1.2.

a Spatiile existente pot fi: pivnite, subsoluri ale locuintelor sau alte constructii, cladiri vechi, balcoane,
magazii, soproane, garaje, grajduri, sere, solarii, depozite, hale, forturi, umbrare.
1.2.a.1 Pregatirea spatiilor de cultura in vederea folosirii lor ca ciupercarie consta in:
- repararea, daca este cazul, a acoperisurilor, peretilor, pardoselii, usilor, ferestrelor etc. si astuparea
gaurilor facute de rozatoare:
- igienizarea spatiului, care consta in curatirea de resturi vegetale, deratizare;
- spalarea cu apa curata si dezinfectarea cu una din solutiile: soda calcinata 5% ( 50g soda la 1 litru de
apa); Formalina ( 40%) solutie cu concentratia 2-5 % (20 –50 ml la 1 litru de apa ).
Peretii si pardoseala se varuiesc, adaugandu-se in zeama de var si 20-30 g piatra vanata (sulfat de cupru
) la 1 litru de emulsie.
Dezinfectarea spatiului de cultura este obligatorie dupa fiecare ciclu de cultura.
1.2.a.2 Amenajarea spatiului de cultura
Se pot intalni doua situatii:
- Cand spatiul este suficient de mare (solarii,sere, depozite,hale) cultura se poate amplasa in straturi
direct pe sol sau pardoseala. Latimea straturilor trebuie astfel dimensionata incat sa permita executarea
lucrarilor in conditii optime (1,40 –1,60 m ), grosime sa fie de 25-30 cm,
astfel ca pe un metru patrat sa se repartizeze 80 –100 kg de compost, lungimea stratului fiind in functie
de marimea spatiului de cultura.
- In spatiile mici, pentru a mari suprafata utila de cultura, se pot instala rafturi sau stelaje suprapuse pe
doua sau trei nivele.
Rafturile pot fi fixe,confectionate din beton, sau mobile, cand sunt din metal (de preferinta din aluminiu
sau fier ) vopsit cu vopsea de ulei, din lemn sau din alt material rezistent. In cazul rafturilor din beton,
compostul se aseaza direct pe parapet, in strat gros de 25 –30 cm. Pe rafturile executate din alte
materiale se amplaseaza lazi de cultura de diferite tipuri. Lazile confectionate din lemn, din cauza
umezelii ridicate, au o perioada scurta de utilizare, de aceea se recomanda lazile din PVC sau sacii de
polietilena.Cultura in saci de polietilena prezinta avantajul ca se poate realiza direct pe pardoseala, chiar
atunci cand aceasta este din pamant sau pe nivelele stelajelor.Se utilizeaza saci cu diametrul de 40 –50
cm, lungimea de 60 –70 cm si grosimea foliei de 0,1 mm, transparenti – pentru a se putea observa
eventualele infectii si cresterea miceliului.Cantitatea de substrat repartizat intr-un sac poate fi de 15, 20,
25 kg .
In cazul folosirii sacilor, grosimea substratului nu trebuie sa depaseasca 20 –25 cm, deoarece un strat
mai gros (30 – 40 cm ), mai ales in sezon cald, poate duce la declansarea fenomenului de autoaprindere,
in substratul insamantat, temperatura putand ajunge sau chiar depasi 30 C,distrugand miceliul. Daca nu
exista posibilitatea utilizarii lazilor sau sacilor din polietilena, compostul se poate aseza direct pe raft,
peste o folie de polietilena asternuta pe el .
1.2.a.3 Alte amenajari necesare localului de cultura:
- sursa de apa curata in interiorul spatiului sau in apropierea
- canalizare – posibilitatea de scurgere a apei rezulta dupa spalare, udare etc.;
- sursa de curent electric de 220V pentru un ventilator si de 24V pentru iluminat, in conditii de umiditate
excesiva(cu lampa portabila);
- sursa de caldura si instalatie de incalzire sau racire pentru sezonul rece sau cald;
- amenajarea unei camere-tampon in fata intrarii, cu dimensiunea de 2X2 m din folie de polietilena sau
din zid, cu scop de paravan;
- amplasarea unei ladite din lemn, cu latimea de 60 –70 cm, inaltimea de 10 –15 cm, iar lungimea egala
cu latimea usii de acces, in care se pune rumegus sau un burete imbibat cu solutie de sulfat de cupru
(piatra vanata ) in concentratie de 5%;
- instalarea unui ventilator si a tubulaturii aferente.
In spatiile unde cultura ciupercilor se amplaseaza pe stelaje, aerisirea libera prin deschiderea usilor si
ferestrelor nu este suficienta. De aceea, se va recurge la o aerisire dirijata in care scop sunt necesare
urmatoarele amenajari:instalarea unui ventilator cu filtru special sau un filtru improvizat, pentru absorbtia
si curatirea aerului introdus in ciupercarie, tubulatura prin care aerul este condus prin incaperea de
cultura si unul sau mai multe ventilatoare exhaustoare pentru evacuarea aerului vicit (incarcat de carbon
si spori).Filtrul improvizat se poate realiza din doua straturi de tifon, intre care se intercaleaza un strat de
vata in grosime de 1 cm . Acest filtru se leaga afara, la gura ventilatorului (la admisie). Dupa ce se
murdareste, se schimba – poate fi folosit aproximativ 30 de zile, aceasta depinzand si de gradul de
poluare a aerului atmosferic.
Tubulatura se confectioneaza din tabla – ca un burlan, rotund sau patrat, cu laturile de 20 cm latime, iar
lungimea egala cu cea a spatiului de cultura . Tubulatura se poate confectiona si din folie de polietilena,
cu diametrul de 20 – 40 cm, ca un pantalon. Aceasta se fixeaza pe tavan, la o distanta de cel putin 60 –
70 cm deasupra stratului de ciuperci de pe stelajul superior. De-a lungul tubulaturii se deschid niste orificii
(fante ) laterale prin care patrunde aerul proaspat.Dimensiunea acestor deschizaturi este 5x5 cm, cu
posibilitate de micsorare pana la inchiderea completa, cu ajutorul unor suruburi, la tubulara din tabla si cu
niste ghemotoace din vata curata,la tubulatura din polietilena. Ventilatoarele exhaustoare, pentru
evacuarea aerului viciat, se instaleaza la 10 –15 cm deasupra pardoselii (1 –2 buc.). In spatiile mici
situate la nivelul solului, evacuarea aerului se poate face prin deschiderea usilor sau prin orificii de
evaluare amplasate tot la partea inferioara a peretilor (aerul iese prin suprapresiune ).
1.2.b Spatii noi de cultura a ciupercilor (construirea unei microciupercarii ).Un viitor cultivator de ciuperci,
care nu dispune de nici un fel de spatiu din cele enumerate anterior, isi poate construi unul de
dimensiunile dorite.Amplasarea noii constructii se va face pe un teren solid, cu apa freatica la adancime,
adapostita de curentii puternici de aer, la distanta de sursele poluante, in apropierea cailor de
acces.Pentru toate zonele din tara noastra recomandam construirea unor microciupercarii ingropate sau
semiingropate. Acestea au avantajul de a beneficia de difernte mici de temperatura de la un anotimp la
altul si intre zi si noapte, fiind cunoscut faptul ca aceste diferente nu trebuie sa depaseasca 3 – 4C.
Prezentam in continuare schita unei ciupercarii, cu camere de tampon la intrare si dimensiunile
rafturilor, precum si distanta dintre ele:
- lungimea spatiului de cultura – 6m;
latimea – 4m;
inaltimea – 2,5m;
dimensiunile camerei tampon 2x2 m din fata usii de acces;
adincimea la care este ingropata – 1-2 m;
suprafata localului de cultura – 24 mp (6x4 );
suprafata utila de cultura – 37 mp ;
rafturi (stelaje) cu 3 nivele – 3 randuri :
din care simple la peretii laterali – 2 buc (4,4x0,7m);
duble la mijloc,1buc (4,4x1,4m);
distanta de la pardoseala la primul raft – 0,2m;
distanta ditre rafturi – 0,5-0,6 m(socotit si cu grosimea compostuluide 20-25 cm);
distanta de la suprafata culturii de pe ultimul raft pana la tubulatura de ventilatie –1,1 m;
aleile dintre rafturi au latimea de 80 cm.
Impotriva umezelii, construtia trebuie in mod obligatoriu izolata cu carton si smoala. Acoperisul
se face din placi de azbociment, tigla sau stuf, care asigura o buna izolatie contra variatiilor de
temperatura.
Pentru cei cu posibilitati materiale, ciupercaria poate fi de dimensiuni mai mari (trebuie consultat
un proiectant si construita de specialisti), insa recomandam aceleasi distante intre nivelele de
cultura,astfel lucrarile de intretinere care se executa sunt ingreunate.
1.3.Pregatirea compostului
Pregatirea compostului reprezinta o veriga importanta pentru reusita culturii ciupercilor. Pentru obtinerea
unui compost de buna calitate se folosesc o serie de materiale.
1.3.a Materiale folosite la prepararea compostului
Acestea sunt de doua feluri :
Materiale prime de baza :
- paie de griu (orz sau orez );
- gunoi de cal cu asternut de paie (proaspat de maximum o luna ), nefermentat, de culoare galbena,
continand 25-30% fecale;
- gunoi de pasari pe suport solid,format din unul din urmatoarele materiale:paie, rumegus sau talas de
esente foioase, coji de floarea-soarelui;
- gunoi de porc (uscat ).
Cea mai larga utilizare la pregatirea compostului o au paiele de grau, deoarece au o elasticitate mai mare
si un continut mai bogat de glucide si substante minerale. Paiele, inainte de a fi folosite, se zdrobesc cu
furca sau se calca cu tractorul.
Materii auxiliare:
La materiile de baza prezentate mai sus,in functie de reteta de compost utilizata, se mai adauga
urmatoarele materii auxiliare :
- ipsos (pentru constructii );
- ingrasaminte chimice (superfosfat, sulfat de amoniu, uree tehnica) sau ingrasaminte complexe cu N si P
-colti de malt (de la fabricile de bere );
-sulfat de cupru (piatra vanata ).
1.3.b Calculul necesarului de compost
Necesarul de compost se calculeaza in functie de suprafata utila ce urmeaza a fi insamantata, socotind
cate 80-100 kg compost la mp.Tinand seama de aceste date, se va trece la aprovizionarea cu materialele
necesare. Atentie! Se vor procura numai jumatate din cantitatile de materiale rezultate din calcule,
deoarece prin procesul de prezatire – preinmuiere,compostare anaeroba, compostare
aeroba,pasteurizare -compostul isi va dubla greutatea.
Exemplu de calcul.Pentru a insaminta 10 mp cu ciuperca de balegar vom avea nevoie de aproximativ
800-100 kg compost. Pentru a obtine 1000 kg compost trebuie sa punem la preinmuiere circa 500 -700
kg material initial uscat (paie de griu , gunoi de cal pe asternut de paie, gunoi de pasari, ginoi de porc )
conform retetei.
Nu se recomanda pregatirea unei cantitati mai mici de o tona de compost, deoarece exista riscul ca
aceasta sa nu se incalzeasca in procesul pasteurizarii.
1.3c Tehnologia pregatirii compostului
Pregatirea compostului dureaza 28 -30 zile si se face, pe cat posibil, in apropierea ciupercariei, pe o
suprafata betonata (platforma) pentru a impiedica infiltrarea in pamant a mustului de balegar rezultat la
udare. Platforma trebuie sa aiba o suprafata de aproximativ 10 mp (pentru o tona de
compost ), cu inclinare spre mijloc (cu panta de 2-3%),iar la capete sa fie prevazuta cu doua bazine
pentru colectarea mustului .
Se recomanda ca aceasta platforma sa fie protejata de un acoperis (sopron ), pentru a feri compostul de
uscaciune in timpul calduros si de spalare prin precipitatii. In perioadele reci ale anului este necesar ca
aceasta ca aceasta platforma sa fie inchisa cu ajutorul unor pereti mobili – glisanti, pentru a nu permite
coborarea temperaturii sub cea de inghet.
1.3d Retete de compost si fazele tehnologice de pregatire
Reteta nr.1 (compost clasic ) - pe baza de gunoi de cal
Pentru pregatire unei tone de compost se folosesc 700 kg gunoi de cal, care este alcatuit din balegar de
cal si paie de grau din asternut, 70-75 %. La o tona de compost se mai adauga urmatoarele materiale:
ipsos -25 kg, superfosfat (simplu concentrat) - 7 kg, sulfat de amoniu – 7 -8 kg sau ingrasamant comples
cu N si P, cantitatea fiind in functie de concentratie.
Fazele tehnologice de pregatire
Preinmuierea. Gunoiul de cal (balegar +paie) se asaza pe platforma betonata sub forma de gramada si
se uda zilnic, cu furtunul, se taseaza. Se uda pana in momentul in care apa incepe sa se scurga de sub
gramada. Aceasta operatie dureaza 5 zile . Omogenizarea (amestecarea) compostului debuteaza din
ziua a 6-a de la inceperea pregatirii. Dupa ce se amesteca bine componentele, cu furca, din nou se
aseaza in gramada si se uda, de asemenea zilnic, timp de inca 4 zile. Aceste doua faze tehnologice fac
parte din compostarea anaeroba (fara aer ), pentru ca se taseaza si se uda in vederea declansarii
fenomenului de compostare.
Asezarea la compostarea aeroba (cu aer)-afanat. Compostul se ia cu furca din gramada si se asaza
afanat intr-o”platforma” cu urmatoarele dimensiuni: latimea 1,8-2 m, inaltimea 1,7-1,8 m, iar lungimea – in
functie de cantitatea de compost.
In aceasta faza nu se mai uda (cu mici exceptii) si nu se mai taseaza. Se lasa astfel 4-5 zile, dupa care
incep intoarcerile. Atentie! Daca nu puteti procura ingrasamintele recomandate se pot inlocui cu uree
tehnica (cu 40 % azot ), 3-5 kg la tona de compost, presarata la asezare,deci la aceasta faza.Tot la
asezare se pun si 5 -6 kg ipsos.
Intoarcerea compostului din platforma incepe din a 15 -a zi de la momentul declansarii pregatirii
compostului. Se fac 4 -5 intoarceri, la intervale de 3-4 zile . La primul intors se administreaza 5 -6 kg
ipsos /t compost, la intorsul al 2-lea si al 3-lea se adauga,de asemenea, ipsos si ingrasaminte, cate 3-4
kg . Intorsul 4 se executa atunci cand paiele nu s-au innegrit si nu se rup usor (deci compostul are o
compostare insuficienta). Intorsul se executa cu furca, practic se muta vechea platforma alaturi,
pastrandu-i dimensiunile in asa fel incat gunoiul de pe margini side la capete sa se aseze in interiorul noii
platforme. Compostul clasic necesita unele tratamente prevenite, cu substante dezinfectate sau cu
pesticide. La intorsul al 3-lea se recomanda aplicarea prin imprastiere a unui kg de CUSO4 sulfat de
cupru (piatra vanata) la o tona de compost.
Pentru dezinfectie se poate folosi si Formalina, solutie in concentratie de 2-3 %,cu care se stropesc
marginile platformei si pardoseala din beton,inainte de asezare. Ca pesticide se pot utiliza Benlate 0,2 %,
care prezinta actiune fungicida (combate ciupercile patogene) precum si Dimilin 0,2 % ca insecticid. Cu
aceste substante se stropesc platforma la intorsul al 4-lea.
Pasteurizarea naturala. Dupa ultimul intors, in platforma de compost se fac niste canale de aerisire (ca la
silozul de cartofi), cu burlane perforate pentru evacuarea aerului incalzit din interior. Platforma in
intregime se acopera cu folie de polietilena pentru o perioada de 48 de ore
decupand folia la gurile burlanelor.
Reteta nr.2 (compost mixt ) pe baza de paie, gunoi de porc si gunoi de pasari. Pentru a obtine o tona de
compost se vor folosi urmatoarele materiale:
-gunoi de porc -250 kg;
-gunoi de pasari -100 kg;
-paie de grau -150 kg.
La acestea se vor mai adauga 2kg de uree la asezare si 24 kg de ipsos repartizat la fiecare intors.
Fazele tehnologice de pregatire a compostului
Preinmuierea se face ca la reteta nr.1 si dureaza 12 zile.
Omogenizarea (amestecarea ) la preinmuiere se face in cea de-a 6-a zi de la primul udat. Cele trei
materiale se amesteca bine, apoi se asaza si se taseaza. Se uda in continuare inca 6 zile.
Asezarea la compostarea aeroba se face in cea de-a 13-a zi si consta in afanarea materialui. Se aduga
ureea.
Executarea intoarcerilor se face tot la intervale de 3-4 zile,intr-un numar tot de 3-4.Se adauga ipsos la
fiecare intors.
Pasteurizarea naturala este identica cu cea prezentata la reteta nr.1.
Reteta nr.3 (compost sintetic ) pe baza de paie si gunoi de pasari. Pentru obtinerea unei tone de
compost sunt necesare:
-paie de grau -350 kg
-gunoi de pasari -150 kg
La aceste componente principale se mai adauga urmatoarele materiale auxiliare: colti de malt – 50 kg ,
uree tehnica -7 kg si ipsos – 20 kg.
Fazele tehnologice de pregatire a compostului:
Preinmuierea se face, de asemenea, pe o suprafata betonata sau in bazin (din beton ).Dureza 1-2 zile.
Asezarea compostului in platforma de preinmuiere. Compostul se asaza intr-o forma dreptunghiulara cu
latimea de 1,8-2 m si inaltimea de 1,7 -1,8 m; se uda zilnic, iar mustul se recircula, timp de 7 zile. In
ultima zi de preinmuiere se adauga jumatate din cantitatea de uree (3,5 kg ).Se taseaza.
Omogenizarea (amestecarea) compostului din platforma de preinmuiere – o zi. Se mai uda in continuare
timp de 4 zile, in cea de-a patra adaugindu-se cealalta jumatate de uree. Se taseaza. Asezarea
lacompostarea aeroba. Prin aceasta lucrare compostul se va aseza afanat cu furca,fara a se mai
tasa.Deci, se desface platforma anterioara (executata la preinmuiere ) si se lasa dupa dimensiunile
clasice : latime -1,8 -2,0 m,inaltime 1,7 -1,8 m si lungimea – cat este necesar.Executarea intoarcerilor.
Acestea se executa la intervale de 3 -4 zile,in numar de 4. La intoarcerile 1 si 2 se adauga coltii de malt si
ipsosul. Pasteurizarea naturala se face in mod asemanator cu cea de la retetele anterioare.
. Aprecierea calitatii compostului
- Gradul de umiditate a compostului. Umiditatea optima a unui compost de calitate este cuprinsa intre
limite foarte stranse:63-65 %. Practic,continutul in apa al unui compost bun se verifica foarte simplu: se ia
in mana o cantitate din compost (cat sa se umple pumnul ), se strange puternic in pumn: daca nu curge
apa printre degete dar mana ramane umeda, atunci compostul are umiditatea optima.
- Culoarea caracteristica este cafeniu – inchis.
- Textura – elastica, se verifica practic prin strangerea in mana; daca aceasta nu se face bolovann, ci isi
revine dupa strangere si nici nu se lipeste de mana – este un compost bun.
- Paiele se rup cu usurinta.
- Mirosul sa fie de paine coapta, in nici un caz de amoniac.
- Sa contina ctinomicete, adica microorganisme mineralizate care isi manifesta prezenta prin aparitia unor
pete cenusii-albicioase pe marginea platformei cu compost.
Alte sfaturi practice privind obtinerea sau corectarea compostului:
- iarna, la preinmuiere se poate folosi apa calda;
- vara, pentru o buna aerisire a compostului, acesta se poate aseza pe capre de lemn (cand cantitatea o
permite);
- daca compostul prezinta miros de amoniac, se vantura cu furca inainte de a fi introdus in spatiul de
cultura;
- daca are o reactie acida, I se mai adauga ipsos;
- daca este prea umed si reactia lui nu mai permite adaugarea de ipsos, se vantura cu furca;
- la asezarea pentru compostarea aeroba, daca este uscat, I se mai adauga apa sau mist de gunoi, insa
cu foarte multa grija.
Pregatirea compostului pentru ciuperca Agaricus edulis
Tehnologia pregatirii compostului pentru ciuperca alba termofila prezinta unele particularitati, dupa cum
urmeaza:
Pentru insamintarea unei suprafete de 10 mp este necesara o cantitate de compost de 700-800 kg ( 70-
80 kg/mp).
In vederea obtinerii unei tone de compost se utilizeaza:
- gunoi de cal pe suport de paie –400 kg.
- adaos de paie de griu (12 –15 %)-60 kg.

Fazele tehnologice de pregatire:

Preinmuierea, se face timp de 12 –14 zile.
Compostarea aeroba dureaza 16 –18 zile, timp in care se executa 5 intoarceri, pentru a rezulta un
compost bine fermentat, de culoare bruna –negricioasa.
Aprecierea calitatii :
- fara miros de moniac
- umiditatea 62-65%
- paiele sa se rupa usor.
Insamintarea ciupercilor Agaricus spp
In vederea insamintarii, compostul finalizat se repartizeaza in recipientii de cultura si se introduce
in local. Deci, insamintarea se executa direct in lada, sac pe patul asezat pe stelaj sau pardoseala
(dupa caz).
Dupa introducerea compostului in local, se lasa 24 sua 48 ore pentru a se raci (in anotimpul calduros ).
Temperatura in interiorul compostului, la insamintare, nu trebuie sa depaseasca 27-28*C. Pentru a
asigura racirea, compostul poate fi amestecat cu mana sau cu furcile.
1.4.a.Norma de miceliu (cantitatea de miceliu folosita ) la ciupercile de balegar este de 700-1000 g (0,7 –
1,0 kg la 100 kg compost ), repartizat uniform pe un mp. Inainte de efectuarea insamantarii, se opreste o
cantitate de 100 g miceliu, din fiecare kilogram, care se imprastie la suprafata straturilor gata insamantate
(asa-numitul miceliu de control). Insamantarea propriu-zisa consta in introducerea miceliului in compost
(care, dupa insamantare, se va numi substrat nutritiv). Miceliul se marunteste cu grija, cu mana curata si
se imprastie ( jumatate din cantitate ) deasupra stratului. Se cuprinde o cantitate de compost cu mana si
se intoarce, introducand miceliul in interior. Se imprastie apoi alt strat de miceliu si se repeta operatia, dar
mai adanc, pana la fundul recipientului. Se niveleaza apoi stratul, se taseaza usor cu
o drisca de lemn si se imprastie miceliul de control. Dupa incheierea insamantarii se acopera straturile cu
hirtie tip ziar (absorbanta), nu lucioasa, nici prea groasa si nici prea subtire. Nu se foloseste hartie
murdara, rupta sau din doua bucati. Aceasta hartie se mentine in permanenta umeda, prin stropiri fine,
zilnice sau mai des,
intotdeauna pe suprafata, efectuandu-se in acelasi timp si tratamentele preventive cu Formalina, Mirage,
Karate. Hartia se mentine pe straturi timp de 7-8 zile, dupa care se indeparteaza si se aplica amestecul
de acoperire. Dupa insamantare si acoperire cu hartie, in ciupercarie se mentine o curatenie stricta si se
amplaseaza termometre in aer si in substrat, pentru urmarirea temperaturii.
1.5. Acoperirea straturilor insamantate
Operatiunea de acoperire a straturilor se executa la 7-8 zile de la insamantare. Daca se intarzie executia
lucrarii peste 10 zile, productia scade proportional cu numarul de zile intarziate. Lucrarea se poate
executa si imediat dupa insamantat, eliminandu-se utilizarea hartiei.
Lucrarea de acoperire a straturilor insamantate se face cu un amestec de materiale avand ca baza turba
iar, in lipsa acesteia, pamantul de telina.
Principalele componente ale amestecului de acoperire si conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca:
Turba (poate fi neagra sau rosie ) trebuie sa fie fibroase, sa nu prezinte exces de umiditate (sa se
prezinte ca un pamant jilav ). Daca este prea umeda se usuca, se marunteste si se cerne (particulele
care o compun sa nu depaseasca dimensiunea de 5 mm ).
Nisipul. Se recomanda nisipul calcaros, deoarece prezinta o capacitate mai mare de retinere a apei. Nu
se foloseste singur, ci numai in amestec cu alte materiale. Daca contine pietre mari, se cerne.
Pamantul de telina. Se prefera pamantul din lucerniere, in care scop se decoperteaza stratul de deasupra
solului pe o adincime de 20 –30 cm, marunteste si se cerne.
Piatra calcaroasa (tuful calcaros ). Se va evita, pe cat posibil, folosirea pietrei calcaroase, preferand piatra
de culoare alba, care prezinta avantajul ca nu murdareste ciupercile cu oxizii continuti. Se foloseste
numai in amestec.
Perlitul e o roca sticloasa formata in medii acvatice. La noi se gaseste in nordul tarii, in Maramures. Bine
maruntit, poate fi inclus in alcatuirea unui amestec de acoperire curat.
Perlit expandat sau perliflor. Este obtinut din tuf vulcanic prin tratare termica. Prezinta granule cu
diametrul de circa 3 mm, favorabile realizarii unui suport granulat pentru producerea miceliului,cat si
pentru realizarea unui amestec de acoperire de calitate, datorita capacitatii ridicate de
retinere a apei. Se poate folosi in amestec cu turba sau chiar singur.
1.5.b Retete de amestec de acoperire
Retete pe baza de turba
Reteta nr. 1
- turba – 3 parti
- nisip –1 parte
- creta furajera –5%

Reteta nr. 2
- turba – 3 parti
- piatra calcaroasa – 1 parte
- creta furajera – 5%
Retete pe baza de pamant de telina

Reteta nr. 3
- pamant de telina – 3 parti
- nisip – 1 parte
- praf de carbune –2 parti

Reteta nr. 4
- pamant de telina – 3 parti
- nisip – 1 parte
- creta furajera –10 %
De retinut ca, dupa cum se poate vedea si din retetele prezentate aici, nisipul nu trebuie sa depaseasca
25% din volumul amestecului.
1.5.c. Pregatirea amestecului si tehnica de acoperire
Dupa ce a fost aleasa convenabila, se trece la amestecarea celor 2 –3 componente (omogenizare ).
Daca sunt uscate, se umezesc pana se obtine un amestec jilav la pipait. I se adauga creta furajera si se
amesteca din nou . Amestecul obtinut trebuie dezinfectat. Acolo unde exista posibilitati se face o
dezinfectare termica
(cu abur la temperatura de 60^C, timp de 5-6 ore ). In cele mai frecvente cazuri, in cultura clasica a
ciupercilor se practica dezinfectia chimica a amestecului, cu Formalina ( cu concentratia de 40 % s.a ).
Pentru un 1 mc amestec de acoperire se folosesc 2 litri Formalina. Daca amestecul nu a fost umezit
initial, Formalina se dilueaza cu apa in proportie de 1/1 sau 1/2 .Se stropeste gramada de amestec, se
lopateaza, apoi iar se stropeste pana se foloseste toata cantitatea de solutie chimica. Dupa amestecul
chimic, amestecul se acopera cu o folie din polietilena si se lasa acoperit timp de 8 –10 zile. Inainte de fi
folosit, amestecul se lopateza de cateva ori pana cand dispare mirosul de Formalina.
Tehnica acoperirii. Se strang hartiile si se verifica mai intai daca incubarea miceliului a decurs fara aparitia
de infectii cu diferite mucegaiuri (verzi,negre,cenusii,rosii).
Daca se constata astfel de infectii, se indeparteaza zonele de substrat contaminate, pe o adancime de 1-
2 cm, iar locul respectiv se dezinfecteaza chimic cu o solutie de Formalina 2% ( cu ajutorul unui tampon
de vata sau un tifon ),sau se prafuieste cu un fungicid 1-2 g/mp (Dithane M45 sau Benlate s.a ). Pentru
dezinfectie se poate utiliza si Mirage 45 EC in concentratie de 0,6%. Se aseaza amestecul in grosime de
4-5 cm,se niveleaza cu mana sau cu o drisca de lemn.Nu se taseaza. Verificarea grosimii amestecului de
acoperire se face cu degetul aratator, care se introduce in amestec –trebuie ca prima falanga a degetului
sa intre complet in amestec.
Dupa incheierea lucrarii, in tot spatiul de cultura se face un tratament preventiv cu Formalina, in
concentratie de 1%, aplicat pe peretii lazilor, pe stelaje,pe pardoseala, deci peste tot. Pe o suprafata de 1
mp de cultura se utilizeaza 300 –500 ml solutie, iar in restul spatiului, pana cand se umezeste totul.
Unde exista posibilitati, amestecului de acoperire I se pot face si urmatoarele analize chimice,
inainte de a fi folosit, pentru a i se aplica corecturile necesare astfel:
continutul in calciu activ 5-10% pentru retinerea apei ;
- continutul in azot organic 0,18%;
- fara continut in mangan sau fier;
- umiditatea 67-70%.
Rolul amestecului de acoperire este acela de a regla umiditatea din substratul nutritiv precum si
concentratia in bioxid de carbon, degajat prin cresterea miceliului. Pe el se fac si toate tratamentele
preventive si curative din perioada cresterii ciupercilor.
1.6.a.Dupa insamantare
Temperatura in ciupercarie trebuie sa fie mentinuta intre 20 –24^C, pentru a se realiza incubarea
(impanzirea moceliului in substrat). Diferentele de temperatura intre zi si noapte sa nu fie, in spatiul de
cultura, mai mari de 3 –4^C. De mare importanta este mentinerea intre limite normale a concentratiei in
bioxid de carbon(CO2 ) a aerului din spatiul de cultura. Aceste limite sunt cuprinse intre 0,03 –0,1%. Daca
aceasta concentratie este mai mare de 0,5%, dezvoltarea si fructificarea ciupercilor este stanjenita si
chiar oprita, iar cultura compromisa. De aceea, sistemul de ventilatie trebuie sa aiba un debit de 0,5-a mc
aer/ora/mp de cultura care se poata asigura un schimb optim al aerului din ciupercarie.Umiditatea relativa
a aerului din spatiul de cultura trebuie mentinuta la 85%. Hartia cu care sunt acoperite straturile se
mentine in permanenta umeda, prin pulverizarea fina a apei, fara ca aceasta sa balteasca. Daca hartia s-
a rupt, din diferite cauze, se inlocuieste in totalitate pe sacul sau lada respectiva. Se mentine, de
asemenea, umeda si pardoseala din ciupercarie. Pentru udat se va folosi o pompa tip Vermorel, pentru
dispersarea foarte fina a apei. Nu se folosesc stropitorile sau alte vase deoarece stropii mari si grei rup
hartiile si distrug miceliul. De asemenea, toate tratamentele chimice se vor executa cu Vermorelul sau
pompa Kalimax. Daca nu intervin atacuri de boli si daunatori in aceasta faza, de la insamantat si pana la
acoperit se fac numai tratamente preventive cu Formalina 0,5-1% (2 tratamente la interval de 5 –6 zile ) si
2 tratamente cu Mirage si Dithane 0,2%. Cantitatea de apa pentru stropit, precum si de solutie pentru
tratamente, nu trebuie sa depaseasca 100 ml/mp de cultura, aplicata o singura data.
1.6.b.Dupa acoperire
Temperatura in spatiul de cultura se scade la 18 –20*C,umiditatea relativa a aerului trebuie sa fie de 85%,
prin mentinerea amestecului de acoperire si a pardoselii permanent umede.Ventilatia se mareste la 1-2
mc aer/ora/mp. Cantitatea de apa la o stropire sau tratament se mentine in limitele de 50-100 cm/mp de
cultura, ca o conditie obligatorie pentru impanzirea amestecului de acoperire cu miceliul ciupercii
cultivate. Dupa aproximativ 5 zilede la acoperire miceliul ciupercii incepe sa patrunda in amestecul de
acoperire, iar dupa 10 –12 zile incep sa se formeze fructificatiile. Recoltarea primelor ciuperci are loc
dupa 18 –20 zile de la acoperirea straturilor si dupa 30 –34 zile de la insamantare.In faza in care incepe
formarea primelor fructificatii,adica la 10-12 zile de la acoperire, temperatura in localul de cultura se
scade la 16 –18 *C. Daca aceasta conditie nu este indeplinita, ciupercile aparute se inmoaie, pier, apar
din ce in ce mai putine,pana cand cultura se compromite in totalitate (apar numai 2, maximum 3 valuri de
cultura ).Aici intervine principala deosebire intre cele doua specii de ciuperci care se cultiva pe compost
asemanator. Ciuperca Agaricus bisporus prefera temperatira scazuta, chiar pana la 10*C,iar ciuperca
termofila Agaricus edulis se dezvolta la un optim al temperaturii de 24 –26*C .
De la acoperire si pana la aparitia primelor fructificatii se fac, de asemenea, tratamente preventive cu
Formalina 0,5%, Nogos 0,2%, intercalat, la interval de 4 –5 zile . La interval de 3 zile,inlocuind stropitul
obisnuit pentru mentinerea umiditatii, se recomanda a se face stropiri cu suspensie de drojdie de bere, in
concentratie de 0,5% -1%. Aceasta are loc de a stimula impanzirea miceliului in amestecul de acoperire si
este bine sa se faca saptamanal, pe toata perioada recoltarilor.
In perioada recoltarilor
Temperatura aerului se mentine, pe cat posibil,la pragul de 15-17^C (minimum 10-12^C si maximum
19^C). Umiditatea relativa va fi mentinuta intre limitele de 80-95%, corelata cu temperatura din local.
Ventilatia va fi de 1 –2 mc aer/ora/mp de cultura la 8 –10 –12 m3 aer/mp, dar viteza aerului nu trebuie sa
fie mai mare de 0,3m/sec.Acest lucru se verifica, practic,prin mentinera unei lumanari aprinse la suprafata
stratului cu ciuperci –cand viteza de patrundere a aerului este sub 3 m/sec.flacara nu palpaie.In caz
contrar,straturile se usuca prea repede, se administreaza o cantitate prea mare de apa care se
acumuleaza in interiorul straturilor, impiedicand astfel
formarea butonilor de fructificare (se distruge zona fructifera a miceliului). Opusul acestei situatii, cand
ventilatia este insuficienta: piciorul ciupercilor aparute se alungeste,
iar palaria ramane mica in diametru si se deschide prematur,scazand astfel in mod substantial, valoarea
comerciala a ciupercilor recoltate.Tot in cazul unei ventilatii insuficiente, pe suprafata straturilor de cultura
isi fac aparitia si diverse mucegaiuri (ciuperci parazite ), favorizate insa si de umiditatea excesiva. Din
momentul aparitiei ciupercilor, nu se mai fac tratamente cu substante pesticide. Daca acest lucru se
impune in mod absolut obligatoriu, atunci se recolteaza toate ciupercile (lasand substratul negru ) si se
aplica tratamentul recomandat. Datorita faptului ca in sistem gospodoresc se utilizeaza compost clasic, cu
pasteurizare naturala, vor apare in cultura si musculitele negre ( Phorideae ), care se vor combate cu
Decis 0,1 %, Karate 0,2 % sau mai nou –Dimilin 0,15 –0,2%. Preventiv, intre valurile de cultura, se fac
tratamente cu Formalina 0,5 %, care prezinta o actiune bactericida, fungicida si chiar nematocida .Se
continua stropirile cu suspensie de drojdie de bere.