Sunteți pe pagina 1din 40

B.A.

II

STAREA LIMITĂ ULTIMĂ LA


TORSIUNE

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat
B.A. II Tipuri de solicitare la torsiune

Solicitarea la torsiune este prezentă în elementele


structurale de beton armat ca urmare a:
ƒ continuităţii
ţ elementelor structurale şşi
ƒ configuraţiei spaţiale a structurilor

Se disting două tipuri de torsiune:


ƒ Torsiunea de compatibilitate
ƒ Torsiunea de ECHILIBRU
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 2
B.A. II Torsiunea de compatibilitate

Apare în structurile monolite deoarece trebuie păstrată


compatibilitatea
p de deformaţie
ţ a elementelor inter-
conectate.
Ex: legătura de continuitate între o grindă secundară şi
grinda principală.
Pl ă
Placă

Grindă
principală

Stâlp
Grindă
secundară
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 3
B.A. II Torsiunea de compatibilitate

Deoarece este încastrată în stâlpi, grinda principală nu se


poate roti liber, împiedicând
p p astfel rotirea ggrinzii
secundare în reazemul marginal. Ca urmare în grinda
secundară apare un moment încovoietor, care este
t
transmis
i grinzii
i ii principale
i i l drept
d t momentt de d torsiune.
t i

TEd = MEd

RSITATEA TEHNI
MEd - moment încovoietor în grinda secundară
IVE

TEd - moment de torsiune în grinda principală


CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 4
B.A. II Torsiunea de compatibilitate

Rigiditatea la torsiune este mult mai mică faţă de rigiditatea la


încovoiere, mai ales după fisurarea elementului.
Dacă rigiditatea la torsiune este neglijată, apare doar o uşoară
modificare a distribuţiei solicitărilor, însă siguranţa construcţiei
nu este afectată.
afectată În consecinţă
consecinţă, schema de calcul a GS este:

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă Schema de calcul 5


Catedra Construcţii de Beton Armat
B.A. II Torsiunea de compatibilitate

ƒ În cazul torsiunii de compatibilitate nu este


necesară verificarea la starea limită ultimă la
torsiune, deoarece armătura transversală
rezultată din calculul la forţă tăietoare este
suficientă pentru a limita deschiderea fisurilor.
ƒ D
De asemenea, elementul
l t l „încastrat”
î t t” în
î
elementul torsionat se dimensionează
i
ignorând
â d rigiditatea
i idit t lal torsiune,
t i urmând
â d ca în
î
reazemul marginal să se prevadă (constructiv)
armături
ăt i pentru
t momentt negativ, ti pentru
t a
limita deschiderea fisurilor de încovoiere.
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 6
B.A. II Torsiunea de ECHILIBRU

Este esenţială pentru asigurarea stabilităţii elementului


sau a stabilităţii
ţ generale
g a structurii.
Ex: o placă în consolă, încastrată într-o grindă.
Grindă

Placă în consolă
Schema de calcul

Torsiunea
T i de
d echilibru
hilib reprezintă
i tă o solicitare
li it fundamentală
f d t lă
de proiectare care nu poate fi ignorată şi în consecinţă
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
calculul la SLU de torsiune este întotdeauna necesar.
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Catedra Construcţii de Beton Armat 7
B.A. II Comportarea elementelor de b.a. la torsiune

ƒ Într-un element de beton torsiunea generează eforturi


unitare de forfecare, care dau eforturi principale de
întindere şi de compresiune ce duc la fisurarea betonului.
ƒ La torsiune, fisurile au un traseu elicoidal.

τ
σ2
τ
Eforturi Eforturi σ1
tangenţiale
g ţ principale
p c pa e

fisură

UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
Traseul fisurii

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 8
B.A. II Comportarea elementelor de b.a. la torsiune

ƒ Pentru elementele de beton simplu, fisurarea este asociată


cu atingerea stării limită ultimă.
ƒ Pentru elementele de beton armat, dispunerea unor bare
longitudinale cel puţin la colţurile secţiunii şi a unor etrieri
închişi poate conduce la preluarea unor momente de
torsiune mai mari decât momentul de fisurare.

Fisurare

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă Legea constitutivă (relaţia) T-θt 9


Catedra Construcţii de Beton Armat
B.A. II Comportarea elementelor de b.a. la torsiune

ƒ La elementele cu armare moderată, cedarea se poate


produce p
p prin intrarea în curgere
g a etrierilor sau/şi
ş a
armăturilor longitudinale, urmată de zdrobirea
betonului din bielele comprimate.
ƒ La elementele puternic armate, cedarea intervine prin
zdrobirea betonului din bielele comprimate, înainte ca
etrierii sau armăturile longitudinale să intre în curgere.
ƒ La elementele slab armate, cedarea corespunde
momentului în care solicitarea de torsiune produce
fisurarea betonului, deoarece armătura existentă este
i
incapabilă
bilă săă preia
i eforturile
f t il transferate
t f t brusc
b de
d la
l
betonul fisurat.
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 10
B.A. II Comportarea elementelor de b.a. la torsiune

ƒ Testele experimentale pe elemente cu secţiuni rectangulare


pline şi
p ş tubulare au arătat că la elementele de beton armat
aportul miezului de beton este neglijabil pentru rezistenţa la
torsiune a secţiunii.

129 / 129

114 / 115

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 11
B.A. II Comportarea elementelor de b.a. la torsiune

ƒ În consecinţă, secţiunile pline se echivalează cu secţiuni


tubulare având ggrosimea p peretelui fictiv egală
g cu:
A
t ef =
u
A - aria totală a secţiunii delimitate de perimetrul exterior
u - perimetrul exterior al secţiunii

tef

tef

Pentru secţiuni rectangulare:


IVE
RSITATEA TEHNI
A = b⋅h ⎫ b⋅h
⇒ t ef =
CA
UN


Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
u = 2 ⋅ (b + h )⎭ 2 ⋅ (b + h )
Catedra Construcţii de Beton Armat 12
B.A. II Modele de calcul la torsiune

Pentru verificarea la SLU de torsiune se utilizează:


ƒ Modelul la echilibru limită care se bazează p pe echilibrul
forţelor în secţiunea de rupere, caracterizată în cazul
solicitării la torsiune printr-o suprafaţă strâmbă.
ƒ Modelul grinzii cu zăbrele plastice spaţiale (utilizat atât în
STAS 10107-0/90, cât şi în EN 1992-1-1) se bazează pe
echilibrul forţelor în barele unei grinzi cu zăbrele
tridimensionale care înlocuieşte grinda din beton armat.

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

a) Modelul la echilibru limită b) Modelul grinzii cu zăbrele plastice spaţiale


Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Catedra Construcţii de Beton Armat 13
B.A. II Modelul grinzii cu zăbrele spaţiale

Conform rezistenţei materialelor, solicitarea de torsiune


generează în secţiune transversală eforturi tangenţiale:

τEd tef bk
Ndh θ
tef Ndv

τEd tef hk
hk TEd
τEd
θ

τEd tef

bk

TEd = (τ Ed ⋅ t ef ⋅ hk ) ⋅ bk + (τ Ed ⋅ t ef ⋅ bk ) ⋅ hk

TEd = (τ Ed ⋅ t ef ) ⋅ 2 bk hk ⎫ TEd
IVE
RSITATEA TEHNI
CA

⎬ ⇒ τ Ed =
2 Ak ⋅ t ef
UN

bk hk = Ak ⎭
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Catedra Construcţii de Beton Armat 14
B.A. II Modelul grinzii cu zăbrele spaţiale

Eforturile tangenţiale dezvoltate în secţiune transversală


generează forţe de compresiune în bielele înclinate din pereţii
verticali
ti li şii orizontali
i t li aii secţiunii
ţi ii tubulare
t b l echivalente.
hi l t

τ Ed ⋅ t ef ⋅ bk TEd
N dh = ⇒ N dh = ⋅ bk
Ndh sin θ 2 Ak ⋅ sin θ
θ

τEd tef bk
Ndh θ

τEdd tef hk
tef Ndv
τEd tef hk

θ
hk TEd
τEd
θ τ Ed ⋅ t ef ⋅ hk
N dv =
sin θ
τEd tef ⇓
TEd
RSITATEA TEHNI N dv = ⋅ hk
2 Ak ⋅ sin θ
IVE CA
UN

bk
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Catedra Construcţii de Beton Armat 15
B.A. II Modelul grinzii cu zăbrele spaţiale
Pentru a evita zdrobirea bielelor înclinate, efortul din biele
trebuie să nu depăşească rezistenţa betonului la compresiune.
Astfel pentru bielele din pereţii verticali ai secţiunii tubulare
se pune condiţia:
N dv
σc = ≤ fcd 2
Abiela
θ hk

Abiela = t ef ⋅h k cos θ ⎫

TEd ⎬⇒
N dv = ⋅h k ⎪
hk 2 Ak sin θ ⎭
θ
TEd 1
⇒ ⋅ ≤ ν fcd
t ef ⋅ 2 Ak sin θ cos θ

În consecinţă, momentul de torsiune trebuie limitat la:

UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA TEd ≤ TRd ,max = 2 Ak ⋅ t ef ⋅ ν fcd sin
i θ cos θ
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Catedra Construcţii de Beton Armat 16
B.A. II Modelul grinzii cu zăbrele spaţiale
După fisurarea betonului, forţa de compresiune din biela
înclinată este echilibrată de suma forţelor de întindere din
etrierii transversali intersectaţi de fisură şi de forţa de
întindere ce apare în armăturile longitudinale.

În pereţii verticali ai secţiunii tubulare:


s s s

Nwv
hk
θ θ

Nlv

hk ctgθ

⎧N wv = N dv sin θ

UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA

⎪N = N cos θ
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă ⎩ lv dv
Catedra Construcţii de Beton Armat 17
B.A. II Modelul grinzii cu zăbrele spaţiale
Forţa transversală Nwv este preluată de ramurile etrierilor
intersectaţi de fisura înclinată, din peretele respectiv al
secţiunii tubulare:

s s s

Nwv
hk
θ θ

Nlv

hk ctgθ

hk ctggθ TEd
Asw f ywd = N wv = i θ
⋅ hk ⋅ sin
s 2 Ak sin θ

Asw TEd
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
≥ ⋅ tan θ
s 2 Ak ⋅ f ywd
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Catedra Construcţii de Beton Armat 18
B.A. II Modelul grinzii cu zăbrele spaţiale
!!! Spre deosebire de calculul la forţă tăietoare, unde raportul
Asw/s include toate ramurile unui plan de etrieri, la torsiune
raportul Asw/s include doar ramurile din grosimea efectivă a
peretelui secţiunii tubulare echivalente.

Asw TEd
≥ ⋅ tan θ
s 2 Ak ⋅ f ywd

Asw Asw
- Include o ramură de etrier - Include două ramuri de etrier
s s
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 19
B.A. II Modelul grinzii cu zăbrele spaţiale
În pereţii verticali ai secţiunii tubulare, forţa de întindere din
armăturile longitudinale este:

s s s
N lv = N dv cos θ
TEd
N lv = ⋅ hk ⋅ cos θ

Nwv
2 Ak sin θ
hk
θ θ ⇓
TEd
Nlv N lv = ⋅ ctg θ ⋅ hk
2 Ak
t θ
hk ctg

În mod similar, în pereţii orizontali ai secţiunii tubulare, forţa


d îîntindere
de ti d din
di armăturile
ăt il longitudinale
l it di l este: t

TEd
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
N lh = ⋅ ctg θ ⋅ bk
2 Ak
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Catedra Construcţii de Beton Armat 20
B.A. II Modelul grinzii cu zăbrele spaţiale
Însumând pentru cei patru pereţi ai secţiunii tubulare se
obţine forţa totală de întindere din armăturile longitudinale:

bk N l = 2 ⋅ N lv + 2 ⋅ N lh

TEdd
hk Nl = ⋅ ctg θ ⋅ (2 hk + 2 bk )
2 Ak

(2 hk + 2 bk ) = u k

TEd ⋅ u k
∑ Asl ⋅ fyd ≥ ⋅ ctg θ
2 Ak
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 21
B.A. II Comportarea elementelor de b.a. la torsiune

În general, torsiunea acţionează concomitent cu momentul


încovoietor şi forţa tăietoare, astfel încât verificarea la SLU
trebuie
b i efectuată
f ă simultan
i l pentru celel treii solicitări:
li i ă i

⎧T *
Ed ≤ TRd

⎪ *
⎨M Ed ≤ M Rd
⎪ *
VEd
MEd
⎪⎩VEd ≤ VRd
TEd Funcţia curbei de interacţiune:

( *
f TRd *
, M Rd *
,VRd =0 )
Verificarea la acţiunea simultană a celor trei solicitări este însă
extrem de dificilă şi, în practică, calculul se efectuează separat
pentru fiecare solicitare, iar interacţiunea este luată în
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA

considerare abia la sfârşit.


Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Catedra Construcţii de Beton Armat 22
B.A. II Comportarea elementelor de b.a. la torsiune

Interacţiunea forţă tăietoare - torsiune

TEd VEd TEd VEd


τT + τV τT + τV

a) Secţiune tubulară b) Secţiune plină

Solicitarea concomitentă la torsiune şi forţă tăietoare duce la


creşterea eforturilor tangenţiale pe anumite zone ale secţiunii.
Efortul tangenţial maxim se obţine prin însumarea eforturilor
tangenţiale date de torsiune şi forţă tăietoare:

UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
τ = τT + τV
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Catedra Construcţii de Beton Armat 23
B.A. II Comportarea elementelor de b.a. la torsiune

Interacţiunea încovoiere - torsiune

⎧T1 = TT / 4 + TM / 2

⎩T2 = TT / 4 − C M / 2

+ =
TT /4 CM /2 T2
TT /4 CM /2 T2

TT /4 TM /2 T1
TT /4 TM /2 T1
a) Torsiune b) Încovoiere c) Torsiune şi încovoiere

ƒ Torsiunea produce eforturi de întindere uniforme în barele longitudinale


ale secţiunii, în timp ce încovoierea produce un cuplu de forţe de
compresiune
p şi
ş de întindere.
ƒ Torsiunea face ca eforturile de compresiune să scadă, reducerea fiind, în
general, nesemnificativă, în timp ce eforturile de întindere cresc.

UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
ƒ În practică
practică, se calculează separat armătura necesară pentru încovoiere
încovoiere,
respectiv torsiune, şi apoi se însumează cantităţile rezultate.
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Catedra Construcţii de Beton Armat 24
B.A. II Comportarea elementelor de b.a. la torsiune

Interacţiunea încovoiere - torsiune

Curbă
C bă tipică
ti i ă de
d iinteracţiune
t ţi
încovoiere-torsiune

TRd

0,8MRd MRd

ƒ Apariţia unui moment încovoietor moderat conduce la creşterea


momentului capabil de torsiune. Astfel, pentru momente încovoietoare cu
valori de până la 80% din capacitatea la încovoiere, secţiunile de beton
armat pot dezvolta întreaga lor capacitate la torsiune.
torsiune
ƒ Pe de altă parte, apariţia unui moment de torsiune produce o reducere a
capacităţii de încovoiere, însă reducerea este de mică amploare şi în
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
consecinţă în cazul torsiunii de compatibilitate nu este,
consecinţă, este în general
general, necesar
ca în verificările la SLU să se ţină cont de momentul de torsiune.
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Catedra Construcţii de Beton Armat 25
B.A. II Calculul la torsiune conform EN 1992-1-1
Efortul unitar de forfecare din torsiune pură şi forţa tăietoare ce
se dezvoltă în perete “i” al secţiunii tubulare echivalente sunt:

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 26
B.A. II Calculul la torsiune conform EN 1992-1-1
Aria secţiunii armăturilor longitudinale necesare pentru
solicitarea de torsiune este:
∑ Asl fyd TEd
= ctg θ
uk 2 Ak
uk - perimetrul
i t l liliniei
i i mediane
di a secţiunii
ţi ii ttubulare
b l echivalente
hi l t d de suprafaţă
f ţă Ak
f yd - limita de elasticitate de calcul a armăturilor longitudinale Asl
θ - unghiul bielelor comprimate limitat în domeniul 22°≤θ ≤45°

ƒ În zonele întinse, armătura longitudinală de încovoiere se suplimentează cu


armătura necesară pentru preluarea torsiunii.
ƒ ÎÎn zonele comprimate din îîncovoiere, armătura longitudinală de torsiune
poate fi redusă ţinând seama de efectul favorabil al forţei de compresiune.
ƒ Se recomandă ca armătura longitudinală
g p
pentru ppreluarea torsiunii să fie
dispusă cât mai uniform pe periferia secţiunii de beton.
ƒ Armăturile longitudinale trebuie dispuse astfel încât să existe cel puţin o
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
bară în fiecare colţ al secţiunii,
secţiunii iar distanţa dintre armăturile longitudinale
să fie de cel mult 350 mm pe fiecare faţă a secţiunii.
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Catedra Construcţii de Beton Armat 27
B.A. II Calculul la torsiune conform EN 1992-1-1
Aria secţiunii armăturilor transversale pentru torsiune (etrieri):

Asw f ywd TEd


≥ t θ
⋅ tan
s 2 Ak
Asw - aria unei ramuri de etrier (exceptând cazul secţiunilor casetate armate cu două „plase”,
caz în care Asw reprezintă aria celor 2 ramuri)
s - distanţa (pasul) între etrieri

ƒ Distanţa (pasul) între etrierii de torsiune trebuie să nu fie mai


mare de 1/8 din perimetrul exterior al secţiunii transversale, să
nu depăşească 3/4 din înălţimea utilă a secţiunii şi nici cea mai
mică dimensiune a secţiunii transversale a grinzii:
⎧u / 8

s ≤ ⎨0 .75 d
⎪ min (b , h )

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 28
B.A. II Calculul la torsiune conform EN 1992-1-1
Aria secţiunii armăturilor transversale pentru torsiune (etrieri):

Asw f ywd TEd


≥ t θ
⋅ tan
s 2 Ak

ƒ Etrierii dispuşi pentru preluarea torsiunii trebuie să fie închişi şi să


fie ancoraţi prin suprapuneri sau ciocuri.
ƒ Etrierii trebuie dispuşi perpendicular pe axa elementului structural.

lbd

d)
RSITATEA TEHNI
IVE

a) b) c)
CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 29
B.A. II Calculul la torsiune conform EN 1992-1-1
Aria secţiunii armăturilor transversale pentru torsiune (etrieri):

Asw f ywd TEd


≥ t θ
⋅ tan
s 2 Ak

ƒ Dacă nu se asigură o lungime de ancorare corespunzătoare se


interzice utilizarea etrierilor cu ciocuri îndoite la 90°.
Calculul la torsiune conform EN 1992
1992-1-1
11

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 30
B.A. II Calculul la torsiune conform EN 1992-1-1

Problema de VERIFICARE (la TORSIUNE PURĂ)

S cunosc: b,
Se b h,
h Asl , Asw (per
( perete secţiune),
i ) s, fcd, fywd şii TEd
Se cere: Să se verifice dacă TRd ≥ TEd

Pas 1 Se stabileşte secţiunea tubulară echivalentă: tef, Ak, uk

⎡ 2TEd ⎤
Pas 2 Dacă se cunoaşte
ş TEd ⇒ θ = 0.5 sin −1 ⎢ ⎥
⎣ 2 AK ⋅ tef ⋅νfcd ⎦

Dacă θ < 22° Dacă 22° < θ < 45° Dacă θ > 45 °

cot θ = 2.5 ; z ≈ 0.9d z ≈ 0.9d


Pas 3
⇓ ⇓ Grinda cedează la
Asw A torsiune prin
TRd ,1 = 5 Ak ⋅ fywd TRd ,1 = 2 Ak ⋅ sw fywd ⋅ cot θ
s s zdrobirea diagonalei
TRd ,2 = ∑ Asl fyd ⋅
0.8 Ak 2A
TRd ,2 = ∑ Asl fyd ⋅ k ⋅ tan θ comprimate de beton
uk uk
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
TRd = min (TRd ,1,TRd ,2 ) TRd = min (TRd ,1,TRd ,2 )

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 31
B.A. II Calculul la torsiune conform EN 1992-1-1

Problema de DIMENSIONARE (la TORSIUNE PURĂ)

S cunosc: b,
Se b h,
h fcd, fywd , TEd
Se cere: Armătura transversală (Asw ,s) / per perete secţiune şi
Armătura longitudinală
g Asl

Pas 1 Se stabileşte secţiunea tubulară echivalentă: tef, Ak, uk

⎡ 2TEd ⎤
Pas 2 Se determină: θ = 0.5 sin −1⎢ ⎥
⎣ 2 AK ⋅ tef ⋅νfcd ⎦

Dacă θ < 22° Dacă 22° < θ < 45° Dacă θ > 45 °
cot θ = 2.5 ; z ≈ 0.9d z ≈ 0.9d
Pas 3 ⇓ ⇓
Asw TEd Asw TEd Se impune mărirea
≥ ≥ ⋅ tan θ
s 5 Ak ⋅ fywd s 2 Ak ⋅ fywd secţiunii de beton
TEd uk TEd uk
IVE
RSITATEA TEHNI ∑ Asl = 1.25 ∑ Asl ≥ ⋅ ctgθ
2 Ak fyd
CA
UN

Ak fyd
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Catedra Construcţii de Beton Armat 32
B.A. II Calculul la torsiune conform EN 1992-1-1
În cazul solicitării combinate torsiune cu forţă tăietoare:

Pentru a nu se depăşi rezistenţa bielelor comprimate de beton trebuie


verificată relaţia:
TEd VEd
+ ≤ 1,
1 00
TRd ,max VRd ,max

TEd - momentul
t l de
d ttorsiune
i d
de calcul
l l

VEd - forţa tăietoare de calcul

TRd ,max - momentul de torsiune maxim TRd ,max = 2 Ak ⋅ t ef ⋅ ν fcd sin θ cos θ
VRd ,max - forţa tăietoare maximă VRd ,max = bw ⋅ z ⋅ ν fcd sin θ cos θ
θ - unghiul bielelor comprimate limitat în domeniul 22°≤θ ≤45°.
!!! Pentru ambele solicitări se consideră acelaşi unghi de înclinare al bielelor.
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 33
B.A. II Calculul la torsiune conform EN 1992-1-1
În cazul solicitării combinate torsiune cu forţă tăietoare:

Secţiunile pline necesită doar armarea transversală minimă dacă este


îndeplinită condiţia:
TEd VEd
+ ≤ 1,
1 00
TRd ,c VRd ,c

TEd - momentul
t l de
d ttorsiune
i d
de calcul
l l

VEd - forţa tăietoare de calcul

TRd ,c - momentul de fisurare la torsiune

TRd ,c = 2 Ak ⋅ t ef ⋅ fctd

VRd ,c - forţa tăietoare capabilă a betonului simplu

UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
[ ]
VRd ,c = CRd ,c k (100 ρl fck )1 / 3 bw d
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Catedra Construcţii de Beton Armat 34
B.A. II Calculul la torsiune conform EN 1992-1-1

Problema de DIMENSIONARE (TORSIUNE+ÎNCOVOIERE)

S cunosc: b,
Se b h,
h fcd, fywd , As1 (din
(di MEd),
) VEd , TEd
Se cere: Armătura transversală (Asw ,s) pentru solicitarea combinată şi
Armătura longitudinală
g suplimentară
p Asl

Pas 1 Se verifică dacă este nevoie de armătură transversală:

1.1. Se stabileşte secţiunea tubulară echivalentă: tef, Ak, uk

1.2. Se calculează: [ ]
VRd ,c = CRd ,c k (100 ρ l fck )1 / 3 bw d

1.3. Se calculează: TRd ,c = 2 Ak ⋅ tef ⋅ fctd

TEd V
1.4. Dacă + Ed > 1,00 este necesară armătură transversală.
TRd ,c VRd ,c

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 35
B.A. II Calculul la torsiune conform EN 1992-1-1

Problema de DIMENSIONARE (TORSIUNE+ÎNCOVOIERE)

S cunosc: b,
Se b h,
h fcd, fywd , As1 (din
(di MEd),
) VEd , TEd
Se cere: Armătura transversală (Asw ,s) pentru solicitarea combinată şi
Armătura longitudinală
g suplimentară
p Asl

Pas 2 Calculul la forţă tăietoare:


⎡ 2VEd
2V ⎤
2.1. Se determină: 22° ≤ θ = 0.5 sin −1 ⎢ ⎥ ≤ 45°
⎣ w
b ⋅ 0 . 9d ⋅ ν fcd ⎦

⎡ 2TEd ⎤
22° ≤ θ = 0.5 sin −1⎢ ⎥ ≤ 45°
⎣ 2 AK ⋅ tef ⋅νfcd ⎦

2.2. Se calculează: VRd ,max = bw ⋅ 0.9d ⋅νfcd sin θ cos θ

Asw ,V VEd
2.3. Se calculează: ≥
s 0.9d ⋅ fywd ⋅ cot θ

UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
Aria celor 2 ramuri de etrier
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Catedra Construcţii de Beton Armat 36
B.A. II Calculul la torsiune conform EN 1992-1-1

Problema de DIMENSIONARE (TORSIUNE+ÎNCOVOIERE)

S cunosc: b,
Se b h,
h fcd, fywd , As1 (din
(di MEd),
) VEd , TEd
Se cere: Armătura transversală (Asw ,s) pentru solicitarea combinată şi
Armătura longitudinală
g suplimentară
p Asl

Pas 3 Calculul la torsiune:


3.1. Se calculează: TRd ,max = 2 Ak ⋅ tef ⋅νfcd sin θ cos θ

3.2. Se verifică dacă bielele înclinate de beton se zdrobesc sub


acţiunea combinată a forţei tăietoare şi a torsiunii:
TEd VEd
+ ≤ 1,00
TRd ,max VRd ,max

3.3. Se calculează armătura transversală necesară pt. torsiune:


Asw ,T TRd
≥ ⋅ tan θ Aria unei ramuri de etrier
s 2 Ak ⋅ fywd

UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
3.4. Se calculează armătura longitudinală necesară pt. torsiune:
TEd uk
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă ∑ Asl ≥ ⋅ ctgθ
Catedra Construcţii de Beton Armat
2 Ak fyd 37
B.A. II Calculul la torsiune conform EN 1992-1-1

Problema de DIMENSIONARE (TORSIUNE+ÎNCOVOIERE)

S cunosc: b,
Se b h,
h fcd, fywd , As1 (din
(di MEd),
) VEd , TEd
Se cere: Armătura transversală (Asw ,s) pentru solicitarea combinată şi
Armătura longitudinală
g suplimentară
p Asl

Pas 4 Pentru solicitarea combinată:


4 1 Armătura transversală necesară este:
4.1.
Asw Asw ,V A
≥ + 2 sw ,T Aria celor 2 ramuri de etrier
s s s

4.2. Armătura transversală efectivă se dispune astfel încât să se


respecte prevederile constructive asociate ambelor solicitări
((forţă
ţ tăietoare + torsiune))

4.3. Armăturile longitudinale suplimentare se dispun uniform pe


periferia secţiunii de beton, astfel încât să existe cel puţin o
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
b ă în
bară î fiecare
fi colţ
lţ all secţiunii,
ţi ii iar
i distanţa
di t ţ didintre
t bare
b săă fie
fi
de cel mult 350 mm pe fiecare faţă a secţiunii.
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Catedra Construcţii de Beton Armat 38
B.A. II Calculul la torsiune conform EN 1992-1-1
Secţiuni cu forme complexe
Secţiunile complexe se subdivid în forme dreptunghiulare, astfel încât
să se obţină rigiditatea maximă la torsiune, iar momentul de torsiune
este distribuit proporţional cu rigiditatea la torsiune a fiecărui
dreptunghi
p g “i”,, calculată ca în stadiul elastic (nefisurat):
( )

h1 I t ,i
TEd ,i = TEd
b1 ∑ It ,i
b2
h2 It ,i = η ⋅ hi bi3 ; hi > bi

Constanta de torsiune a lui St. Venant [η]


b3
hi/bi 1,0 1,5 2,0 3,0 6,0 8,0 10 >10
h3 η 0,141 0,196 0,229 0,263 0,299 0,307 0,313 0,333

Capacitatea
p la torsiune reprezintă
p suma capacităţilor
p ţ individuale ale
dreptunghiurilor în care a fost subdivizată secţiunea complexă.
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 39
B.A. II

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 40