Sunteți pe pagina 1din 26

1.

CAIET DE SARCINI LUCRARI DE PARDOSELI

1.1.

GENERALITATI

Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile mortar, sapa din
diment sclivisit, pardoseli din mozaic turnat in-situ, placari de pardoseala cu PVC
pentru salile de sport, placarea pardoselilor cu ceramica, piatra si parchet.
1.1.1.

Clasificari

a) Dupa pozitia lor fata de constructie:


-

pardoseli exterioare, expuse intemperiilor, aflate in exteriorul spatiului construit


sau destinate balcoanelor si teraselor circulabile;

pardoseli intreioare, aflate in interiorul spatiului construit.

b) Dupa continuitatea suprafetei


-

pardoseli continui, turnate monolit cu sau fara rosturi (mosaic, masa de


spaclu pe baza de polimeri);

pardoseli discontinui , din elemente prefabricate dispuse cu rosturi inchise


etans sau neetans (piatra naturala sau artificiala, mosaic, lemn, polimeri);

c) Dupa senzatia cald rece, cuantificata prin energia disipata la contactul


piciorului neincaltat al unei persoane, in interval de 1 minut, respective 10
minute, se impart in:
-

pardoseli calde (covor textil, pardoseli din lemn, covor din mase plastice cu suport
textil);

pardoseli semicalde (mortare polimerice, covor din mase plastice fara suport
textil);

pardoseli reci (beton de ciment turnat monolit, mosaic turnat, piatra naturala , placi
ceramice portelanate);

1.1.2.

Alcatuirea pardoselilor

In general pardoselile sunt alcatuite din urmatoarele straturi:


a) Stratul suport care poate fi din beton sau pamant si in cazul in care exista
subsol sau parter fara subsol beton de egalizare, pat de nisip si pietris sub. Alte
straturi suport, in cladirile mai vechi, pot fi: pardoseli din lemn din imbinari din
elemente din lemn si deasupra placi pentru pardoseli.
b) Straturi intermediare (cum ar fi sapa din ciment, pat de mortar sau sapa uscata
din placi de gips carton) care trebuie sa transmita stratului suport sarcinile
statice si dinamice, sa asigure ruperea capilaritatii si impiedicarea patrunderii
apelor freatice si sa permita mentinerea calitatii stratului de uzura; In cazul unor
cerinde pentru izolatii fonice mai mari si folosirii sapai auto-nivelanta: un strat
isolator din 15mm Polistiren.

c) In cazul subsolurilor si parterurilor fara subsol: straturi care sa asigure ruperea


capilaritatii (membrane hidroizolatoare), pentru a bloca patrunderea apei featrice
(membrane impermeabila, in cazul unui nivel ridicat de apa freatica), pentru a evita
orice punte termica (8 la 10 cm din Polistiren sau Poliuretan), sis a permita
durabilitatea calitatii a stratului de uzura.
In cazul incaperilor umede (cum ar fi bucatarii, spalatorii) si incaperile sanitare, un
strat hidrofug (vopsea bituminoasa rece sau panza bituminoasa) este necesar
inainte de stratul de uzurar. Incaperile de langa piscine, deasemenea necesita
masuri speciale pentru protectie impotriva apei (vezi Anexa de la Caietele de
Sarcini pentru cladirile respective).
d) Stratul de uzura care trebuie sa asigure:
-

siguranta in utilizare;

rezistenta la sarcini statice si dinamice;

confortul termic si acustic;

clasa de combustibilitate prescrisa;

In acest capitol, doar straturile mentionate la punctele b) si d) sunt specifice. Pentru a)


si c) vezi capitolele relevante pentru Lucrari de Hidroizolatie si de Reabilitate Termica.
1.1.3.

Abateri admisibile

Abaterile de la planeitate ale stratului suport nu trebuie sa depaseasca:


-

max 20 mm fata de dreptarul de 2m lungime la suprafata terenului de fundatie;

max 10 mm fata de dreptarul de 2m lungime la suprafata stratului suport rigid


(sarpanta din ciment sau scanduri pentru pardoseala din lemn).

1.2.

STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

STAS 67

Spirt alb rafinat tip C

STAS 339-76

Acid cloridric tehnic

STAS 601/1-84

Corpuri abrazive

STAS 790-84

Apa pentru constructii

STAS 1131-71

Agregate pentru mozaic

STAS 1667-76

Agregate naturale pentru beton si mortar cu lianti


material minerali

STAS 2111-90

Cuie din sarma de otel

STAS 4992-68

Acid oxalic tehnic


2

STAS 5939 80

Placi ceramice pentru pardoseli

7915-71

Pardoseala din PVC flexibila

GP 037-98

Normativ privind proiectarea , executia si asigurarea


calitatii lucrarilor de pardoseli la cladiri civile

SR 388-98

Ciment Portland

SR 1500/96

Ciment Pa 35

SR 7055/96

Ciment alb Portland

C56 85

Normativ pentru verificarea calitatii si receptia


lucrarilor de constructii si instalatii

C 140 - 86

Normativ pentru vrificarea calitatii lucrarilor de constructii


.

NTR 1830-75

Prenandez 300

NII 1564-69

Ceara de parchet Victoria

MLPAT 31/N/02.10.95

Metoda pentru a detrmina importanta categoriei de


cladiri;

Conditiile tehnice de calitate pentru fiecare tip de pardoseli vao fi in concordanta cu


prevederile Normativul pentru controlul calitatii lucrarilor in constructii si sferent
instalatiilor, C 56/85.
1.3.

MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, VERIFICAREA CALITATII,


LIVRARE, MAIPULARE, TRANSPORT

Principalele materiale folosite folosite pentru finisajele si tencuielile de pardoseala sunt:


a) Sape sau alte finisaje pentru pardoseli turnate in-situ
-

apa pentru constructii, conform STAS 790-84

Nisip conform STAS 1667 76;

Ciment Portland, conform SR 388/95;

agregate din piatra pentru mozaic, conform STAS 1134-71;

Ciment alb Portland, pentru mozaic in-situ, conform SR 7055/96;

Cement Pa 35, acc. to SR 1500/96;

Natural agregates, acc. to STAS 1667 76;


3

b) Placi si piatra naturala


-

piatra naturala, culoarea conform STAS 5939 80;

Placi ceramice glazurate (finisaj mat, antiderapante, trafic intens pentru cladiri
publice), incluzand placi speciale pentru scari;

Placi ceramice portelate pentru pardoseli (rezistente la acid pentru laboratoare);

Placi mozaicate pentr pardoseli, de dimensiuni mici medii, aranjate pe carton;

c) Placari sintetice continue pentru pardoseli;


-

Placare cu PVC , conform STAS 7915-71;

Finisaje pentru salile de sport din PVC special pentru salile de sport.

d) Parchet
-

Lamele de parchet traditionale din lemn masiv de esenta tare (stejar), de grosime
de aprox. 14mm, cu lamba si uluce, incluzand stratul suport din lemn de esenta
moale, cum ar fi bradul, pinul etc.

e) Borduri
-

Borduri din mozaic, elemente prefabricate (inaltimea de 10cm);

Bordura din PVC pentru pardoseli din PVC, in aceeasi culoare cu pardoseala;

Bordura laminata din lemn de stejar (inaltimea de 8cm, grosimea de la 12 la


15mm) cu muchia superioara rotunda sau oblice, conform STAS 228/1-87;

f) Acesorii
-

Strat Poliuretanic sau din Polistirene izolatie fonica, de grosime 5mm ca strat
izolator sub parchet sau de 15 mm pentru sapa autonivelanta;

Folie PE ca bariera pentru vapori;

Cuie din otel, conform STAS 2111/90;

Suruburi si dibluri din plastic pentru pereti;

Hidrat de clor tehnic, conform STAS 339 76

Spirt alb rafinat tip C, conform STAS 44-67

Corpuri abrazive, conform STAS 601/1 84

Acidul oxalic, conform STAS 4992-68

Oxizi de vopsire Binder Standards L 17 Industria Chimica

Adeziv Prenadez 300, sau similar aprobate, conform NTR 2830-75;

Adeziv pentru pardoselile din salile de sport, cum ar fi AltroFix 19 sau similar
aprobate.

Fasii autoadezive pentru pardoseala din PVC si punerea covorului;

Finisaj Poliuretanic sau ulei pentru parchet masiv;


4

ceara pentru parchet, Victoria sau similar aprobate, conform NII 1564 69.

Panza bituminoasa si mastic bituminos cald sau rece;

Palci speciale din metal sau plastic pentru scari;

Rosturi de separare din alama in mozaic;

Tabla de acoperire (inox sau aluminiu) pentru rosturi;

Tabla de acoperire (alama, inox) pentru rosturile dintre diferite finisaje pentru
pardoseli;

g) Echipamente
-

Masina pentru raschetare si lustruire.

Masina pentru lustruit mozaic.


Materialele folosite trebuie sa aiba caracteristici conform standardelor in vigoare
specifice si normelor tehnice folosite in constructii .
1.3.1.

Transport si depozitare

De indata ce sunt sunt livrate pe santier, materialele vor fi verificate de Contractor, sa


se constate daca au fost corect transportate si impachetate. Contractorul trebuie sa se
asigure ca depozitarea s-a facut conform previziunilor si normelor standardelor si
normelor tehnice in vigoare. Trebuie verificate urmatoarele lucruri:
-

Transportul pieselor de parchet, a plintelor i bordurilor se va face numai n


vehicule curate i acoperite. Piesele de parchet, frizurile de perete i pervazurile
ambalate n pachete i respectiv legturi, se vor depozita n stive n ncperi
nchise (pentru a asigura temperatura constant) pardosite cu lemn, ferite de
umezeal i de razele soarelui. Stivuirea se va face pe specii, clase de calitate i
dimensiuni. Depozitarea parchetului n subsoluri este interzis.

Transportul pervazurilor se face cu legtura, n vehicule curate i acoperite, se vor


depozita n ncperi nchise.

Transportul covoarelor de PVC se face cu mijloace obinuite de transport,


acoperite, uscate, curate i nchise, sulurile fiind aezate vertical. Depozitarea se
face n locuri uscate i acoperite, la temperaturi cuprinse ntre + 5oC+35oC, ferite
de aciunea luminii solare directe, n poziie vertical.

Transportul i depozitarea bidoanelor cu adeziv i diluant se va face cu


respectarea dispoziiilor privind transportul i depozitarea materialelor inflamabile,
ferite de posibilitatea de explozie, cu respectarea normelor de paz contra
incendiilor, temperatura de depozitare va fi ntre + 15 oC i + 20oC pentru
Prenadez 300.

Poliacetatul de vinil, dispersie apoas (aracet) se va depozita n magazii acoperite,


la temperatura de + 5o C + 35o C. Dac se vor desface ambalajele i materialul
nu se va consuma n ntregime, acesta trebuie legat (nchis) imediat. Termenul de
garanie este de 3 luni de la data fabricaiei.

Piatra de mozaic se va contracta, livrat n saci de 50 Kg, pe sortimente i culori


diferite. Transportul se face cu mijloace de transport acoperite.

Plcile de gresie ceramic se vor livra i transporta n cutii de carton (max.40


Kg/buc.). Depozitarea se face n spaii acoperite.

Acidul clorhidric tehnic se va depozita, transporta i manipula cu respectarea


prevderilor n vigoare referitoare la securitatea muncii privind produsele corozive.
Transportul se va face n ambalaje de sticl sau material plastic, care vor fi nchise
cu dopuri de sticl sau de plastic.

Ambalajele cu white-spirit se vor depozita n magazii aerisite sau aer liber, ferite de
razele solare.

Acidul oxalic tehnic livrat n butoaie de lemn sau alte ambalaje, se vor depozita n
magazii uscate.

Cimentul pentru sape, mozaic si si mortar va fi ferit de aciunea umezelii, ngheului


i de amestecul cu corpuri strine, att n timpul transportului (ce se face n saci),
ct i n timpul depozitrii, ce se face pe sorturi, n magazii sau soproane.

Toate materialele vor avea Agrement tehnic i/sau Certificate de calitate i se va indica
tehnologia de execuie conforme cu fia productorului.
Controlul materialelor ntrebuinate, al dozajelor, al modului de execuie i al procesului
tehnologic pentru executarea pardoselilor se va face pe toat durata lucrrii.
1.4.

EXECUTIA, MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA

1.4.1.

Reguli generale

In cazul c proiectul nu prevede altfel, linia de demarcaie dintre dou tipuri de


pardoseli, care se execut n ncperi vecine, va coincide cu proiecia pe
pardoseal a mijlocului grosimii foii uii n poziie nchis.

Pardoselile vor fi plane, orizontal i fr denivelri n aceeai ncpere i la


trecerea dintr-o ncpere n alta. Fac excepie pardoselile care au denivelri i
pante prevzute n proiect.

Executarea fiecrui strat component al pardoselii se va face numai dup


executarea stratului precedent i constatarea de catre Consultant c acesta a fost
bine executat.

La trecerea de la execuia unui strat la altul, se va realiza o legtur ct mai


perfect ntre straturi.

1.4.2.
-

Lucrari executate inaintea inceperii lucrarilor de pardoseli

Executarea pardoselilor se va face numai dup terminarea lucrrilor prevzute sub


pardoseli (canale, fundaii, conducte, instalaii electrice, sanitare, de nclzire, etc)
i efectuarea probelor prescrise, precum i dup terminarea n ncperea respectiv
a tuturor lucrrilor de construcii montaj, a cror execuie ulterioar ar putea
deteriora pardoseala.
6

Atunci cnd stratul suport al noii pardoseli este constituit din planee de beton sau
beton armat este necesar ca aceste suprafee suport s fie pregtite prin curarea
i splarea lor cu apa de eventualele impuriti sau resturi de tencuial. Curarea
se va face cu mturi i perii.

Diversele strpungeri prin planeu, rosturile dintre elementele prefabricate ale


planeului, adnciturile mai mari, etc se vor astupa sau chitui, dup caz, cu mortar
de ciment.

Armturile sau srmele care eventual ies din planeul de beton armat vor fi tiate
sau ndoite.

Conductorii electrici care se monteaz sub pardoseal (pe suprafaa planeului)


vor fi acoperii cu mortar de ciment n grosimea strict necesar pentru protejarea
lor.

Inainte de executarea pardoselilor se va verifica dac conductele de instalaii


sanitare sau de nclzire central, care strpung planeul, au fost izolate
corespunztor, pentru a se exclude orice contact direct al conductelor cu planeul
i pardoseala.

Atunci cnd este necesar se va face o nivelare a suprafeei stratului suport existent
cu ajutorul unui strat de beton sau mortar de nivelare (egalizare), care trebuie s
fie suficient de ntrit cnd se va aeza peste el mbrcmintea pardoselii.

Compoziia, dozajul i natura acestui strat de egalizare se vor indica prin proiect la
fiecare tip de pardoseal n parte, n funcie de solicitrile la care este supus
pardoseala.

1.4.3.

Executia stratului suport

Stratul suport elastic trebuie s fie bine compactat, astfel nct sub ncrcrile din
exploatare s nu se taseze, provocnd degradarea mbrcminii pardoselii. In
cazul sapelor autonivelante, aceasta trebuie executata la grosimea la necesara
conform standardelor si indicatiilor din proiect .

Stratul suport va fi constituit dintr-o ap de egalizare sau dintr-un strat de mortar,


fie aplicat direct pe suprafaa respectiv, fie deasupra startului poliuretanic sau
din polietilena pentru izolatie fonica. In al doilea caz, o fasie izolatoare trebuie pusa
la marginea fiecarui etaj pentru a preveni puntile fonice la fiecare aripa de cladire.

Stratul suport rigid trebuie s aib suprafaa plan i neted. In zonele suprafeei
unde apar neregulariti care depesc abaterile admisibile, corectarea suprafeei
se va face prin spiuirea, curirea i splarea sa, dup care se va aplica un mortar
de ciment, avnd acelai dozaj de ciment ca al stratului suport respectiv.

Aceast ap de egalizare care se va executa dup ce tencuielile interioare au fost


terminate, se va realiza din mortar de ciment marca M 100 T, avnd consistena de 5
cm (la testul standard cu con)pentru pardoseli.
-

Inainte de turnarea mortarului de ciment, suprafaa pe care se aplic va fi bine


curat i udat.
7

Mortarul de ciment, preparat cu nisip 07 mm, se va ntinde pe suprafaa


respectiv i se va nivela cu dreptarul tras pe fii de ghidaj din mortar de ciment
sau pe ipci de ghidaj, fixate n prealabil la nivel.

Stratul suport trebuie s fie aderent la suprafaa pe care este aplicat, la ciocnirea
uoar cu ciocanul de zidar trebuie s prezinte un sunet plin.

Condiiile de finisare a suprafeei apei de egalizare sunt urmtoarele:


-

suprafaa trebuie s fie plan i neted (fr asperiti, bavuri, granule rmase n
relief sau adncituri); sub dreptarul de 2 m lungime se admit cel mult dou unde cu
sgeta maxim de 1 mm.

pentru sapele autonivelante, daca se specifica in proiect: Poliuretan sau


Polietilena, grosime 15mm, s-a pus sub sapa la margini astfel incat san u apara
punti fonice.

diblurile pentru prinderea pervazurile trebuie fie bine ncastrate n ap, n numrul
i poziiile stabilite prin proiect.

In timpul executrii lucrrilor de instalaii, zugrveli sau a altor lucrri de finisaj, se


vor lua msuri pentru protejarea dalei flotante sau a apei de egalizare din mortar
de ciment, spre a nu fi deteriorate sau murdrite cu hum, vopsea, etc, care ar
mpiedica aderena gletului sau adezivului pe suprafaa stratului suport.

De asemenea, se vor lua msuri pentru protejarea apei de egalizare din mortar
de ciment de aciunea urmtoarelor substane agresive care le pot ataca sau
distruge:
-

1.4.4.

acizi minerali i organici (acid clorhidric, acid sulfuric, acid azotic, acid acetic,
acid lactic, acid formic, etc);
alcalii i leii;
produi petrolieri (uleiuri minerale, motorin, petrol lampant, pcur, etc.);
produse zaharoase;
sruri (sulfai, clorura de sodiu concentrat saramur etc.);
substane oxidante (hipoclorit de sodiu, potasiu, bicromai, cromai, azotai,
azotii etc.);
uleiuri vegetale.
Executia pardoselilor - finisaj

Executarea stratului de uzur (finisaj) pentru fiecare tip de pardoseal se va face


conform prevederilor din capitolele ce urmeaz.
Pardoseli din parchet
Prevederile prezentului subcapitol e refer la condiiile tehnice privind repararea
pardoselilor de parchet de lemn de stejar masiv lamba i uluc asezat pe stratul suport
facut din brad sau pin.
Pardoseli din parchet masiv
Parchetul din lemn masiv trebuie sa potriveasca cu tehnologia de executare,
dimensiunile si grosimea parchetului existent.
8

Exista mai multe metode pentru executarea staratului suport din lemn in functie de
locatia din cladire:
La parterul cladirilor vechi fara subsol si fara membrana hidroizolatoare eficienta sau
fara reabilitate termica in pardoseala executata si:
a) Fara izolatie fonica: placi asezate pe o placa din beton pentru pardoseala, care a
fost acoperita anterior cu mastic (si/sau memebrana termo-sudabila), imbinarile
dintre placile de lemn fiind umplute cu mastic bituminos cald sau rece.
b) Cu izolatie fonica: placi asezate pe un strat din membrana termo-sudabila si un
strat elastic din Poliuretan (sau Polistiren), de 5mm grosime, imbinarile dintre placile
din lemn fiind umplute cu mastic bituminos rece sau
c) Cu loc gol ventilat: placi asezate pe un strat de sipci din lemn care sunt fixate pe
placi din beton acoperite cu mastic (si/sau membrana termo-sudabila), locul gol de
sub stratul suport din lemn fiind ventilat natural prin sipcile din lemn, care au gauri de
ventilatie. Sipcile din lemn sunt asezate pe suporturile din fibra pentru a reduce
transmiterea sunetului.
In salile de clasa se vor aplica doar solutii cu izolare fonica.
La etajele superioare, stratul din mastic sau memebrana termo-sudabila se pot inlocui
cu un strat din folie polietilena ca bariera pentru vapori .
Stratul final de parchet este facut din lamele din stejar prinse in cuie la lambe pe stratul
suport din lemn. Lamelele din stejar se pot aseza pe diagonala, cu o bordura de latimea
a 4 lamele, sau paralel cu peretii, in functie de parchetul existent.
Executarea lucrarilor la stratul suport din lemn
-

Sapa din ciment se va curata bine inainte de aplicarea startului din mastic,
membranei termo-sudabila, foliei din polietilena peste intreaga suprafata a
pardoselii;

Optional: asezarea unui strat poliuretan pe membrana termoizolatoare sau bariera


pentru vapori;

In cazul startului suport ventilat: sipcile suport for fi asezate pe un strat din fibra;

Montarea startului suport din placi de brad sau pin si umplerea cu mastic a locurilor
goale. Masticul nu se pune in locurile goale la pardoseala ventilata.
Montarea duumelelor oarbe
Dusumeaua oarba poate reprezenta stratul suport
pentru montarea
pardoselilor din parchet la Sali de clase sau la salile de sport .
Pe scndurile suport, bine prinse de ap, se va monta duumeaua oarb realizat
din scnduri de brad de 15-18 cm lime, 24 mm grosime i minim 3 m lungime, prin
batere cu cuie de fixare de cca 40 mm lungime; se vor bate la o scndur dou cuie
n dreptul fiecrei fii, cu captul nfundat, ntre scndurile duumelei oarbe se va
lsa la batere o distan de cca 15 mm aceeai distan se va lsa ntre scnduri i
peretele ncperii, n lung scndurile vor avea un rost de 5 mm i vor fi esute,
umiditatea aerului n ncperi trebuie s fie sub 60 %.
9

Suprafaa obinut de duumeaua oarb trebuie s fie plan i orizontal, se admit


sgei de max.2 mm sub dreptare montat n toate direciile, de 2 m lungime,
eventualele neregulariti ale scndurilor se elimin prin rectificare local.
Conditii pentru montarea parchetului
Stadiul lucrrilor pe antier, n momentul nceperii montrii parchetului trebuie s fie
urmtorul:
-

lucrrile de instalaii sanitare, electrice i de nclzire si care sunt integrate in


realizarea pardoselii vor fi terminate;

stratul suport va avea un grad de umiditate mai mic de 5 %;

zugrvelile i vopsitoria, precum i toate finisajele pereilor cu care se racordeaz


mbrcmintea din parchet, vor fi terminate;

poriunile de mozaic si ceramica care se vor afla n contact cu parchetul (pragurile)


vor fi turnate i frecate;

usile de la balcoane si de la terase vor fi montate inainte.

In Incperile n care se execut mbrcmintea din parchet se va asigura urmtorul


climat interior:
- temperatura, minimum + 5oC;
- umiditatea relativ a aerului, maximum 60 %.
Montarea Parchetului
De-a lungul pereilor se vor fixa cu cuie frizurile de perete, la o distan de 10-15 mm
de aceasta, acest lucru permitand dilatarea sau ventilarea. Imbinarea frizurilor la
colurile ncperii se face la 45o. Frizurile se vor nepeni fa de perete cu pene aezate
la 50 cm distan una fa de alta, pentru a mpiedica orice deplasare n timpul montrii
parchetului.
Inainte de montaj, pe lamba si ulucul
acestora se va aplica adeziv.

lamelelor

de parchet, dar si pe intradosul

Lamelele de parchet din cmp se vor bate ncepnd de la frizul situat la peretele opus
uii de acces. Lamelele de parchet se vor bate strns, cu ciocanul astfel nct lamba sa
ntre strns cu ulucul piesei alturate.
Se fixeaz pervazurile cu cuie btute n frizuri la 40-50 cm distan, lipit de perete. La
coluri, pervazul se taie la 45o i se psuiete.
1.4.5.

Conditii tehnice de calitate

Pe parcursul executrii lucrrilor, Consultantul verifica n mod special


urmtoarelor condiii:
a. identitatea cu proiectul a materialului
mbrcmintea de pardoseal din parchet;

modelului

respectarea

prevzut,

pentru

b. stratul suport s ndeplineasc condiiile prevzute la capitolul respectiv din


aceste Caiete de Sarcini, care sunt necesare pentru realizarea unei mbrcmini
10

de parchet corespunztoare din punct de vedere al planeitii, orizontalitii, etc,


la recepia pardoselii executate, defectele stratului suport nu vor fi invocate ca
motiv pentru o calitate necorespunztoare a mbrcminii de parchet.
Calitatea execuiei pardoselilor se va constata prin verificarea condiiilor de calitate pe
care trebuie s le ndeplineasc suprafeele mbrcminilor din parchet i anume:
-

aspectul, starea general a suprafeelor, modul de racordare cu suprafeele


verticale;

planeitatea i orizontalitatea;

montarea, la acelai nivel, a pieselor de parchet alturate;

mrimea rosturilor;

aderen la stratul suport.

Dac este necesar, se va face i o verificare n adncime prin sondaj de control al


celorlalte elemente ascunse ale pardoselii.
1.4.6.

Pardoseli din pvc

Prevederile prezentului subcapitol se refer la condiiile tehnice privind executarea


pardoselilor din covor PVC suport textil sau pardoseli polivinilice antiderapante de trafic
intens.
Alcatuirea pardoselii
Pardoseala din covor PVC este alctuit din:
-

apa de egalizare a planeului, realizat din mortar de ciment M 100 T;


sapa autonivelanta;
mbrcminte alctuit din covor de PVC pe suport textil sau pardoseli polivinilice,
montat cu adeziv adecvat sau prenandez sau similar aprobat, peste apa de
egalizare;
plinta va fi din lemn de stejar batuta in cuie sau PVC fixat in diblurimontate in stratul
de sapa;
plinte din PVC din acelasi tip de material ca cel aplicat pe pardoseala;

Pardoselile cu mbrcminte aplicat prin lipire se vor executa cu etanarea rosturilor


prin sudur cu nur din PVC plastifiat.
Executarea finisarilor pardoselilor
MATERIALE UTILIZATE
- Covor din PVC, conform STAS 7915-71;
- Pardoseli polivinilice de trafic intens ;
- Adeziv ;
- Snur plastifiant :
- Adeziv Prenadez 300 conform NTR 2830-75;
- Sapa autonivelanta ;
- Cuie din srm de oel conform STAS 2111/90;
11

- Nisip, conform STAS 1667 76;


Caracteristicile care trebuie respectate de covoarele PVC de trafic intens :
Caracteristica
Unitate de masura
Valori admisibile
Grosime
mm
2,5 3
Rezistenta la foc
Neinflamabil , clasa C1
Grad de gelifiere
Fara fisuri sau crapaturi
Absorbtia la apa
mg/cm 2
1,4 1,7
Rezistenta la uzura
g/cm2
0,0003 0,0005
Rezistenta la tractiune
- longitudinal
N/mm2
7,3 7,7
- transversal
7,1 7,3
Elasticitatea
mm
0,7 0,8
Rezistenta la
mm
0,8 0,9
compresiune
Duritatea
Grade
70 - 71
Previziunile acestui subcapitol se refera la conditiile tehnice privind executarea
pardoselii din PVC .
Structura pardoselii
Pardoselile din PVC se executa dupa cum urmeaza:
-

se foloseste pentru covorul din pvc adeziv adecvat, Prenadez sau similar
aprobate, si se intinde pe sapa din ciment;

plinta este din lemn de stejar sau PVC fixate in cuie sau in suruburi;

Paroseala din pvc lipita cu adeziv se poate executa cu sau fara elemente de etansare.
In incaperile cu instalatii de apa si current este obligatoriu sa se etanseze imbinarile de
la pardoseala cu o banda din PVC.
Executarea finisajului pentru pardoseala
In ncperile n care urmeaz s se monteze dalele sau covorul se va asigura, nainte
de montarea mbrcminii, un regim climatic cu temperatura de cel puin + 16 oC i
umiditatea relativ a aerului de maximum 60%.
Acest regim se va menine n tot timpul executrii mbrcminii pardoselii i cel puin 30
zile dup terminarea acestei operaiuni, dac ntre timp nu s-a trecut la regimul de
exploatare normal a ncperilor.
Umiditatea stratului suport din mortar de ciment sau beton, n cazul lipirii covorului sau
dalelor cu prenadez 300 sau similar aprobate, nu trebuie s depeasc 3 % (n
procente de greutate). Msurarea exact a umiditii stratului suport se face cu ajutorul
aparatului tip Higrodette (bazat pe principiul variaiei rezistivitii electrice a
materialelor n funcie de umiditate lor sau cu un alt aparat similar.
In lipsa acestui aparat, umiditatea stratului suport se poate verifica astfel:

12

cu ajutorul unei pensule curate se aplic pe o poriune mic (circa 2 x 5 cm) din
suprafaa stratului suport, o soluie de fenolftalein n alcool, n concentraie de 1
%, dac poriunea respectiv se coloreaz n violet sau n roz intens, stratul suport
are o umiditate mai mare de 3 %;

Suprafaa stratului suport din mortar se va rzui cu ajutorul unei rachete metalice pentru
nlturarea eventualelor resturi de mortar i de material provenit din zugrveli. In cazul
cnd dup aceast operaie rmn bavuri sau urme n relief, acestea se vor ndeprta
cu o piatr abraziv. Praful se va nltura, cu mtura, din ntreaga ncpere, acordnduse o atenie deosebit colurilor intrnde. Pentru ndeprtarea complet a prafului se va
cura apoi suprafaa cu o perie cu prul scurt.
Din acest moment ncperea n care se lucreaz se nchide, interzicndu-se accesul
persoanelor strine, iar muncitorii care execut lucrrile vor purta nclminte curat cu
talp moale; este interzis folosirea acestei nclmini n afara ncperilor respective.
Atunci cnd suprafaa stratului suport prezint neregulariti frecvente, ntreaga
suprafa, dup frecarea cu piatr abraziv, se va corecta printr-o gletuire subire
(maximum 1,5 mm grosime). In cazul unor adncituri izolate este suficient o chituire
local.
Pregatirea covoarelor pentru aplicare
Pentru montare, covorul se va croi n conformitate cu un plan de montaj, ntocmit n
prealabil, cu respectarea urmtoarelor criterii:
-

fiile de covor se vor aplica paralel cu unul din pereii ncperii, cu rosturile dintre
ele orientate n direcia de circulaie maxim i dac este posibil i n direcia
principalei surse de lumin natural;

rosturile perpendiculare pe peretele care cuprinde ua nu trebuie s cad n


dreptul golului uii;

dac n cele dou ncperi alturate se monteaz acelai tip de covor cu fia nu
se va ntrerupe n dreptul uii; cnd n dou ncperi alturate fiile cu culori
diferite sau la racordarea cu o pardoseal de alt natur, atunci rostul dintre fiile
colorate diferit sau rostul de racordare a celor dou tipuri de pardoseli se va plasa
la mijlocul grosimii foii uii;

se va urmri repartizarea cea mai economic a fiilor de covor n ncperea cu


minimum de rosturi i de fii mai nguste de 50 cm;

Covorul va fi adus n ncperile n care va fi montat, se va derula sulul i se va tia


n fii, cu 23 cm mai lungi dect dimensiunea respectiv a ncperii. Pentru
valorificarea capetelor de material, rmase dup tierea fiilor la dimensiunile
necesare, se admite ca o fie s se realizeze din dou pri, nu mai mult de una
pentru o ncpere. Fia nndit se va amplasa lng perete, de preferin opus
uii sau ferestrei i cu rostul de nndire ntr-o poziie ct mai puin expus
circulaiei.
Fiile tiate se vor aeza n poziiile de montare i se vor lsa desfurate timp
de minimum 24 ore, pentru aclimatizare i n acelai timp pentru eliminarea
tensiunilor interne aprute n material datorit ederii n sol a covorului.
13

Dup aclimatizare, fiile de covor vor fi croite definitiv cu 23 mm mai scurte fa


de profilul peretelui;

La nie, radiatoare, sobe, palei de ui, n dreptul evilor de instalaii etc, fiile
covor se vor tia i ajusta dup conturul respectiv, utiliznd un cuit pentru croit.

Lipirea covorului cu adeziv


-

Inainte de aplicarea adezivului, att suprafaa stratului suport, ct i capetele


fiilor de covor, se vor cura bine de praf, cu ajutorul unor perii i al unei crpe.
De asemenea, se va cura bine nclmintea muncitorilor i nu se va circula cu
ea n afara ncperilor n care se lucreaz.

- Fiile de covor curate, vor fi aezate din nou (nelipite) n poziie de montaj, cu
margini longitudinale petrecute pe o lime de circa 2 cm ncepnd cu ultima fie
aezat se apuc unul din capetele fiilor i se aeaz peste captul opus, astfel
ca cele dou jumti ale fiecrei fii s se suprapun, iar spatele covorului va fi
la exteriorul fiecrei bucle astfel formate.

Pentru lipirea cu adeziv se va ncepe cu fia de covor de lng peretele cel mai
apropiat de ua de acces din ncpere.

Se va aplica cte un strat adeziv, de ctre doi muncitori, concomitent, att pe


jumtile fiilor de covor ntoarse ct i suprafaa stratului suport care a rmas
astfel neacoperit; de-a lungul tuturor marginilor longitudinale ale fiilor de covor
ct i a marginilor nnditurilor se va lsa cte o zon de cca 5 cm lime, neuns
de adeziv, pentru a mpiedica, n aceast faz, lipirea covorului n dreptul
marginilor.

Adezivul se va aplica n strat subire (0,2000,250 Kg/mp pentru fiecare strat) i ct


mai uniform; nu se admit aglomerri (cuiburi de adeziv).
La poriunile curbe din dreptul buclelor formate de fiilor de covor, pentru a putea
urmri curbarea buclei, adezivul se va aplica cu muchia larg a unei buci
dreptunghiulare de covor PVC tiate la dimensiunile 2 x 12 cm.
Aplicarea adezivului att pe stratul suport ct i pe spatele fiilor de covor din PVC se
va face cu ajutorul unui paclu dinat, care se va trage n contact cu suprafaa pe care
se aplic adezivul, astfel ca n urma lui s rmn numai cantitatea de adeziv care
trece printre dini; paclul se va ine nclinat fa de direcia de ntindere a adezivului n
aa fel ca excesul de adeziv s se preling pe lng marginea spaclului, spre partea
nc neuns cu adeziv.
Adezivul se va aplica n strat subire i ct mai uniform; nu se admit aglomerri (cuiburi)
de adeziv. Cantitatea total de adeziv va fi de circa 0,700 Kg/mp, adic cte circa 0,350
Kg/mp, att pentru stratul suport ct i pentru fia de covor.
-

Circulaia direct pe stratul suport uns cu adeziv este interzis; nu se va face pe


fiile de covor gata lipite sau pe petice curate (neunse) de material, care se pot
aeza pe stratul suport.

14

Lipirea covorului se va face dup 2040 minute de la aplicarea adezivului, interval


de timp necesar pentru zvntarea excesului de solvent din adeziv, care variaz n
funcie de umiditate i gradul de ventilaie a ncperii.

O indicaie asupra momentului potrivit pentru lipire, se obine prin aplicarea


degetului uscat pe stratul de adeziv; se consider c lipirea se face numai atunci
cnd degetul nu mai este murdrit i se simte o oarecare aderen.

Jumtate de fii de covor care au fost unse se vor aeza peste suprafeele
respective ale stratului suport, care i ele au fost unse. Aceast aezare s se fac
dintr-o dat, exact pe locul indicat, deoarece deplasrile ulterioare ale fiilor de
covor nu mai pot fi fcute fr a provoca deteriorri ale adezivului.

Aceast aezare a fiilor de covor prin lipire se va face pe poriuni mici i n mod
succesiv pentru a evita prinderea de aer sub fia de material. Contractorul va presa
manual fiecre fie n parte; operaia de presare se va face de la mijlocul fiei de
covor ctre marginile ei i din axul fiei de covor ctre marginile sale.
In cazul folosirii cuitului pentru croit, sub poriunea de suprapunere a fiilor de covor
se vor aeza nite benzi (straifuri) din aceleai materiale, cu o lime de cca 5 cm care
vor fi plasate cu faa n jos; aceste benzi au rolul s mpiedice lipirea fiilor cu adezivul
din dreptul rostului i s ajute la tierea ulterioar a covorului.
-

Dup lipirea tuturor fiilor de covor pe fiecare jumtate de camer, pardoseala se


va presa cu un rulou metalic (cu mner lung), avnd greutatea de 2530 Kg,
lungimea de 4050 cm i diametrul de 1215 cm; ruloul este mbrcat la exterior
cu un bandaj elastic din cauciuc moale, avnd grosimea de 1,52 cm (pentru
lipirea covorului).

in cazul suprafetelor mici, in lipsa acestui rulou, pardoseala se va presa cu mna


prin intermediul unei crpe.

Eventualele urme de adeziv rmase pe suprafaa covorului se vor ndeprta


imediat, dup fiecare operaie de lipire, prin frecare cu o crp aspr i uscat,
dac curarea nu se face imediat, suprafaa covorului va rmne ptat.

Lipirea fiilor de covor n cea de-a doua jumtate a ncperii se va face conform
instructiunilor artate mai sus.

Dup minimum 24 ore de la lipirea covorului, marginile petrecute ale fiilor de


covor rmase nelipite, se vor tia i lipi.

Tierea se va face ncepnd din apropierea unui perete i se va executa prin


tragere, avndu-se grij ca platbanda de ghidare s fie permanent n contact cu
muchia covorului. La capetele covorului dinspre perei, la care nu ajunge lama
cuitului de mai sus, tierea se va face cu ajutorul cuitului pentru croit.

Dup tiere se vor nltura traifurile, se vor ridica (rsfrnge) marginile fiilor, se
va cura bine din nou suprafaa stratului suport i se va aplica adezivul cu grij,
att pe stratul suport i pe marginile covorului.

Se va evita introducerea adezivului pn la linia de ntlnire covor strat suport


pentru a nu se produce aglomerri de adeziv.
15

Cu ajutorul unor distaniere de lemn se vor menine rsfrnte marginile covorului


timp de 2040 minute, necesar evaporrii excesului de solvent, dup care se vor
aplica pe stratul suport i se vor presa puternic cu ajutorul unui dispozitiv special
de predare, al unei role de circa 20 cm lungime sau n lipsa acestora, cu partea
lat a unui ciocan de 5001000 gr.

Dup lipirea marginilor covorului la fiecare rost, suprafaa pardoselii se va cura


de toate urmele de adeziv nou aprute.

In cazul ncperilor pentru care fiile de covor necesare rezult mai scurte de 4 m,
aplicarea adezivului i lipirea covorului se va face ntr-o singur etap pe ntreaga
suprafa a pardoselii; fiile aezate anterior pe stratul suport pentru aclimatizare, se
vor ridica i depozita ntr-o ncpere alturat cu faa n jos i peste hrtii curate, pentru
a se putea aplica adezivul pe ntreaga suprafa a stratului suport i a fiilor de covor.
Modul de aplicare a adezivului, timpul necesar pentru evaporarea excesului de solvent,
modul de tiere a marginilor longitudinale, precum i modul de lipire a rosturilor vor fi
aceleai ca i la lipirea covorului pe jumti de ncpere.
Operaia de lipire se va executa de doi muncitori care apuc fia de ambele capete i
o aplic cu atenie exact pe locul respectv, conform planului de montaj, dintr-o singur
dat deoarece deplasrile ulterioare ale fiei sunt dificile i se produc defeciuni.
Montarea plintelor
a) Pentru montarea plintelor de lemn se vor aeza de la turnarea stratului suport, lng
perete, dibluri tronconice de lemn de brad fixate ci gips in caviatatile pregatite din
perete, la distana de 40 - 50 cm unul de altul.
Alternativ: diblurile din plastic se pot fixa in perete, pe care se insurubeaza
pervazurile din lemn.
b) Plinta din PVC: in loc de plintele din lemn se pot folosi plintele din PVC. Se vor
prinde ca mai sus.
c) Plinte PVC din acelasi material ca cel de pe pardoseala ;se vor monta conform
instructiunilor producatorului .
Lucrari de finisare pentru pardoselile din PVC
-

Suprafaa pardoselii din PVC i a profilelor plintelor din lemn sau PVC se va cura
de eventualele resturi de adeziv prin frecare cu o crp aspr i uscat. In cazul
adezivului prenadez 300, petele mai rezistente se vor cura cu diluant prenadez
300 sau toluen, prin frecare cu o crp aspr. In timpul acestei operaii se vor ine
ferestrele deschise.

In cazul adezivului poliacetal de vinil, dispersie apoas (Aracet), petele mai


rezistente se vor nmuia cu ap circa 30 minute dup care se vor cura cu o crp
aspr.

Pentru ndeprtarea prafului se va terge suprafaa pardoselii din PVC cu o crp


moale, umed i bine stoars, dup 15 minute se va aplica pe suprafaa pardoselii
din PVC un strat subire i uniform din cear pentru parchet Victoria sau similar
aprobate. Ceara se va lsa s se usuce timp de circa 60 minute, dup care cu o
16

alt crp moale, curat i uscat, se va freca uor suprafaa pardoselii din pvc
pn la lustruirea complet; n cazul lipirii covorului pvc cu adeziv poliacetat de
vinil, dispersie apoas (Aracet), aceast operaie se va efectua dup minimum 16
ore de la lipire.
-

Curarea i ndeprtarea prafului cu crpe, si chiar mai mult cand se folosesc


mecanice de curatire, se va face numai dup ce se constat lipsa solvenilor
inflamabili, ntruct exist pericolul formrii electricitii statice i deci posibilitatea
producerii unui incendiu sau explozii.

Pardoseala poate fi dat n folosin imediat dup lustruirea covorului, n cazul


lipirii cu Prenadez 300, n cazul lipirii cu poliacetat de vinil, dispersie apoas
(Aracet) darea n circulaie se poate face dup minimum 16 ore de la lipirea
covorului.

Conditii tehnice de calitate


Pe parcursul executrii lucrrilor Contractorul si Proiectantul vor verifica n mod special
respectarea urmtoarelor condiii:
a) covorul trebuie s fie lipit pe toat suprafaa, iar la ciocnirea uoar cu un ciocan
de zidar s prezinte un sunet plin, nu se admit coluri i margini nelipite sau
umflturi;
b) fiile din PVC trebuie s fie bine alturate, nu se admit rosturi mai mari de 0,5 mm
lime la covor i mai mari de 0,4 mm lime la dale i nici denivelri la rosturi;
c) suprafaa pardoselii trebuie s fie complet plat i neted, nu se admit poriuni n
relief sau adncituri;
d) suprafaa pardoselii trebuie s fie curat, lustruit, nu se admit pete;
e) racordrile la pardoseli de alt natur, strpungerile, obiectele fixate pe stratul
suport, etc trebuie s fie bine psuite la croire.
1.4.7.

Pardoseli PVC pentru salile de sport

Caracteristicile materialelor
Caracteristicile care trebuie respectate de covoarele PVC :
- Sunt alcatuite dintr-un strat suport si un strat de uzura , trebuie sa fie tratate
antibacterial iar suprafata sa fie prezzuta cu o spuma poliuretanica care sa evite
aplicarea unui strat de lustruire .
CARACTERISTICA TEHNICA
CERINTE
Luciu
< 12
Alungire
5mm
Revenire la alungire
> 90 %
Rezistenta la abraziune
< 0.8 g
Frecare
80<standard<105
Stabilitate dimensionala
< 0.01
Grosime strat uzura
0.55 mm
17

Grosime totala
Greutate

3.6 mm
3.15 kg / mp

Depozitarea, temperatura si conditionare


Pardoselile din PVC pentru Sali de sport se vor depozita pentru aproximativ 24 de ore
la temperatura camerei sau nu sub 15C si peste 27C. aceasta temperature trebuie
mentinuta pentru cel putin 48 de ore inainte si in timpul punerii si pentru cel putin 24 de
ore, dupa finalizarea lucrarilor. Materialul se va verifica inainte de punere in caz ca
exista defecte si se va conditiona inainte de aderenta la stratul support pentru minim 2
ore. Materialul se va taia pe lungime si se va intinde pentru conditionare. Contractorul
trebuie sa se asigure ca materialul folosit pe toata suprafata provine din acelasi lot.
Stratul suport
Pardoseala de PVC se lipeste pe sapa. Covorul PVC se va lipi cu un adeziv special in
conformitate cu insrtuctiunile Producatorului.
Montarea perdoselilor din PVC pentru Sali de sport
Pardoseala din PVC trebuie montata in concordanta cu Codul de Procedura BS 8203:
2001 sau standarde echivalente romanesti.
Covorul de PVC se va intinde inainte de montaj. Contractorul trebuie sa verifice daca
toate marginile sunt drepte si paralele. Bucata adiacenta trebuie sa se suprapuna
10mm peste prima bucata. Imbinarile incrucisate trebuie taiate drepte si sa se
suprapuna aproximativ 15mm. Bucatile nu trebuie trase ci trebuie rostogolite in mijlocul
incaperii, apoi se aplica adezivul pe startul suport in concordanta cu instructiunile
producatorului.
Montajul covoarelor PVC pentru salile de sport trebuie facute in conformitate cu
instructiunile producatorului.
Masuri care se vor lua dupa finalizarea lucrarilor
Protectie
Dupa finalizarea lucrrailor pentru pardoselile din PVC se vor acoperi si proteja cu o
invelitoare adecvata de protectie.
Curatarea inainte de receptie
Pardoseala va fi curatat folosind o matura, un dispozitiv mecanic de maturare sau un
aspirator. Cand este necesar, pardoseala se va spala cu detergent neutru. Acesta se
poate face manual (pe suprafetemici) sau mecanic (pe suprafete medii si mari) folosind
o mashina mecanica cu perii. Suprafata trebuie clatite bine si uscate dupa spalare.
1.4.8.

Pardoseli din ciment sclivisit, mozaic turnat si gresie ceramica

Prevederile prezentului subcapitol se refer la condiiile tehnice privind executarea


pardoselilor din ciment sclivisit, mozaic turnat in-situ i gresie ceramic.
Executia lucrarilor de pardoseli
Alctuirea structurii pardoselilor de ciment sclivisit, mozaic turnat in-situ i gresie
ceramic, va fi:
18

a) La ciment sclivisit:
-

stratul suport format din beton B 100, simplu sau armat (executat pe paturi de
nisip, beton de egalizare, placi din beton, hidroizolatie sau izolatie termica in
subsoluri si pe terasele acoperisurilor) de 8 10 cm grosime conform prevederilor
proiectului;

mbrcmintea de 20 mm grosime din mortar de ciment sclivisit, 600 Kg la m 3


nisip;

plinte sau scafe cu margini drepte sau rotunde.

b) La mozaic turnat in-situ i gresie ceramic


-

ap din mortar de ciment, de egalizare sau de montaj de 30-50 mm grosime;

mbrcminte din mozaic turnat de cca 15 mm grosime sau gresie ceramic;

plinte monolit de mozaic turnat sau din gresie ceramic.

Executarea pardoselilor de ciment sclivisit


Stratul suport se va executa din beton marca B 100 simplu sau armat (plasa mai mic
de 0,8 pe umplutur) de 8-10 cm grosime, se vor lua rosturi la turnare la 4-5 mm
distan n ambele sensuri se va controla nivelul fa de linia de vegriz (nivel) prin fii
de beton B 100 executate la distane sub 2 m. Betonul turnat ntre fii se va nivela cu
dreptarul rezemat pe fiile de ghidaj; n ncperile cu sifoane de scurgere sau similare
se va da betonului pante de 1 pn la 1,5 % spre punctul de scurgere.
Imbrcmintea din mortar de ciment sclivisit se recomand s se execute imediat dup
turnarea stratului suport dup terminarea prizei betonului, ns nainte de ntrirea
acestuia, spre a asigura o bun legtur ntre mbrcmintea i stratul suport.
Executarea imbracamintilor din mortar de ciment sclivisit
Imbrcmintea din mortar de ciment sclivisit se vor executa dintr-un strat de mortar de
ciment de circa 20 mm grosime, cu faa sclivisit (neted sau rolat cu ajutorul unei
perii cu dini).
Prepararea mortarului se va face cu un dozaj de 600 Kg ciment la 1 mc nisip. La
nceput se va amesteca nisipul uscat i cimentul pn la obinerea unui amestec
omogen i de culoare uniform. Cantitatea de ap, care se va introduce ulterior, trebuie
s dea un mortar care s se ntind, uor cu mistria, fr s fie ns prea fluid. Mortarul
de ciment se va prepara n cantitile strict necesare care pot fi puse n lucrare nainte
de nceperea prizei.
Dac n ncperile unde se execut pardoselile sunt scurgeri de lichide, atunci se vor
prevedea pante de 11,5 % spre punctele care colecteaz aceste scurgeri.
Inainte de aplicarea mbrcminii din mortar de ciment sclivisit, suprafaa stratului
suport rigid din beton sau a planeului de beton armat va fi curat de praf, moloz,
ipsos, var, vopsele, pete de grsime, uleiuri i se va uda din abuden cu ap.
Realizarea stratului de mortar de ciment, la grosimea indicat n proiect se va face prin
turare ntre ipci de reper (martor).
19

Faa vzut sclivisit se va obine prin baterea mortarului de ciment proaspt aternut
cu mistria (pn la apariia laptelui de ciment), aruncarea pe suprafaa stratului de
mortar de ciment, nainte de nceperea prizei, a unei cantiti de ciment i sclivisirea
acestuia prin trecere cu mistria.
In cazul suprafeelor rolate se va trece rola cu dini pe suprafaa mbrcminii din
mortar de ciment, imediat dup sclivisirea ei.
Dup executarea sclivisirii, pentru a evita fisurarea datorit aciunii soarelui i curenilor
puternici de aer, mbrcmintea din mortar de ciment sclivisit, se va proteja dup
terminarea prizei, prin acoperire cu rogojini, saci goi, etc care se vor stropi cu ap timp
de 7 zile.
Pentru a se preveni fisurarea provocat de contracii, la suprafeele mari cu
mbrcmini din mortar de ciment sclivisit se vor prevedea rosturi longitudinale i
transversale. Dac proiectul nu prevede distanele dintre rosturi, atunci mbrcmintea
din mortar de ciment sclivisit se va executa n panouri cu laturile de 2,02,5 m.
Executarea pardoselilor din mozaic turnat in-situ
Stratul suport se va realiza pe un suport rigid de beton dintr-un strat de beton de poz
clasa C 7.5/10 de 30-50 mm grosime, se vor lsa rosturile la turnare la suprafeele de
max. la 2-2,5 m distan n ambele sensuri; se va controla nivelul fa de linia de vagriz
prin ipci de repere aezate la 1,5 2 m, n intervalul dintre ipci se va turna i ndesa
mortar care se va nivela cu ajutorul dreptarului; apoi se scot ipcile, iar golurile se
umplu cu acelai mortar, suprafaa fiind rugoas, se recomand ca mbrcmintea de
mozaic turnat s se execute imediat dup terminarea prizei mortarului de ap, ns
nainte de ntrirea acestuia.
Imbrcminile din mozaic turnat se vor executa dintr-un strat de mortar de ciment cu
piatr de mozaic, de mrirea i la culoarea comandat cum se specifica in proiect:
-

Imbrcminile din mozaic turnat se vor executa cu piatr de mozaic cu


granulozitate continu sau discontinu, de aceeai provenien i culoare sau de
provenien i culori diferite. Cnd se va folosi piatra de mozaic de provenien
diferite, rezistena la uzur a acestora trebuie s fie egal.

Cantitatea de ciment va fi de 600 Kg la 1 mc de piatr de mozaic. Pentru coloarea


stratului de mortar de ciment cu piatr de mozaic se pot aduga colorani minerali
sau cimenturi colorate n proporie de cel mult 5 % din greutatea cimentului.

Cnd pentru colorare sunt necesare cantiti mai mari de colorani minerali (pn la
15% din greutatea cimentului), se vor face ncercri prealabile, pentru a se stabili
amestecul optim, care s nu conduc la scderea rezistenelor mortarului de ciment cu
piatr de mozaic.
Prepararea mortarului de ciment cu piatr de mozaic se va face amestecnd nti bine,
n stare uscat, cimentul i colorantul, amestec care apoi se rstoarn peste piatra de
mozaic aezat n prealabil pe o platform, dup care se amestec bine cu lopata,
pentru a se asigura rspndirea uniform a granulelor de mozaic n mas. Apoi se va
aduga apa necesar pn se va obine un mortar care s se ntind uor, fr a fi prea
fluid.
20

Imbrcminile din mozaic turnat se vor executa plane i orizontale. In ncperi


prevzute cu sifoane de pardoseal sau cu guri de evacuare, mbrcminile din
mozaic turnat se vor executa cu pante de 11,5 %, spre punctele de scurgere.

Dup ntinderea mortarului de ciment de poz, se va turna tot ntre ipci de reper,
mortarul de ciment cu piatr de mozaic ntr-un strat standard de 15 mm grosime.

Stratul de mortar de ciment cu piatr de mozaic se va ntinde cu mistria i nivela cu


dreptarul, dup care se va compacta cu dosul mistriei grele pn va apare laptele
de ciment la suprafa. Se vor scoate ipcile de ciment cu piatr de mozaic, dup
care stratul se va ndesa cu cilindre metalice sau cu mistria de mozaicar. La
ntinderea mortarului de ciment cu piatra de mozaic se va urmri distribuia
uniform a pietrei de mozaic ca desime i mrime a granulelor.

Imbrcminile din mozaic turnat se pot executa ntr-o singur culoare sau cu
desene (carouri, figuri) n mai multe culori, n conformitate cu detaliile din proiect.

Pentru stabilirea nuanei culorii i a mrimii i uniformitii mozaicului se vor efectua


ncercri preliminare.
Cimentul obinuit se utilizeaz mpreun cu coloranii minerali pentru obinerea culorilor:
rou, negru i cenuiu iar cimentul alb pentru culorile alb, galben, verde i albastru.
La mbrcminile cu desene, acestea se vor obine folosind abloane din ipci sau
tabl de forma desenului cerut. In interiorul acestor abloane se va turna stratul de
mortar din ciment cu piatra de mozaic de alt culoare pe locurile din suprafaa
mbrcminii rmase neumplute cu mortar.
Dup turnarea stratului de mortar de ciment cu piatra de mozaic i terminarea prizei,
pentru a se evita fisurarea datorit uscrii prea rapide din cauza curenilor de aer sau a
aciunii soarelui (cnd mbrcmintea din mozaic turnat se execut la exterior terase,
balcoane), mbrcmintea din mozaic turnat se va proteja n primele zile de la turnare
prin acoperire cu rogojini, saci de hrtie sau rumegu de brad n grosime de 2040
mm), care se vor uda periodic cu apa, asigurndu-se la suprafaa pardoselii o stare de
umiditate care se va menine pn la frecarea mbrcminii.
Nu se va utiliza rumegus de stejar sau alte reziduri, deoarece pateaza suprafata
imbracamintii.
Bordurile si prervazele se vor executa tot din mozaic, cu aceeai compoziie, dar avnd
o alt culoare dect cmpul mbrcminii.
Finisarea suprafeei mbrcminilor din mozaic turnat se va face prin frecare, lefuire,
ceruire i eventual lustruire sau prin buciardare, cnd aceast operaie este prevzut
n graficul pentru finisaje al proiectului.
Predarea se va face n mod obligatoriu dup 46 zile de la turnarea mortarului de
ciment cu piatr de mozaic, dup ce acesta a cptat o rezisten suficient pentru a nu
disloca piatra de mozaic la frecare. Intervalul de timp optim, dup care se va putea
executa operaia de frecare se va determina pe baza probelor care se fac pe
mbrcmintea de pardoseal respectiv.

21

Frecarea se face cu maina de frecat sau manual, cu piatr abraziv, prin frecare se
nltur poghia de ciment aderent pe faa mozaicului i granula de mozaic devine
aparent totodat se corecteaz micile denivelri, nlturndu-se toate asperitile de
pe faa mozaicului. In tot timpul frecrii, suprafaa mbrcminii din mozaic turnat se
menine umed. A doua frecare, denumit lefuire, se va face cu o piatr abraziv cu
granulaie fin, pn la netezirea perfect, udndu-se suprafaa pardoselii continuu cu
ap.
In timpul frecrii, mai ales cu maina, se va avea n vedere c operaia de frecare s se
fac n mod uniform pe ntreaga suprafa a pardoselii, astfel nct o poriune s nu fie
frecat mai mult dect cealalt.
Dup ce mbrcmintea din mozaic turnat este lefuit sufrafaa se va cura de pasta
rezultat de la frecare (lefuire cu rumegu uscat, care se va mtura sau prin alte
procedee, apoi se va spla suprafaa cu ap curat i se va lsa s se usuce dup care
se va cerui cu cear de parchet i se va lustrui.
Inainte de ceruire se poate executa o lustruire cu sare de mcri (oxalat, acid de
potasiu), cu ajutorul unei buci de psl.
In ncperi cu suprafaa pardoselii mai mari de 9 mp pentru a se prentmpina fisurarea
mortarului de ciment cu piatra de mozaic se va turna n panouri cu suprafee de
maximum 2 m2, desprite fie prin rosturi de turnare, fie prin benzi, care se umplu apoi
cu mortar de ciment cu piatr de mozaic cu aceeai compoziie, dar de culoare diferit.
In locul benzilor de mortar de ciment cu piatr de mozaic se pot folosi baghete de sticl
aezate pe muchie, cu faa superioar la nivelul mbrcminii de pardoseal.
In cazul mortarelor de ciment cu piatr de mozaic preparat cu ciment alb, se mai
adaug i 1525 % ciment obinuit (n volume fa de cimentul alb) pentru a se evita
apariia fisurilor datorit contraciilor.
Executarea pardoselilor din gresie ceramica
Imbrcminile din plci din gresie ceramic se vor executa pe un strat suport rigid din
beton sau pe un planeu de beton armat.
Plcile din gresie ceramic se vor monta, pe stratul suport rigid din beton sau pe
planeul de beton armat, prin intermediul unui strat de mortar de ciment de poz, avnd
dozajul de 300350 kg ciment la 1 m 3, n grosime de 30 50 mm sau pe un strat de
adeziv aplcat pe sapa sclivisita.
Inainte de montare, pentru evitarea absorbiei de ap din mortarul de poz, plcile din
gresie ceramic se vor menine n ap timp de 23 ore.
Pentru evitarea cumulrii efectelor deformaiilor difereniate, ntre ansamblul de
pardoseal mbrcmintea din plci din gresie ceramic i mortarul de ciment de poz
cu restul suprafeei, stratul suport rigid din beton format din sapa si placi de beton
armat ct i conturul pereilor adiacenti, stlpilor, se vor lua msuri care s permit
deformarea acestora independent.
In cazul n care se aplic mbrcmintea de pardoseal i mortarul de ciment de poz
direct pe planeul de beton din elemente prefabricate care i-au consumat
deformaiile reologice sau pe planee turnate monolit, la care montarea pardoselii se
22

face dup 90 zile de la turnare. Imbrcmintea din plci de gresie ceramic se poate
aplica direct dup o prealabil preumezire a plcii de beton.
In cazul n care se aplic mbrcmintea de pardoseal pe planee crude sau pe
straturi suport din beton, ntre acestea i pardoseal se va prevedea un strat de
ntrerupere a aderenei hrtie, folie de polietilen, etc.
La prepararea mortarului de ciment de poz se va utiliza ciment cu nmuiere normal de
tipul Pa 35 i nisip 03 mm (la care parteafin sub 0,2 mm s nu depeasc 1/3) n
amestec cu 1 parte ciment la 3,54 pri nisip. Nu se vor utiliza cimenturi cu ntrire
rapid (P40, etc).
Mortarul de ciment sau adezivul pentru montarea plcilor din gresie ceramic se va
prepara la faa locului, n cantiti strict necesare i va avea o lucrabilitate plastic
vrtoas, factorul ap ciment fiind de maximum 0,5.
Aezarea plcilor se va face montndu-se la nceput plcile reper.
Plcile se vor monta n patul de mortar astfel pregtit, n rnduri regulate, cu rosturi de
23 mm ntre plcile din gresie ceramic.
Dup aezarea plcilor pe o suprafa corespunztoare razei de aciune a minii
muncitorului (circa 60 cm lime), la plcile la care se constat denivelri se adaug sau
se scoate local din mortarul de ciment de poz. Apoi se face o verificare a planeitii
suprafeei cu un dreptar aezat pe diagonalele suprafeei executate i ghidat dup
nivelul poriunii de pardoseal executat anterior, ndesndu-se atent plcile n mortarul
de ciment de poz, prin batere uoar cu ciocanul peste dreptar, astfel nct striurile de
pe spatele plcilor s ptrund n masa de mortar i s se asigure planeitatea
suprafeei.
Operaia se contin n acest mod pe toat suprafaa care se execut ntr-o zi de lucru.
Apoi ntreaga suprafa se inund cu lapte de ciment fluid pentru ca aceasta s intre
bine n rosturi, hidratnd i mortarul de poz.
Umplerea rosturilor se va face la 35 zile dup montarea plcilor din gresie ceramic,
iar n intervalul de la montare i pn la rostuire pardoseala nu va fi dat n circulaie
i se va umezi prin stropire cu apa cel puin o dat la 24 ore.
Curarea mbrcminii din plci din gresie ceramic de excesul de lapte de ciment se
va face prin aternere de rumegu de lemn uscat, dup dou ore de la inundarea cu
lapte de ciment i prin mturarea rumeguului.
Imbrcmintea din plci din gresie ceramic nu se va freca pentru finisare, ci dup
curarea cu rumegu de lemn se va terge cu crpe nmuiate n ap i apoi se va
cerui.
Plcile din gresie ceramic se vor monta simplu sau n conformitate cu desenele din
proiect cum este indicat de Proiectant si Consultant.
La intersecia pardoselii cu elementele verticale sub plinte se vor realiza interspaii
de 510 mm care se vor umple cu un material elastic.
In cazul suprafeelor mari se recomand realizarea unor rosturi de dilatare la circa 30
mp sau 6m, funcie de modularea structurii.
23

Executarea scafelor si plintelor


-

La mbrcminile din mortar de ciment sclivisit se vor executa scafe de 100150


mm nlime, turnate din mortar de ciment sclivist cu dozajele i n condiiile
tehnice indicate la aceste mbrcmini.

La mbrcminile din mozaic turnat scafele sau plintele se vor executa turnate pe
loc sau vor fi prefabricate din beton mozaicat. Ele nu se vor aeza peste tencuial,
ci direct pe perete, prin intermediul unui strat din mortar de ciment.

Scafele sau plintele din mozaic turnate pe loc se vor executa cu dozajele i n
condiiile tehnice indicate in paragrafele privind mbrcminile din mozaic turnat
(vezi mai sus). Inlimea scafelor sau plintelor va fi de 100150 mm, iar grosimea
lor va fi astfel stabilit nct s depeasc faa tencuielii de 58 mm.

- La mbrcminile din plci din gresie ceramic se vor monta elemente de


racordare (coluri speciale interne si externe, socluri, scafe) pentru a curata usor
imbinarile dintre pereti si pardoseli, fixate cu mortar de ciment astfel nct s
depeasc faa tencuielii cu 58 mm. In cazul in care se tencuiesc si peretii in
aceeasi incapere, capatul superior al scafei trebuie sa fie in perfecta linie cu
marginea exterioara a faiantei.

Conditii tehnice de calitate


In timpul executrii mbrcminilor din beton de ciment turnat monolit se vor face
urmtoarele verificri:
-

se va controla timpul de lucru pentru un ciclu de turnare (de la turnarea apei n


betonier pn la terminarea punerii betonului n oper), acest interval de timp nu
trebuie s depeasc o or pe timp clduros i o or i jumtate pe vreme
rcoroas.

Se va verifica lucrabilitatea betonului, determinat prin metoda trasrii cu trunchiul


de con avnd nlimea de 30 cm.

Se va verifica respectarea condiiilor tehnice de calitate prevzute n STAS STAS


2560/3-84.

Pentru lucrrile gsite necorespunztoare, Consultantul va da dispoziii de antier


pentru remediere sau refacere.

1.5.

CONTROLUL CALITATII

1.5.1.

Verificarea inainte de inceperea lucrarilor

Existenta procedurii tehnice de excutie


documentatia de calitate a constructorului;

pentru

lucrari

de

pardoseli

in

Existenta certificatelor de calitate pentru materiale;

Incheierea lucrarii executate anterior (existenta procesului verbal de receptie


calitativa pentru stratul suport);

Incheierea lucrarilor de instalatii a caror executare ulterioara ar putea


degrada pardoselile;
24

Agremente tehnice ale Consultantului pentru produse si procedee noi;

Existenta proiectului tehnic si a detaliilor de executie pentru pardoseli;

Existenta personalului de executie specializat pentru lucrari de pardoseli.

Atunci cand stratul suport este un planseu de beton este necesar sa fie
asigurata curatarea si spalarea lor cu apa inainte de executia pardoselilor.
Pentru platformele de la intrari etc.: Atunci cand stratul suport este din pamant
trebuie verificat ca straturile successive de umplutura sa nu fie mai groase de
15 20 cm, sa fie bine compactate si udate; stratul de sub pardoseala va fi
realizat din pietris ciuruit sau agregate marunte si nisip necesare pentru ruperea
capilaritatii.
-

Izolarea conductelor de instalatii care strapung pardoseala;

Acoperirea cu mortar de ciment a conductelor de instalatii electrice care se


monteaza sub pardoseli pentru a se asigura protejarea lor;

Depozitarea corespunzatoare a materialelor pe santier:

1.5.2.

Verificari in timpul executiei lucrarilor

A) Pentru executarea stratului suport din sapa de ciment trebuie verificat daca:
-

sapa de egalizare se realizeaza din mortar de ciment de clasa


avand consistenta de 5 cm masurata pe conul etalon;

M 10 T

se respecta procedura tehnica de executie;

se respecta detaliile proiectului in ceea ce priveste grosimea, planeitatea si


pantele sapei executate;

daca s-au prelevat probe de mortar de ciment pentru incercarea lor intr-un
laborator autorizat;

daca fixarea pe stratul suport este corespunzatoare;

turnarea sapei se face in panouri de max 2,5 mp separate prin rosturi


longitudinale si transversale;

se realizeaza compactarea sapei prin baterea mortarului de ciment cu


dreptarul si mistria pana la aparitia laptelui de ciment la suprafata;

se realizeaza protejarea suprafetelor pentru evitarea aparitiei


acoperirea cu rogojini care se vor mentine umede timp de 7 zile;

ca grosimea maxima a sapei sa nu fie mai mare de 3 cm.

fisurilor

B) Pentru executia stratului de uzura trebuie urmarita:


-

respectarea proiectului si a detaliilor de executie;

respectarea fisei tehnice a produsului folosit, care reprezinta instructiunile


producatorului pentru montaj.

25

1.5.3.

Verificarea la sfarsitul executiei lucrarilor de pardoseli

Existenta si continutul certificatelor de calitate pentru materiale;

Existenta si continutul proceselor verbale de lucrari ascunse;

Aspectul vizual al pardoselilor la terminarea lucrarilor;

Gradul de aderenta al stratului de uzura la stratul suport;

Existenta rezultatelor la incercarile efectuate si consemnarea lor.

26