Cultura ciupercilor de balegar

Champignon
CUPRINS:

1.Cultura ciupercilor de balegar..2

2.Spatiul de cultura 2
Pregatirea spatiilor de cultura ...2
Amenajarea spatiului de cultura ...3
Alte amenajari necesare spatiului de cultura ..3
Spatii noi de cultura a ciupercilor ..4
3.Pregatirea compostului ..5
Compozitia compostului ..5
Calculul necesar de compost .5
Tehnologia pregatirii compostului .5
Retete de compost si fazele tehnologice de pregatire ...6
Pasteurizarea dirijata ...7
Cum se apreciaza calitatea compostului ..8
Sfaturi practice despre obtinerea sau corectarea compostului ....8
4.Insamantarea ciupercilor Agaricus edulis ..9
5.Acoperirea ..10
Acoperirea straturilor insamantate 10
Principalele componente ale amestecului de acoperire si conditiile care urmeaza a fi indeplinite..10
Retete de amestec de acoperire ....10
Pregatirea amestecului si tehnica de acoperire ..11
6.Lucrarile de ingrijire a culturii de ciuperci si conditiile de microclimat recomandate ...11
Dupa insamantare 11
Dupa acoperire .11
In perioada recoltarii ....12
Particularitatile microclimatului ciupercii Agaricus Edulis ..13
7.Principalii daunatori in cultura ciupercilor 13
8.Recoltarea ..14
Sortarea si ambalarea ....14
Golirea si dezinfectarea spatiului de cultura 14
9.Dictionar explicativ ..15

1
 1.Cultura ciupercilor de balegar Champignon

Descrierea ciupercii albe,crem sau bruna Agaricus bisporus,sin.Psalliota

hortensis lange-ciuperca de balegar(champignon)

Ciuperca alb prezint o valoare nutritiv ridicat avnd un continut n proteine de 4-5
%,hidrati de carbon 1,4 %, vitamine (B, A, C) si numeroase substante minerale. Ciupercile pot
fi consumate si ca aliment dietetic deoarece nu contin amidon iar grsimile sunt n cantitti
foarte reduse si numai sub form combinat de fosfatide, lecitine, agaricine si ergosterile. Pe
lng valoarea nutritiv si actiunea dietetic ciupercile sunt apreciate si pentru gustul lor
deosebit, constituind o variatie plcut si necesar n alimentatie. Suprafetele cultivate cu
ciuperci sunt n continu crestere, iar tehnologia se afl n perfectionare continu.n Europa
se realizeaz circa 60 % din productia mondial de ciuperci,care se ridic la peste 1500 mii
tone anual.Compostul pentru cultur (clasic sau sintetic) are o dubl folosire:
- pentru cultura ciupercilor pe o perioad de circa 100 de zile
- substratul uzat dup recoltarea ciupercilor se poate folosi ca ngrsmnt
natural (grdina de legume).
Datorit faptul c un ciclu de cultur se desfsoar pe o perioad de 100 de zile, deci relativ
scurt, amortizarea fondurilor investite este socotit printre cele mai active din sectorul
vegetal.Este ciuperca de cultur cea mai rspndit n tara noastr si pe glob, fiind si cel mai
mult studiat si prezentnd un numr mare de tulpini (suse). Indiferent de culoare prezint
dou prti distincte: o parte n substrat (ngropat) si o parte aerian.Partea ngropat este
reprezentat printr-un postament micelian ce rezult din mpletitura hifelor crescute din
miceliul nsmntat. Din aceste hife, n amestecul de acoperire iau nastere primordiile sau
butonii de fructificare.Partea aerian sau ciuperca propriu zis se numeste basidiofruct sau
carpofor. Aceasta este format din: picior (stipes) si plrie (pileus).n tara noastr sunt
create tulpini de Agaricus bisporus de culoare alb, crem si brun, pretabile att la cultura
clasic (n gospodrii) ct si la cea intensiv (n ciupercrii industriale).

2.Spatiul de cultura
Pentru cultura ciupercilor se pot folosi spatii existente dar nefolosite pentru
alte activitti sau spatii special construite pentru nfiintarea unei ciuperca-
rii.Spatii existente pot fi pivnite,subsoluri ale locuintelor,cldiri vechi,balcoa-
ne,magazii,soproane,garaje,grajduri,sere,solarii,depozite.

Pregatirea spatiilor de cultura

Pregtirea spatiilor de cultur const n:
-repararea dac este cazul a acoperisurilor, peretilor, pardoselii,usilor,ferestre-
lor si astuparea gurilor fcute de roztoare;
-igienizarea spatiului care const n curtirea de resturi vegetale, deratizare;
-splarea cu ap curat si dezinfectarea cu una din solutiile urmatoare:
sod calcinat 5 % (50 g sod la l litru ap)

2
formalin (40 %) soluie cu concentraia 2-5% (20-50 ml la 1litru ap).Peretii si
pardoseala se vruiesc, adugndu-se n zeama de var si 20-30 grame de piatr
vnt (sulfat de cupru) la 1 litru de emulsie.

Dezinfectarea spatiului de cultur este obligatorie

dup fiecare ciclu de cultur

Amenajarea spatiului de cultura

Se pot ntlni dou situatii:
Cnd spatiul este suficient (solarii,sere,depozite)cultura se poate amplasa
direct pe sol sau pardoseal.Ltimea straturilor trebuie astfel dimensionat
nct s permit executarea lucrrilor n conditii optime (1,40x1,60 m),grosi-
mea s fie de 25-30 cm,astfel ca pe un m2 s se repartizeze 80-100 kg compost,
lungimea stratului fiind n functie de spatiul de cultur.
n spatii mici, pentru a mri suprafata util de cultur se pot instala rafturi sau
stelaje suprapuse pe dou sau trei nivele. Rafturile pot fi fixe, confectionate
din beton, sau mobile cnd sunt din metal (aluminiu sau fier) vopsit cu vopsea
de ulei, din lemn sau din alt material rezistent.n cazul rafturilor de beton,com-
postul se aseaz direct pe parapet n strat gros de 25-30 cm.Pe rafturile execu-
tate din alte materiale se amplaseaz lzi de cultur de diferite tipuri.Lzile
confectionate din lemn au o perioad scurt de utilizare, de aceea se recoman-
d lzile din mas plastic sau sacii din polietilen.Cultura n saci din polieti-
len prezint avantajul c se poate realize direct pe pardoseal, chiar atunci
cnd aceasta este din pmnt sau pe nivelele stelajelor. Se utilizeaz saci cu
diametrul de 60-70 cm si grosimea foliei de 0,1 mm, transparenti, pentru a se
putea observa eventualele infectii si cresterea miceliului.Cantitatea de substrat
repartizat ntrun sac poate fi de 15 kg, 20 kg sau 25 kg.n cazul folosii sacilor
grosimea substratului nu trebuie s depseasc 20-25 cm, deoarece un strat
mai gros de 30-40 cm, mai ales n sezonul cald poate duce la declansarea feno-
menului de autoaprindere,adic n substratul nsmntat temperatura putnd
ajunge sau chiar depasi 30C distrugnd miceliul.Dac nu exist lzi sau saci
de polietilen, compostul se poate aseza direct pe raft, peste o folie de polieti-
len asternut sub el.

Alte amenajari necesare spatiului de cultura

sursa de ap curat n interiorul spatiului sau n apropierea lui;
canalizare - posibilitatea de scurgere a apei rezultate dup splare,udare;
sursa de curent electric de 220 V pentru ventilator si 24 V pentru iluminat;
sursa de cldur si instalatie de nclzire sau rcire pentru sezonul rece sau
cald;
amenajarea unei camere-tampon n fata intrrii, cu dimensiunea de 2 2 m din
folie de polietilen sau din zid cu scop de paravan;
amplasarea unei ldite din lemn, cu ltimea de 60-70 cm, nltimea de 10-15
cm, iar lungimea egal cu ltimea usii de acces n care se pune rumegus sau un
burete mbibat cu solutie de sulfat de cupru (piatr vnt) n concentratie de 5
%;
instalarea unui ventilator si a tubulrii aferente.
n spatiile unde cultura ciupercilor se amplaseaz de stelaje,aerisi- rea prin
deschiderea ferestrelor si usilor nu este suficient,de aceea se recurge la o
aerisire dirijat prin instalarea unui ventilator cu fil- tru special(de la institutul
de Fizic Atomic - Mgurele - Bucuresti) sau un filtru improvizat pentru
absorbtia si curtirea aerului introdus n ciupercrie si unul sau mai multe
ventilatoare exhaustoare pentru evacuarea aerului viciat(ncrcat cu bioxid de

3
carbon si spori).Filtru improvizat se poate realiza din dou straturi de tifon
ntre care se intercaleaz un strat de vat n grosime de1cm.Acest filtru se
leag la gura ventilatorului.Dup ce se murdreste,se schimb,poate fi folosit
aproximativ 30 zile,acesta depinznd si de gradul de poluare a aerului atmo-
sferic.Tubulatura se confectioneaz din tabl cu un burlan rotund sau ptrat,cu
laturile de 20 cm ltime iar lungimea egal cu cea a spatiului de cultura.
Tubulatura se poate realiza si din folie de polietilen cu diametrul de 20-40
cm,ca un pantalon.Aceasta se fixeaz pe tavan,la o distant de cel putin 60-70
cm deasupra stratului de ciuperci de pe stelajul superior.De-a lungul tubulatu-
rii se deschid niste orificii prin care patrunde aerulul proaspat.Dimensiunea
acestor crapaturi e de 55 cm,cu posibilitatea de micsorare pana la inchiderea
completa,cu ajutorul unor suruburi,la tubulatura din tabla si niste ghemotoace
de vata curate,la tubulatura din polietilena.Ventilatoarele exhaustoare,pentru
evacuarea aerului viciat,se instaleaza la 10-15 cm deasupra pardoselii.In spa-
tiile mici situate la nivelul solului,evacuarea aerului se face prin deschiderea
usilor sau prin orificii de evacuare amplasate tot in partea inferioara peretilor.

Spatii noi de cultura a ciupercilor

Un viitor cultivator care nu dispune de nici un spatiu, si poate construi unul de dimensiunile
dorite.Amplasarea noii constructii se poate face pe un teren solid, cu ap freatic la adanci-
me, adpostit de curenti puternici de aer, la distant de sursele poluante, n apropierea cai-
lor de acces. Pentru toate zonele din tara noastr recomandm construirea unei microciuper-
crii ngropate sau semingropate. Acestea au avantajul de a beneficia de diferente mici de
temperatur de la un anotimp la altul si ntre zi si noapte, aceste diferente nu trebuie s depa-
seasc 3-4C.n continuare prezentm schita unei ciupercrii cu camera tampon la intrare si
dimensiunile rafturilor, precum si distanta ntre ele:
lungimea spatiului de cultur - 6 m;
ltimea - 4 m;
nltimea - 3 m;
dimensiunea camerei tampon 2 2 m din fata usii de acces;
adncimea la care este ngropat - 1-2 m;
suprafata localului de cultur - 24 mp (6 4 m);
suprafata util de cultur - 37 mp;
rafturi (cu 3 nivele) - 3 rnduri:
- din care simple la peretii laterali - 2 buc. (3,4 0,7 m);
- duble la mijloc, 1 buc. (4,4 m 1,4 m);
distanta de la pardoseal la primul raft - 0,2 m;
distanta dintre rafturi -75 cm(socotit si cu grosimea compostului de 25 cm);
aleile dintre rafturi au ltimea de 60 cm;
aleile de la capetele rafturilo au ltimea de 80 cm.
mpotriva umezelii, constructia trebuie izolat cu carton si smoal.Acoperisul se face din
plci de azbociment, tigl sau stuf, care asigur o bun izolatie contra variatiilor de tempe-
ratur.
3.Pregatirea compostului

4
Compozitia compostului

Pregtirea compostului reprezint o verig important pentru reusita culturii

ciupercilor. Pentru obtinerea unui compost de bun calitate se folosesc urma-
toarele materiale:
paie de gru (orz sau orez);
gunoi de cal cu asternut din paie (proaspt de maximum o lun),nefermentat,
de culoare galben, continut 25-30 % fecale;
gunoi de psri pe suport solid, format din unul din urmtoarele materiale:
paie, rumegus sau talas de esente foioase, coji de floarea soarelui;
gunoi de porc (uscat).
Cea mai mare utilizare la pregtirea compostului o au paiele de gru, deoarece
au o elasticitate mare si un continut bogat n glucide si substante minerale.Pa-
iele nainte de a fi folosite se zdrobesc cu furca sau se calc n picioare.
Materiale auxiliare
La materialele de baz prezentate mai sus se mai adaug:
ipsos(pentru constructii);
ngrsminte chimice(superfosfat,sulfat de amoniu,uree tehnic);
malt(de la fabrica de bere);
sulfat cu cupru.

Calculul necesarului e compost

Necesarul de compost se calculeaz n functie de suprafata ce urma a fi insa-

mntat, adic cte 80-100 kg compost/m2.De exemplu:
-pentru a nsmnta 10 m2 cu ciuperc de blegar vom avea nevoie de aproxi-
mativ 800-1000 kg compost. Pentru a obtine 1000 kg compost trebuie s punem
la prenmuiere 500 kg material initial uscat (paie de gru,gunoi de cal pe
asternut de paie,gunoi de pasre,gunoi de porc) conform retetei.

Nu se recomand pregtirea unei cantitti mai

mici de o ton de compost, deoarece exist riscul
ca aceasta s nu se nclzeasc n procesul
pasteurizrii.

Tehnologia pregatirii compostului

Pregtirea compostului dureaz 28-30 zile si se face n apropierea ciupercriei,

pe o suprafat betonat pentru a mpiedica infiltrarea n pmnt a mustului de
blegar rezultat la udare. Platforma trebuie s aib o suprafat de 10 mp (la o
ton de compost), cu nclinare spre mijloc (cu panta de 2-3 %) iar la capete s
fie prevzut cu 2 bazine pentru colectarea mustului.Aceast platform trebuie
s fie protejat de un acoperis (sopron) pentru a feri compostul de uscciune
si de splare prin precipitatii. n perioadele reci aceast platform trebui s fie
nchis cu ajutorul unor pereti mobili -glisanti, pentru a nu permite coborrea
temperaturii sub cea de nghet.

Retete de compost si fazele tehnologice de pregatire

5
1(compost classic)-pe baza de gunoi de cal
Pentru pregtirea unei tone de compost se folosesc 500 kg gunoi de cal, care
este alctuit din blegar de cal si paie de gru din asternut, 70-75 %. La o ton
de compost se mai adaug: ipsos - 25 kg, superfosfat (simplu concentrat) - 7
kg, sulfat de amoniu - 7-8 kg.

Fazele tehnologice de pregatire ale compostului

Prenmuirea:Gunoiul de cal(blegar + paie)se aseaz pe platforma betonat sub
form de grmad si se ud cu ap zilnic cu furtunul, se taseaz.Se ud pn
cnd apa ncepe s se scurg de sub grmad.Operatiunea dureaz 5 zile.
Omogenizarea(amestecarea)compostului dureaz din ziua a 6-a de la incepe-
rea pregtirii.Dup ce se amestec bine componentele,cu furca,din nou se pune
n grmad si se ud,zilnic timp de 4 zile.Aceste dou faze tehnologice fac
parte din compostarea anaerob (fr aer),pentru c se taseaz si se ud n
vederea declansrii fenomenului de compostare.
Asezarea la compostarea aerob(cu aer)afnat.Compostul se ia cu furca din
grmad si se aseaz afnat ntr-o platform cu urmtoarele dimensiuni: ltime
1,8-2 m,nltimea 1,7-1,8 m,iar lungimea n functie de cantitatea de compost.n
aceast faz nu se mai ud si nu se mai taseaz.Se las astfel 4-5 zile,dup
care ncep ntoarcerile.Dac nu puteti procura ngrsmintele reco- mandate se
pot nlocui cu uree tehnic (40 % azot),3 kg la tona de compost, presrat la
asezare,deci la aceast faz.Tot la asezare se pun si 5-6 kg ipsos.
ntoarcerea compostului din platform ncepe din a 15-a zi de la momentul
declansrii pregtirii compostului.Se fac 4-5 ntoarceri la intervale de 3-4 zile.
La primul ntors se administreaz 5-6 kg ipsos,la al II-lea si la al III-lea se pune
ipsos si ngrsminte,cte 3-4 kg.ntorsul IV se execut atunci cnd paiele nu
s-au nnegrit si nu se rup usor.ntorsul se execut cu furca,practic se mut
vechea platform alturi,pstrndu-i dimensiunile n asa fel nct gunoiul de la
capete s se aseze n interiorul noi platformei.Cantittile mari de compost se
ntorc mecanizat cu masini de vnturat,ntors si format platforme.La ntorsul al
4-lea se recomand aplicarea imprastiata a unui kg de sulfat de cupru(piatr
vnt)la tona de compost.Pentru dezinfectie se poate folosi Formalin, solutie
n concentratie de 2-3 % cu care se stropesc marginile platformei si pardoseala
din beton, nainte de asezare.Ca pesticide se pot utili- za Benlate 0,2 %, care
prezint actiune fungic si acaricid, precum si Dimilin 0,2 % ca insecticid.Cu
aceste substante se stropeste platforma la ntorsul 4
Pasteurizarea naturalDup ultimul ntors n platforma de compost se fac
niste canale de aerisire, cu burlane perforate pentru evacuarea aerului nclzit
din interior.Platforma n ntregime se acoper cu folie de polietilen pentru o
perioad de 48 ore.Se controleaz temperatura n interior (trebuie s ajung la
65-72C).
2(compost mixt)pe baza de paie,gunio de porc si pasari
Pentru a obtine o ton de compost se vor folosi urmtoarele materiale:
gunoi de porc - 250 kg;
gunoi de psri - 100 kg;
paie de gru - 150 kg.
La acestea se vor mai aduga 2 kg de uree la asezare si 24 kg de ipsos reparti-
zat la fiecare ntors.

6
Fazele tehnologice de pregatire ale compostului
Prenmuierea se face ca la reteta 1 si dureaz 12 zile.
Omogenizarea la prenmuiere se face n cea de a 6-a zi de la primul udat.
Cele 3 materiale se amestec bine apoi se aseaz si se taseaz,dup care se
ud n continuare nc 6 zile.
Asezarea la compostarea aerob se face n cea de a 13-a zi si const n
afnarea materialului.Se adaug ureea.
Executarea ntoarcerilor se face tot la intervale de 3-4 zile,ntrun numr tot
de 3-4.Se adaug ipsos la fiecare ntors.
Pasteurizarea natural este identic cu cea prezentat la reteta 1.
3(compost sintetic)pe baza de paie si gunoi de pasari
Pentru obtinerea unei tone de gunoi sunt necesare:
- paie de gru - 350 kg;
- gunoi de psri - 150 kg.
La aceste componente se mai adaug: malt - 50 kg,uree tehnic - 7 kg si ipsos -
20 kg.
Fazele tehnologice de pregatire ale compostului
Prenmuierea se face pe o suprafat betonat si dureaz 1-2 zile.
Asezarea compostului n platforma de prenmuiere. Compostul se aseaz n
form dreptunghiular cu ltimea de circa 2 m si nltimea de 1-1,5 m; se ud
zilnic iar mustul se recircul timp de 7 zile. n ultima zi de prenmuiere se pune
jumtate din cantitatea de uree (3,5 kg). Se taseaz.
Omogenizarea compostului n platforma de prenmuire - 1 zi.Se mai ud n
continuare 4 zile, iar n cea de a 4-a zi se mai adaug cealalt jumtate de uree
si se taseaz.
Asezarea la compostarea aerob . Prin aceast lucrare compostul se va aseza
afnat cu furca, fr a se mai tasa, deci se desface platforma anterioar si se
aseaz dup dimensiunile clasice: ltime 1,8-2,0 m, nltime 1,7-1,8 m si lungi-
mea ct este necesar.
Executarea ntoarcerilor . Se execut la intervale de 3-4 zile, n numr de 4. La
ntoarcerea 1 si 2 se adaug maltul si ipsosul.
Pasteurizarea natural se face asemntor ca la retetele anterioare.

Pasteurizarea dirijata
Pentru ciupercriile mari de peste 1000 mp se adaug compost sintetic,apli-
cndu-se n mod obligatoriu pasteurizarea termic pe baz de abur. Acesta se
face cu scopul de a distruge duntorii si unii agenti patogeni.Mare parte din
acestia sunt distrusi la temperatura de 55-60C dac se mentin 12-16 ore n
conditii de umiditate de 70-72 %.Pasteuriza rea dirijat se execut ntr-un tunel
special construit din beton, cu izolatie si prevzut cu instalatie de dirijare a
aburului precum si o ventilatie pentru introdus aer proaspt si recircularea
aburului amestecat cu aerul. Compostul se introduce n tunel, asezat vrac, pe o
nltime de 1,5-2,0 m, se nchid usile ct mai ermetic, se monteaz termometre
de la distant n cteva puncte n compost si n aer si se deschide ventilatia de
recirculare.

Pasteurizare decurge n 4 etape:

7
Etapa 1. omogenizarea temperaturii din compost la valori de 30-40C, timp de 2-
3 ore, prin recircularea a 200 mc aer/tona de compost;
Etapa 2. nclzirea compostului se face pn la 55-57C, timp de 10-12 ore;
Etapa 3. pasteurizarea propriu-zis la temperatura de 57-58C si dureaz 10-24
ore. n timpul pasteurizrii se va evita depsirea temperaturii maxime din com-
post de 60-62C,deoarece pot fi distruse o serie de ciuperci saprofite utile si
actinomicete;
Etapa 4. fermentatia dirijat, dureaz 5-6 zile si se realizeaz la 2 praguri de
temperatur. La nceput aceasta se scade treptat de la 58-60C pe parcursul a
10 ore, pn la valori de 54-55C si se mentine 3 zile. La al doilea prag se sca-
de temperature la 45C pentru o perioad de 24-48 ore, dup care aburul se
opreste, se deschi usile, se mentine ventilatia cu aer proaspt introdus prin
filtre, n scopul rcirii compostului si transferarea lui n ciupercrii pentru
nsmntat.

Cum apreciem calitatea compostului

- Gradul de umiditate al compostului. Umiditatea optim a compostului trebuie

s fie cuprins ntre 63-65 %. Coninutul n ap al compostului se poate veri-
fica lundu-se n mn compost bun,se strnge puternic si dac nu curge ap
printre degete dar mna se umezeste, compostul are umiditate optim.
- Culoarea caracteristic este cafeniu-nchis.
- Textura - elastic. Dac prin strngerea n mn nu se face bolovan si nu se
lipeste de mn nseamn c compostul este bun.
- Paiele s se rup cu usurint.
- Mirosul s fie a pine coapt, n nici un caz de amoniac.
- S contin actinomicete adic microorganisme mineralizante care si mani-
fest prezenta prin aparitia unor pete cenusii-albicioase pe marginea platformei
de compost.
- Reactia chimic s fie usor alcalin, cu pH cuprins ntre 7,2-7,6.Reactia acid
nu este favorabil culturii ciupercilor.

Alte sfaturi privind obtinerea sau corectarea compostului

iarna, la prenmuiere se poate folosi ap cald;

vara, pentru o bun aerisire a compostului, acesta se poate aseza pe capre de
lemn;
dac compostul prezint miros de amoniac, se vntur cu furca nainte de a fi
introdus n spatiul de cultur;
dac are reactie acid, i se mai adaug ipsos;
dac este prea umed si reactia lui nu mai permite adugarea de ipsos, se
vntur cu furca;
pentru compostarea aerob, dac este uscat se mai adaug ap sau must de
gunoi, ns cu foarte mult grij.

8
Particularitatile pregatirii compostului

Pentru nsmntarea unei suprafete de 10 mp este necesar o cantitate de

compost de 7-8 kg (700-800 g/mp).n vederea obtinerii unei tone de compost se
utilizeaz:
- gunoi de cal pe suport de paie - 400 kg;
- adaos de paie de gru (12-15 %) - 60 kg.
Fazele tehnologice de pregtire
Prenmuirea se face timp de 12-14 zile.
Compostarea aerob dureaz 16-18 zile, timp n care se execut 15 ntoarceri,
pentru a rezulta un compost bine fermentat, de culoare brun-negricioas.
Aprecierea calittii:
fr miros de amoniac;
pH-ul 7,5-8,0;
umiditatea 62-65 %;
paiele s se rup usor.
Toate celelalte etape tehnologice din tehnologia de cultur sunt identice cu
cele ntlnite la ciuperca Agaricus bisporus.

4.Insamantarea ciupercilor
nsmntarea se execut direct n lad, sac, pe patul asezat pe stelaj sau pe
pardoseal.Dup introducerea compostului n local, se las 24 sau 48 ore
pentru a se rci. Temperatura n interiorul compostului nu trebuie s depa-
seasc 27-28C. Pentru a asigura rcirea, compostul poate fi amestecat cu
mna sau cu furcile.
Norma de miceliu la ciupercile de blegar este de 700-1000 g (0,7-1,0 kg) la 100
kg compost,repartizat uniform pe un mp.inainte de efectuarea nsmntrii se
opreste o cantitate de 100 g miceliu din fiecare kg,care se mprstie la supra-
fata straturilor gata nsmntate (miceliu de control).nsmntarea propriu-zis
const n introducerea miceliului n compost.Miceliul se mrunteste cu grij cu
mna curat si se mprstie(jumtate din cantitate) deasupra stratului.Se
cuprinde o cantitate de compost cu mna si se ntoarce introducnd miceliu n
interior.Se mprstie apoi alt strat de miceliu si se repet operatia,dar mai
adnc pn la fundul recipientului.Se niveleaz apoi stratul si se taseaz usor
cu o drisc de lemn si se mprstie miceliul de control.Dup ncheierea
nsmntrii se acoper straturile cu hrtie tip ziar(absorbant)nu lucioas,nici
prea groas si nici prea subtire.Aceast hrtie se mentine n permanent ume-
d,prin stropiri fine,zilnice sau mai des,totdeauna pe suprafat efectundu-se
n acelasi timp si tratamente preventive cu Formalin,Decis sau Sulfat de Cu.
Hrtia se mentine pe straturi timp de 7-8 zile,dup care se ndeprteaz si se
aplic amestecul de acoperire.Dup nsmntare si acoperire cu hrtie, n ciu-
percrie se mentine o curtenie strict,se amplaseaz termometre n aer si n
substrat,pentru urmrirea temperaturii.

9
 5.Acoperirea
Acoperirea straturilor insamantate

Acoperirea straturile se execut la 7-8 zile de la nsmntare.Dac se ntrzie

peste 10 zile,productia scade proportional cu numrul de zile ntrziate.Lucra-
rea se poate executa si imediat dup nsmntat,eliminndu-se utilizarea
hrtiei.Acoperirea straturilor nsmntate se face cu un amestec de materiale
avnd ca baz turba, iar n lipsa acesteia,pmntul de telin.

Principalele componente ale amestecului de acoperire

si conditiile care urmeaza a fi indeplinite

Turba (poate fi neagr sau rosie) s fie fibroas,s nu prezinte exces de umi-
ditate (s fie ca un pmnt jilav).Dac este prea umed,se usuc,se mrunteste
si se cerne (particulele s nu aib dimensiuni mai mari de 5 mm).
Nisipul.Se recomand nisipul calcaros,deoarece are capacitate mare de reti-
nere a apei.Se folosesc n amestec cu alte materiale,iar dac contine pietre
mari,se cerne.
Pmntul de telin.Se prefer pmntul din lucerniere,se decoperteaz solul
de deasupra solului pe o adncime de 20-30 cm,se mrunteste si se cerne.
Piatra calcaroas.Se va evita pe ct posibil folosirea pietrei colorate,prefe-
rnd piatra de culoare alb s nu murdreasc ciupercile cu oxizii continuti.Se
foloseste numai n amestec.
Perlitul este o roc sticloas format n medii acvatice.Bine mruntit poate fi
inclus n alctuirea unui amestec de acoperire curat.
Perlit expandat sau perliflor.Este obtinut din tuful vulcanic prin tratare termi-
c.Are granule cu diametrul de 3 mm,folosit pentru realizarea unui amestec de
acoperire de calitate datorit capacittii de retinere a apei. Se poate folosi n
amestec cu turb sau chiar singur.

Retete de amestec de acoperire

Reteta pe baza de turba

Reteta 1 Reteta 2
Turba -3 parti Turba -3 parti
Nisip -1 parte Piatra calcaroasa -1 parte
Creta furajera -5% Creta furajera -5%

Reteta pe baza de pamant de telina

Reteta 1 Reteta 2
Pamant de telina -3 parti Pamant de telina -3 parti
Nisip -1 parte Nisip -1 parte
Praf de carbine -2parti Creta furajera -10%
Nisipul nu trebuie sa depaseasca 25% din volumul amestecului

10
Pregatirea amestecului si tehnica de acoperire

Dup ce a fost aleas reeta convenabil se trece la amestecarea celor 2-3

componente.Dac sunt uscate se umezesc,dup care se adaug creta furajer
si se amestec din nou si se dezinfecteaz.Unde exist posibilitti se execut o
dezinfectare termic(cu abur la temperature de 60C timp de 5-6 ore).n cele
mai frecvente cazuri n cultura clasic se practic dezinfectia chimic a ames-
tecului cu Formalin(concentratie 40 % s.a.).Pentru 1 mc amestec de acoperire
se folosesc 2 litri Formalin.Dac amestecul nu a fost umezit Formalina se
dilueaz cu ap n propor tie de 1/1 sau 1/2.Se stropeste grmada si se lopatea-
z pn se foloseste toat cantitatea de solutie chimic,dup care se acoper
cu o folie de polietilen si se las 8-10 zile.nainte de a fi folosit amestecul se
lopteaz pn cnd dispa e mirosul de Formalin.
Tehnica acoperirii.Se strng hrtiile si se verific dac incubarea miceliului a
decurs fr apariia de infectii cu diferite mucegaiuri(verzi,negre, cenusii,
rosii).Dac se constat astfel de infectii se ndeprteaz zonele de substrat pe
o adncime de 1-2 cm,iar locul respectiv se dezinfecteaz chimic cu solutie de
Formalin,2 % (cu ajutorul unui tampon de vat sau tifon)si se prfuieste cu un
fungicid 1-2 g/mp(Zineb, Perozin).Se aseaz amestecul n grosime de 2,5-3,5
cm,se niveleaz.Verificarea grosimii amestecului de acoperire se face cu dege-
tul arttor,care se introduce n amestec - trebuie ca prima falang a degetului
s intre complet n amestec.Dup ncheierea lucrrii,n spaiu de cultur se
face un tratament preventiv cu Formalin,n concentratie de 1 % peste tot.Pe o
suprafat de 1 mp de cultur se utilizeaz 300-500 ml solutie,iar n restul spa-
tiului pn se umezeste totul.Unde exist posibilitti,amestecului de acoperire
si se fac urmtoarele analize chimice:
- pH-ul 7,2-7,6(dac este acid se va corecta cu cret)
- continutul n calciu activ 5-10 %, pentru retinerea apei;
- continutul n azot organic 0,18 %;
- fr continut n mangan sau fier;
- umiditatea 67-70 .

6.Lucrarile de ingrijire a culturii de ciuperci

si microclimatul recomandat

Dupa insamantare

Temperatura trebuie mentinut la 20-24C pentru a realiza incubarea.Diferente-

le ntre zi si noapte s nu fie mai mari de 3-4C.Mentinerea ntre limite normale
a concentratie de bioxid de carbon(CO2), a aerului din spatiul de cultura;aceste
limite sunt cuprinse ntre 0,03-0,1 %.Dac aceast concentratie este mai mare
de 0,5 %,dezvoltarea si fructificarea ciupercilo este stnjenit sau chiar oprit
si cultura poate fi compromis.Sistemul de ventilatie trebuie s fie de 0,5-1 mc
aer/or/mp de cultur.Umiditatea relativ a aerului trebuie mentinut la 85 %.

11
Hrtia cu care sunt acoperite straturile trebuie s fie permanent umed,prin
pulverizarea fin a apei.Dac hrtia s-a rupt,din diferite cauze,se nlocuieste n
totalitate pe sacul sau lada respectiv.Se mentine,de asemenea ud si pardo-
seala din ciupercrie.Pentru udat se foloseste Vermorelul pentru pulverizarea
fin a apei.Toate tratamentele chimice se vor executa cu Vermorelul sau pompa
Kalimax.Dac nu apar atacuri de boli si duntori de la nsmntat pn la
acoperit se fac numai tratamente preventive cu Formalin 0,5-1 % (2 tratamente
la interval de 5-6 zile) si 1-2 tratamente cu Nogos 0,2 %.Cantitatea de ap
pentru stropit,precum si de solutie pentru tratamente nu trebuie s depseasc
100 ml/mp de cultur,aplicat o singur dat.

Dupa acoperire

Temperatura n spatiul de cultur se scade la 18-20C,umiditatea relativ a ae-

rului trebuie s fie de 85 %,prin mentinerea amestecului de acoperire si a
pardoselii permanent umede.Ventilatia se mreste la 1-2 mc aer\ora\mp.Canti-
tate de ap la stropire sau tratament se mentine n limitele de 50-100 cmc/mp
de cultur.Dup aproximativ 5 zile de la acoperire miceliul ciupercii ncepe sa
ptrund n amestecul de acoperire,iar dup 10-12 zile ncep s se formeze
fructificatiile.Recoltarea primelor ciuperci are loc dup 18-20 zile de la acope-
rirea straturilor si dup 30-34 zile de la nsmntare.In faza n care ncepe
formarea primelor fructificatii,temperatura trebuie s fie de 16-18C.Dac
aceast conditie nu este ndeplinit, ciupercile aprute se nmoaie,pier,apar din
ce n ce mai putine si cultura se poate compromite.Ciuperca Agaricus bisporus
prefer temperatur sczut,chiar pn la 10C,iar ciuperca termofil Agaricus
edulis se dezvolt la un optim de temperatur de 24-26C.De la aco-perire pn
la aparitia primelor fructificatii se fac tratamente cu Formalin,5 %, Nogos 0,2
%,intercalate la interval de 4-5 zile.

In perioada recoltarilor

Temperatura se mentine pe ct posibil la pragul de 15-17C(min.10-12C i max.

19C).Umiditatea relativ a aerului de 80-95%,corelat cu temperatura din local.
Ventilatia va fi de 1-2 mc aer/or/mp de cultur la 8-10-12 m3 aer/mp,dar viteza
aerului nu trebuie s fie mai mare de 0,3 m/sec.Verificarea acestei viteze se
realizeaz cu ajutorul unei lumnri aprinse.Cnd viteza aerului este sub 3
m/sec,flacra nu plpie.Cnd ventilatia este insuficient piciorul ciupercii
aprute se alungeste,iar plria rmne mic n diametru si se deschide pre-
matur,scznd valoarea comercial.Tot n cazul unei ventilatii insuficiente,pe
suprafata straturilor de cultur si fac aparitia diverse mucegaiuri, favorizate
ns si de umiditatea excesiv.Din momentul apariiei ciupercilor nu se mai fac
tratamente cu substante pesticide.Dac acest lucru se impune n mod absolut
obligatoriu,se recolteaz toate ciupercile si se aplic tratamentul recomandat.
Datorit faptului c n sistem gospodresc se utilizeaz compost clasic,cu
pasteurizare natural,n cultur apar musculitele negre(Phorideae)care se
combat cu Decis 1 %,Karate 0,2 % sau cu Dimilin 0,15-0,2 %. Preventiv ntre
valurile de cultur se fac tratamente cu Formalin 0,5 %.
Alte lucrri care se execut n perioada recoltrii sunt:
Plivitul butonilor si ciupercilor bolnave.Operatia se execut cu vrful unui
cutit.Golurile rmase goale se acoper cu amestec de acoperire.n cazul n care

12
 amestecul s-a terminat se va face altul dup aceeasi retet,dezinfectat,n can-
titate suficient pentru a ajunge pe toat perioada recoltrii de 45-50 zile.
Particularitatile microclimatului ciupercii Agaricus Edulis

n tara noastr este recomandat pentru sezonul cald tulpina ameliorat 303 de
Agaricus edulis, de culoare alb.Cultura clasic n sistem gospodresc:
Pentru nsmntat se foloseste o norm mai redus de miceliu de 0,6-0,7 %
(600-700 g la 100 kg compost).
Incubarea. Temperatura optim n localul de cultur de 25-28oC,necesarul de
aer va fi de 0,5-1 mc/or/mp, iar umiditatea relative a aerului 95-100 %.
Stropitul hrtiilor se face la 1-2 zile.In primele 15 zile de la nsmntare nu este
obligatorie ventilatia dirijat.
Dup acoperire. Grosimea stratului de acoperire va fi de 3,5-4 cm.Temperatura
optim va fi dirijat ntre 23-25oC, ventilatia de 2-3 mc aer/or/mp n primele 10
zile, cu o functionare de 15 minute pe or, mrindu-se treptat la 30 minute si un
necesar de 5-6 mc/or/mp. Concentratia de bioxid de carbon n localul de cul-
tur poate fi de 0,2-0,3 %, deci mai ridicat de cteva ori dect la Agaricus
bisporus.Umiditatea relativ a aerului se mentine la 95-100 %.
Recoltarea. Se ntinde pe o perioad de 80-100 zile, incluznd 6-7 valuri de
ciuperci.Ciuperca Agaricus edulis este mai rezistent la atacul unor boli pro-
duse de virusuri, bacterii, ciuperci parazite dect ciuperca Agaricus bisporus.

7.Principalii daunatori in cultura ciupercilor

Daunator Perioada Manifestare Combatere

Sciaria Fenestralis Inainte si dupa muste mici,brune Aer filtrat in

(tantarul ciupercilor) faza de recoltare cu o singura locul de cultura
a culturii pereche de aripi
Prafuirea cu Dentox
dezvoltarea ou- Lindatox,Dipterex
adult in 25-35 a marginilor plat-
zile formelor de compost

larvele cu capul Dezinfectarea termica

negru-ataca a amestecului de
miceliul si butonii acoperire
care se inmoaie
Megaselia Nigra Inainte si dupa Muste de 3mm Fumegarea spatiului
Megaselia Halterale faza de recoltare gheboase Cu Bladafum-1 caps
(mustele ciupercilor) La 300 m3
Larvele sunt mai
mici ca la sciaride Stropire cu Nogos
0,2% imediat dupa
Sapa galerii in int acoperire pana la
ciupercilor formarea butonilor
la suprafata patului
Dezvoltare ou- la interval de 4-5 zile

13
 adult 4-8 sapt

Mycophila Fungicola Identic Musculite mici de Dezinfectarea termic a

(mustele cecid) culoare glbuie spatiului de cultur,
cu antene mici inainte de evacuarea
si roze. compostului uzat si
inainte de umplere
Larvele sunt mai
mici ca cele de la
Sciarida incorporarea in
compost in timpul
Se inmultesc insmntrii a
Foarte repede 50-100 ppm. BIRLANE
(sexuat si s.a. granule de 10%
podogenez) revenind
50-100 gr/mp.
Distrug miceliul
Si mugurii de
fructificare

8.Recoltarea
Ciupercile apar n 5-6 valuri,fiecare val avnd 3-5 recoltri la interval de 2-3
zile.Recoltatul ciupercilor se execut manual sau mecanizat.Tehnica recoltrii
manuale const n desprinderea prin rsucire cu mna dreapt iar cu mna
stng se tine buchetul pentru a nu se smulge.Dac ntr-un buchet sunt mai
multe ciuperci recoltarea se face esalonat.Se desprind cu atentie ciupercile
gata de recoltat, astfel ca s nu fie deranjate cele care rmn n continuare.
Dup ce s-au recoltat toate ciupercile din buchet se scoate cotorul cu cuitul.

Momentul de recoltare

Atunci cnd voalul este suficient de ntins si nu a nceput s se rup,iar mari-

mea plriei este maxim,n functie de caracterele tulpinii cultivate.nainte de
recoltare nu se fac stropiri cu ap.Pentru conservare ciupercile se recolteaz
n faza de butoni cu dimensiunea de 1-2 cm.Randamentul n cultura ciupercilor
n sistem clasic este de 8-10 kg ciuperci la 100 kg substrat nsmntat.

Sortarea si ambalarea

Se face calibrarea ciupercilor dup mrimea diametrului, pe calitti comerciale

tinnd cont si de aspect, de deschiderea plriei, dimensiunea piciorului.

Golirea si dezinfectarea spatiului de lucru

14
n ciupercriile cu flux continuu,nainte de golirea spatiului de cultur se face
dezinfectarea termic a compostului uzat,prin injectarea aburului direct n
ncpere si mentinerea compostului uzat la 60-70C timp de 12-24 ore,urmat de
rcire si numai dup aceea se face golirea.n spatiile sezoniere, unde nu
urmeaz din nou cultura de ciuperci,se recomand dezinfectarea chimic a
suprafetei amestecului de acoperire si lzilor prin stropire cu solutie de sulfat
de cupru 4-5%, soda caustic 10% sau formalin 4-5% si numai dup aceea s
se execute golirea.n alte spatii (pivnite, magazii, grajduri, etc) dezinfectarea se
poate realiza cu orice produs eficace.Compostul uzat se transport si se
depoziteaz ntr-o platform la o distant mai mare de spatiul de cultur a ciu-
percilor. Acesta poate fi folosit imediat la fertilizarea solului n cmp pentru
culturile horticole,sau pstrat timp de 2-3 ani si prelucrat de mai multe ori,
pentru a fi folosit la fertilizarea solului n sere sau pentru producerea rasadu-
rilor de legume n amestec cu turb si compost forestier. Nu se recomand
folosirea n sere a compostului uzat proaspt scos de la cultur, datorit
continutului ridicat de sruri totale rmase de la ciuperci, care pot ajunge la
concentratii de 1-2%, fiind nocive plantelor verzi, numai atunci cnd compostul
uzat este dezinfectat termic.

Dictionar
Pardosea -Podea
Deratizare -A strpi soareci sau sobolani prin otrvire cu substante
chimice
Parapet -Perete (de nltime mic) din piatr, lemn, metal etc.
Declansare -A se strni, a se porni
Exhaustoare -Ventilator folosit la evacuarea fortat a gazelor din
aer dintr-o ncpere
Viciat -Stricat, infectat
Tubulatura -Ansamblu de tevi care comunic ntre ele sau care fac
parte dintr-un sistem tehnic
Orificiu -Deschidere, gaur
Freatic -(Despre ape) care alimenteaz izvoarele, fntnile etc.
Talas -Aschii lungi, subtiri si rsucite care se desprind la
prelucrarea cu rin-deaua sau cu alte unelte cu tias lat
Ipsos -Ghips
Malt -(De la fabrica de bere) Produs obtinut din boabe de cereale
(mai ales de orz) ncoltite, uscate si mcinate,folosit la fabricarea
berii sau spirtului
Glisant -(Despre o suprafat) Pe care poate aluneca un
corp,Alunector
Tasare -ndesare, cufundare
Vrac -Mod de depozitare si de transport n grmezi neordonate si
fr ambalaj al unor materiale sub form pulbere, granule sau
bucti
A lopta- A ntoarce cerealele cu lopata pentru aerisirea si rcirea
lor

15
A esalona -A repartiza, a mprti, a diviza
Omogenizarea -Amestecarea

16