Ba 2 Partea A 4a PDF

B.A.
II
CAZURI SPECIALE DE
CALCUL LA FORŢĂĂ
TĂIETOARE
Rezistenţa la STRĂPUNGERE
Ă
(
(POANSONARE) )
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat
B.A. II Modul de cedare la STRĂPUNGERE
Dacă o forţă concentrată importantă este aplicată pe o placă de beton,

cedarea se produce după o suprafaţă înclinată, atunci când rezistenta
la întindere
î i a betonuluii după
ă direcţia
i i eforturilor
f i principale
i i de
întindere este depăşită. Ruperea este bruscă, fără avertizare.
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Catedra Construcţii de Beton Armat 2
B.A. II Modul de cedare la STRĂPUNGERE
Fenomenul de poansonare apare de asemenea şi în cazul plăcilor fără

grinzi rezemate direct pe stâlpi (denumite PLANŞEE DALĂ), precum
şii în
î cazul stâlpilor
â i fundaţi
f i pe radiere
i (î fapt
(în f planşee dală
ă întoarse).
î )
Suprafaţa de rupere are o formă tronconică, unghiul de înclinare al

generatoarei fiind de cca. 26°. Acest unghi
g g poate
p varia şşi p
poate să fie
mai mare dacă placa este slab armată sau dacă are grosime variabilă.
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

B.A. II Capacitatea la STRĂPUNGERE
Rezistenţa la străpungere a unei plăci de

g
beton este strâns legată de:
Aria suprafeţei de cedare
Rezistenţa la întindere a betonului
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Pentru a spori capacitatea de poansonare se pot

adopta următoarele măsuri:
Utilizarea unui beton de clasă superioară
Majorarea suprafeţei de cedare prin:
Îngroşarea
g plăcii
p
Creşterea suprafeţei de rezemare prin:
Mărirea secţiunii
ţ stâlpului
p şşi/sau
Dispunerea unor capiteluri
P
Prevederea
d unor sisteme
it de
d armare
transversală, care să “coasă” suprafaţa de
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA fi
fisurare.
Sporirea capacităţii de poansonare prin:
Îngroşarea plăcii
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
Dezavantaj: creşte semnificativ greutatea proprie a plăcii
Mărirea secţiunii stâlpului
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
Dezavantaj: Diminuarea suprafeţei utile
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN
Rolul capitelurilor: măresc suprafaţa de rezemare

Forme uzuale de capitel
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
Dezavantaj: Un cofraj şi o armare mai complicate

Diverse sisteme de armare transversală
a) etrieri deschişi (capre) sau închişi
b) sisteme de bare înclinate
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN
c) agrafe verticale d) „scăriţe” transversale

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă din plase sudate

e) şine de gujoane cu cap f) gujoane cu dublu-cap g) secţiuni de profil dublu T
h) sisteme de tip „cap de poansonare”

realizate din profiluri metalice
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN


UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
Moduri posibile de cedare la străpungere
a dalelor cu armătură transversală
B.A. II Moduri de solicitare la STRĂPUNGERE
A. Străpungerea centrică
În cazul plăcilor rezemate pe stâlpi interiori,

interiori având deschideri egale şi
solicitate doar la încărcări verticale, momentele încovoietoare de-o
parte şi de cealaltă a stâlpului sunt aproximativ egale, astfel încât
suma momentelor din placă în jurul stâlpului este zero
zero. În consecinţă
consecinţă,
între dală şi stâlp trebuie transferată doar forţa tăietoare.
ΔM ≈ 0
Momentul neechilibrat extrem de mic nu perturbă în mod semnificativ

UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
di t ib ţi uniformă
distribuţia if ă a eforturilor
f t il tangenţiale
t ţi l din
di jurul
j l stâlpului.
tâl l i
B.A. II Moduri de solicitare la STRĂPUNGERE
B. Străpungerea excentrică
În cazul plăcilor rezemate pe stâlpi marginali sau de colţ,

colţ în zona de
îmbinare apare un moment neechilibrat care trebuie transferat de la
placă (dală) la stâlp.
ΔM = M
Distribuţia eforturilor tangenţiale

generate de momentul neechilibrat
Momentul neechilibrat perturbă substanţial distribuţia

uniformă a eforturilor tangenţiale
g ţ din jjurul stâlpului,
p , rezultând
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
astfel o distribuţie neuniformă a eforturilor de forfecare

B.A. II I. Calculul la străpungere cf. STAS 10107/0-90
Se referă doar la calculul la străpungere centrică
Verificarea la străpungere se face în secţiunea critică, care este
d t
determinată
i tă d de iintersecţia
t ţi planului
l l i median
di all plăcii
lă ii cu planurile
l il
înclinate la 45º duse de pe conturul secţiunii stâlpului
Perimetrul secţiunii critice este:
pentru stâlpii de formă

rectangulară:
U cr = 2( a + b + 2 h p )
pentru stâlpii de formă

circulară:
U cr = π ( d + h p )
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

I.1. Verificarea la străpungere a plăcilor fără armătură transversală
Verificarea la poansonare se face cu relaţia:
Q ≤ Qcap = 0 .75U cr ho Rt
unde:
Q – forţa de străpungere de calcul
U cr – perimetrul secţiunii critice
ho – înălţimea utilă a plăcii
Rt – rezistenţa de calcul la întindere a betonului
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

I.1. Verificarea la străpungere a plăcilor cu armătură transversală
Q ≤ Qcap
Qcap = 0.5 Ucr ho Rt + ∑ Aav Rat + ∑ Aai Rat sin α
Pentru a evita dezvoltarea unor eforturi de forfecare prea mari, forţa

de poansonare de calcul trebuie limitată la:
Q ≤ 1.2 Ucr ho Rt
Solicitarea la valori ale forţei tăietoare de calcul peste această limită este
asociată cu deschideri mari ale fisurilor înclinate care reduc semnificativ
contribuţia
ţ betonului la preluarea
p eforturilor de forfecare.
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

I.1. Verificarea la străpungere a plăcilor cu armătură transversală
Q ≤ Qcap
Qcap = 0.5 Ucr ho Rt + ∑ Aav Rat + ∑ Aai Rat sin α
unde:
∑ Aav – suma ariilor armăturilor verticale care traversează
suprafaţa teoretică de străpungere
∑ Aai – suma ariilor armăturilor înclinate cu unghiul α faţă de
planul
l l median
di all dalei,
d l i care traverseazăă suprafaţa
f teoretică
i ă
de străpungere;
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
Ratt – rezistenţa de calcul redusă a armăturilor transversale şi/sau
UN
înclinate
B.A. II II. Calculul la străpungere cf. EN 1992-1-1
Perimetrul de referinţă (de control)
Perimetrul de referinţă de bază se consideră la o distanţă 2,0d faţă de

aria încărcată şi se construieşte astfel încât lungimea sa să fie minimă.
c2
c1
(d x + d y )
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
u1 = π ⋅ (D + 4d ) u1 = 2 ⋅ (c1 + c2 ) + π ⋅ (4d ) d=
2
Vezi slide 22
În cazul forţelor concentrate sau al rezemărilor placă pe stâlp

situate în vecinătatea unor goluri, dacă distanţa minimă dintre
marginea golului şi conturul ariei încărcate este cel mult egală cu
6d, o parte din perimetrul de referinţă este considerată inactivă.
Gol
Gol
d=
(d x + d y )
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
2
Vezi slide 22
Prezenţa unei margini sau a unui colţ în vecinătatea ariei încărcată

reduce perimetrul de referinţă (în care nu se include lungimea
marginilor plăcii).
d=
(d x + d y )
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
2
Vezi slide 22
Înălţimea utilă a dalei este considerată constantă şi se ia egală cu

media înălţimilor utile pe cele două direcţii
dx h
dy
d=
(dx + dy )
2
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Pentru solicitarea de STRĂPUNGERE CENTRICĂ, efortul unitar

tangenţial în lungul perimetrului de referinţă “ui” considerat este:
V
ν Ed = Ed
ui ⋅ d
Pentru solicitarea de STRĂPUNGERE

Ă EXCENTRICĂ, Ă Eurocodul
EC2 ia în considerare distribuţia neuniformă a eforturilor de
forfecare şi p
pentru simplitatea
p calculului amplifică
p efortul unitar
tangenţial uniform distribuit cu un factor de neuniformitate “β ”
care depinde de distribuţia eforturilor unitare de forfecare. Astfel:
VEd
ν Ed = β ⋅
ui ⋅ d
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Factorul de neuniformitate
S evaluează
Se ă cu relaţia
i generală:
ă
u ΔMEd u
β = 1+ k ⋅ e ⋅ 1 ; e= ; W1 = ∫ e dl
W1 VEd 0
u1 – perimetrul critic de bază

k – coeficient care depinde de raportul dimensiunilor secţiunii
transversale a stâlpului; valoarea sa este funcţie de proporţia
momentului neechilibrat
W1 – este o funcţie de u1 pentru distribuţia eforturilor de forfecare
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
e – excentricitatea pe direcţia vectorului momentului neechilibrat
UN
Vezi EN 1992-1-1 pentru formulele de calcul ale termenului

Catedra Construcţii de Beton Armat
W1 pentru plăcile rezemate pe stâlpi rectangulari şi circulari. 24
Factorul de neuniformitate
Pentru structurile
P il la
l care stabilitatea
bili llaterală
lă nu depinde
d i d d de efectul
f ldde
cadru creat de sistemul dală-stâlpi (respectiv dacă există un alt sistem
structural “de contravântuire”, ca spre exemplu pereţi structurali), şi
d ă deschiderile
dacă d hid il adiacente
di t nu dif
diferăă cu maii multlt de
d 25%,
25% EC2
recomandă următoarele valori aproximative:
Stâlp
p de colţţ
Stâlp marginal Stâlp interior
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Efortul de poansonare maxim
Pentru a evita
P i zdrobirea
d bi bielelor
bi l l înclinate
î li de
d beton,
b efortul
f l tangenţial
i l
în lungul perimetrului stâlpului sau al conturului ariei încărcate u0
trebuie limitat astfel încât să nu depăşească valoarea maximă a
rezistentei
i t t i la
l străpungere:
t ă
V
ν Ed = β ⋅ Ed ≤ ν Rd ,max = 0.5 ⋅ν fcd
u ⋅d
0
u0 – perimetrul stâlpului / ariei încărcate
fcd – rezistenţa de calcul la compresiune a betonului
⎡ f ⎤ – factorul de reducere a rezistenţei betonului supus
ν = 0,6 ⎢1 − ck ⎥
⎣ 250 ⎦ unei stări de eforturi biaxiale
Dacă ν Ed > ν Rd ,max se impune mărirea suprafeţei de străpungere

fie p
prin îngroşarea
g plăcii,
p fie prin
p dispunerea
p unui capitel.
p
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

II.1. Verificarea la străpungere a plăcilor fără armătură transversală
Placa de
Pl d beton
b este capabilă
bilă să
ă preia
i solicitarea
li i de
d poansonare dacă
d ă
efortul tangenţial în lungul perimetrului de control de bază u1 nu
depăşeşte efortul capabil la forfecare al betonului simplu:
V
ν Ed = β ⋅ Ed ≤ ν Rd,c
u ⋅d1
ν Rd,c = CRd,c ⋅ k (100 ⋅ ρl ⋅ fck )1/3 ≥ ν min
CRd,,c = 0.18 / γ c = 0.12

200
k = 1+ ≤ 2,0 ; d [mm]
d
ρl = ρl ,x ⋅ ρl ,y ≤ 0,02 – ρl ,x şi ρl ,y reprezintă coeficienţii de armare longitudinală în
direcţia x şi, respectiv, y şi se calculează ca valori medii pe
o lăţime de placă egală cu lăţimea stâlpului plus 3d de o
parte şi de alta
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
ν min = 0.035 ⋅ k 1.5 ⋅ fck
0 .5

II.1. Verificarea la străpungere a plăcilor cu armătură transversală
Dacă ν Ed > ν Rd,c , capacitatea la poansonare poate fi sporită prin

dispunerea unei armături transversale, astfel încât să se evite
îngroşarea plăcii sau introducerea unui capitel. Se impune ca:
V
ν Ed = β ⋅ Ed ≤ ν Rd,cs
u ⋅d 1
⎛d ⎞ ⎛ 1 ⎞
ν Rd,cs = 0,75 ⋅ν Rd,c + 1,5 ⋅ ⎜⎜ ⎟⎟ Asw ⋅ fywd,ef ⋅ sinα ⎜⎜ ⎟⎟
⎝ sr ⎠ ⎝ u1 ⋅ d ⎠
Asw – aria armăturilor de străpungere de pe un perimetru din jurul stâlpului [mm²]

sr – distanţa pe direcţie radială între perimetrele de armături de străpungere [mm]
fywd,ef = 250 + 0.25d ≤ fywd – rezistenţa efectivă de calcul a armăturilor de străpungere [MPa]
α – unghiul între armăturile de străpungere şi planul dalei. Dacă se prevede un singur

p
rând de bare înclinate, atunci raportul ((d/sr) se ia 0,67
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN
d – media înălţimilor utile pe direcţiile ortogonale [mm]

Când armăturile de străpungere sunt necesare din calcul, din condiţia

de non-fragilitate trebuie dispusă o cantitate minimă având aria
ramurii unui etrier (sau a echivalentului său) astfel încât:
Asw ,min
(1.5 sin α + cos α ) ≥ 0.08 (fck )
(sr ⋅ st ) fywk
α – unghiul
hi l dintre
di t armăturile
ăt il ded străpungere
t ă şii armăturile
ăt il principale
i i l
(respectiv pentru etrieri verticali, α = 90° şi sin α = 1);
sr – distanţa dintre armăturile de străpungere în direcţie radială;
st – distanţa dintre armăturile de străpungere în direcţie tangenţială.

fck ,fywk exprimate în MPa.
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Perimetrul de control de la care nu mai este necesar să se dispună

armături de străpungere se determină cu expresia:
VEd
uout ,ef = β ⋅
ν Rd ,c ⋅ d
uout ,ef
uout
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Prevederi constructive:
i. Cel mai îndepărtat perimetru al armăturii de străpungere se amplasează
în interiorul p
perimetrului de control uout sau uout,ef
out ef , la o distanţă
ţ cel
mult egală cu 1,5d de acesta.
ii. Pe direcţie radială trebuie prevăzute cel puţin două perimetre de
armături de străpungere,
străpungere iar distanţa dintre aceste perimetre nu trebuie
să depăşească 0,75d.
iii. Distanţa dintre armăturile de străpungere măsurată în dreptul
perimetrului de referinţă de bază (u1) nu trebuie să depăşească 1,5d , iar
în dreptul ultimului perimetrului de armături transversale nu trebuie să
depăşească 2,0d.
iv. Distanţa dintre faţa reazemului sau circumferinţa suprafeţei încărcate şi
perimetrul cel mai apropiat de armături de străpungere nu trebuie să
depăşească
p ş 0,5d.
, Aceasta distanţă
ţ se măsoară la nivelul armăturilor
întinse.
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Prevederi constructive:
≤ 1.5d uout
A B
sr ≤ 0.75d
0 75d A B
≤ 0.5d
> 0.3d
≤ 0.5d sr ≤ 0.75d ≤ 1.5d
> 0.3d
0 3d
A - Perimetrul de referinţă de bază
B - Perimetrul de referinţă uout dincolo de care nu

mai este nevoie de armătură de străpungere
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Exemplu practic:
O placă de 260 mm grosime realizată din beton C20/25 este rezemată pe un stâlp
interior cu secţiune pătrată 300x300 mm. Placa este armată pe ambele direcţii, sus şi
jos, cu armături φ12/150, iar forţa tăietoare generată de încărcările gravitaţionale
aplicate plăcii este de VEd = 620 kN.
Să se verifice dacă betonul simplu poate prelua această solicitare şi, dacă este necesar,
să se armeze transversal placa cu şine de gujoane cu cap, având fywk = 500 MPa.
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Exemplu practic:
1) Înălţimea utilă a plăcii

12
as1,x = 20 + = 26 ⇒ d x = 260 − 26 = 234 mm
2
12
h as1,y = 20 + 12 + = 38 ⇒ d y = 260 − 38 = 222 mm
dy dx 2
⇒ d=
(
dx + dy )
= 228 mm
2
2) Coeficienţii de armare longitudinală (se calculează ca valori medii pe o lăţime de

placă egală cu lăţimea stâlpului plus 3d de o parte şi de alta)
π ⋅ φ 2 b + 2 ⋅ 3d π ⋅ 122 300 + 2 ⋅ 3 ⋅ 228

As1,x = As1,y = ⋅ = ⋅ = 1258 mm 2
4 sl 4 150
⇓
A 1258
ρ l ,x = ρ l ,y = s1,x = = 0.0045
b⋅d 1668 ⋅ 228
⇓
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
ρ l = ρ l ,x ⋅ ρ l ,y = 0.0045

Exemplu practic:
3) Verificarea efortului de forfecare la faţa stâlpului

Ca betonul din bielele înclinate să nu se zdrobească efortul de forfecare la faţa
stâlpului trebuie să nu depăşească efortul de poansonare maxim.
V
ν Ed ,u0 = β ⋅ Ed ≤ ν Rd ,max = 0.5 ⋅ν fcd
u0 ⋅ d
Deoarece deschiderile adiacente nu diferă cu mai mult de 25%, iar stabilitatea

laterală nu depinde de efectul de cadru creat de sistemul dală-stâlpi
dală-stâlpi, pentru
factorul de neuniformitate s-a adoptat valoarea aproximativă: β = 1,15
Astfel, efortul de forfecare la faţa stâlpului este:

VEd 620 ⋅ 103
ν Ed ,u0 = β ⋅ = 1.15 ⋅ = 2.61 MPa
u0 ⋅ d 2 ⋅ (300 + 300 ) ⋅ 228
Iar, efortul de poansonare maxim este:

⎡ ⎛ f ⎞⎤ f ⎡ ⎛ 20 ⎞⎤ 20
ν Rd ,max = 0.5 ⋅ν fcd = 0.5 ⋅ ⎢0.6 ⋅ ⎜1 + ck ⎟⎥ ⋅ ck = 0.5 ⋅ ⎢0.6 ⋅ ⎜1 + ⎟ ⋅ = 3.68 MPa
⎣ ⎝ 250 ⎠⎦ γ c ⎣ ⎝ 250 ⎠⎥⎦ 1.5
RSITATEA TEHNI
IVE CA
Deci: ν Ed = 2.61 MPa ≤ ν Rd ,max = 3.68 MPa

UN

Exemplu practic:
4) Verificarea efortului de forfecare în lungul perimetrului de control de bază u1

Efortul tangenţial în lungul perimetrului de control u1 este:
u1 = 2(c1 + c2 ) + 2π ⋅ 2d
u1 = 2(300 + 300 ) + 2π ⋅ 2 ⋅ 228 = 4065 mm
⇓
VEd 620 ⋅ 103
ν Ed ,u1 = β ⋅ = 1.15 ⋅ = 0.77 MPa
u1 ⋅ d 4065 ⋅ 228
Efortul de forfecare capabil al betonului simplu este:
CRd,c = 0.12 ; ρl = 0.0045 ⎫

⎪ ν Rd,c = CRd,c ⋅ k (100 ⋅ ρl ⋅ fck )1/3 ≥ ν min
200 200 ⎪
k = 1+ = 1+ = 1.94 ≤ 2,0 ⎪
⎬ ⇒ ν Rd,c = 0.12 ⋅ 1.94 ⋅ (100 ⋅ 0.0045 ⋅ 20 ) = 0.483 MPa
d 228 1/3
ν min = 0.035 ⋅ k 1.5 ⋅ fck

0 .5 ⎪
⎪
ν min = 0.035 ⋅ 1.941.5 ⋅ 200.5 = 0.422 MPa ⎪⎭
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
Deoarece ν Ed ,u1 = 0.77 MPa > ν Rd ,c = 0.48 MPa betonul simplu nu este capabil să preia
solicitarea de poansonare, astfel încât se impune armarea transversală a dalei.
UN

Exemplu practic:
5) Determinarea perimetrului de control de la care nu mai este necesar să se dispună

armături de străpungere
VEd 620 ⋅ 103
uout = β ⋅ = 1.15 ⋅ = 6470 mm
ν Rd ,c ⋅ d 0.483 ⋅ 228
u − 2(c1 + c2 ) 6470 − 2(300 + 300)
uout = 2(c1 + c2 ) + 2π ⋅ xd ⇒ x = out = = 3.68
2π ⋅ d 2π ⋅ 228
Perimetrul de control de la care nu mai

este necesar să se dispună armături de
străpungere este situat la 3,68d de faţa
stâlpului, iar cel mai îndepărtat
perimetru al armăturii de străpungere
se amplasează la o distanţă cel mult
egală cu 1,5d în interiorul perimetrului
de control uout.
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Exemplu practic:
6) Stabilirea distanţelor maxime dintre gujoane în direcţie radială şi tangenţială

Pe direcţie radială distanţa dintre perimetre nu trebuie să depăşească 0,75d,
iar distanţa dintre faţa reazemului şi perimetrul cel mai apropiat de armături
de străpungere nu trebuie să depăşească 0,5d.
sr ≤ 0.75d = 171 mm ⇒ Aleg sr = 160 mm
Distanţa dintre armăturile de străpungere

măsurată în dreptul perimetrului de
referinţă de bază (u1) nu trebuie să
depăşească 1,5d , iar în dreptul ultimului
perimetrului de armături transversale nu
trebuie să depăşească 2,0d.
st ≤ 1.5d = 342 mm
În consecinţă se vor dispune 4 perimetre de

RSITATEA TEHNI
gujoane cu cap,
cap la 70,
70 230,
230 390 şi 550 mm de
la faţa stâlpului.
IVE CA
UN

Exemplu practic:
7) Aria minimă a unui gujon
(fck )
s ⋅s 20 160 ⋅ 342
Asw ,min ≥ 0.08 ⋅ r t = 0.08 ⋅ = 26.1 mm 2
fywk 1.5 500 1 .5
8) Aria necesară a gujoanelor de pe un perimetru din jurul stâlpului

⎛d ⎞ ⎛ 1 ⎞
ν Ed,u1 ≤ ν Rd,cs = 0,75 ⋅ν Rd,c + 1,5 ⋅ ⎜⎜ ⎟⎟ Asw ⋅ fywd,ef ⋅ sinα ⎜⎜ ⎟⎟
s
⎝ r⎠ u
⎝ 1 ⎠⋅ d
⇓
ν Ed,u1 − 0,75 ⋅ν Rd,c ⎫
Asw ≥ ⋅ u1 ⋅ sr ⎪
1,5 ⋅ fywd,ef ⎪
⎪ 0.77 − 0,75
0 75 ⋅ 0.483
fywd,ef = 250 + 0.25d = 250 ≤ fywd ⎬ ⇒ Asw ≥ ⋅ 4065 ⋅ 160 = 574 mm2
⎪ 1,5 ⋅ 307
fywd,ef = 250 + 0.25 ⋅ 228 = 307 MPa⎪
⎭⎪
Dacă se aleg gujoane φ6 având aria 26,3 mm2, rezultă că pe fiecare perimetrul
sunt necesare 574/26,3 = 21,8 ≈ 22 gujoane (prea multe).
IVE
RSITATEA TEHNI
Dacă se aleg gujoane φ8 având aria 50 3 mm2, rezultă că pe fiecare perimetrul
50,3
sunt necesare 574/50,3 = 11,4 ≈ 12 gujoane.
CA
UN

Exemplu practic:
7) Soluţia de armare transversală cu şine de gujoane cu cap
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN


Ba 2 Partea A 4a PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ba 2 Partea A 4a PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

B.A.

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Dacă o forţă concentrată importantă este aplicată pe o placă de beton,

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Fenomenul de poansonare apare de asemenea şi în cazul plăcilor fără

Suprafaţa de rupere are o formă tronconică, unghiul de înclinare al

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Rezistenţa la străpungere a unei plăci de

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Pentru a spori capacitatea de poansonare se pot

Sporirea capacităţii de poansonare prin:

Sporirea capacităţii de poansonare prin:

 Mărirea secţiunii stâlpului

Sporirea capacităţii de poansonare prin:

 Dispunerea unor capiteluri

Rolul capitelurilor: măresc suprafaţa de rezemare

Sporirea capacităţii de poansonare prin:

 Dispunerea unor capiteluri

Forme uzuale de capitel

Sporirea capacităţii de poansonare prin:

a) etrieri deschişi (capre) sau închişi

b) sisteme de bare înclinate

c) agrafe verticale d) „scăriţe” transversale

Sporirea capacităţii de poansonare prin:

e) şine de gujoane cu cap f) gujoane cu dublu-cap g) secţiuni de profil dublu T

h) sisteme de tip „cap de poansonare”

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Sporirea capacităţii de poansonare prin:

În cazul plăcilor rezemate pe stâlpi interiori,

Momentul neechilibrat extrem de mic nu perturbă în mod semnificativ

În cazul plăcilor rezemate pe stâlpi marginali sau de colţ,

Distribuţia eforturilor tangenţiale

Momentul neechilibrat perturbă substanţial distribuţia

astfel o distribuţie neuniformă a eforturilor de forfecare

Perimetrul secţiunii critice este:

 pentru stâlpii de formă

 pentru stâlpii de formă

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

I.1. Verificarea la străpungere a plăcilor fără armătură transversală

Verificarea la poansonare se face cu relaţia:

Rt – rezistenţa de calcul la întindere a betonului

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

I.1. Verificarea la străpungere a plăcilor cu armătură transversală

Verificarea la poansonare se face cu relaţia:

Pentru a evita dezvoltarea unor eforturi de forfecare prea mari, forţa

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

I.1. Verificarea la străpungere a plăcilor cu armătură transversală

Verificarea la poansonare se face cu relaţia:

Perimetrul de referinţă (de control)

Perimetrul de referinţă de bază se consideră la o distanţă 2,0d faţă de

Perimetrul de referinţă (de control)

În cazul forţelor concentrate sau al rezemărilor placă pe stâlp

Perimetrul de referinţă (de control)

Prezenţa unei margini sau a unui colţ în vecinătatea ariei încărcată

Perimetrul de referinţă (de control)

Înălţimea utilă a dalei este considerată constantă şi se ia egală cu

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Pentru solicitarea de STRĂPUNGERE CENTRICĂ, efortul unitar

Pentru solicitarea de STRĂPUNGERE

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

u1 – perimetrul critic de bază

W1 – este o funcţie de u1 pentru distribuţia eforturilor de forfecare

Vezi EN 1992-1-1 pentru formulele de calcul ale termenului

Mărirea secţiunii stâlpului

Dispunerea unor capiteluri

Dispunerea unor capiteluri

pentru stâlpii de formă

pentru stâlpii de formă