Pardoseli Purcaru-Finisaje

FINISAJE MODERNE PENTRU CLADIRI
PARDOSELI
1.NOTIUNI INTRODUCTIVE, CLASIFICARI

Pardoseala reprezintă elementul de construcţie aplicată pe un strat suport, planşeu sau
direct pe pamânt, având drepr scop realizarea suprafeţei de circulaţie şi a gradului de confort
interior corespunzător destinaţiei încăperii.
Structura de principiu a unei pardoseli aplicată pe un strat suport rigid sau elastic
cuprinde următoarele straturi:
1.Stratul de uzură (de circulaţie)- ce constituie stratul de protecţie al pardoselii, ce preia
direct solicitările din circulaţie, iar prin natura materialului folosit imprimă denumirea acesteia;
2.Stratul intermediar- ce asigură legătura între stratul de uzură cu celelalte straturi;
3.Stratul de egalizare (rigid sau elastic)- ce îndeplineşte un rol de uniformizare în
transmiterea solicitărilor la stratul suport, creând totodată şi o pantă de scurgere a apei la nivelul
stratului de uzură în încăperile umede;
4.Stratul termo sau fonoizolator- ce asigură gradul de confort interior al încăperii.
Alcătuirea pardoselilor
a - fără strat fonoizolator; b - cu strat fonoizolator
1- strat de uzură; 2-strat-suport; 3-placă de beton armat;
4- strat de carton bitumat; 5- strat fonoizolator
Principalele condiţii tehnice ce trebuie îndeplinite de pardoseli, în funcţie de destinaţia
încăperilor sunt următoarele:
-să prezinte rezistenţă la uzură corespunzătoare solicitărilor mecanice la care urmează a fi
supuse, la variaţiile de temperatură, coroziune, în cazul încăperilor cu activităţi industriale;
-să prezinte calităţi antiderapante, fono, termo şi hidroizolante în funcţie de destinaţia
încăperilor;
-să asigure posibilităţi de întreţinere, reparaţii şi înlocuire uşoare;
Master Ingineria Cladirilor

Student:Purcaru Ioan-Alexandru Pag. 1
PARDOSELI
-să asigure un efect estetic decorativ în cazul încăperilor de locuit sau cu destinaţii social-
administrative.
Din punctul de vedere a capacităţii termice şi realizarea gradului de confort,
pardoselile pot fi:
1.Pardoseli calde, cuprinzând straturi de uzură realizate din produse de lemn, polimeri
sintetici sau asfalt;
2.Pardoseli reci, a căror straturi de uzură sunt realizate din beton de ciment, beton
mozaicat, mortar de ciment sclivisit, dale prefabricate, etc.
Pardoselile se pot executa prin:
turnare în suprafeţe continue cu sau fără rosturi de dilataţie. pardoseli din beton
monolit, mortar de ciment, mozaic, xilolit, masă de şpaclu etc;
montarea unor elemente prefabricate, parchete, placi de piatră naturală sau artificială,
plăci şi pavele din sticlă, covoare şi plăci pe bază de polimeri sintetici etc.
Tehnologia de execuţie a unei pardoseli cuprinde trei etape principale:
1.lucrări pregătitoare ale stratului suport;
2.execuţia pardoselii propriu-zise;
3.finisarea stratului de uzură.
2.NORMATIVE
STAS 3430-80. Pardoseli interioare - clasificare
STAS 7058-80. Poliacetat de vinil - dispersa apoasa
C.36-82. Normativ pentru alcatuirea pardoselilor si executarea acestora:
- Caietul I. Prescriptii generale
- Caietul III. Pardoseli din lemn si materiale pe baza de lemn
- Caietul IV. Pardoseli din produse pe baza de polimeri sintetici
C. 56- 75. Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente -
Caietul VIII. Pardoseli
Ordinul 34/75 si 60/75. Norme republicane de protectie a muncii aprobate de Ministerul Muncii
si Ministerul Sanatatii
Ordinele 110/75 si 39/77. Completare la ordinele 34/75 si 60/75

PARDOSELI
Decretul 290/1977
STAS 6156/80. Protectia impotriva zgomotelor in constructii civile si social-culturale. Limite
admisibile de nivel de zgomot si pardoseli de izolare acustica
C. 14-81. Instructiuni tehnice de proiectare si executie privind protectia fonica a cladirii.
3.MATERIALE
În funcţie de natura materialului din care se execută stratul de uzură , pardoselile pot fi :
- din pământ (natural tratat la suprafaţă, stabilizat sau din beton de argilă) ;
- din lemn şi din materiale pe bază de lemn (scânduri brute, duşumele cu lambă şi uluc,
parchet lamelar, plăci fibrolemnoase extradure, pavele din lemn) ;
- din piatră naturală (plăci, dale sau pavele, calupuri de piatră) ;
-din piatră artificială necesară (beton de ciment, mortar de ciment sclivisit, mozaic turnat,
mozaic veneţian, plăci de beton, plăci de mozaic) ;
- din piatră artificială arsă (plăci de gresie ceramică, cărămidă, plăci ceramice) ;
- bituminoase (asfalt turnat, mortar cu suspensie din bitum filerizat) executat la cald sau
la rece ;
- din sticlă (plăci şi pavele) ;
- din produse pe bază de polimeri sintetici (covoare sau plăci din policlorură de vinil cu
sau fără suport textil, masă de şpaclu pe bază de poliacetat de vinil, covoare sau plăci din
cauciuc) ;
4.SCULE SI DISPOZITIVE
Echipament de termosudare cu aer caldşanfrenare GROOVER
Echipament de termosudare cu aer cald
complet automat UNIFLOOR E este maşina
automată ideală pentru udarea pardoselilor din
PVC, PE, LINOLEUM cu viteze de până la 7,5
m/min. Este fiabilă, perfectă din punct de vedere
tehnic şi usor de utilizat. Afişarea digitală a
parametrilor setaţi de utilizator şi a celor reali
asigură repetabilitatea rezultatelor sudării.

PARDOSELI
Maşină de şanfrenare GROOVER

Maşină de şanfrenare GROOVER
UNIFLOOR E este maşina automată ideală pentru
sudarea pardoselilor din PVC, PE, LINOLEUM
cu viteze de până la 7,5 m/min. Este fiabilă,
perfectă din punct de vedere tehnic şi usor de
utilizat. Afişarea digitală a parametrilor setaţi de
utilizator şi a celor reali asigură repetabilitatea
rezultatelor sudării. Pentru şanfrenarea
acoperirilor de pardoseală dense din PVC-P, PE şi
linoleum. Aparatul rulează pe 3 role şi taie
materialul la o adâncime uniformă chiar şi la
viteze mari. Capacitate de şanfrenare a tuturor
tipurilor de pardoseli, viteză mare de rotaţie a cuţitelor de tăiere, manevrare sigură şi uşoară.
Suflanta cu aer cald TRIAC S este cel mai utilizat aparat de sudură
manual LEISTER cu aplicaţii în sudarea materialelor ermoplastice de
tip membrane pentru hidroizolaţii, pardoseli tip covor PVC, folii
pentru prelate auto, mesh-uri, bannere, copertine, plăci etc.
5.ETAPE TEHNOLOGICE

PARDOSELI
EXECUTAREA PARDOSELILOR DIN BETON MONOLIT

La pardoselile din beton, execuţia va începe numai după terminarea lucrărilor prevăzute sub
pardoseli: canale, fundaţii, reţele electrice, de utilităţi şi efectuarea tuturor probelor prescrise. De
asemenea este necesară astuparea sifoanelor de pardoseală, cu dopuri de hârtie sau deşeuri
textile.
A.PARDOSELI DIN BETON DE CIMENT
Acest tip de pardoseală este indicată în zonele cu solicitări din circulaţie, medii şi grele din
ateliere, hale industriale, magazii sau subsoluri tehnice. În funcţie de mărimea solicitării diferă şi
compoziţia betonului (marca minimă admisă Bc 20) prin natura agregatelor de râu sau concasaj
(bazalt, granit, andezit), alice metalice de fontă etc., precum şi grosimea pardoselii variind între
10 şi 45 cm.
LUCRĂRI PREGĂTITOARE ALE STRATULUI SUPORT
Lucrările pregătitoare variază în funcţie de natura stratului suport elastic (pământ) sau
rigid (planşeu existent).
a). Stratul suport elastic:
- decaparea stratului vegetal şi îndepărtarea materialelor de natură organică;
- executarea stratului suport din nisip, pietriş, balast sau piatră spartă a cărei compoziţie şi
grosime depinde de mărimea solicitărilor la care urmează a fi supusă pardoseala. Compactarea
straturilor se face mecanizat cu maiul mecanic sau cilindrul compactor însoţită de udări
succesive;
- aşternerea pe stratul suport a unui strat de hârtie groasă sau folie de polietilenă pentru
întreruperea capilartităţii;
- în cazul terenurilor cu umiditate ridicată este necesară realizarea unui sistem de drenuri pentru
evacuarea apei, la suprafaţa terenului natural.
b). Stratul suport rigid:
- pentru asigurarea unei aderenţe corespunzătoare între stratul suport şi straturile următoare se
recomandă execuţia acestora imediat după terminarea prizei betonului din stratul suport;
- în cazul unui strat suport vechi este necesară o prelucrare mecanică a suprafeţei prin buciardare
sau sablare, iar zonele pătate cu grăsimisau uleiuri necesită o spălare cu detergenţi;
- după prelucrarea mecanică a suprafeţei stratului suport, praful şi resturile de beton se
îndepărtează prin spălare cu jet de apă şi suflare cu aer comprimat;
- înaintea executării straturilor următoare, suprafaţa suport se stropeşte intens cu apă acoperindu-
se cu folii de polietilenă pentru menţinerea umidităţii pe un interval de 24 ore.

PARDOSELI
EXECUŢIA PARDOSELII PROPRIU-ZISE

Începerea lucrărilor trebuie precedată de
materializarea cotei finale ce urmează să o
atingă pardoseala. Materializarea cotei
finale se face pe longrinele de ghidare de
lemn sau metalice, ilustrate în fig. 12.1, a
căror cotă se stabileşte cu furtunul de nivel
şi se verifică din punct de vedere al
orizontalităţii cu dreptarul şi nivela cu bulă
de aer.
Straturile de beton ce alcătuiesc

pardoseala se toarnă în fâşii cu lăţimi de 4-5 m pentru realizarea rosturilor de contracţie.
Prepararea, transportul şi punerea în operă a betonului trebuie să respecte regulile tehnologice
indicate la executarea planşeelor.
Pentru straturile suport rigide se recomandă, pentru mărirea aderenţei, executarea unui
strat de amorsaj dintr-un amestec de ciment, nisip, aracet şi apă, cu o grosime de 2-5 mm.
Turnarea straturilor de beton se execută la cca ½ ore de la aşternerea amorsajului.
În general stratul de beton al pardoselii îndeplineşte un rol atât ca strat de legătură cât şi
ca strat de uzură.
Compactarea betonului în fâşiile de turnare se recomandă a se realiza prin vibrarea de
suprafaţă executată în 2 etape.
Prima etapă de vibrare se face cu vibratorul placă cu un ciclu de vibrare de 15-20 sec.,
pentru un strat de 10 cm grosime, iar a doua etapă – o revibrare executată la 1-2 ore după
prepararea betonului cu ajutorul riglei vibratoare, nivelatoare deplasată cu o viteză de 1-1,5
m/minut.
Rosturile de contracţie se realizează cu o lăţime de 5-6 mm pe o adâncime de 1/3-1/2 din
grosimea pardoselii. Execuţia acestor rosturi se face prin introducerea în betonul plastic care nu a
început să facă priza, a unor materiale, cum sunt: şipci de lemn impregnate cu bitum, carton dur
ondulat ceruit, fâşii de polistiren sau mase plastice. În afara rosturilor de contracţie se recomandă
realizarea şi a rosturilor de dilataţie amplasate la distanţe de 10-15 m, cu adâncimi de 10-20 cm
(de regulă pe toată grosimea pardoselii).
FINISAREA STRATULUI DE UZURĂ

PARDOSELI
Finisarea suprafeţei de uzură poate fi realizată prin dişcuire manuală sau mecanică, rolare sau
periere:
Drişcuirea manuală se execută cu unelte specifice meseriei de zidar tencuitor (mistrie,
drişcă) după presărarea de praf de ciment pe suprafaţa ce urmează a fi finisată. Drişcuirea
mecanică se realizează cu maşina electrică portabilă de finisat suprafeţe de beton, în două etape.
Prima etapă de finisare are loc după ce betonul a făcut priză şi se realizează cu maşina echipată
cu disc. A doua etapă de finisare se execută cu maşina de finisat echipată cu palete, după uscarea
suprafeţei de uzură.
Rolarea se execută cu ajutorul unui cilindru metalic cu amprente în relief, care se
imprimă în betonul proaspăt.
Perierea se face cu perii cu firul tare.
Pentru realizarea condiţiilor favorabile de întărire şi de reducere a deformaţiilor din
contracţie se va asigura menţinerea umidităţii betonului, minimum 7 zile, protejându-se
suprafeţele prin acoperire cu materiale de protecţie (prelate, folii PVC, rogojini).
B.PARDOSELI DIN LEMN
Sunt folosite în mod curent, datorită calităţilor pe care le prezintă şi anume : sunt elastice,
termo şi fonoizolatoare, antiderapante, estetice ; se execută, repară şi se întreţin uşor. Aceste
pardoseli prezintă însă şi o serie de dezavantaje : nu sunt rezistente la uzură, se deformează la
variaţii de umiditate, sunt putrescibila şi combustibile .
Având în vedere avantajele şi dezavantajele arătate se recomandă întrebuinţarea lor în camere de
locuit, birouri, ateliere de mecanică fină.
După forma şi dimensiunile elementelor de lemn din care se execută se disting: pardoseli din
duşumele, din parchete, din plăci fibrolemnoase şi din pavele de lemn.
Pardoselile din duşumele se execută sub formă de :
- duşumele brute, realizate dins scânduri nerindeluite cu grosimi de 18, 24 sau 28
mm şi lăţimi de 80…300 mm, fixate joantiv sau cu interspaţii ; se utilizează ca
pardoseli la magazii, poduri sau ca duşumea oarbă sub parchet
- duşumele date la rindea pe o singură faţă, realizate din scânduri cu grosimea
de 24, 28 sau 38 mm şi lăţimea de 100…300 mm, aşezate joantiv sau îmbinate
cu falţ în jumătatea lemnului ; se execută în camere de locuit, la construcţii
provizorii sau de importanţă redusă;
- duşumele cu lambă şi uluc executate din scânduri sau dulapi având grosimea de
24, 28, 38 sau 48 mm şi lăţimi de 100 ... 160 mm date la rindea şi prelucrate pe
canturi cu lambă şi uluc; soluţia prezintă avantajul că prin uscare spaţiile dintre
scânduri nu rămân libere, iar cuiele bătute în interiorul ulucului nu se văd şi nu
împiedică întreţinerea pardoselii.
Pardoselile din duşumele se execută întotdeauna bătute în cuie pe grinzişoare aşezate la
aproximativ 60 cm sau se bat direct pe grinzile planşeului.

PARDOSELI
Se fabrică din fag sau stejar şi lamele subţiri de 10 mm grosime cu muchii drepte, care
realizează parchetul lamelar.
Lamelele de parchet se pot aşeza, în plan, în diferite moduri: drept, în spic, în şah, simplu
sau cu bordură .
Pardoselile din parchet lambă şi uluc se pot monta:
- pe duşumea oarbă, prin batere în cuie. Duşumeaua oarbă din scânduri brute de
24 mm grosime sau din PAL de 19 ... 25 mm se fixează pe grinzişoare de lemn
sau direct pe planşeu în mastic bituminos. Soluţia prezintă însă dezavantajul
unui consum ridicat de material lemnos, iar înălţimea pardoselii este relativ
mare;
- pe dale de fibrobeton, prin batere în cuie ;
- pe plăci de PFL poros prin batere în cuie sau lipire cu adezivi sintetici ;
- pe dală flotantă prefabricată din beton, prin lipire cu adezivi sintetici ;
- pe dală flotantă din beton tumat monolit, prin lipire, cu adezivi sintetici;
- pe dale flotante din fibrobeton, prin lipire sau batere în cuie.
Parchetul lamelar realizat din lamele subţiri (preasamblate în panouri de aproximativ 50 x

60 cm, lipite provizoriu pe hârtie, care se îndepărtează prin umezire după lipirea panourilor pe
stratul suport) se montează întotdeauna prin lipire cu adezivi sintetici pe plăci de fibrobeton.
Indiferent de modul de realizare al pardoselii din parchet, în lungul pereţilor se utilizează
lamele speciale denumite frize, cu lungimea de 1 ... 1,50 m, lăţimea de 65 ... 115 mm şi grosimea
egală cu a parchetului. Frizele se bat la distanţe de 10 ... 15 mm faţă de perete. Rostul se acoperă
cu pervazuri, fixate de parchet prin cuie, sau cu plinte fixate de perete cu ajutorul diblurilor,
similar pardoselilor din duşumele.
După montarea lamelelor, parchetul se udă şi se dă la rindea pentru a face să dispară
denivelările dintre lamele; urmează apoi operaţia de răzuire cu ajutorul unui cuţit numit ţigling,
după care suprafaţa parchetului rezultă netedă. Finisarea se face prin ceruire cu ceară pentru
parchete (dată în ... 3 straturi) şi după uscarea ultimului strat parchetul se lustruieşte cu o cârpă
moale.
Pardoselile din pavele de lemn se realizează utilizând pavele prismatice (cu lungimea de
6 ... 25 cm şi lăţimea de 5 ... 10 cm) sau cilindrice (cu diametrul 7 ... 15 cm) din lemn de stejar
sau fag; înălţimea pavelelor este de 6, 8, 10 sau 2 cm.
Pavelele sunt pozate pe un strat din nisip cu grosimea de 30 ... 50 mm sau pe un strat de mastic
bituminos în grosime de 5 ...10 mm şi pe o fundaţie care, în funcţie de destinaţia încăperii.. poate
fi un strat de beton B 50 de 10 ... 15 cm grosime, un strat de balast sau piatră spartă bine
compactat cu o grosime de cel puţin 10 cm sau un strat de nisip.
Rosturile dintre pavele se umplu cu mastic bituminos turnat la cald, iar la marginea pardoselii
către pereţi se aşază o scândură pe muchie; între perete şi pardoseală se lasă un rost de 3 cm, care
se umple apoi cu mastic de bitum.

PARDOSELI
Pardoseli din duşumele

a - îmbinate cu falţ; b - îmbinate cu lambă şi uluc;
1- duşumea cu falţ; 2- cui; 3- grinzişoară;4- duşumea cu lambă şi uluc
Fixarea plintelor sau a pervazurilor

a - cu cuie în duşumea; b - cu şuruburi pentru lemn prinse în dibluri;
1- plintă sau pervaz; 2- duşumea; 3- cui; 4- şurub;
5- diblu fixat în perete; 6- tencuială; 7- grindă din lemn
Montarea pardoselilor de lemn pe planşeu
de beton armat
1- tavan pe rabiţ; 2- planşeu; 3- fâşii de
material fonoizolator; 4-grinzişoare; 5-
umplutura din material pulverulent; 6-
duşumea; 7- pervaz; 8- zid; 9- tencuială

PARDOSELI
Montarea pardoselilor din lemn pe pământ prin intermediul unui strat de beton
a - fără termoizolaţie; b - cu termoizolaţie;
1- plintă; 2- duşumele cu lambă şi uluc; 3- grinzişoare; 4- hidroizolaţie; 5- umplutură din
material pulverulent; 6- strat-suport din beton; 7- pardoseală din parchet; 8- duşumea oarbă;
9- pene din lemn;10- termoizolaţie

PARDOSELI
Pardoselile din parchet montate pe duşumea oarbă se realizează prin fixarea

parchetului tip U sau LU pe duşumea din scânduri brute de 24 mm grosime sau din PAL de 19 -
25 mm. Duşumeaua oarbă se fixează pe grinzişoare din lemn sau direct pe planşeu în mastic
bituminos. Fixarea lamelelor în duşumeaua oarbă se face cu 2 sau 3 cuie lungi de 40 mm.
Lamelele de parchet se pot aşeza, în plan, în diferite moduri: drept, în spic, simplu sau cu
bordură
Diferite modele de aşezare a lamelelor

a - în frizuri; b - la 45°, în spic fără bordură; c - şah la 45°, cu bordură şi friz interior;
d şi c - împletit cu bordură şi baghetă hăituită
Pardoselile din plăci fibrolemnoase se realizează din plăci extradure de dimensiuni mari
(610 x 1770, 1220 x 1870 mm etc. şi 4-6 mm grosime) lipite direct pe un strat de mortar de
egalizare. Pentru a obţine o izolare mai bună, plăcile se aşează pe un strat cu grosimea de 16-20
mm de plăci fibrolemnoase, poroase, bitumate. In locul celor două rânduri de plăci se pot folosi
plăci combinate (plăci extradure lipite din fabrică pe plăci izolatoare) de dimensiuni mai mici (30
x 30 cm) prevăzute pentru îmbinare cu lambă şi uluc sau cu falţ. Plăcile extradure de dimensiuni

PARDOSELI
mici se pot lipi pe suport din plăci fibrolemnoase poroase (plăci mari) lipite pe o şapă de
egalizare din mortar de ciment sau aşezate într-un strat de nisip.
Pardoselile din pavele de lemn se realizează utilizând pavele prismatice sau cilindrice din lemn
de stejar sau fag.
• Pavelele prismatice au lungimea 6-25 cm şi lăţimea 5-10 cm, pavelele rotunde au diametre
variind între 7 şi 15 cm, iar înălţimea pavelelor este de 6, 8, 10 sau 12 cm. Pentru o bună
rezistenţă la uzură pavelele se aşează cu fibrele perpendiculare pe suprafaţa pardoselii şi pentru a
evita putrezirea, pavelele se impregnează cu produse antiseptice uleioase.
• Pavelele sunt pozate pe un strat din nisip cu grosimea de 30-50 mm sau pe un strat de mastic
bituminos de 5-10mm şi pe o fundaţie care. în funcţie de destinaţia încăperii, poate fi un strat de
beton B50 de 10-15 cm grosime, un strat de balast sau piatră spartă bine compactat cu o grosime
de cel puţin 10 cm sau un strat de nisip.
• Rosturile dintre pavele se umplu cu mastic bituminos turnat la cald, iar la marginea pardoselii
către pereţi se aşează o scândură pe muchie. Intre perete şi pardoseală se lasă un rost de 3 cm
care se umple apoi cu mastic de bitum.
• Acest tip de pardoseli se întrebuinţează în construcţiile agrozootehnice sau industriale (ateliere
mecanice, remize de locomotive etc).
C.PARDOSELI DIN PIATRĂ NATURALĂ
• Aceste pardoseli au un aspect frumos, cu variaţie de desen şi culori şi se folosesc, în special, la
clădiri social-culturale, administrative, magazine.
• Piatra naturală se întrebuinţează pentru pardoseli sub formă de plăci tăiate la fierăstrău, dale sau
lespezi obţinute prin cioplire şi despicare, cuburi, spărturi din plăci de marmură etc. Rocile din
care se execută pardoselile trebuie să fie rezistente la uzură şi la acţiunea agenţilor atmosferici,
din care cauză se întrebuinţează: marmură albă sau colorată, porfir, granit, calcar compact, gresie
etc.
• Imbrăcăminţile din piatră naturală se montează într-un strat din mortar de ciment cu dozajul de
400 kg ciment la 1 m3 de nisip, pe un strat-suport rigid (planşee din beton armat între etaje sau
placă debeton la partere fără subsol) sau elastic (nisip sau balast pilonat).
• După modul cum este prelucrată piatra pentru montare se deosebesc:
 pardoseli cu îmbrăcăminte din plăci;
 pardoseli cu îmbrăcăminte din mozaic cu rosturi opus incertum;
 pardoseli din mozaic veneţian;
 pardoseli din mozaic roman;

PARDOSELI
 pardoseli din dale sau calupuri de piatră.

Pardoseli din travertin
Pardoseli din marmura

PARDOSELI
FINISAREA SUPRAFEŢELOR DE PARCHET

Operaţia de finisare, ce se execută după terminarea tuturor lucrărilor de zugrăveli şi
vopsitorii, cuprinde raşchetarea suprafeţei pentru eliminarea denivelărilor între lamele sau plăci.
Raşchetarea se execută mecanizat cu maşina electrică echipată cu discuri sau hârtie abrazivă.
În cazul parchetului lipit cu adezivi, raşchetarea se face după cca 4 zile de la montare.
După raşchetare se face şlefuirea suprafeţei cu hârtie abrazivă de granulaţie fină.
Protecţia suprafeţei se face cu lac (PALUX) aplicat în 2-3 straturi cu pensula sau prin ceruire cu
ceară de parchet dizolvată în petroxin aplicată cu o cârpă moale.
EXECUTAREA SCAFELOR ŞI PLINTELOR
Scafele şi plintele reprezintă elemente componente ale pardoselilor, având atât un rol
funcţional de protecţie a pereţilor la eventualele scurgeri de apă la nivelul pardoselii, cât şi un rol
estetic de racordare a suprafeţei pardoselii la finisajul pereţilor. În general, atât scafele cât şi
plintele sunt executate cu aceleaşi materiale ca şi stratul de uzură a pardoselii.
Pentru realizarea scafelor şi plintelor sunt necesare următoarele operaţii de pregătire a
stratului suport:
1. Desfacerea tencuielii la baza peretelui pe înălţimea scafei sau plintei. De regulă, în
această zonă nu se execută tencuială.
2. Trasarea cotei de nivel a scafei sau plintei.
3. Amorsarea suprafeţei suport.
PLINTE ŞI SCAFE LA PARDOSELI DIN BETON DE CIMENT, BETON ŞI PLĂCI
MOZAICATE
La aceste tipuri de pardoseli plintele şi scafele se pot executa prefabricate sau monolite,
turnate pe loc.

PARDOSELI
Atât scafele cât şi plintele monolite sau prefabricate se montează pe un strat de mortar de
ciment.
Succesiunea operaţiilor de realizare a scafelor şi plintelor este următoarea:
a). Scafe şi plinte monolite
- fixarea şipcilor de lemn, de nivel, a căror grosime este egală cu cea a stratului de mortar de
ciment plus grosimea scafei sau plintei;
- aplicarea unui şpriţ de ciment pe suprafaţa suport;
- aplicarea unui strat de grund din mortar de ciment;
- aplicarea şi nivelarea mortarului pentru plinte sau scafe. mortarul pentru plinte se nivelează
cu dreptarul de 2 m, iar cel pentru scafe, cu ajutorul şablonului de formă curbă;
- scoaterea michiilor şi rectificarea muchiilor;
- finisarea suprafeţei plintei sau scafei prin sclivisire sau prin frecare cu piatra abrazivă în
cazul mortarelor mozaicate.
b). Scafe şi plinte prefabricate
- aplicarea unui şpriţ de ciment pe stratul suport;
- aplicarea stratului de poză din mortar de ciment;
- fixarea scafei sau plintei în stratul de poză, după aşternerea unui strat de mortar pe spatele
scafei sau plintei;
- verificarea nivelului elementelor prefabricate;
- introducerea laptelui de ciment în rosturi.
PLINTE LA PARDOSELI DIN COVOARE SAU DALE PVC
Montarea profilului de plintă din PVC poate fi executată la cald, prin lipire termoplastică
cu aracet, sau la rece, cu ajutorul prenadezului.
a)Montarea profilului de plintă prin lipire la cald
Pregătirea stratului suport cuprinde operaţiile de trasare a zonei de lipire cu ajutorul unui şpaclu
metalic şi gletuirea acestei zone cu mortar de aracet compus din nisip, aracet şi apă (2:1:0,5),
nivelat cu dreptarul de 2 m şi drişca.
Profilul de plintă se taie la lungimi egale cu distanşa între două colţuri ale încăperii sau două
întreruperi învecinate.

PARDOSELI
Aplicarea adezivului (aracet) se face cu pensula, atât pe suprafaţa peretelui cât şi pe dosul
profilului de plintă.
Aplicarea profilului de plintă se face după o încălzire de câteva secunde, cu ajutorul pistolului cu
aer cald (150 -270 ) a suprafeţei suport şi a dosului profilului, ţinându-se cu mâna cca 15 sec.
până se realizează lipirea de suport.
După lipire, profilul încălzit se presează cu o rolă metelică cu mâner pentru mărirea aderenţei şi
eliminarea eventualelor denivelări.
La 20-25 cm de colţ se întrerupe lipirea, se măsoară lungimea exactă până la colţ, se taie oblic
profilul şi se continuă lipirea pe peretele alăturat.
b). Montarea profilului de plintă prin lipire la rece
Lipirea la rece se face cu ajutorul adezivului de tip prenadez, aplicat succesiv pe porţiuni de 50-
60 cm lungime de plintă, presată cu mâna şi rola metalică.
6.ASIGURAREA CALITATII PARDOSELILOR

Pentru asigurarea calitatii pardoselilor sunt necesare urmatoarele actiuni:
-verificarea proiectului si a detaliilor de executie in functie de tipul pardoselii,
-verificari pe parcursul executarii lucrarilor de pardoseli,
-receptia pardoselilor.
VERIFICARI PENTRU ASIGURAREA CALITATII PE PARCURSUL EXECUTARII
LUCRARILOR
-Orice lucrare de executie a unei pardoseli va fi inceputa numai dupa verificarea si
receptionarea suportului,
-Verificarea de catre conducatorul unitatii a certificatelor de calitate,
-Verificarea ca abaterile de la planeitate ale stratului suport sa se incadreze in limitele
admisibile.
EXECUTIA PARDOSELILOR SI VERIFICARI PE PARCURSUL LUCRARILOR.
La verificarea pe faze de lucrări se fac aceleaşi verificări ca cele prescrise pentru
parcursul lucrării;
- verificările de aspect se efectuează încăpere cu încăpere;

PARDOSELI
- verificările ce comportă măsurători sau desfaceri se fac cu frecvenţa de 1/4 din aceea
prescrisă pentru verificările de parcurs.
Rezultatele verificărilor şi recepţiilor pe faze de lucrări se consemnează în procesele
verbale, conform instrucţiunilor respective.
La recepţia preliminară a obiectului se efectuează:
-examinarea şi controlul documentelor încheiate pe parcursul lucrărilor şi pe faze de lucrări;
-verificări directe de aspect.
VERIFICAREA CALITĂŢII LUCRĂRILOR DE PARDOSELi ŞI ABATERI LIMITĂ
ADMISE
Verificarea calităţii lucrărilor de pardoseli constă în următoarele:
PARDOSELI DIN BETON DE CIMENT ŞI MOZAICAT
-verificarea aspectului, a formei modelelor de mozaic şi modul de racordare cu pereţii;
-verificarea planeităţii şi orizontalităţii suprafeţelor. Abaterea maximă admisă este de 2 mm sub
dreptarul de 2 m lungime;
-verificarea pantelor dacă sunt prevăzute în proiect. Abaterea maximă admisă este de 2,5 mm/m;
-verificarea denivelărilor între panourile adiacente rosturilor. Abaterea maximă este 1 mm;
-aderenţa la stratul suport se verifică prin ciocănire.
PARDOSELI DIN PLĂCI DE BETON MOZAICATE SAU CERAMICE
-verificarea aspectului şi coliniarităţii rosturilor între plăci;
-verificarea planeităţii şi orizontalităţii suprafeţelor. Abaterea maximă admisă este de 2 mm sub
dreptarul de 2 m lungime;
-verificarea denivelărilor între două plăci alăturate. Abaterea maximă admisă este de 0,5 mm;
-verificarea lăţimii rosturilor între plăci, ce nu poate depăşi maximum 2 mm;
-verificarea aderenţei la stratul suport prin ciocănire cu ciocanul de zidar.
PARDOSELI DIN POLIMERI SINTETIC
-verificarea aspectului şi stării generale. Nu sunt admise porţiuni nelipite, încreţituri sau pete de
adeziv;
-verificarea lăţimii rostului între două covoare sau două dale alăturate. Abaterea maximă admisă
este 0,5 mm în cazul covoarelor şi 0,4 mm în cazul dalelor;
PARDOSELI
-aderenţa la stratul suport prin ciocănire cu ciocanul de lemn;

-verificarea modului de croire şi ajustare la intersecţiile cu colţurile sau alte denivelări faţă de
suprafaţa pereţilor.
PARDOSELI DIN PARCHET
-verificarea aspectului şi a modelelor realizate din lamele sau panouri de parchet;
-verificarea planeităţii şi orizontalităţii suprafeţelor. verificarea planeităţii şi orizontalităţii
suprafeţelor;
- verificarea lăţimii rosturilor între lamele sau plăci. Abaterea maximă admisă este de 0,5 mm;
- aderenţa la stratul suport se verifică prin ciocănire cu ciocanul de zidar.
7.MĂSURI DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII LA LUCRĂRI

DE PARDOSELI
Pricipalele reglementări ce au în vedere aceste măsuri de protecţia muncii sunt: Normele
republicane aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii, aprobate prin ordinele nr.
34/20.02.75 şi nr. 60/20.02.75; Normele de protecţia muncii în construcţii montaj aprobate de
M.C. Ind. cu nr. 1233/D/1980.
Reglementările menţionate mai sus au în vedere, în principal măsuri cu privire la:
- manipularea şi depozitarea materialelor pe bază de polimeri sintetici a produselor
lemnoase şi a adezivilor şi solvenţilor;
- utilizarea corectă a utilajelor electrice pentru finisarea suprafeţelor de lemn sau
mozaicate, prin legarea lor la pamânt;
- instruirea şi repartizarea personalului muncitor la locul de muncă conform pregătirii
profesionale;
- interzicerea aprinderii focului şi fumatului în încăperile cu substanţe inflamabile;
- utilizarea echipamentului de protecţie la lucrul cu adezivi, solvenţi sau bitum topit;
- verificarea sculelor înainte de începerea lucrului.
Bibliografie
1. *** Tehnologii tip – Pardoseli industriale, M.C.Ind. IPC Bucureşti, 1982
2. *** Instrucţiuni tehnice pentru executarea pardoselilor cu covoare şi plăci PVC C. 51-74
3. *** Instrucţiuni tehnice pentru executarea pardoselilor din piatră artificială C. 101-70


Pardoseli Purcaru-Finisaje

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pardoseli Purcaru-Finisaje

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FINISAJE MODERNE PENTRU CLADIRI

1.NOTIUNI INTRODUCTIVE, CLASIFICARI

Master Ingineria Cladirilor

Master Ingineria Cladirilor

Master Ingineria Cladirilor

Maşină de şanfrenare GROOVER

Master Ingineria Cladirilor

EXECUTAREA PARDOSELILOR DIN BETON MONOLIT

Master Ingineria Cladirilor

EXECUŢIA PARDOSELII PROPRIU-ZISE

Straturile de beton ce alcătuiesc

FINISAREA STRATULUI DE UZURĂ

Master Ingineria Cladirilor

Master Ingineria Cladirilor

Parchetul lamelar realizat din lamele subţiri (preasamblate în panouri de aproximativ 50 x

Master Ingineria Cladirilor

Pardoseli din duşumele

Fixarea plintelor sau a pervazurilor

Master Ingineria Cladirilor

Master Ingineria Cladirilor

Pardoselile din parchet montate pe duşumea oarbă se realizează prin fixarea

Diferite modele de aşezare a lamelelor

Master Ingineria Cladirilor

Master Ingineria Cladirilor

 pardoseli din dale sau calupuri de piatră.

Pardoseli din marmura

Master Ingineria Cladirilor

FINISAREA SUPRAFEŢELOR DE PARCHET

Master Ingineria Cladirilor

Master Ingineria Cladirilor

6.ASIGURAREA CALITATII PARDOSELILOR

Master Ingineria Cladirilor

-aderenţa la stratul suport prin ciocănire cu ciocanul de lemn;

7.MĂSURI DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII LA LUCRĂRI

Master Ingineria Cladirilor

S-ar putea să vă placă și