Grup Scolar Industrial Constructi Montaj Resita

PROIECT DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR PROFESIONALE NIVEL 2
An de completare clasa aXla Calificarea :zugrav-ipsosar-vopsitor-tapetar

Coordonator: Manu Felicia

Elev: Bubansky Emil

2008

1

Grup Scolar Industrial Constructi Montaj Resita TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A TENCUIELILOR DRISCUITE 2 .

Masuri de tehnica a securitatii muncii la lucrarile de tencuieli 3. Tehnologia tencuielilor driscuite 2. Executarea lucrarilor de tencuieli pet imp friguros 2.3.1. Pregatirea suprafetelor in vederea executarii tencuielilor driscuite 2. Bibliografia 4.2.4. Repararea defectelor 2. Verificarea suprafetelor tencuite .5.Prepararea mortarelor pentru tencuieli driscuite 2.7. Materiale si SDV-uri pentru tencuieli driscuite 2. Continut 2.9. Defecte la executarea tencuielilor driscuite 2. Anexe Trasarea suprafetei folosind fasii verticale de mortar Trasarea suprafetelor folosind fasii orizontale de mortar Scule pentru executarea lucrarilor de tencuieli 3 .CUPRINS 1.8. Argument 2.6. abateri admisibile 2.

pentru a asigura rezistenta la actiunea acizilor. Tencuielile driscuite au fata vazuta executata din mortar cu nisip cernut.la fatade simple.stratul de amorsaj sau spritul -al doilea strat . peretii despartitori si alte elemente de construcie . pe planseele de rabit se aplica un strat – suport (snir) .arsitei soarelui. contra actiunilor ploilor. Tencuielile deci si cele driscuite se executa in urmatoarele scopuri: -sa protejeze materialele din care sunt executate zidurile. stratul de baza (grundul) se executa din mortar de var gras cu sau fara adaos de ciment -al treilea strat (fata vazuta).sa acopere toate neregulalitatile peretilor si tavanelor si sa le dea o forma estetica atat in interiorul cat si la exteriorul cladirii .la tencuielile driscuite tinciul este din mortar cu nisip cernut fin Pentru ca grundul sa adere bine . .Argument Tencuielile sunt straturi de mortar care acopera suprafetele elementelor de constructie brute(nefinisate) si care dupa un anumit interval de timp se intaresc devenind rezistente.stratul vizibil sau tinciul .1. Uneori tencuielile se aplica si in scopuri speciale ca de exemplu .gazelor si altor agenti novice care deterioreaza aceste materiale. Tencuielile driscuite se alcatuiesc din trei straturi : -primul strat..iar tencuielile driscuite fin se intrebuinteaza la lucrari interioare 4 . tavanele . Tencuielile contribuie de asemenea la marirea izolarii termice a peretilor si a tavanelor pe care se aplica. -sa creeze suprafete netede. gerului. suprafetele de beton. de zidarie de piatra sau cele din sipci si trestie si vor amorsa cu un strat de sprit.pentru a absorbi sunetele etc. umiditatii.netezita cu drisca de lemn sau metalica. Tencuielile driscuite se aplica la pereti si la tavane interioare pentru constructii obisnuite. pentru a usura intretinerea si a asigura conditii igienice corespunzatoare. ceea ce se poate realiza datorita calitatii mortarului de a primi orice forma la aplicarea lui. care umple ochiurile plasei. In acelasi scop .

de reteaua de bare de otel-beton.noroi.) nu se tencuiesc decat dupa ce au fost acoperite cu plasa de rabit . Inainte de aplicarea mortarului.curate si rugoase. 5 .buiandrugi stalpi.rosturile se curata pe o adancime de 1 cm pentru a asigura o legatura buna a tencuielii cu zidaria. Peretii si tavanele din beton ce s-au realizat in cofraje de inventar(metalice sau din placaj).Daca suprafetele de tencuit sunt netede.Suprafetele lor trebuie pregatite pentru o finisare directa cu compozitia de zugraveli.spituire etc.vopsitorii sau tapete.Pregatirea suprafetelor in vederea executarii tencuielilor driscuite Pentru asigurarea unei aderente cat mai mari a mortarului pe suprafetele pe care se aplica tencuiala. Toate suprafetele de lemn sau de metal care apar in zidarie(ghermele. 2.Aceste tencuieli driscuite sunt cele mai des intrebuintate atat la exterior cat si la interior. In cazul zidariilor de caramida executate cu rosturile pline.Daca abaterile nu depasesc limitele admisibile se curata doar suprafetele respective de praf.ele trebuie inasprite prin cioplire.pentru a nu se produce absorbirea excesiva a apei din mortarul de tencuiala.1. La tencuielile pe plasa de rabit trebuie sa se verifice in primul rand ca plasa sa fie bine legata cu sarma.etc.cele de lemn vor fi acoperite sub plasa de rabit cu carton bitumat pentru a se evita umflarea lemnului in contact direct cu tencuiala.suprafetele de tencuit trebuie sa fie stropite cu apa.trebuie ca acestea sa fie cat mai rigide.pentru incaperi mai importante.avand suprafete netede nu se tencuiesc. Cand exista abateri verticale sau orizontale importante ori neregularitati locale mari.ceea ce ar dauna adeziunii acestuia.plane.ele trebuie reparate.la distante de 20…25 cm.pete de grasime etc.grinzi.

mica.Componentii principali ai mortarelor sunt :liantii.Materiale si SDV-uri pentru tencuieli driscuite Componentii mortarelor au un rol diferit si influenteaza prin natura.El trebuie sa aiba o anumita granulozitate si sa corespunda la anumite conditii de calitate in ceea ce priveste continutul de argila.contribuie la reducerea contractiei la uscare a liantului intarit.2.saruri.lunga) pentru finisarea tencuielii 6 .Apa nu trebuie sa contina substante organice nocive.lunga pentru luarea morarului din targa de pe care se ia si se arunca cu mistria pe tavan -mistrie pentru aruncarea mortarului pe tavan sau pe pereti -fir cu plumb pentru masurarea verticalitatii -dreptar pentru masurarea verticalitatii si orizontalitatii si nivelarea mortarului -cuie si sfoara pentru punctarea stalpisorilor -masina de tencuit pentru aplicarea spritului sau grundului -drisca(de otel.carbune etc.El determina lucrabilitatea mortarului proaspat si confera liantului intarit proprietati mecanice.substante humice.le determina domeniile de utilizare si astfel trebuie sa satisfaca anumite conditii.calitatea si cantitatea lor proprietatile mortarelor.profilata. Apa de amestecare asigura hidratarea liantului si confera lucrabilitatea mortarului proaspat. Sculele pentru executarea lucrarilor de tencuieli sunt : -mahala patrata .obisnuita.2.dreptar.apa si agregatele. Nisipul cu rol de umplutura. Liantul poate fi varul sau cimentul.Nisipul preferabil este cel cuartos.

-pentru sprit 12 -pentru grund 10…12 7 . pana la omogezare nisipul impreuna cu cimentul.Pasta de var sau slamul de carbid . pasta de var sau slamul de carbide trebuie sa aiba consistenta de 12. In momentul masurarii volumelor componentelor . respectandu-se tolerantele indicate pentru lianti si agregate. se mai adauga apa. In cazul utilizarii varului hidratat nu mai este necesara operatia de stingere a varului.3. Prepararea mecanizata a mortarelor . Mortarele pe baza de ciment si var-pasta se prepara prin procedee mecanice (sau manuale) . amestecandu-se din nou pana la omogenizare.se adauga apoi treptat apa. Mortarul de var se prepara intr-o lada cu scanduri bine incheiata in care se pun cu lopata cantitatile necesare de nisip si de ciment . iar dozarea componentilor se va efectua gravimetric sau volumetric.cu sau fara adaos de ciment. Se toarna apoi amestecul de nisip si de ciment peste pasta din lada in cantitati mici . Se toarna apoi apa si se amesteca bine pana la omogenizare.2. Prepararea mortarului de ciment-var. Prepararea mortarelor pentru tencuieli driscuite Tencuielile obisnuite driscuite au ultimul strat din tinci de var aplicat pe un grund din mortar de var gras.Mortarele uzuale pentru tencuieli driscuite sunt mortarele de marca M 4 .pe o platforma alaturata se amesteca bine . consistenta mortarelor trebuie sa fie cuprinsa intre limitele indicate pentru mortarele de tencuiala : Mortare aplicate manual . cu ajutorul sapei de lemn. pana se obtine o pasta omogena. Mortarele pe baza de ciment si var hidratat se prepara numai prin procedee mecanice asigurandu-se urmatoarele conditii: -dozarea gravimetrica a componentelor solide ale mortarului . amestecandu-se incontinu cu lopata pana ce se obtine un amestec cu aspect uniform si de consistenta necesara punerii in lucrare . amestecandu-se bine. -amestecarea ingrijita a mortarului pana la omogenizarea completa. Se verifica consistenta cu ajutorul conului – etalon si daca nu corespunde prevederilor din proiect . -pentru sprit 9 -pentru grund 7…8 Mortare aplicate mecanizat. In functie de tipul mortarului de aplicat . cu tolerante de + 2% sau -2% pentru lianti si + 3% sau 3%pentru agregate. se pune intr-o lada de scanduri.In acelasi timp . M 10. in cantitate corespunzatoare dozajelor indicate .

rezemat pe martori.iar fata vazuta driscuita. Trasarea suprafetelor cuprinde doua operatii: -punctarea -executarea stalpisorilor(sau fixarea reperelor) Punctarea consta in aplicarea pe suprafata de tencuit a unui numar de martori realizati din mortar.Dupa baterea celor doua cuie se controleaza grosimea tencuielii de-a lungul sforii.Intre cuiele de langa tavane se tine intinsa o sfoara lipita de floarea cuiului si se bate in lungul sforii.la capetele lui se fixeaza 8 .In jurul tuturor acestor turte se aplica turte de mortar ce se niveleaza pana la floarea cuiului formand asa-numitii martori.Dreptarul se tine in pozitie vertical adar la incaperi mici fasiile se executa in pozitie orizontala.Alaturi de sfoara la 20 cm de pardoseala.5 cm.verticala respective orizontala.Pentru prepararea mecanizata a mortarelor se folosesc malaxoare cu amestecare fortata sau betoniere cu cadere libera. Un malaxor este alcatuit dintr-o toba cilindrica cu un ax orizontal si este prevazut la partea superioara cu o palnie de alimentare cu materiale. Axul tobei are palete oblice sau elicoidale care executa afanarea si amestecarea materialelor componente.In acelasi mod se procedeaza si intre cuiele intermediare precum si intre cuiele de langa pardoseala.5 cm.Intre martorii astfel executati se aplica fasii verticale de mortar de 8-12 cm latime nivelate cu un dreptar.prin miscarea suscesiva a acestuia in sus si in jos.astfel ca fata acestor martori sa corespunda nivelului fetei grundului care urmeaza sa fie aplicat.Intre aceste doua cuie se mai bate un cui in acelasi mod.Tehnologia tencuielilor driscuite Tencuielile driscuite sunt tencuieli simple la care suprafata tencuita trebuie sa fie plana.se bate un al doilea cui pana ce floarea lui atinge sfoara. Principalele operatii ce se executa la aceste tencuieli sunt legate de realizarea celor trei straturi precedata de trasarea suprafetelor.la mijlocul distantei. Pentru executarea acestor operatii la pereti in partea de sus a acestora la o distanta de 20 cm de la tavan si 20 cm de la peretele vecin.Intre martori se executa stalpisori care servesc pentru nivelarea grundului.Pe floarea acestui cui se tine lipita sfoara firului cu plumb lasand greutatea cumpenei sa atarne aproape de pardoseala.se bate in rostul de zidarie un cui astfel ca floarea lui sa ramana in afara peretului cu 1-1.4. 2.Se repeta operatia si la cealalta margine a peretelui.la intervalle de 1-2 m cate un cui pana ce floarea acestuia atinge sfoara. La trasarea tavanului in centru lui se fixeaza un martor de ipsos gros de 1-1.Pe acest martor se tine paralel cu unul din pereti un dreptar lung si cu ajutorulunui boloboc aplicat pe acesta se asaza dreptarul in pozitie orizontala .

un martor de ipsos prin umplerea cu mortar a spatiului dintre dreptar si tavan. Aplicarea manuala se realizeaza prin aruncarea mortarului cu canciocul. Mecanizat grundul se aplica cu masini de tencuit. Aplicarea spritului sau amorsajului este primul strat al tencuielii si are ca scop sa asigure o buna legatura a acestuia cu suprafta support.ea trebuie sa ramana aspra pentru ca sa se asigure buna aderenta a stratului vizibil. Pe suprafetele de rabit nu se aplica sprit ci un strat support pentru grund care se numeste smir din mortar de var cu ipsos de var cu ciment.piatra si beton.Dupa zvantarea acestui strat se procedeaza la netezirea lui stropindu-l cu apa cu ajutorul bidinelei si frecandu-l cu drisca de lemn. 9 .saci etc.cu mistria sau cu farasul.Mortarul se intinde intre stalpisori apoi cu ajutorul dreptarului se niveleaza.pentru sprit se folosesc lapte de ciment(ciment cu ap)uneori cu un mica daos de nisip.stratul de sprit se aplica cu ajutorul unei maturi scurte astfel incat sa formeze un strat cat mai subtire(circa 3 mm) numai cat este necesar sa acopere toata suprafata cu un strat continuu.Manual.Stratul de sprit se aplica fie manual.Folosind martorii astfel fixati se puncteaza in mod analog linii pe langa pereti.Suprafta grundului nu se niveleaza.Grosimea acestui strat este de 2-4 mm la aplicare. Aplicarea stratului vizibil are cas cop sa dea acesteia forma si aspectul definitiv. Aplicarea grundului se face numai dupa ce spritul s-a intarit dar nu mai devreme de 24 ore de la aplicarea acestuia in cazul suprafetelor de beton si de o ora in cazul suprafetelor din caramida.Grosimea stratului de grund trebuie sa fie de 20 mm la tencuielile pe suprafete din caramida. Pentru a preintampina uscarea rapida si aparitia fisurilor. Stratul de sprit nu se niveleaza ci trebuie sa ramana asa cum a rezultat din aruncarea mortarului.in noua pozitie.Peretii din zidarie de caramida se stropesc cu apa si se amorseaza prin stropirea cu un mortar fluid care va avea aceeasi compozitie ca a mortarului pentru stratul de grund.fiecare strat trebuie asternut numai dupa intarirea celui aplicat anterior iar in cazul mortarelor de var numai dupa ce acesta a inceput sa se albeasca. Daca grundul este uscat se stropeste cu apa inainte de aplicarea stratului vizibil.fie mecanizat. Tinciul se aplica cu canciocul sau cu mistria pe portiuni reduse si imediat se intinde cu drisca-dreptar intr-un strat uniform si cat mai subtire.stratul vizibil se proteleaza de soare si de vant cu rogojini.Mortarele folosite pentru stratul de grund trebuie sa aiba consistenta de 7-8 cm in cazul aplicarii manuale si de 9-13 cm la aplicarea mecanizata. La suprafetele de beton si de zidarie de piatra. Daca grundul se aplica in mai multe straturi la mortarele pe baza de ciment sau de ipsos.Aplicarea mecanizata se realizeaza cu masinile de tencuit.Se intoarce apoi dreptarul in pozitie perpendiculara si se procedeaza la fel fixandu-se alti doi martori la capetele dreptarului.

cercetand suprafata tencuita . prin asezarea acestuia in orice directie pe suprafata tencuita si masurarea golurilor intre dreptar si tencuiala. sa nu aiba denivelari . ondulatii . de asemenea este necesar sa se urmareasca aplicarea masurilor de protectie impotriva uscarii fortate.Verificarea suprafetelor tencuite.2. Aspectul general al tencuielilor se verifica vizual . a scafelor(ca prelucrare) .5. care se fac in locurile mai putin vizibile . Planeitatea suprafetelor tencuite se verifica cu un dreptar de 2 m lungime . Verticalitatea si orizontalitatea suprafetelor si muchiile se verifica cu dreptarul . utilizarea tipului de mortar si a compozitiei mortarului indicat in proiect . bolobocul si cu firul cu plumb. Abaterile admisibile sunt : Defecte Abateri Umflaturi nu se admit Zgrunturi mari nu se admit Neregularitati ale suprafelelor maxim doua neregularitati in orice directie Abateri de la verticala la tencuieli interioare 1mm/m la tencuieli exterioare maximum 2mm/m Abateri fata de orizontala maximum 1mm/m 10 . Grosimea stratului de tencuiala se verifica prin baterea unor cuie in zonele respective sau prin sondaje speciale. pentru a nu strica aspectul tencuielilor prin reparatii ulterioare. fisuri . Aderenta straturilor de tencuiala la stratul – suport se verifica prin ciocanirea cu un ciocan de lemn .abateri admisibile Pe parcursul executarii lucrarilor . spalarii prin ploaie sau inghetarii. Suprafetele tencuite nu trebuie sa prezinte goluri . un sunet “gol” arata deprinderea in cazuri speciale m aderenta la suport a tencuielilor se verifica si prin extrageri de carote din tencuiala . precum si aplicarea straturilor succesive in grosimile prescrise . impuscaturi provocate de granulele de var nestins . trebuie sa se verifice respectarea tehnologiilor de executie. forma muchiilor . in spatele radiatoarelor etc. portiuni neacoperite cu mortar la racordarea tencuielilor cu tamplaria . urme vizibile de reparatii locale etc.

noroi . pe timp foarte calduros . incalzit de soare sau batut de vant . -calitatea necorespunzatoare a materialelor folosite la prepararea mortarului . mai ales daca aceasta . -executarea gresita a lucrarilor de tencuieli . 2.intretinerea sau exploatarea necorespunzatoare a constructiei. acesti pereti se uda bine inainte de aplicarea mortarului si apoi se protejeaza cu rogojini care trebuie mentinute umede 4…5 zile. pentru a asigura o buna aderenta (legatura) dintre acestea si mortarul aplicat. tencuite .6. De asemenea . tencuielile se coscovesc si cad din cauza nerespectarii conditiilor pe care trebuie sa le indeplineasca suprafetele ce urmeaza sa fie tencuite . la executarea tencuielilor exterioare pe peretii expusi la soare si vant . mortarul isi pierde rezistenta si tencuiala se desprinde cu timpul si cade. Cauza este lipsa de aderenta povocata de suprafata prea neteda a grundului sau neudarea suprafetei inainte de aplicarea stratului vizibil . Slaba aderenta se poate datora faptului ca suprafata tencuita a fost prea neteda sau nu a fost bine curatata de praf . La tencuieli exterioare . dintre care cele mai des intalnite sunt: -pregatirea necorespunzatoare a suprafetelor tencuielii. Coscovirea tencuielii In cele mai multe cazuri . in momentul aplicarii mortarului a fost prea uscata.Defecte la executarea tencuielilor driscuite si remedierea lor Pe suprafetele tencuite pot aparea diferite defecte de exemplu: -coscoviri -crapaturi -pete -impuscaturi etc Aceste defecte se datoreaza mai multor cauze. De aceea . Coscovirea tencuielilor este provocata . uneori si din cauza insuficientei udarii suprafetei de zidarie sau de beton . inainte de aplicarea mortarului . apa din mortar se evapora foarte repede . stratul vizibil .. si in acesc caz este 11 . se contracta si se desprinde de grund . pete de grosime etc.greseli la executarea altor lucrari .

Pete pe tencuiala Unul din defectele care strica aspectul tencuieliisi al zugravelii il formeaza petele. inasprit la executarea lui cu crestaturi de mistrie . Astfel din cauza exploatarii gresite si a lipsei de intretinere in special la locuinte. pe tencuiala cosurilor din camere apar pete de culoare maro. Pete de importanta mai mica . Cauza unor astfel de pete se constata prin usita de curatire din camera sau din pod . Daca umezeala pe spereti se mentine vara si iarna si dureaza mai multi ani. care .necesar ca grundul . pateaza tencuiala. Fisurile de contractie se formeaza . la folosirea mortarelor care au stat prea mult si au inceput priza in lada de mortar. In acest caz . daca la executare nu s-au luat masuri de acoperire a rostului intre acestea cu plasa de rabit. umiditatea din zid nu lasa saruri pe suprafata si actiunea ei se rezuma numai la patarea zugravelii. Astfel de pete pot fi provocate si de instalatia de scurgere . ruginind . avand culoare roscata . La tencuiala executata pe zidarie . In aceste caz. lichidul negru patrunde prin zidaria cosului si apare in camera cu o pata urat mirositoare. in special intre lemn sau metal si zidarie . daca tencuiala a fost aplicata partial direct pe tubul de fonta acoperit in general cu catran . in functie de cauza care le-a provocat. Ele pot fi de diferite culori . crapaturile apar de multe ori din cauza tasarii fundatiilor sau a grinzilor pe care se sprijina zidaria. Acest defect se datoreste unui lichid negru ce se scurge pe cos si care se formeaza prin arderea incomplete a combustibilui provocata de un defect al sobei sau al cosului. Uneori din aceeasi cauza . nu mai apar. In unele cazuri crapaturile sunt provocate de compozitia gresita a mortarului . 12 . dupa uscarea zidariei si dupa o noua zugravire . aceasta dovedeste ca umiditatea vine de la o sursa permanenta si fenomenul se numeste igrasie. Crapaturi in tencuiala Crapaturile pot aparea in toate cazurile pe linia de despartire a doua materiale diferite pe care s-a aplicat tencuiala . Astfel folosirea mortarelor grase aplicate intr – un strat gros duce la formarea fisurilor de contractie deoarece aceste mortare la uscare isi micsoreaza volumul . trecand prin franghia gudronata de la mansonul de imbibare. apar uneori pe tencuiala din cauza prezentei la mica adancime a tuburilor de instalatie electrica sau de apa sau barelor de otel – beton etc. Astfel de pete se repara de zugravi. pateaza tencuiala. Acoperind locurile de culoare alba sunt cele care datoresc aplicarii tencuielii pe zidaria umeda. Uneori . diferite saruri duse din masa zidariei provocand patarea tencuielilor sau a zugravelilor. Apa din zidarie evaporandu – se lasa cate o pat ape suprafata tencuieli . crapatura apare pe toata grosimea zidariei si se vede pe tencuiala pe ambele fete ale peretelui. sau daca imbinarea tuburilor nu este etansa in care caz lichidul din tubul de scurgere. sa fie bine udat si apoi stratul vizibil sa fie protejat de soare si vant. Aceste defect dispare odat cu uscarea zidariei. in care caz interiorul cosului este umezit de un astfel de lichid . de asemenea . Astfel de pete . pete cu aspect asemanator apae sip e peretii fara cosuri. datorita existentei sub tencuiala a unor materii bituminoase cu care a fost patat peretele si care nu au fost indepartate complet la pregatirea suprafetelor pentru tencuieli.

Repararea tencuielilor vechi nu se limiteaza la portiunile de tencuiala cazute. 13 . Repararea degradarilor se executa astfel: tencuiala desprinsa de pe stratul – suport se inlatura . Varul bulgari contine in el parti de calcar cu diferite viteze de stingere. uneori dupa 3…4 saptamani de la amestecarea lor cu apa.Repararea defectelor Defectele de tencuieli se repara numai dupa stabilirea si inlaturarea cauzelor care le-au provocat si anume: -deterioraea tencuielii provocata de tasarea inegala a terenului de fundare se repara dupa terminarea tasarii. iar locul respective se curate cu circa 2. Impuscatori de var Acest defect este provocat de calitatea necorespunzatoare a varului stins folosit la prepararea mortarului .7. Dupa aceasta . care apare numai pe timp de iarna si in special in partea de jos a colturilor exterioare ale camerei . avand la mijloc o bucata de var . crapaturile se driscuiesc cu mortar de var . se uda cu apa si se aplica stratul respectiv de mortar in acelasi mod ca la tencuiala initiala. Dupa indepartarea cauzelor care au provocat deteriorarile si dupa indepartarea tencuielii burdusite. . Cand s-a deteriorate numai fata vazuta a tencuielii locul deteriorate se curata cu grija . repararea tencuielii se limiteaza la largirea si curatarea fisurilor cu spaclu. Aceste pot fi prevenite prin respectarea regulilor de stingere a varului. suprafata descoperita se curate cu grija de resturile de mortar si de praf. Aceste parti de var nestins .. cu acelasi mortar si aceleasi straturica si restul tencuielii..5 cm dincolo de limitele suprafetei cu defect. -tencuielile avariate prin trepidatii produse de executarea unor lucrari pe planseul respective se repara dupa terminarea acestor lucrari. ci la toate portiunile desprinse de pe stratul – suport si care se determina dupa sunetul obtinut prin lovirea tencuielii cu un ciocan de lemn sau din cauciuc dur. dupa indepartarea prafului cu peria si udarea cu apa . apoi cazand tencuiala raman gauri conice de dimensiuni pana la 3…4 cm diametru . Alaturi de partile care se desfac imediat cand intra in contact cu apa . -tencuielile avariate de imbibare cu apa se repara dupa inlaturarea defectelor din instalatie care au provocat imbibarea cu apa si dupa ucarea stratului – suport.de ciment sau de var cu ciment. Numai dupa aceasta se executa tencuiala . 2. ci numai o buna incalzire si aerisire a camerei respective. Daca pe tencuiala veche apar fisuri si daca din examinarea lor se constata ca tencuiala nu este desprinsa de stratul – suport .Umezeala . locul curatat se uda cu apa si reparatia se executa cu acelasi mortar si in aceasi ordine a oparatilor ca si tencuiala initiala. evetualele defecte ale stratului – suport trebuie remediate respectand toate conditiile cerute de materialul din are este executata aceasta suprafata. sunt si parti de var bulgarii care se sting mai greu . Ca rezultat. datoreste condesarii aburului din camera pe partile reci ale zidurilor. pe suprafata tencuielii apar umflaturi . In aceste caz nu este necesara nici o reparatie . fiind in tencuiala absorb umiditatea din mortar. mentinearea lui in timp necesar 4-6 saptamani in groapa de var. cu ajutorul unei perii.din zidarie sau din atmosfera si incep sa se stinga marindu-si volumul.

pana la cel mai mult + 800C. 2. Pentru accelerarea prizei si intaririi mortarului de ciment se poate folosi adousul de clorura de calciu in proportie de pana la 2 % din greutatea cimentului . temperature in incaperea respective nu trebuie sa scada sub + 5 %.Mortarul pentru grund care se foloseste la reparatii trebuie sa fie preparatcu acelasi liantca si cel vechi insa cu un adaos suplimentar de ciment. luinduse masuri corespunzatoare de inchidere si incalzire a spatiului de lucru. nisipuri silicioase cu un continut minim de fractiune sub 0. care se va sporii cu 50 % fata de timpul de amestecare pe timp de vara.Executarea lucrarilor de tencuieli pet imp friguros Pe timp friguros lucrarile de tencuieli se executa in incaperi incalzite . este de 50 % N/cm2. iar rezistenta minima la care mortarul nu mai este periclitat de inghet. Incalzirea spatiilor nu trebuie sa aiba ca scop accelerarea uscarii deoarece prin aceasta fortare se pericliteaza calitatea lucrarilor si totodata se face risipa de combustibil. La prepararea lor se vor utilize.var si + 250C la mortarele de ciment. La prepararea mortarelor se va da o deosebita atentie pentru respectarea dozajului. folosindu – se mortare obisnuite.8. percum si a timpului de amestecare. Temperatura mortarului la iesirea din malaxor nu trebuie sa depaseasca + 500C la mortarele de ciment. Temperatura minima a mortarului la locul de lucru va trebuii sa fie de cel putin + 80C. La executarea lucrarilor de tencuieli interioare pe timp friguros este necesar a se lua din timp toate masurile pregatitoare suplimentare ca : inchiderea golurilor de usi si ferestre si asigurarea incalzirii incaperilor . Pe toata perioada executarii tencuielilor .2 mm si cu procent cat mai redus de parti levigabile. numai in cazuri cu totul exceptionale se executa in aer liber . Pentru obtinerea temperaturii necesare a mortarului . atat in timpul cat se lucreaza cat si in perioada de uscara a tencuielilor. nu se permite folosirea in acelasi scop a sari de bucatarie. se incalzeste in primul rand apa. de preferinta. Consistenta mortarelor masurata cu conul – etalon va fi de 6…8 cm. pana cand umiditatea tencuieli va scadea pana la 8 % . Fata vazuta trebuie prelucrata astfel incat reparatia facuta sa nu apara diferit. Mortarele care se folosesc la executarea tencuielilor pet imp friguros vor fi de ciment sau ciment – var. 14 .

Este interzisa utilizarea pompelor de mortar la o presiune mai mare decat presiunea maxima . Inainte de inceperea lucrului . a utilajelor . in mod obligatoriu muncitorii vor purta ochelari de protectie. in timpul lucrului este interzis a le tine in pozitia cu ascutisul spre sine. Toate sculele si dispozitive manuale trebuie sa fie in buna stare si sa corespunda modului si conditiior de executie ale lucrarilor respective. a pompelor de mortar etc.9.Masuri de tehnica a securitatii muncii la lucrarile de tencuieli Verificarile cu firul cu plumb si verificarea zidurilor cu vederea tencuirii trebuie executata fara ca muncitorul sa se aplece in afara. schele suspendate sau schele mobile.2. 15 . Tencuiala trebuie executata numai pe o schela . Sculele defecte sau deformate nu trebuie folosite. spre a prevenii eventuala cadere a acestuia peste zid. La transportarea obiectelor si a sculelor ascutite . Lucararile de tencuire exterioara trebuie executate de pe schele metalice. taisul lor trebuie sa fie protejat cu invelitor sau cu teci corespunzatoare . utilizate la executarea manuala sau mecanizata a lucrarilor de tencuire. indicate in fisele tehnice respective. iar suprafetele lor active trebuie sa fie netede si fara aschii. Folosirea scarilor duble este permisa numai pentru executarea lucrarilor mici de tencuire (reparatii) in locuri isolate. prevazuta cu parapete. ele trebuie asezate astfel incat sa nu se poata cadea. . astfel incat lucratorul sa nu poata cadea de pe ea: muncitorii trebuie sa fie atenti sa nu cada obiectele si sculele de pe schele. De asemenea . Lucrarile de tencuire interioara trebuie sa se execute pe schele interioare sau de pe podine asezate pe capre deplasabile. la fiecare schimb trebuie controlata starea tuturor schelelor . Sculele trebuie sa fie fixate de cladire .

Bibliografie Constantin Rosoga.Utilajul si tehnologia lucrarilor de finisaje si izolatii Manual pentru clasa aXla si aXlla licee industriale cu profil de constructii EDP 1993 Constantin Rosoga –Utilajul si tehnologia lucrarilor de constructii Manual pentru clasa alXa si aXla licee industriale cu profil constructii EDP 1993 Vasile Maciuca –Materiale de constructii Manual pentru clasa aXla licee industriale EDP 1994 16 .

Anexe 17 .

18 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful