda in vederea declansarii fenomenului de compostare.
Asezarea la compostarea aeroba (cu aer)-afanat.
Compostul se ia cu furca din gramada si se asaza afanat intr-o”platforma” cu urmatoarele dimensiuni:
latimea 1,8-2 m, inaltimea 1,7-1,8 m, iar lungimea – in functie de cantitatea de compost.
In aceasta faza nu se mai uda (cu mici exceptii) si nu se mai taseaza. Se lasa astfel 4-5 zile, dupa care
incep intoarcerile. Atentie! Daca nu puteti procura ingrasamintele recomandate se pot inlocui cu uree
tehnica (cu 40 % azot ), 3-5 kg la tona de compost, presarata la asezare,deci la aceasta faza.Tot la
asezare se pun si 5 -6 kg ipsos.
Intoarcerea compostului din platforma incepe din a 15 -a zi de la momentul declansarii pregatirii
compostului. Se fac 4 -5 intoarceri, la intervale de 3-4 zile . La primul intors se administreaza 5 -6 kg
ipsos /t compost, la intorsul al 2-lea si al 3-lea se adauga,de asemenea, ipsos si ingrasaminte, cate 3-4
kg . Intorsul 4 se executa atunci cand paiele nu s-au innegrit si nu se rup usor (deci compostul are o
compostare insuficienta). Intorsul se executa cu furca, practic se muta vechea platforma alaturi,
pastrandu-i dimensiunile in asa fel incat gunoiul de pe margini side la capete sa se aseze in interiorul noii
platforme. Compostul clasic necesita unele tratamente prevenite, cu substante dezinfectate sau cu
pesticide. La intorsul al 3-lea se recomanda aplicarea prin imprastiere a unui kg de CUSO4 sulfat de
cupru (piatra vanata) la o tona de compost.
Pentru dezinfectie se poate folosi si Formalina, solutie in concentratie de 2-3 %,cu care se stropesc
marginile platformei si pardoseala din beton,inainte de asezare. Ca pesticide se pot utiliza Benlate 0,2 %,
care prezinta actiune fungicida (combate ciupercile patogene) precum si Dimilin 0,2 % ca insecticid. Cu
aceste substante se stropesc platforma la intorsul al 4-lea.
Pasteurizarea naturala. Dupa ultimul intors, in platforma de compost se fac niste canale de aerisire (ca la
silozul de cartofi), cu burlane perforate pentru evacuarea aerului incalzit din interior. Platforma in
intregime se acopera cu folie de polietilena pentru o perioada de 48 de ore decupand folia la gurile
burlanelor. Se controleaza temperatura in interior (trebuie sa ajunga la 65 -72^C .

Reteta nr.2 (compost mixt ) pe baza de paie, gunoi de porc si gunoi de pasari. Pentru a obtine o tona de
compost se vor folosi urmatoarele materiale:
-gunoi de porc -250 kg;
-gunoi de pasari -100 kg;
-paie de grau -150 kg.
La acestea se vor mai adauga 2kg de uree la asezare si 24 kg de ipsos repartizat la fiecare intors.
Fazele tehnologice de pregatire a compostului
Preinrea se face ca la reteta nr.1 si dureaza 12 zile.
Omogenizarea (amestecarea ) la preinre se face in cea de-a 6-a zi de la primul udat. Cele
trei materiale se amesteca bine, apoi se asaza si se taseaza. Se uda in continuare inca 6 zile.
Asezarea la compostarea aeroba se face in cea de-a 13-a zi si consta in afanarea materialui. Se aduga
ureea.
Executarea intoarcerilor se face tot la intervale de 3-4 zile,intr-un numar tot de 3-4.Se adauga ipsos la
fiecare intors.
Pasteurizarea naturala este identica cu cea prezentata la reteta nr.1.

Reteta nr.3 (compost sintetic ) pe baza de paie si gunoi de pasari. Pentru obtinerea unei tone de compost
sunt necesare:
-paie de grau -350 kg
-gunoi de pasari -150 kg
La aceste componente principale se mai adauga urmatoarele materiale auxiliare: colti de malt – 50 kg ,
uree tehnica -7 kg si ipsos – 20 kg.
Fazele tehnologice de pregatire a compostului
Preinrea se face, de asemenea, pe o suprafata betonata sau in bazin (din beton ).Dureza 1-2 zile.
Asezarea compostului in platforma de preinre. Compostul se asaza intr-o forma dreptunghiulara cu
latimea de 1,8-2 m si inaltimea de 1,7 -1,8 m; se uda zilnic, iar mustul se recircula, timp de 7 zile. In
ultima zi de preinre se adauga jumatate din cantitatea de uree (3,5 kg ).Se taseaza.
Omogenizarea (amestecarea) compostului din platforma de preinre – o zi. Se mai uda in continuare timp
de 4 zile, in cea de-a patra adaugindu-se cealalta jumatate de uree. Se taseaza.
Asezarea lacompostarea aeroba. Prin aceasta lucrare compostul se va aseza afanat cu furca,fara a se
mai tasa.Deci, se desface platforma anterioara (executata la preinre ) si se lasa dupa dimensiunile
clasice : latime -1,8 -2,0 m,inaltime 1,7 -1,8 m si lungimea – cat este necesar.
Executarea intoarcerilor. Acestea se executa la intervale de 3 -4 zile,in numar de 4.
La intoarcerile 1 si 2 se adauga coltii de malt si ipsosul.
Pasteurizarea naturala se face in mod asemanator cu cea de la retetele anterioare.

1.3.e. Aprecierea calitatii compostului

- Gradul de umiditate a compostului. Umiditatea optima a unui compost de calitate este cuprinsa intre
limite foarte stranse:63-65 %. Practic,continutul in apa al unui compost bun se verifica foarte simplu: se ia
in mana o cantitate din compost (cat sa se umple pumnul ), se strange puternic in pumn: daca nu curge
apa printre degete dar mana ramane umeda, atunci compostul are umiditatea optima.
- Culoarea caracteristica este cafeniu – inchis.
- Textura – elastica, se verifica practic prin strangerea in mana; daca aceasta nu se face bolovann, ci isi
revine dupa strangere si nici nu se lipeste de mana – este un compost bun.
- Paiele se rup cu usurinta.
- Mirosul sa fie de paine coapta, in nici un caz de amoniac.
- Sa contina ctinomicete, adica microorganisme mineralizate care isi manifesta prezenta prin aparitia unor
pete cenusii-albicioase pe marginea platformei cu compost.
Reactia chimica (constatata prin analize de laborator ) sa fie usor alcalina, cu pH cuprins intre 7,2-7,6.
Reactia acida nu este favorabila culturii ciupercilor.
La un laborator de agrochimie se poate face analiza compostului privind azotul total, care trebuie sa aiba
valori de peste 1,8-2,2mg% s.u. si amoniacul liber de 0,03-0,07% s.p., cu limita maxima 0,1 mg% s.p.

1.3.f Alte sfaturi practice privind obtinerea sau corectarea compostului

- iarna, la preinre se poate folosi apa calda;
- vara, pentru o buna aerisire a compostului, acesta se poate aseza pe capre de lemn (cand cantitatea o
permite);
- daca compostul prezinta miros de amoniac, se vantura cu furca inainte de a fi introdus in spatiul de
cultura;
- daca are o reactie acida, I se mai adauga ipsos;
- daca este prea umed si reactia lui nu mai permite adaugarea de ipsos, se vantura cu furca;
- la asezarea pentru compostarea aeroba, daca este uscat, I se mai adauga apa sau mist de gunoi, insa
cu foarte multa grija.

1.3.g Pregatirea compostului pentru ciuperca Agaricus edulis

Tehnologia pregatirii compostului pentru ciuperca alba termofila prezinta unele particularitati, dupa cum
urmeaza:
Pentru insamintarea unei suprafete de 10 mp este necesara o cantitate de compost de 700-800 kg ( 70-
80 kg/mp).
In vederea obtinerii unei tone de compost se utilizeaza:
- gunoi de cal pe suport de paie –400 kg.
- adaos de paie de griu (12 –15 %)-60 kg.

Fazele tehnologice de pregatire

Preinrea, se face timp de 12 –14 zile.
Compostarea aeroba dureaza 16 –18 zile, timp in care se executa 5 intoarceri, pentru a rezulta un
compost bine fermentat, de culoare bruna –negricioasa.

Aprecierea calitatii :
- fara miros de moniac
- ph-ul 7,5-8,0
- umiditatea 62-65%
- paiele sa se rupa usor.

1.4.Insamintarea ciupercilor Agaricus spp

In vederea insamintarii, compostul finalizat se repartizeaza in recipientii de cultura si se introduce in local.
Deci, insamintarea se executa direct in lada, sac pe patul asezat pe stelaj sau pardoseala (dupa caz).
Dupa introducerea compostului in local, se lasa 24 sua 48 ore pentru a se raci (in anotimpul calduros ).
Ttemperatura in interiorul compostului, la insamintare, nu trebuie sa depaseasca 27-28^C. Pentru a
asigura racirea, compostul poate fi amestecat cu mana sau cu furcile.
1.4.a.Norma de miceliu (cantitatea de miceliu folosita ) la ciupercile de balegar este de 700-1000 g (0,7 –
1,0 kg la 100 kg compost ), repartizat uniform pe un mp. Inainte de efectuarea insamantarii, se opreste o
cantitate de 100 g miceliu, din fiecare kilogram, care se imprastie la suprafata straturilor gata insamantate
(asa-numitul miceliu de control).
Insamantarea propriu-zisa consta in introducerea miceliului in compost (care, dupa insamantare, se va
numi substrat nutritiv). Miceliul se marunteste cu grija, cu mana curata si se imprastie ( jumatate din
cantitate ) deasupra stratului. Se cuprinde o cantitate de compost cu mana si se intoarce, introducand
miceliul in interior. Se imprastie apoi alt strat de miceliu si se repeta operatia, dar mai adanc, pana la
fundul recipientului. Se niveleaza apoi stratul, se taseaza usor cu o drisca de lemn si se imprastie miceliul
de control.
Dupa incheierea insamantarii se acopera straturile cu hirtie tip ziar (absorbanta), nu lucioasa, nici prea
groasa si nici prea subtire. Nu se foloseste hartie murdara, rupta sau din doua bucati. Aceasta hartie se
mentine in permanenta umeda, prin stropiri fine, zilnice sau mai des, intotdeauna pe suprafata,
efectuandu-se in acelasi timp si tratamentele preventive cu Formalina, Mirage, Karate. Hartia se mentine
pe straturi timp de 7-8 zile, dupa care se indeparteaza si se aplica amestecul de acoperire. Dupa
insamantare si acoperire cu hartie, in ciupercarie se mentine o curatenie stricta si se amplaseaza
termometre in aer si in substrat, pentru urmarirea temperaturii.

1.5. Acoperirea straturilor insamantate

Operatiunea de acoperire a straturilor se executa la 7-8 zile de la insamantare. Daca se intarzie executia
lucrarii peste 10 zile, productia scade proportional cu numarul de zile intarziate. Lucrarea se poate
executa si imediat dupa insamantat, eliminandu-se utilizarea hartiei.
Lucrarea de acoperire a straturilor insamantate se face cu un amestec de materiale avand ca baza turba
iar, in lipsa acesteia, pamantul de telina.

1.5.a. Principalele componente ale amestecului de acoperire si conditiile pe care trebuie sa le

indeplineasca
Turba (poate fi neagra sau rosie ) trebuie sa fie fibroase, sa nu prezinte exces de umiditate (sa se
prezinte ca un pamant jilav ). Daca este prea umeda se usuca, se marunteste si se cerne (particulele
care o compun sa nu depaseasca dimensiunea de 5 mm ).
Nisipul. Se recomanda nisipul calcaros, deoarece prezinta o capacitate mai mare de retinere a apei. Nu
se foloseste singur, ci numai in amestec cu alte materiale. Daca contine pietre mari, se cerne.
Pamantul de telina. Se prefera pamantul din lucerniere, in care scop se decoperteaza stratul de deasupra
solului pe o adincime de 20 –30 cm, marunteste si se cerne.
Piatra calcaroasa (tuful calcaros ). Se va evita, pe cat posibil, folosirea pietrei calcaroase, preferand
piatra de culoare alba, care prezinta avantajul ca nu murdareste ciupercile cu oxizii continuti. Se foloseste
numai in amestec.
Perlitul e o roca sticloasa formata in medii acvatice. La noi se gaseste in nordul tarii, in Maramures. Bine
maruntit, poate fi inclus in alcatuirea unui amestec de acoperire curat.
Perlit expandat sau perliflor. Este obtinut din tuf vulcanic prin tratare termica. Prezinta granule cu
diametrul de circa 3 mm, favorabile realizarii unui suport granulat pentru producerea miceliului, cat si
pentru realizarea unui amestec de acoperire de calitate, datorita capacitatii ridicate de retinere a apei. Se
poate folosi in amestec cu turba sau chiar singur.

1.5.b Retete de amestec de acoperire

Retete pe baza de turba
Reteta nr. 1
- turba – 3 parti
- nisip –1 parte
- creta furajera –5%

Reteta nr. 2
- turba – 3 parti
- piatra calcaroasa – 1 parte
- creta furajera – 5%
Retete pe baza de pamant de telina

Reteta nr. 3
- pamant de telina – 3 parti
- nisip – 1 parte
- praf de carbune –2 parti

Reteta nr. 4
- pamant de telina – 3 parti
- nisip – 1 parte
- creta furajera –10 %
De retinut ca, dupa cum se poate vedea si din retetele prezentate aici, nisipul nu trebuie sa depaseasca
25% din volumul amestecului.

1.5.c. Pregatirea amestecului si tehnica de acoperire

Dupa ce a fost aleasa convenabila, se trece la amestecarea celor 2 –3 componente (omogenizare ).
Daca sunt uscate, se umezesc pana se obtine un amestec jilav la pipait. I se adauga creta furajera si se
amesteca din nou .
Amestecul obtinut trebuie dezinfectat. Acolo unde exista posibilitati se face o dezinfectare termica (cu
abur la temperatura de 60^C, timp de 5-6 ore ). In cele mai frecvente cazuri, in cultura clasica a
ciupercilor se practica dezinfectia chimica a amestecului, cu Formalina ( cu concentratia de 40 % s.a ).
Pentru un 1 mc amestec de acoperire se folosesc 2 litri Formalina. Daca amestecul nu a fost umezit
initial, Formalina se dilueaza cu apa in proportie de 1/1 sau 1/2 .Se stropeste gramada de amestec, se
lopateaza, apoi iar se stropeste pana se foloseste toata cantitatea de solutie chimica. Dupa amestecul
chimic, amestecul se acopera cu o folie din polietilena si se lasa acoperit timp de 8 –10 zile. Inainte de fi
folosit, amestecul se lopateza de cateva ori pana cand dispare mirosul de Formalina.
Tehnica acoperirii. Se strang hartiile si se verifica mai intai daca incubarea miceliului a decurs fara
aparitia de infectii cu diferite mucegaiuri (verzi,negre,cenusii,rosii).
Daca se constata astfel de infectii, se indeparteaza zonele de substrat contaminate, pe o adancime de 1-
2 cm, iar locul respectiv se dezinfecteaza chimic cu o solutie de Formalina 2% ( cu ajutorul unui tampon
de vata sau un tifon ),sau se prafuieste cu un fungicid 1-2 g/mp (Dithane M45 sau Benlate s.a ). Pentru
dezinfectie se poate utiliza si Mirage 45 EC in concentratie de 0,6%. Se aseaza amestecul in grosime de
4-5 cm,se niveleaza cu mana sau cu o drisca de lemn.Nu se taseaza. Verificarea grosimii amestecului de
acoperire se face cu degetul aratator, care se introduce in amestec –trebuie ca prima falanga a degetului
sa intre complet in amestec. Dupa incheierea lucrarii, in tot spatiul de cultura se face un tratament
preventiv cu Formalina, in concentratie de 1%, aplicat pe peretii lazilor, pe stelaje,pe pardoseala, deci
peste tot. Pe o suprafata de 1 mp de cultura se utilizeaza 300 –500 ml solutie, iar in restul spatiului, pana
cand se umezeste totul.
Unde exista posibilitati, amestecului de acoperire I se pot face si urmatoarele analize chimice, inainte de
a fi folosit, pentru a i se aplica corecturile necesare astfel:
- pH –ul 7,2-7,6 (daca este acid se va corecta cu creta );
- continutul in calciu activ 5-10% pentru retinerea apei ;
- continutul in azot organic 0,18%;
- fara continut in mangan sau fier;
- umiditatea 67-70%.
Rolul amestecului de acoperire este acela de a regla umiditatea din substratul nutritiv precum si
concentratia in bioxid de carbon, degajat prin cresterea miceliului. Pe el se fac si toate tratamentele
preventive si curative din perioada cresterii ciupercilor.

1.6.Lucrari de ingrijire a culturii de ciuperci si conditiile de microclimat recomandate

1.6.a.Dupa insamantare
Temperatura in ciupercarie trebuie sa fie mentinuta intre 20 –24^C, pentru a se realiza incubarea
(impanzirea moceliului in substrat). Diferentele de temperatura intre zi si noapte sa nu fie, in spatiul de
cultura, mai mari de 3 –4^C.
De mare importanta este mentinerea intre limite normale a concentratiei in bioxid de carbon(CO2 ) a
aerului din spatiul de cultura. Aceste limite sunt cuprinse intre 0,03 –0,1%. Daca aceasta concentratie
este mai mare de 0,5%, dezvoltarea si fructificarea ciupercilor este stanjenita si chiar oprita, iar cultura
compromisa. De aceea, sistemul de ventilatie trebuie sa aiba un debit de 0,5-a mc aer/ora/mp de cultura
care se poata asigura un schimb optim al aerului din ciupercarie.Umiditatea relativa a aerului din spatiul
de cultura trebuie mentinuta la 85%. Hartia cu care sunt acoperite straturile se mentine in permanenta
umeda, prin pulverizarea fina a apei, fara ca aceasta sa balteasca. Daca hartia s-a rupt, din diferite
cauze, se inlocuieste in totalitate pe sacul sau lada respectiva. Se mentine, de asemenea, umeda si
pardoseala din ciupercarie. Pentru udat se va folosi o pompa tip Vermorel, pentru dispersarea foarte fina
a apei. Nu se folosesc stropitorile sau alte vase deoarece stropii mari si grei rup hartiile si distrug miceliul.
De asemenea, toate tratamentele chimice se vor executa cu Vermorelul sau pompa Kalimax. Daca nu
intervin atacuri de boli si daunatori in aceasta faza, de la insamantat si pana la acoperit se fac numai
tratamente preventive cu Formalina 0,5-1% (2 tratamente la interval de 5 –6 zile ) si 2 tratamente cu
Mirage si Dithane 0,2%. Cantitatea de apa pentru stropit, precum si de solutie pentru tratamente, nu
trebuie sa depaseasca 100 ml/mp de cultura, aplicata o singura data.

1.6.b.Dupa acoperire
Temperatura in spatiul de cultura se scade la 18 –20^C,umiditatea relativa a aerului trebuie sa fie de
85%, prin mentinerea amestecului de acoperire si a pardoselii permanent umede. Ventilatia se mareste la
1-2 mc aer/ora/mp. Cantitatea de apa la o stropire sau tratament se mentine in limitele de 50-100 cm/mp
de cultura, ca o conditie obligatorie pentru impanzirea amestecului de acoperire cu miceliul ciupercii
cultivate. Dupa aproximativ 5 zilede la acoperire miceliul ciupercii incepe sa patrunda in amestecul de
acoperire, iar dupa 10 –12 zile incep sa se formeze fructificatiile. Recoltarea primelor ciuperci are loc
dupa 18 –20 zile de la acoperirea straturilor si dupa 30 –34 zile de la insamantare.In faza in care incepe
formarea primelor fructificatii,adica la 10-12 zile de la acoperire, temperatura in localul de cultura se
scade la 16 –18 ^C. Daca aceasta conditie nu este indeplinita, ciupercile aparute se inmoaie, pier, apar
din ce in ce mai putine,pana cand cultura se compromite in totalitate (apar numai 2, maximum 3 valuri de
cultura ).Aici intervine principala deosebire intre cele doua specii de ciuperci care se cultiva pe compost
asemanator. Ciuperca Agaricus bisporus prefera temperatira scazuta, chiar pana la 10^C,iar ciuperca
termofila Agaricus edulis se dezvolta la un optim al temperaturii de 24 –26^C . De la acoperire si pana la
aparitia primelor fructificatii se fac, de asemenea, tratamente preventive cu Formalina 0,5%, Nogos 0,2%,
intercalat, la interval de 4 –5 zile . La interval de 3 zile,inlocuind stropitul obisnuit pentru mentinerea
umiditatii, se recomanda a se face stropiri cu suspensie de drojdie de bere, in concentratie de 0,5% -1%.
Aceasta are loc de a stimula impanzirea miceliului in amestecul de acoperire si este bine sa se faca
saptamanal, pe toata perioada recoltarilor.

1.6.c.In perioada recoltarilor

Temperatura aerului se mentine, pe cat posibil,la pragul de 15-17^C (minimum 10-12^C si maximum
19^C). Umiditatea relativa va fi mentinuta intre limitele de 80-95%, corelata cu temperatura din local.
Ventilatia va fi de 1 –2 mc aer/ora/mp de cultura la 8 –10 –12 m3 aer/mp, dar viteza aerului nu trebuie sa
fie mai mare de 0,3m/sec.Acest lucru se verifica, practic,prin mentinera unei lumanari aprinse la suprafata
stratului cu ciuperci –cand viteza de patrundere a aerului este sub 3 m/sec.flacara nu palpaie.In caz
contrar,straturile se usuca prea repede, se administreaza o cantitate prea mare de apa care se
acumuleaza in interiorul straturilor, impiedicand astfel formarea butonilor de fructificare (se distruge zona
fructifera a miceliului).
Opusul acestei situatii, cand ventilatia este insuficienta: piciorul ciupercilor aparute se alungeste, iar
palaria ramane mica in diametru si se deschide prematur,scazand astfel in mod substantial, valoarea
comerciala a ciupercilor recoltate.Tot in cazul unei ventilatii insuficiente, pe suprafata straturilor de cultura
isi fac aparitia si diverse mucegaiuri (ciuperci parazite ), favorizate insa si de umiditatea excesiva. Din
momentul aparitiei ciupercilor, nu se mai fac tratamente cu substante pesticide. Daca acest lucru se
impune in mod absolut obligatoriu, atunci se recolteaza toate ciupercile (lasand substratul negru ) si se
aplica tratamentul recomandat. Datorita faptului ca in sistem gospodoresc se utilizeaza compost clasic,
cu pasteurizare naturala, vor apare in cultura si musculitele negre ( Phorideae ), care se vor combate cu
Decis 0,1 %, Karate 0,2 % sau mai nou –Dimilin 0,15 –0,2%. Preventiv, intre valurile de cultura, se fac
tratamente cu Formalina 0,5 %, care prezinta o actiune bactericida, fungicida si chiar nematocida .Se
continua stropirile cu suspensie de drojdie de bere.

Alte lucrari ce se executa in perioada recoltarilor sunt:

Plivitul butonilor si ciupercilor bolnave (inmuiate, patate, negre). Aceasta lucrare se executa acolo unde si
daca este cazul, dupa fiecare recoltat. Odata cu aceasta se scot si cotoarele sanatoase ramase de la
recoltarea ciupercilor (se scot numai cotoarele care nu mai au butoni in crestere din aceste cotoare nu se
mai dezvolta ciuperci). Operatia se executa cu varful unui cutit. Locurile goale dupa aceasta operatie se
acopera cu amestec de acoperire. Se va folosi acelasi amestec pregatit pentru acoperire. In cazul in care
amestecul s-a terminat, se va face altul, dupa aceeasi reteta,dezinfectat in mod identic, in cantitate
suficienta pentru a ajunge pe toata perioada recoltarii de aproximativ 45 –50 zile. Lucrarea este absolut
necesara, se executa dupa fiecare recoltare,urmata de stropit sau tratamente chimice.

1.6.d. Particularitatile microclimatului pentru ciuperca Agaricus edulis

In tara noastra este recomandata pentru sezonul cald tulpina ameliorata 303 de Agaricus edulis, de
culoare alba.
Cultura clasica in sistem gospodaresc
Pentru insamantat se foloseste o norma mai redusa de miceliu de 0,6 –0,7% (600-700 g la 100 kg
compost ).
Incubarea. Temperatura optima in localul de cultura se va situa intre 25-28^C; necesarul de aer va fi de
05,-1 mc/ora/mp iar umiditatea relativa a aerului de 95-100% . Stropitul hartiilor se face la 1-2 zile.
In primele 15 zile de la insamantare nu este obligatorie ventilatia dirijata.
Dupa acoperire. Grosimea amestecului de acoperire va fi de 3,5-4 cm. Temperatura optima va fi dirijata
intre 23-25^C (maxima in aer 38^C iar in substrat 40^C ). Ventilatia va fi de 2-2 mc aer/ora/mp in primele
10 zile, cu o functionare de 15 minute pe ora, marindu-se treptat la 30 de minute si un necesar de 5-6
mc/ora/mp. Concentratia in bioxid de carbon in localul de cultura poate fi de 0,2 –0,3 %, deci mai ridicata
de cateva ori decat la Agaricus bisporus.
Umiditatea relativa a aerului se mentine la 95-100%.
Recoltarea se intinde pe o perioada mai lunga, pana la 80-100 zile, incluzand 6-7 valuri de ciuperci, cu un
randament mai ridicat situandu-se intre 25-30%.
Ciuperca Agaricus eduluis este mai rezistenta la atacul unor boli produse de virusuri, bacterii si ciuperci
parazite, decat ciuperca Agaricus bisporus, iar tratamentele preventive sunt identice cu cele aplicate
acesteia.
1.7. Tehnica recoltarii
Ciupercile apar in 5-6 valuri, fiecare val necesitand 3-5 recoltari la intervale de 2-3 zile.
Tehnica recoltarii consta in desprinderea prin rasucire, cu mana dreapta, a ciuprecilor, iar cu mana
stanga se tine buchetul pentru a nu se smulge cu totul. Daca intr-un buchet sunt mai multe ciuperci,
recoltarea lor se face esalonat, in momentul ajungerii la maturitate. Dupa ce s-au recoltat toate ciupercile
din buchet, se scoate cotirul cu ajutorul cutitului. Inainte de recoltare nu se fac stropiri cu apa, deaorece
ciupercile se smulg cu mult substrat, provocandu-se pierderi si depreciindu-se calitatea celor recoltate,
prin patare,murdarire.
Momentul optim al recoltarii corespunde aparitiei velumului. Pentru conservare, ciupercile se recolteaza
in faza de butoni cu dimensiunea de 1-2 cm. Daca momentul optim al recoltarii a fost depasit, velumul se
rupe, palaria se deschide si incepe sa se rasuceasca si sa se inegreasca;ciupercile pierd din greutate si ,
mai ales, din valoarea lor comerciala.
Pentru ca ciupercile sa nu se murdareasca la recoltare, recomandam ca taiera piciorului sa se faca de la
baza impreuna cu postamentul micelian.
Randamentul in cultura ciupercilor in sistem clasic este de 8-10 kg ciuperci la 100 kg substrat insamantat.
Tinand seama de toti factorii enumerati mai inainte si respectand cu strictete toate conditiile de
microclimat, utilizand un compost clasic pe gunoi de cal, cu pasteurizare naturala (in conditii de cercetare
si nu numai ) s-au obtinut si 20-25 kg ciuperci/100 kg substrat sau de pe mp.
Dupa ultimul recoltat nu se mai uda si se desfiinteaza cutura.
Substratul uzat se scoate din local si poate fi folosit fie ca ingrasamant natural pentru alte specii de plante
de cultura, de preferinta pentru legume, fie se depoziteaza in vederea obtinerii de mranita.
Spatiul de cultura se curata, se dezinfecteaza in mod asemanator cu cel aratat la infiintarii culturii. Lazile
si sacii se spala si se dezinfecteaza in vederea refolosirii.

........................................................................................................................................................

Ciupercării
Structurile Sere Transilvania tip tunel sunt o varianta avantajoasa pentru constructia de ciupercarii
moderne, acestea fiind proiectate pentru conditiile climatice din Romania. In urma calculelor facute de
inginerii nostri si a experientei pe care colaboratorii nostri o au in domeniul culturii de diverse tipuri de
ciuperci suprafata ideala de productie e de 8x30 metri raportata si la functionarea eficienta si optima a
echipamentelor de incalzire, racire si umiditate.
Facultativ sera de ciuperci poate fi construita cu o anticamera tehnica si de dezinfectare de 24 metri
patrati, 8x3 metri. Inaltimea serei de ciuperci este de 3,3 metri, iar a spatiului interior de 2,35 m. Sera de
ciuperci se livreaza automatizata cu senzori de umiditate, racire si incalzire, in functie de tipul de ciuperci.
Oferim inca doua dimensiuni de sera pentru ciuperci cu aceleasi dotari: 120mp+24mp(8X18 metri)
respectiv 400mp+24mp(8X53 metri).
Ofertele detaliate le regasiti mai jos la butonul: "Descarca acum oferta de ciupercarii" sau ne puteti
contacta telefonic.
Structura:
Structura este din oțel galvanizat cu diametrul de 60 de mm. Zincarea Sendzimir Z275 și oțelul FE320
oferă garanția calității și durabilității acestor structuri.
Arcele sunt dispuse din 1,5 în 1,5 metri, și sunt conectate prin 6 profile longitudinale de 28 de mm (4 pe
lateral si 2 la coamă) ceea ce conferă robustețe și rezistență sporite. Arcele sunt prevăzute, standard, cu
tiranți.
Acoperirea
Cea mai rentabila acoperire pentru Romania atat din punct de vedere al pretului, cat si termic si al
rezistentei este acoperirea in 3 straturi: folie triplustratificata dubla cu perna de aer de 10-15 cm, vata
minerala si in exterior un rand de folie triplustratificata.
Folia triplustratificată, dublă inflată cu kit de aer inclus, este rezistentă la ultraviolete (UV), infraroșii (IR),
elongație (EVA) tratată împotriva condensului (AF), cu o grosime de 200 de microni și cu un efect termic
de 80%. Stratul de aer dintree cele 2 folii, are un efect termic foarte economic pentru producator, cel putin
8 grade Celsius fata de temperatura exterioara. Folia are o durata de viata de 6-7 ani. Garanția pentru
folie este de 45 de luni.
Porţile de închidere:
Frontoanele de inchidere pe cele 2 capete se pot executa din fibra de sticla sau policarbonat pe care noi
le recomandam sau daca clientul doreste si le poate executa in regie proprie din lemn sau alt tip de
material. Usa de acces poate fi glisanta sau dublu glisanta din fibra de sticla sau policarbonat pe un capat
iar pe celelalt sistem inchis cu fibra de sticla sau policarbonat.
Dotări Sera ciuperci (automatizari):
• Ventilator principal distribuție aer cald/rece: 1,5CP, recircularea aerului: 40800mc/h; 400V-50Hz;
Consum: 1kW , 6 pale trepte de viteză, inox
• Ventilator secundar: 0,5CP, recircularea aerului: 7400mc/h; 400V-50Hz; Consum: 0,8kW , 24 de pale
• Panou de răcire evaporant (dimensiuni: 2,0x 6,0m) cu panou de distribuție inclus
• Unitate de recirculare a apei, pompa submersibilă de 0,5CP inclusă,cu kit de instalare, pentru
răcirea/umidificarea spațiului ciupercăriei.
• Conductă de transfer aer cu kit de suport inclus
• Termogenerator, combustibil: diesel ,(64.000Kcla/h) de aer cald cu atomizor inclus (30l/h) pentru
ciuperci (varianta pe gaz disponibilă la cerere)
• Panou de comandă și control, complet automatizat. Senzorii de temperatură și umiditate dau comanda
utilajelor pentru încalzirea/răcirea și umiditatea spațiului pentru condiții optime de creștere a ciupercilor.
Sunteţi interesat de o producţia de Ciupercării şi de
echipamentul necesar?Trimiteţi acum o cerere de ofertăsauDescarcă acum oferta de Ciupercării
........................................................................................................................................................................
................................................................
MANUAL
PENTRU OBȚINEREA
COMPOSTULUI ÎN GOSPODĂRIIText: Manuel Soto Castiñeira, profesor de inginerie
chimică, Universitatea Coruña, (Adega).
Ramsés Pérez Rodríguez, responsabil cu educația
ecologică al Adega.
Grafică: Iván Iserte
Editare: Consellería de Medio Ambiente e
Desenvolvemento Sostible da Xunta de Galicia e
Sociedade Galega do Medio Ambiente (SOGAMA)
Traducere: Radu Rotaru, César SeoánezCUPRINS
INTRODUCERE................................................
CE ESTE COMPOSTUL?...................................
DE CE ELEMENTE AVEM NEVOIE PENTRU A
PRODUCE COMPOST? ..................................
CUTIA DE COMPOST .....................................
UNDE SE INSTALEAZĂ CUTIA DE COMPOST?
......................................................................
CUM SE OBȚINE COMPOSTUL? .....................
CE MATERIALE POT FI PUSE ÎN CUTIA DE
COMPOST?....................................................
ÎNGRIJIRE ......................................................
SOLUȚII UŞOARE PENTRU PROBLEMELE
OBIŞNUITE.....................................................
UTILIZĂRILE COMPOSTULUI ..........................
BENEFICIILE COMPOSTULUI ..........................
pag. 5
pag. 6
pag. 6
pag. 6
pag. 6
pag. 8
pag. 10
pag. 11
pag. 13
pag. 14
pag. 15MANUAL PENTRU OBȚINEREA
COMPOSTULUI ÎN GOSPODĂRII
Un sistem eficient de reducere şi reciclare a
deşeurilor menajere organice.
INTRODUCERE
În Regiunea nord‐est din România, aproximativ jumătate din
cantitatea de deşeuri menajere generată de gospodării este formată din
resturi alimentare, vegetale şi resturi de grădină. Aceasta este de fapt
fracția organică din deşeuri. Resturile alimentare şi de la toaletarea
copacilor (vegetației, în general) constituie până la 60% din deşeurile
menajere din zonele suburbane din oraşe şi în localitățile rurale. În
gospodării, mai mult de 50% din deşeuri sunt deşeuri organice.
Această fracție a deşeurilor menajere este cea mai mare şi foarte
des ea ajunge în depozitele de deşeuri, gropi de gunoi sau este arsă,
cauzând o poluare importantă. Ca alternativă la acestea, putem
transforma această materie organică în compost, un bun îngrăşământ
pentru sol şi culturile vegetale.
Prin participarea la acest program de compostare în gospodărie veți
învăța cum să încheiați un proces de compostare a deşeurilor organice
generate în gospodăria proprie şi de asemenea, foarte important, veți:
‐ găsi o soluție la problema deşeurilor, în special la cea a
materiei organice.
‐ reduce cantitatea de deşeuri la sursă şi implicit veți reduce
nevoia de colectare, transport şi tratare a deşeurilor, diminuând
astfel costurile gestiunii sale.
‐ reînvia o practică tradițională şi durabilă, ca aceea de a
folosi materia organică.
- reduce emisiile de CO2 şi, astfel, contribui la lupta împotriva
schimbărilor climaterice.
5Ce este compostul?
Compostul, ca rezultat final al procesului de compostare, este un
material stabil şi igienic, similar cu humusul din pădure, care poate fi folosit
ca şi îngrăşământ natural, evitând astfel necesitatea utilizării îngrăşămintelor
chimice. El este adăugat pe sol pentru a‐i îmbunătăți proprietățile acestuia
din urmă. Adăugarea de compost pe sol este considerată ca fiind un mod
natural de a‐i creşte fertilitatea şi de a‐i reface calitatea.
Compostarea poate avea loc în interiorul unei grămezi mari de deşeuri
organice, dar în general este mai practic să folosiți o cutie de compost.
DE CE ELEMENTE AVEM NEVOIE PENTRU A
PRODUCE COMPOST?
• locație potrivită în grădină sau livadă.
• cutie de compost.
• furcă, săpăligă sau orice altă unealtă pentru amestecare.
• apă.
• resturi de bucătărie (resturi de fructe, legume, resturi de la prepararea
cafelei sau ceaiului, praf de la curățarea locuinței etc).
• deşeuri vegetale din grădină (resturi toaletare, ramuri, frunze uscate,
iarbă, resturi de flori etc).
CUTIA DE COMPOST
Cutia de compost este un vas în care este pusă materia organică pentru a
se transforma în compost. Cutiile de compost permit aerului să treacă prin
grămadă şi controlul temperaturii şi umidității, evitând dispersarea deşeurilor
şi pătrunderea rozătoarelor şi insectelor. Un alt avantaj al cutiei este acela că
permite amestecarea deşeurilor cu uşurință în interiorul său cu ajutorul unor
unelte precum aeratorul de compost sau o săpăligă îngustă.
UNDE SE INSTALEAZĂ CUTIA DE COMPOST?
Locația ideală ar fi un foc umbrit, uşor accesibil şi cu un drenaj bun,
pentru că materialul din cutie trebuie să rămână cald, umed şi oxigenat. Este
preferabil să plasați cutia de compost direct pe sol şi nu pe ciment, pentru a
facilita accesul organismelor responsabile cu descompunerea materiei
organice (bacterii, ciuperci, râme etc). De asemenea, este recomandabil să
puneți mai întâi pe sol căteva ramuri şi resturi de la toaletarea grădinii sau
livezii.
6Imaginea 1. Aşezați cutia de compost de preferință direct pe sol, peste un strat de ramuri şi
frunze pentru drenaj.
O altă locație adecvată este un colț al grădinii sau livezii, care să protejeze
cutia de compost de curenții puternici de aer. Poate fi de asemenea sub un
copac cu frunze căzătoare, fiind astfel ferită de soare vara şi primind căldura
soarelui iarna.
Imaginea 2. Instalând cutia de compost sub un copac cu frunze căzătoare, aceasta este ferită de
soare vara şi primeşte căldura soarelui iarna.
7Pe lângă alegerea unei locații pentru cutia de compost în grădină, este
recomandabil să mai stabiliți un colț sau un loc în care să începeți să strângeți
materiale din grădină sau din livadă, precum iarbă, frunze şi resturi de la
toaletarea vegetației. Aceasta vă va permite, pe de o parte, să le adăugați în
cutia de compost imediat după ce le obțineți şi, pe de altă parte, să le aveți la
îndemână pentru a le amesteca în mai multe etape cu resturile elimentare.
CUM SE OBȚINE COMPOSTUL?
Mai întâi adunați grămadă resturi, precum resturi vegetale de la toaletarea
grădinii, crengi rupte sau alte resturi vegetale, până când oțineți o grosime a
stratului de resturi de 10‐15 cm. Acesta este de fapt un strat de bază pentru
restul deşeurilor din procesului de compostare.
Imaginea 3. Tocați resturile cât de mult posibil pentru a accelera procesul. Puteți folosi şi
acceleratori naturali ai compostării precum urzicile.
Pentru a activa procesul de compostare, astfel încât să înceapă cât mai
repede, puteți adăuga compost finit, pamânt, gunoi de grajd sau câte puțin din
fiecare.
Odată ce „patul” format de resturi din grădină este terminat, puteți să
începeți să adăugați deşeuri organice de bucătărie amestecate cu deşeuri din
grădină.
Imaginea 4. Puneți un strat de crengi tocate, frunze uscate sau iarbă cosită în amestec cu resturile
alimentare. Aerul va circula cu o mai mare uşurință prin interiorul cutiei de compost.
8Cel mai bine este să adăugați o găleată şi jumătate sau chiar două găleți
de resturi de grădină la fiecare găleată de deşeuri de bucătărie pe care o
goliți în cutia de compost. Aveți în vedere faptul că disponibilitatea lor va
depinde de anotimp: vara vor predomina deşeurile de fructe şi legume,
bogate în azot, iar toamna vor predomina frunzele uscate, crengile şi iarba
cosită.
În timpul procesului de compostare, datorită activităților
microorganismelor din amestec, temperatura deşeurilor amestecate în cutie
poate creşte. Acest lucru este un aspect pozitiv.
Imaginea 5. În interiorul cutiei de compost temperatura poate ajunge la 60ºC
Pentru a favoriza procesul şi a menține amestecul aerat, este convenabil
să amestecați compostul din când în când (o dată sau de două ori pe
săptămână). Este suficient să amestecați doar jumătatea superioară a
amestecului de deşeuri.
Imaginea 6. Este recomandabil să amestecați deşeurile pentru a favoriza circulația aerului.
9Este de asemenea necesar să adăugați apă în amestec atunci când
oservați că acesta este uscat (umiditatea ar trebui să fie similară cu aceea a
unui burete stors).
Imaginea 7. Este important să controlați nivelul umidității în interior. Dacă este necesar, adăugați
apă peste deşeuri.
Odată ce ați umplut cutia de compost, puteți începe să colectați compost de
pe fundul cutiei. Dacă nu este momentul potrivit pentru folosirea acelui
compost, puteți să‐l lăsați să se maturizeze lângă cutia de compost, sub forma
unei mici grămezi acoperită cu resturi de grădină.
CE MATERIALE POT FI PUSE ÎN CUTIA DE
COMPOST?
Scopul cutiei de compost este dublu. Pe de o parte, acela de a evita ca cea
mai mare parte a deşeurilor să ajungă la depozitele de deşeuri sau să fie arse, iar
pe de altă parte, de a obține îngrăşământ natural de înaltă calitate. Pentru
aceste motive este important ca deşeurile pe care le punem în cutia de compost
să fie deşeuri organice selectate cu atenție, care să nu conțină elemente de
plastic, conserve, baterii sau orice alt produs care ar putea contamina
îngrăşământul pe care îl vom produce. În ceea ce priveşte hârtia, putem pune în
cutia de compost doar hârtia în care au fost împachetate alimente, hârtie care
nu prezintă urme de cerneală.
În cutia de compost putem adăuga resturi alimentare, frunze, iarbă (dar nu
prea multă pentru că este foarte bogată în azot), resturi de la prepararea cafelei,
coji de ouă etc. Luați în considerare faptul că odată cu diversificarea
materialelor care intră în compoziția amestecului (a se vedea tabelul de mai jos)
va creşte şi calitatea compostului finit.
10MATERIALE RECOMANDATE MATERIALE NERECOMANDATE
Deşeuri de bucătărie:
• Resturi de fructe şi
legume (coji de cartof etc)
• Pliculețe de ceai
• Zaț de cafea
• Carton
• Prosoape şi pungi de
hârtie
• Tuburi de carton
• Cartoanele pentru
ambalat ouă, coji de ouă
• Flori vechi
Deşeuri de grădină
• Plante de înmulțire
• Paie şi fân
• Resturi de plante
• Resturi de la tunderea
gardului viu
• Ramuri tăiate
• Buruieni
• Litieră de gerbil, hamster
şi iepure
• Frunze uscate
• Crenguțe
• Aşchii de lemn
• Mâncare gătită şi pâine
• Grăsimi, sosuri şi ulei
• Resturi de carne şi peşte
• Excremente umane, de
câine sau de pisică
• Cherestea
• Scutecele de unică
folosință
• Praful de la aspirator
• Cenuşa din sobă
• Deşeuri anorganice, de
plastic, sticlă…
• Hârtie imprimată cu
cerneală (ziare etc.),
colorată sau lucioasă.
ÎNGRIJIRE
Compostarea este un proces biologic efectuat de către microorganisme
care au nevoie de aer, apă şi hrană pentru a supraviețui. Astfel, trebuie să