Sunteți pe pagina 1din 18

PARDOSELI

Pardoselile sunt elemente complexe de construcţie situate la faţa superioară a


planşeelor sau direct pe pământ, care alcătuiesc o suprafaţă plană, netedă şi rezistentă la uzură
şi care au rolul de a prelua şi transmite încărcăturile date de circulaţie şi depozitare, precum şi
rol estetic, de izolare termică, fonică.

Structura pardoselii, în general, cuprinde :


- stratul de uzură (pardoseala propriu-zisă), care este supus direct circulaţiei sau
depozitării ;
- stratul suport care primeşte încărcarea de la pardoseala propriu-zisă şi o transmite
elementul de rezistenţă (planşeu sau pământ).
Stratul suport poate fi ;
- rigid (fin beton simplu) ;
- elastic (din nisip, pietriş, balast, piatră spartă).
Grosimea stratului suport depinde de încărcările statice şi dinamice care acţionează asupra
pardoselii şi se alege din considerente de rezistenţă şi economice.

Stratul de uzură sau îmbrăcămintea trebuie să îndeplinească condiţiile de calitate


cerute de specificul şi destinaţia încăperilor. Denumirea pardoselii este dată de materialul din
care este realizat stratul de uzură.
Suprafaţa pardoselii trebuie să fie plană, orizontală şi la acelaşi nivel pentru toate
încăperile unui etaj sau pentru un anumit grup de încăperi. La băi, bucătării, grupuri sanitare,
camere de duşuri, pardoseala se execută în pantă pentru a asigura scurgerea apei către sifonul
de pardoseală.

Pardoselile trebuie să îndeplinească următoarele condiţii :


- să fie rezistente la uzura produsă de circulaţia oamenilor, animalelor sau a
vehiculelor ;
- să fie rezistente, fără a se deforma, la acţiunea încărcărilor uniform repartizate sau
concentrate pe care le suportă ;
- să nu se deformeze sau să nu se deterioreze la şocurile produse de obiectele care
cad ;
- să fie rezistente la poansonare ;
- să fie durabile, adică să-şi păstreze un timpi cât mai îndelungat caracteristicile
iniţiale în condiţiile de exploatare normale pentru care au fost concepute ;
- să prezinte siguranţă contra alunecării pentru a nu se produce accidente ;
- să fie termoizolante pentru a împiedica pierderile de căldură din interior; calităţile
termice diferite în ceea ce priveşte asimilarea căldurii la contactul cu pardoseala
diferenţiază straturile de uzură în calde şi reci ;
- să fie fonoizolante pentru a atenua transmiterea prin structura pardoselii a
zgomotului aerian şi de impact ;
- să fie impermeabile şi rezistente la cţiunea umezelii ;
- să fie uşor de executat, întreţinut, reparat şi înlocuit ;
- să fie rezistente la acizi, uleiuri, grăsimi ;
- să fie rezistente la foc, condiţie necesară în special pentru încăperile unde există
surse de foc sau când materialele cu care se lucrează sunt în stare incandescentă
sau la temperaturi ridicate ;
- să fie estetice, pardoselile contribuind în multe cazuri la aspectul decorativ al
încăperii ;
- să fie economice la execuţie şi întreţinere .

În funcţie de natura materialului din care se execută stratul de uzură , pardoselile pot fi :
- din pământ (natural tratat la suprafaţă, stabilizat sau din beton de argilă) ;
- din lemn şi din materiale pe bază de lemn (scânduri brute, duşumele cu lambă şi
uluc, parchet lamelar, plăci fibrolemnoase extradure, pavele din lemn) ;
- din piatră naturală (plăci, dale sau pavele, calupuri de piatră) ;
- din piatră artificială necesară (beton de ciment, mortar de ciment sclivisit, mozaic
turnat, mozaic veneţian, plăci de beton, plăci de mozaic) ;
- din piatră artificială arsă (plăci de gresie ceramică, cărămidă, plăci ceramice) ;
- bituminoase (asfalt turnat, mortar cu suspensie din bitum filerizat) executat la cald
sau la rece ;
- din sticlă (plăci şi pavele) ;
- din produse pe bază de polimeri sintetici (covoare sau plăci din policlorură de vinil
cu sau fără suport textil, masă de şpaclu pe bază de poliacetat de vinil, covoare sau
plăci din cauciuc) ;

Pardoselile se pot executa :


- prin turnare în suprafeţe continue, cu sau fără rosturi de dilataţie (pardoseli din
beton monolit, mortar de ciment, mozaic, xilolit, masă de şpaclu) ;
- prin montarea unor elemente prefabricate (parchete, plăci de piatră naturală sau
artificială, plăci şi pavele din sticlă, covoare şi plăci pe bază de polimeri sintetici).

PARDOSELI DIN LEMN

Sunt folosite în mod curent, datorită calităţilor pe care le prezintă şi anume : sunt
elastice, termo şi fonoizolatoare, antiderapante, estetice ; se execută, repară şi se întreţin uşor.
Aceste pardoseli prezintă însă şi o serie de dezavantaje : nu sunt rezistente la uzură, se
deformează la variaţii de umiditate, sunt putrescibila şi combustibile .
Având în vedere avantajele şi dezavantajele arătate se recomandă întrebuinţarea lor în
camere de locuit, birouri, ateliere de mecanică fină.
După forma şi dimensiunile elementelor de lemn din care se execută se disting:
pardoseli din duşumele, din parchete, din plăci fibrolemnoase şi din pavele de lemn.
Pardoselile din duşumele se execută sub formă de :
- duşumele brute, realizate dins scânduri nerindeluite cu grosimi de 18, 24
sau 28 mm şi lăţimi de 80…300 mm, fixate joantiv sau cu interspaţii ; se
utilizează ca pardoseli la magazii, poduri sau ca duşumea oarbă sub parchet
- duşumele date la rindea pe o singură faţă, realizate din scânduri cu
grosimea de 24, 28 sau 38 mm şi lăţimea de 100…300 mm, aşezate joantiv
sau îmbinate cu falţ în jumătatea lemnului ; se execută în camere de locuit,
la construcţii provizorii sau de importanţă redusă;
- duşumele cu lambă şi uluc executate din scânduri sau dulapi având
grosimea de 24, 28, 38 sau 48 mm şi lăţimi de 100 ... 160 mm date la
rindea şi prelucrate pe canturi cu lambă şi uluc; soluţia prezintă
avantajul că prin uscare spaţiile dintre scânduri nu rămân libere, iar
cuiele bătute în interiorul ulucului nu se văd şi nu împiedică
întreţinerea pardoselii.
Pardoselile din duşumele se execută întotdeauna bătute în cuie pe grinzişoare aşezate
la aproximativ 60 cm sau se bat direct pe grinzile planşeului.
Se fabrică din fag sau stejar şi lamele subţiri de 10 mm grosime cu muchii drepte,
care realizează parchetul lamelar.
Lamelele de parchet se pot aşeza, în plan, în diferite moduri: drept, în spic, în şah,
simplu sau cu bordură .
Pardoselile din parchet lambă şi uluc se pot monta:
- pe duşumea oarbă, prin batere în cuie. Duşumeaua oarbă din scânduri
brute de 24 mm grosime sau din PAL de 19 ... 25 mm se fixează pe
grinzişoare de lemn sau direct pe planşeu în mastic bituminos. Soluţia
prezintă însă dezavantajul unui consum ridicat de material lemnos, iar
înălţimea pardoselii este relativ mare;
- pe dale de fibrobeton, prin batere în cuie ;
- pe plăci de PFL poros prin batere în cuie sau lipire cu adezivi sintetici ;
- pe dală flotantă prefabricată din beton, prin lipire cu adezivi sintetici ;
- pe dală flotantă din beton tumat monolit, prin lipire, cu adezivi sintetici;
- pe dale flotante din fibrobeton, prin lipire sau batere în cuie.
Parchetul lamelar realizat din lamele subţiri (preasamblate în panouri de
aproximativ 50 x 60 cm, lipite provizoriu pe hârtie, care se îndepărtează prin umezire după
lipirea panourilor pe stratul suport) se montează întotdeauna prin lipire cu adezivi sintetici
pe plăci de fibrobeton.
Indiferent de modul de realizare al pardoselii din parchet, în lungul pereţilor se
utilizează lamele speciale denumite frize, cu lungimea de 1 ... 1,50 m, lăţimea de 65 ... 115
mm şi grosimea egală cu a parchetului. Frizele se bat la distanţe de 10 ... 15 mm faţă de
perete. Rostul se acoperă cu pervazuri, fixate de parchet prin cuie, sau cu plinte fixate de
perete cu ajutorul diblurilor, similar pardoselilor din duşumele.
După montarea lamelelor, parchetul se udă şi se dă la rindea pentru a face să dispară
denivelările dintre lamele; urmează apoi operaţia de răzuire cu ajutorul unui cuţit numit
ţigling, după care suprafaţa parchetului rezultă netedă. Finisarea se face prin ceruire cu
ceară pentru parchete (dată în ... 3 straturi) şi după uscarea ultimului strat parchetul se
lustruieşte cu o cârpă moale.
Pardoselile din pavele de lemn se realizează utilizând pavele prismatice (cu
lungimea de 6 ... 25 cm şi lăţimea de 5 ... 10 cm) sau cilindrice (cu diametrul 7 ... 15 cm)
din lemn de stejar sau fag; înălţimea pavelelor este de 6, 8, 10 sau 2 cm.
Pavelele sunt pozate pe un strat din nisip cu grosimea de 30 ... 50 mm sau pe un strat de
mastic bituminos în grosime de 5 ...10 mm şi pe o fundaţie care, în funcţie de destinaţia
încăperii.. poate fi un strat de beton B 50 de 10 ... 15 cm grosime, un strat de balast sau piatră
spartă bine compactat cu o grosime de cel puţin 10 cm sau un strat de nisip.
Rosturile dintre pavele se umplu cu mastic bituminos turnat la cald, iar la
marginea pardoselii către pereţi se aşază o scândură pe muchie; între perete şi pardoseală
se lasă un rost de 3 cm, care se umple apoi cu mastic de bitum.
PARDOSELI DIN PIATRĂ NATURALĂ

Sunt pardoseli cu aspect estetic deosebit (determinat de calităţile pietrei


utilizate),rezistente la uzură şi la umiditate, dar sunt
scumpe. Se folosesc în special la clădiri social-culturale, administrative şi magazine.
Rocile din care se execută pardoselile trebuie să fie rezistente la uzură şi la
acţiunea agenţilor atmosferici; se întrebuinţează marmură, porfir, granit, calcar
compact, gresie etc, sub diferite forme de prelucrare.
Pardoselile din piatră naturală se folosesc ca îmbrăcăminţi din:
- plăci sau dale de piatră naturală, cu dimensiunile de 400 x 400 ... 1200 x 1200
mm şi grosimi de 20 ... 40 mm, cu feţe netede şi plane, şlefuite, polizate sau lustruite şi
montate într-un strat de mortar plastic în grosime de 15 ... 30 mm. Rosturile dintre plăci pot fi
filiforme (1 ... 2 mm) sau groase (5 ... 10 mm); după aşezarea plăcilor, rosturile se umplu cu
mortar de ciment alb sau colorat;
- mozaic cu rosturi opus-incertum care se execută din spărturi neregulate cu
laturile 60 ... 600 mm (obţinute de la tăierea plăcilor de marmură) şi se aşază într-un strat
de mortar de poză de 15 ... 20 mm grosime, astfel ca să formeze un desen de asize
neregulate, cu rosturi de 10 ... 15 mm lăţime;
- mozaic veneţian, care se execută cu bucăţi de marmură triunghiulare sau cu
spărturile rămase de la prelucrarea placajelor de marmură, având laturile 2 ... 10 cm,
aşezate neregulat sau după un desen stabilit şi care se înglobează într-un pat din mortar
de ciment de 30 mm grosime.
Umplerea rosturilor dintre bucăţile de marmură se face cu pastă de ciment simplu
sau cu adaos de praf de piatră amestecată cu diverşi pigmenţi (oxizi metalici);
- mozaic roman, care se execută din plăcuţe având forma apropiată de cub cu
latura de 15 ... 20 mm lipite în panouri pe hârtie, astfel ca rosturile să nu fie mai mari de 1,5
mm. Panourile se fixează într-un strat de mortar plastic de circa 15 mm grosime .
PARDOSELI DIN PIATRĂ ARTIFICIALĂ NEARSĂ

Sunt pardoseli rezistente la uzură şi umiditate, durabile şi uşor de întreţinut; se


utilizează la încăperi cu umiditate mare (băi, bucătării, spălătorii) sau încăperi cu
destinaţie specială, (restaurante, cantine, laboratoare); fiind reci nu se întrebuinţează în
camere de locuit, birouri etc.
În funcţie de natura stratului de uzură utilizat, pot fi:
- pardoseli din beton, executate dintr-un strat de beton în grosime de 8 ... 12 cm,
care formează în acelaşi timp şi stratul suport şi care se întrebuinţează în pivniţe,
magazii, hale industriale. Când pardoseala trebuie să suporte o circulaţie grea, aceasta se
toarnă în două straturi: un strat suport de 10 cm grosime, eventual armat cu o plasă de oţel-
beton cu diametrul barelor Φ 6 ...10 mm, executat cu beton de marcă cel puţin B150 şi un
strat de uzură din beton B 300. Pe suprafeţe mari betonul se toarnă cu rosturi aşezate la
distanţe care nu depăşesc 4 ... 5 m, umplute cu mastic bituminos;
- pardoseli din ciment sclivisit, folosite în grupuri sanitare, spălătorii, cămări,
pivniţe, subsoluri cu circulaţie redusă, ateliere şi hale industriale fără circulaţie grea şi
uzură importantă, garaje, construcţii agrozootehnice. Pardoseala sclivisită se obţine
executând peste stratul de beton o tencuială din mortar de ciment de 2 cm grosime (cu dozaj
de 600 kg ciment la 1 m33 de nisip), netezită cu drişca de oţel şi presărată cu ciment în
timpul drişcuirii. Pentru a înlătura apariţia fisurilor, dacă suprafaţa pardoselii este mare,
aceasta se toarnă în panouri cu laturile de maximum 2,00 ... 2,50 m;
- pardoseli din mozaic turnat, executate dintr-un strat de mortar de ciment de
10...15 mm, grosime, preparat cu piatră de mozaic şi aplicat pe un strat de mortar
obişnuit, cu grosime de 20 ... 30 mm, cu suprafaţa rugoasă pentru o mai bună legătură cu
stratul de mozaic ;
- pardoseli din plăci de beton mozaicat, executate din plăci alcătuite dintr-un strat
de bază din beton şi un strat de uzură din mozaic, cu dimensiunile 150 x 150x20; 200 x 200
x 20; 250 x 250 x 20; 300 x 300 x 30 sau 400 x 400 x 30 mm şi care se montează pe
stratul suport sau pe betonul de nivelare prin intermediul unui strat de mortar de ciment
de 25 ... 30 mm grosime.
PARDOSELI DIN PIATRĂ ARTIFICIALĂ ARSĂ

În funcţie de stratul de uzură folosit, pot fi;


- pardoseli cu îmbrăcăminţi din plăci de gresie ceramică, executate din plăci cu
dimensiuni mari (100 x 100 x 10; 150 x 150 ... 300 x 300 cu grosimea 12 ... 15 mm) sau
din plăci cu dimensiuni mici, pătrate ( 1 5 x 1 5 sau 25 x 25 mm şi grosimea 4 ... 6 mm)
sau hexagonale (cu latura 12 ... 15 mm şi grosimea 4 ... 6 mm). Plăcile de gresie care au
conturul format din arce de cerc poartă denumirea de pişcoturi Montarea se face
asemănător plăcilor de beton mozaicat, într-un strat din mortar de ciment de consistenţă
vârtoasă, cu grosimea de 25 ... 30 mm, în rânduri regulate, cu rosturi de 0,5 ... 1,5 mm
umplute cu lapte de ciment . Plăcile din gresie ceramică realizează o pardoseală elastică,
rezistentă la uzură şi care se întreţine uşor. Plăcile netede se întrebuinţează în general la
clădiri cu finisaj mai pretenţios (la
locuinţe, în vestibuluri, coridoare, băi, bucătării, terase, laboratoare). Plăcile striate se
întrebuinţează în spălătorii şi clădiri industriale (hale, abatoare);
- pardoseli cu îmbrăcăminţi din plăci ceramice din argilă arsă executate din
plăci cu dimensiunile 122 x 122 x 24 şi 122 x 61 x 24, prevăzute pe faţa inferioară cu şanţuri
în coadă de rândunică, pentru a asigura o ancorare bună în mortar şi montate într-un pat
din mortar de ciment ca şi plăcile de beton mozaicat, cu rosturi până la 2 mm
grosime.. Se folosesc în depozite, magazii, vestibuluri şi coridoare din clădiri de locuit,
case de odihnă, construcţii sportive etc;

- pardoseli cu îmbrăcăminţi din cărămidă presată plină, marca cel puţin 100 ,
calitatea A şi I, cu densitatea specifică aparentă peste 1400 kg/m3. Cărămizile se aşază pe cant
sau pe lat, pe un strat de nisip de poză cu grosimea 30 ... 50 mm sau în mortar de ciment de
lO mm grosime . Rosturile dintre cărămizi, de maximum 10 mm grosime, se umplu cu
mortar de ciment. Domeniul de utilizare este acelaşi ca şi la pardoselile cu îmbrăcăminţi
din plăci ceramice; se folosesc de asemenea şi la unele construcţii agrozootehnice;
-pardoseli din blocuri ceramice cu goluri, montate în nisip sau într-un strat
proaspăt din mortar de ciment şi care pot avea strat suport elastic sau rigid. Aceste
tipuri de pardoseli sunt rezistente la coroziune, nu sunt alunecoase şi au comportare bună
sub aspectul asimilării căldurii animale, avantaje care le indică domeniul de utilizare:
construcţii zootehnice şi anume în zona paturilor pentru dormit.
PARDOSELI DIN MATERIALE BITUMINOASE

Sunt elastice, impermeabile, suficient de rezistente la uzură, termoizolante, uşor de


reparat, nu produc praf, prezintă siguranţă contra alunecării şi sunt rezistente la acţiunea
acizilor şi alcaliilor. Prezintă însă şi o serie de dezavantaje: sunt inestetice datorită culorii
închise a bitumului şi suprafeţei lui aspre, nu rezistă la temperaturi înalte, se
deformează în timp sub acţiunea sarcinilor concentrate.
Pardoselile din materiale bituminoase se pot executa monolit sau din dale
prefabricate şi se întrebuinţează în ateliere, magazii de mărfuri, remize sau ca
îmbrăcăminţi la trotuare şi pavaje.
Stratul suport poate fi elastic (format din bolovani de râu, pietriş sau piatră
spartă) sau rigid (cărămidă, beton simplu sau beton armat). Înainte de aplicarea
stratului de uzură, suprafaţa suport, în cazul în care este realizată din beton, se
amorsează cu suspensie siluată de bitum filerizat sau bitum tăiat cu petrol.
Stratul de uzură se realizează sub formă de:
- îmbrăcăminţi din mastic bituminos (masă minerală de nisip mărgăritar, nisip şi
filer de calcar sau de var stins, aglomerat la cald cu bitum), în grosime de 2...3 cm, turnat
fierbinte pe stratul suport şi întins cu drişca de lemn până la compactare; peste masticul cald
se presară nisip grăunţos;
- îmbrăcăminţi din dale de mastic bituminos, cu dimensiuni până la 500 x 500
mm, care au pe faţa inferioară striuri executate în relief (pentru o mai bună aderenţă). Dalele
se fixează într-un strat de mortar din bitum sau mortar de var cu ciment aşezat deasupra
stratului suport; rostirea dalelor se face cu mastic de bitum sau mortar de ciment;
- îmbrăcăminţi din suspensie de bitum filerizat, realizate dintr-un mortar preparat
din susensie de bitum filerizat, ciment, nisip sau piatră de mozaic, turnat în grosime de 1,5
... 2 cm deasupra unui strat de mortar de egalizare cu grosimea de 1,5 ... 3,0 cm.
PARDOSELI DIN PRODUSE PE BAZĂ DE POLIMERI SINTETICI

Sunt pardoseli rezistente la uzură, igienice, au aspect plăcut, sunt bune izolatoare
termice şi fonice, sunt uşor de montat şi se întreţin uşor. Pardoselile din covoare sau
plăci PVC se utilizează la locuinţe (în holuri, vestibuluri, oficii, camere de locuit,
degajamente, băi şi bucătării), la construcţii social-culturale (în săli de spectacole, săli
de lectură, cluburi, săli de aşteptare, saloane şi culoare de spital, birouri, magazine), în
laboratoare, în încăperi de producţie unde nu intervin solicitări sau agenţi chimici
agresivi. Calitatea pardoselilor pe bază de polimeri este condiţionată de pregătirea
suport care trebuie să prezinte o suprafaţă plană, netedă, rigidă şi uscată. De aceea peste
stratul de rezistenţă din beton se aplică un strat de egalizare din mortar din ciment M 100
de grosime 2,5 ... 3 cm care se drişcuieşte fin cu drişca de lemn şi apoi se netezeşte cu
cea metalică pentru a se obţine o suprafaţă netedă. În cazul aplicării îmbrăcăminţilor din
covor PVC fără suport textil (care sunt mai subţiri) suprafaţa suport se netezeşte cu glet
de Aracet E 50 sau cu glet de ipsos.
Stratul de uzură se poate realiza din covoare din policlorură de vinil (PVC), cu sau
fără suport textil, din dale PVC (flexibile sau rigide), precum şi din masă de şpaclu pe bază
de poliacetat de vinil (PAV).
Covoarele cu suport textil au grosimea de 2; 2,5 sau 3 mm şi lăţimea de 1,00 m, cele
fără suport textil au grosimea de 1,5 mm şi lăţimea de 1,5 m . Dalele flexibile din PVC au
dimensiunile 35 x 35 cm, cu grosimea de 1,5 mm, iar cele rigide sunt de 25 x 25 cm.
Pentru montare, covorul se croieşte după un plan de montaj care să asigure un număr
cât mai mic de rosturi şi de fâşii mai înguste de 50 cm.
Lipirea covoarelor sau a dalelor din PVC se face cu adeziv prenadez SB sau Aracet
EC aplicat într-un strat cât mai subţire şi uniform atât pe spatele covorului, cât şi pe stratul-
suport în prealabil pregătit.
Racordarea pardoselilor cu pereţii se realizează prin plinte sau pervazuri din lemn
sau din PVC .
PARDOSELI DIN MATERIALE DIVERSE

În afară de categoriile de pardoseli prezentate, în construcţii se mai utilizează


pardoseli cu îmbrăcăminţi din:
- xilolit, executate din mortar de ciment magnezian cu agregate organice sau
anorganice (rumeguş de lemn, azbest, talc, pământ de diatomee, praf de piatră) şi
coloranţi, turnat pe strat suport din mortar de ciment, în câmp continuu sau panouri, de obicei
în două straturi de câte cm grosime; după întărire, suprafaţa pardoselii se curăţă şi se freacă
cu piatră de gresie. Aceste pardoseli sunt calde şi se întreţin uşor, de ea se folosesc în
spitale, laboratoare., săli de sport, în localuri publice, şi în general în încăperi care nu sunt
umede şi unde nu este o circulaţie intensă şi grea;
-linoleum, produs dintr-un amestec omogen de făină de lemn, praf de piatră şi
de in fiert sicativ (linoxină), cilindrat pe o ţesătură tare de iută sub formă de covoare
având grosimea de 2 ... 7 mm, lăţimea de 0,6 ... 3,5 m şi lungimea de 10 ... 30m. Covoarele
din linoleum se fixează prin lipire cu cleiuri pe bază de caseină, făină de secară sau
dextrină pe straturi de egalizare din mortar de ciment, ipsos sau mastic bituminos în
grosime de 15 ... 20 mm sau pe plăci fibrolemnoase (PFL) cu grosimea de 5... 10 mm .
Suprafaţa-suport pe care se aplică linoleumul trebuie să fie plană, netedă, perfect curată şi
uscată. Pardoselile din linoleum sunt calde, nu reţin praf, sunt igienice, izolante termic şi
fonic, estetice şi uşor de întreţinut; se utilizează în localuri publice, spitale, case de locuit
etc;
- mochete, folosite curent în locuinţe, camere de hoteluri, săli de teatre şi
concerte, săli de conferinţe, biblioteci şi săli de lectură, magazine, birouri, datorită
avantajelor pe care le prezintă: sunt estetice, termo şi fonoizolatoare, se întreţin, se
curăţă şi se montează uşor.
-dale de sticlă, utilizate în cazul în care trebuie asigurată iluminarea unor spaţii de
lumină acoperită, subsoluri etc). Se realizează prin dispunerea distanţată a dalelor de
sticlă şi monolitizarea acestora cu mortar de ciment care înglobează bare din oţel-beton.
PARDOSELI INDUSTRIALE

Cerinţe funcţionale

Pardoselile industriale, ca element de închidere a spaţiilor tehnologice la partea lor


inferioară, trebuie să răspundă favorabil unui număr mare de cerinţe funcţionale, specifice
diferitelor procese tehnologice.
Cerinţele impuse pardoselilor pot fi împărţite în 2 categorii :
Cerinţe privind asigurarea unor condiţii corespunzătoare de muncă, care cer ca
pardoselile să fie :
- calde, pentru a proteja muncitorii contra frigului la picioare ;
- elastice, pentru a evita obosirea rapidă a muncitorilor care lucrează în picioare
- insonore, în vederea reducerii zgomotului provocat de circulaţie sau căderea
unor obiecte, zgomot care influenţează defavorabil asupra stării psihice a
oamenilor ;
- aderente, pentru a evita lunecarea în timpul circulaţiei sau a ctivităţilor ce
impun tragerea sau împingerea unor obiecte ;
- cu aspect şi colorit plăcut .
Cerinţe impuse de natura proceselor tehnologice, care cer ca pardoselile să aibă :
- rezistenţă mecanică mare, în funcţie de greutatea utilajelor, pieselor şi
materialelor cu care se lucrează ;
- durabilitate mare, în raport cu frecvenţa solicitărilor ;
- suprafaţă continuă şi netedă pentru a favoriza circulaţia ;
- uzură redusă în vederea evitării reparaţiilor repetate şi a formării prafului ;
- elasticitate, pentru a proteja, contra deteriorărilor, obiectele care cad ;
- rezistenţă la agenţi chimici cu care vin în contact ;
- rezistenţă la foc, pentru a evita pericolul de incendiu ;
- să permită o întreţinere uşoară, care poate fi asigurată fără efort de către
muncitori ;
- să poată fi reparate uşor şi repede, pentru a nu întrerupe procesul tehnologic
timp îndelungat .

13.2. Elementele componente ale pardoselilor industriale


Satisfacerea unui număr cât mai mare de cerinţe impuse pardoselilor industriale, nu
poate fi realizată de către un singur material. Din această cauză în componenţa lor intră mai
multe materiale, care formează împreună un ansamblu omogen :
- fundaţia, care constituie elementul portant, capabil să preia încărcările
verticale provenite din circulaţie, depozitare şi efectele acţiunilor tehnologice ;
- îmbrăcămintea, care are rolul de a prelua încărcările şi a le transmite fundaţiei
.
Fundaţia pardoselilor industriale

Fundaţii propriu-zise, necesită doar pardoselile de la parterul clădirilor etajate situate


deasupra parterului, elementul de suport al îmbrăcăminţii pardoselii îl constituie structura de
rezistenţă a planşeelor.
Fundaţiile pardoselilor clădirilor industriale pot fi realizate din beton armat, alcătuind
aşa numitele fundaţii rigide sau din piatră spartă bine compactată, constituind aşa numitele
fundaţii semi-rigide.
Fundaţiile rigide se alcătuiesc din dale de beton simplu sau armat, în funcţie de
mărimea încărcărilor şi de sensibilitatea utilajelor la tasări. Betonul se toarnă direct pe
pământul compactat în prealabil (în cazul terenurilor rezistente şi a încărcărilor reduse) sau pe
un pat al fundaţiei, format dintr-un strat de pietriş (balast) de 10…30 cm grosime (în cazul
terenurilor slabe şi a încărcărilor mari), strat care are şi rolul de a întrerupe capilaritatea apei
din teren.
Pentru a evita apariţia fisurilor din cauza contracţiei betonului, fundaţiile pardoselilor
se execută cu rosturi care limitează suprafaţa unui panou la 15…20 m2 . La halele cu
circulaţie intensă se recomandă ca rosturile transversale să fie dispuse înclinat, pentru a evita
degradarea lor datorită trecerii vehiculelor . Rosturile au 5…10 mm lăţime şi se umplu cu un
mastic elastic.