Grup Scolar Industrial Constructi Montaj Resita

PROIECT DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR PROFESIONALE NIVEL 2
An de completare clasa aXla Calificarea :zugrav-ipsosar-vopsitor-tapetar

Coordonator: Manu Felicia

Elev: Bubansky Emil

2008

1

Grup Scolar Industrial Constructi Montaj Resita TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A TENCUIELILOR DRISCUITE 2 .

abateri admisibile 2.3.7. Bibliografia 4. Pregatirea suprafetelor in vederea executarii tencuielilor driscuite 2. Masuri de tehnica a securitatii muncii la lucrarile de tencuieli 3.2. Tehnologia tencuielilor driscuite 2.CUPRINS 1.6.9. Materiale si SDV-uri pentru tencuieli driscuite 2.4. Executarea lucrarilor de tencuieli pet imp friguros 2.8. Repararea defectelor 2. Verificarea suprafetelor tencuite . Anexe Trasarea suprafetei folosind fasii verticale de mortar Trasarea suprafetelor folosind fasii orizontale de mortar Scule pentru executarea lucrarilor de tencuieli 3 . Argument 2.5. Defecte la executarea tencuielilor driscuite 2. Continut 2.1.Prepararea mortarelor pentru tencuieli driscuite 2.

stratul de baza (grundul) se executa din mortar de var gras cu sau fara adaos de ciment -al treilea strat (fata vazuta). umiditatii. tavanele . peretii despartitori si alte elemente de construcie .Argument Tencuielile sunt straturi de mortar care acopera suprafetele elementelor de constructie brute(nefinisate) si care dupa un anumit interval de timp se intaresc devenind rezistente.la tencuielile driscuite tinciul este din mortar cu nisip cernut fin Pentru ca grundul sa adere bine . suprafetele de beton.sa acopere toate neregulalitatile peretilor si tavanelor si sa le dea o forma estetica atat in interiorul cat si la exteriorul cladirii . Tencuielile driscuite au fata vazuta executata din mortar cu nisip cernut. Uneori tencuielile se aplica si in scopuri speciale ca de exemplu . gerului. Tencuielile contribuie de asemenea la marirea izolarii termice a peretilor si a tavanelor pe care se aplica. pentru a asigura rezistenta la actiunea acizilor. care umple ochiurile plasei.1.la fatade simple. pentru a usura intretinerea si a asigura conditii igienice corespunzatoare. Tencuielile driscuite se alcatuiesc din trei straturi : -primul strat. pe planseele de rabit se aplica un strat – suport (snir) . . Tencuielile driscuite se aplica la pereti si la tavane interioare pentru constructii obisnuite.iar tencuielile driscuite fin se intrebuinteaza la lucrari interioare 4 .gazelor si altor agenti novice care deterioreaza aceste materiale.pentru a absorbi sunetele etc. -sa creeze suprafete netede.netezita cu drisca de lemn sau metalica. ceea ce se poate realiza datorita calitatii mortarului de a primi orice forma la aplicarea lui. de zidarie de piatra sau cele din sipci si trestie si vor amorsa cu un strat de sprit.stratul vizibil sau tinciul .. Tencuielile deci si cele driscuite se executa in urmatoarele scopuri: -sa protejeze materialele din care sunt executate zidurile.arsitei soarelui. contra actiunilor ploilor.stratul de amorsaj sau spritul -al doilea strat . In acelasi scop .

suprafetele de tencuit trebuie sa fie stropite cu apa.pete de grasime etc.grinzi.1.Daca abaterile nu depasesc limitele admisibile se curata doar suprafetele respective de praf.curate si rugoase.vopsitorii sau tapete.avand suprafete netede nu se tencuiesc.noroi. 2.trebuie ca acestea sa fie cat mai rigide. 5 .Suprafetele lor trebuie pregatite pentru o finisare directa cu compozitia de zugraveli. Toate suprafetele de lemn sau de metal care apar in zidarie(ghermele. Peretii si tavanele din beton ce s-au realizat in cofraje de inventar(metalice sau din placaj). La tencuielile pe plasa de rabit trebuie sa se verifice in primul rand ca plasa sa fie bine legata cu sarma. Inainte de aplicarea mortarului.spituire etc.) nu se tencuiesc decat dupa ce au fost acoperite cu plasa de rabit .ele trebuie inasprite prin cioplire. Cand exista abateri verticale sau orizontale importante ori neregularitati locale mari.Daca suprafetele de tencuit sunt netede.ceea ce ar dauna adeziunii acestuia. In cazul zidariilor de caramida executate cu rosturile pline.pentru incaperi mai importante.rosturile se curata pe o adancime de 1 cm pentru a asigura o legatura buna a tencuielii cu zidaria.ele trebuie reparate.la distante de 20…25 cm.buiandrugi stalpi.etc.plane.cele de lemn vor fi acoperite sub plasa de rabit cu carton bitumat pentru a se evita umflarea lemnului in contact direct cu tencuiala.pentru a nu se produce absorbirea excesiva a apei din mortarul de tencuiala.Aceste tencuieli driscuite sunt cele mai des intrebuintate atat la exterior cat si la interior.de reteaua de bare de otel-beton.Pregatirea suprafetelor in vederea executarii tencuielilor driscuite Pentru asigurarea unei aderente cat mai mari a mortarului pe suprafetele pe care se aplica tencuiala.

le determina domeniile de utilizare si astfel trebuie sa satisfaca anumite conditii.dreptar.profilata.carbune etc.apa si agregatele.2.saruri.Componentii principali ai mortarelor sunt :liantii.El trebuie sa aiba o anumita granulozitate si sa corespunda la anumite conditii de calitate in ceea ce priveste continutul de argila.contribuie la reducerea contractiei la uscare a liantului intarit. Liantul poate fi varul sau cimentul.lunga pentru luarea morarului din targa de pe care se ia si se arunca cu mistria pe tavan -mistrie pentru aruncarea mortarului pe tavan sau pe pereti -fir cu plumb pentru masurarea verticalitatii -dreptar pentru masurarea verticalitatii si orizontalitatii si nivelarea mortarului -cuie si sfoara pentru punctarea stalpisorilor -masina de tencuit pentru aplicarea spritului sau grundului -drisca(de otel. Nisipul cu rol de umplutura.2. Apa de amestecare asigura hidratarea liantului si confera lucrabilitatea mortarului proaspat.Nisipul preferabil este cel cuartos.Apa nu trebuie sa contina substante organice nocive.lunga) pentru finisarea tencuielii 6 .obisnuita.El determina lucrabilitatea mortarului proaspat si confera liantului intarit proprietati mecanice.Materiale si SDV-uri pentru tencuieli driscuite Componentii mortarelor au un rol diferit si influenteaza prin natura.calitatea si cantitatea lor proprietatile mortarelor.substante humice. Sculele pentru executarea lucrarilor de tencuieli sunt : -mahala patrata .mica.

amestecandu-se bine. In functie de tipul mortarului de aplicat . se mai adauga apa. In momentul masurarii volumelor componentelor . pana se obtine o pasta omogena.Mortarele uzuale pentru tencuieli driscuite sunt mortarele de marca M 4 .2.se adauga apoi treptat apa. pana la omogezare nisipul impreuna cu cimentul. -pentru sprit 12 -pentru grund 10…12 7 . cu ajutorul sapei de lemn. in cantitate corespunzatoare dozajelor indicate . In cazul utilizarii varului hidratat nu mai este necesara operatia de stingere a varului. M 10.pe o platforma alaturata se amesteca bine . pasta de var sau slamul de carbide trebuie sa aiba consistenta de 12.Pasta de var sau slamul de carbid . respectandu-se tolerantele indicate pentru lianti si agregate.cu sau fara adaos de ciment. Mortarele pe baza de ciment si var-pasta se prepara prin procedee mecanice (sau manuale) . iar dozarea componentilor se va efectua gravimetric sau volumetric. -pentru sprit 9 -pentru grund 7…8 Mortare aplicate mecanizat. Se verifica consistenta cu ajutorul conului – etalon si daca nu corespunde prevederilor din proiect .In acelasi timp . amestecandu-se incontinu cu lopata pana ce se obtine un amestec cu aspect uniform si de consistenta necesara punerii in lucrare . Prepararea mecanizata a mortarelor . -amestecarea ingrijita a mortarului pana la omogenizarea completa. Prepararea mortarului de ciment-var. Mortarele pe baza de ciment si var hidratat se prepara numai prin procedee mecanice asigurandu-se urmatoarele conditii: -dozarea gravimetrica a componentelor solide ale mortarului . Prepararea mortarelor pentru tencuieli driscuite Tencuielile obisnuite driscuite au ultimul strat din tinci de var aplicat pe un grund din mortar de var gras. consistenta mortarelor trebuie sa fie cuprinsa intre limitele indicate pentru mortarele de tencuiala : Mortare aplicate manual . cu tolerante de + 2% sau -2% pentru lianti si + 3% sau 3%pentru agregate. se pune intr-o lada de scanduri. Se toarna apoi amestecul de nisip si de ciment peste pasta din lada in cantitati mici . Mortarul de var se prepara intr-o lada cu scanduri bine incheiata in care se pun cu lopata cantitatile necesare de nisip si de ciment .3. Se toarna apoi apa si se amesteca bine pana la omogenizare. amestecandu-se din nou pana la omogenizare.

Intre martorii astfel executati se aplica fasii verticale de mortar de 8-12 cm latime nivelate cu un dreptar.se bate in rostul de zidarie un cui astfel ca floarea lui sa ramana in afara peretului cu 1-1. Trasarea suprafetelor cuprinde doua operatii: -punctarea -executarea stalpisorilor(sau fixarea reperelor) Punctarea consta in aplicarea pe suprafata de tencuit a unui numar de martori realizati din mortar.la mijlocul distantei.4.se bate un al doilea cui pana ce floarea lui atinge sfoara. Axul tobei are palete oblice sau elicoidale care executa afanarea si amestecarea materialelor componente. 2.Pe floarea acestui cui se tine lipita sfoara firului cu plumb lasand greutatea cumpenei sa atarne aproape de pardoseala.In jurul tuturor acestor turte se aplica turte de mortar ce se niveleaza pana la floarea cuiului formand asa-numitii martori.Intre martori se executa stalpisori care servesc pentru nivelarea grundului.In acelasi mod se procedeaza si intre cuiele intermediare precum si intre cuiele de langa pardoseala.Intre cuiele de langa tavane se tine intinsa o sfoara lipita de floarea cuiului si se bate in lungul sforii.la capetele lui se fixeaza 8 .la intervalle de 1-2 m cate un cui pana ce floarea acestuia atinge sfoara.Intre aceste doua cuie se mai bate un cui in acelasi mod. Pentru executarea acestor operatii la pereti in partea de sus a acestora la o distanta de 20 cm de la tavan si 20 cm de la peretele vecin.rezemat pe martori.Dreptarul se tine in pozitie vertical adar la incaperi mici fasiile se executa in pozitie orizontala.5 cm. Un malaxor este alcatuit dintr-o toba cilindrica cu un ax orizontal si este prevazut la partea superioara cu o palnie de alimentare cu materiale.verticala respective orizontala.Dupa baterea celor doua cuie se controleaza grosimea tencuielii de-a lungul sforii. La trasarea tavanului in centru lui se fixeaza un martor de ipsos gros de 1-1.astfel ca fata acestor martori sa corespunda nivelului fetei grundului care urmeaza sa fie aplicat.iar fata vazuta driscuita. Principalele operatii ce se executa la aceste tencuieli sunt legate de realizarea celor trei straturi precedata de trasarea suprafetelor.prin miscarea suscesiva a acestuia in sus si in jos.Alaturi de sfoara la 20 cm de pardoseala.Pentru prepararea mecanizata a mortarelor se folosesc malaxoare cu amestecare fortata sau betoniere cu cadere libera.5 cm.Se repeta operatia si la cealalta margine a peretelui.Tehnologia tencuielilor driscuite Tencuielile driscuite sunt tencuieli simple la care suprafata tencuita trebuie sa fie plana.Pe acest martor se tine paralel cu unul din pereti un dreptar lung si cu ajutorulunui boloboc aplicat pe acesta se asaza dreptarul in pozitie orizontala .

Se intoarce apoi dreptarul in pozitie perpendiculara si se procedeaza la fel fixandu-se alti doi martori la capetele dreptarului.Aplicarea mecanizata se realizeaza cu masinile de tencuit.Mortarul se intinde intre stalpisori apoi cu ajutorul dreptarului se niveleaza. Mecanizat grundul se aplica cu masini de tencuit. Aplicarea spritului sau amorsajului este primul strat al tencuielii si are ca scop sa asigure o buna legatura a acestuia cu suprafta support. La suprafetele de beton si de zidarie de piatra.cu mistria sau cu farasul.Manual.Suprafta grundului nu se niveleaza.fiecare strat trebuie asternut numai dupa intarirea celui aplicat anterior iar in cazul mortarelor de var numai dupa ce acesta a inceput sa se albeasca. Daca grundul se aplica in mai multe straturi la mortarele pe baza de ciment sau de ipsos.Folosind martorii astfel fixati se puncteaza in mod analog linii pe langa pereti. Daca grundul este uscat se stropeste cu apa inainte de aplicarea stratului vizibil. Aplicarea manuala se realizeaza prin aruncarea mortarului cu canciocul. Aplicarea stratului vizibil are cas cop sa dea acesteia forma si aspectul definitiv.Grosimea acestui strat este de 2-4 mm la aplicare. Aplicarea grundului se face numai dupa ce spritul s-a intarit dar nu mai devreme de 24 ore de la aplicarea acestuia in cazul suprafetelor de beton si de o ora in cazul suprafetelor din caramida.stratul de sprit se aplica cu ajutorul unei maturi scurte astfel incat sa formeze un strat cat mai subtire(circa 3 mm) numai cat este necesar sa acopere toata suprafata cu un strat continuu. Stratul de sprit nu se niveleaza ci trebuie sa ramana asa cum a rezultat din aruncarea mortarului.stratul vizibil se proteleaza de soare si de vant cu rogojini.Dupa zvantarea acestui strat se procedeaza la netezirea lui stropindu-l cu apa cu ajutorul bidinelei si frecandu-l cu drisca de lemn.Peretii din zidarie de caramida se stropesc cu apa si se amorseaza prin stropirea cu un mortar fluid care va avea aceeasi compozitie ca a mortarului pentru stratul de grund.un martor de ipsos prin umplerea cu mortar a spatiului dintre dreptar si tavan.Stratul de sprit se aplica fie manual. Tinciul se aplica cu canciocul sau cu mistria pe portiuni reduse si imediat se intinde cu drisca-dreptar intr-un strat uniform si cat mai subtire. 9 .saci etc.ea trebuie sa ramana aspra pentru ca sa se asigure buna aderenta a stratului vizibil.Mortarele folosite pentru stratul de grund trebuie sa aiba consistenta de 7-8 cm in cazul aplicarii manuale si de 9-13 cm la aplicarea mecanizata. Pentru a preintampina uscarea rapida si aparitia fisurilor.fie mecanizat.Grosimea stratului de grund trebuie sa fie de 20 mm la tencuielile pe suprafete din caramida. Pe suprafetele de rabit nu se aplica sprit ci un strat support pentru grund care se numeste smir din mortar de var cu ipsos de var cu ciment.in noua pozitie.piatra si beton.pentru sprit se folosesc lapte de ciment(ciment cu ap)uneori cu un mica daos de nisip.

care se fac in locurile mai putin vizibile . ondulatii . a scafelor(ca prelucrare) . pentru a nu strica aspectul tencuielilor prin reparatii ulterioare. cercetand suprafata tencuita .abateri admisibile Pe parcursul executarii lucrarilor . un sunet “gol” arata deprinderea in cazuri speciale m aderenta la suport a tencuielilor se verifica si prin extrageri de carote din tencuiala . in spatele radiatoarelor etc. Aspectul general al tencuielilor se verifica vizual .2. urme vizibile de reparatii locale etc.5. trebuie sa se verifice respectarea tehnologiilor de executie. Abaterile admisibile sunt : Defecte Abateri Umflaturi nu se admit Zgrunturi mari nu se admit Neregularitati ale suprafelelor maxim doua neregularitati in orice directie Abateri de la verticala la tencuieli interioare 1mm/m la tencuieli exterioare maximum 2mm/m Abateri fata de orizontala maximum 1mm/m 10 . precum si aplicarea straturilor succesive in grosimile prescrise . sa nu aiba denivelari . Grosimea stratului de tencuiala se verifica prin baterea unor cuie in zonele respective sau prin sondaje speciale. spalarii prin ploaie sau inghetarii. Verticalitatea si orizontalitatea suprafetelor si muchiile se verifica cu dreptarul . utilizarea tipului de mortar si a compozitiei mortarului indicat in proiect . portiuni neacoperite cu mortar la racordarea tencuielilor cu tamplaria . de asemenea este necesar sa se urmareasca aplicarea masurilor de protectie impotriva uscarii fortate. forma muchiilor . prin asezarea acestuia in orice directie pe suprafata tencuita si masurarea golurilor intre dreptar si tencuiala. impuscaturi provocate de granulele de var nestins . Aderenta straturilor de tencuiala la stratul – suport se verifica prin ciocanirea cu un ciocan de lemn . bolobocul si cu firul cu plumb.Verificarea suprafetelor tencuite. Planeitatea suprafetelor tencuite se verifica cu un dreptar de 2 m lungime . Suprafetele tencuite nu trebuie sa prezinte goluri . fisuri .

.Defecte la executarea tencuielilor driscuite si remedierea lor Pe suprafetele tencuite pot aparea diferite defecte de exemplu: -coscoviri -crapaturi -pete -impuscaturi etc Aceste defecte se datoreaza mai multor cauze. De asemenea . 2. De aceea . in momentul aplicarii mortarului a fost prea uscata. Slaba aderenta se poate datora faptului ca suprafata tencuita a fost prea neteda sau nu a fost bine curatata de praf . acesti pereti se uda bine inainte de aplicarea mortarului si apoi se protejeaza cu rogojini care trebuie mentinute umede 4…5 zile.intretinerea sau exploatarea necorespunzatoare a constructiei. pentru a asigura o buna aderenta (legatura) dintre acestea si mortarul aplicat. Coscovirea tencuielii In cele mai multe cazuri . Cauza este lipsa de aderenta povocata de suprafata prea neteda a grundului sau neudarea suprafetei inainte de aplicarea stratului vizibil . La tencuieli exterioare . stratul vizibil . -calitatea necorespunzatoare a materialelor folosite la prepararea mortarului . incalzit de soare sau batut de vant . tencuielile se coscovesc si cad din cauza nerespectarii conditiilor pe care trebuie sa le indeplineasca suprafetele ce urmeaza sa fie tencuite . tencuite . apa din mortar se evapora foarte repede . pe timp foarte calduros . Coscovirea tencuielilor este provocata . se contracta si se desprinde de grund . dintre care cele mai des intalnite sunt: -pregatirea necorespunzatoare a suprafetelor tencuielii. si in acesc caz este 11 . pete de grosime etc. -executarea gresita a lucrarilor de tencuieli .greseli la executarea altor lucrari . uneori si din cauza insuficientei udarii suprafetei de zidarie sau de beton . inainte de aplicarea mortarului . mortarul isi pierde rezistenta si tencuiala se desprinde cu timpul si cade. mai ales daca aceasta .6. la executarea tencuielilor exterioare pe peretii expusi la soare si vant . noroi .

Astfel de pete se repara de zugravi. Daca umezeala pe spereti se mentine vara si iarna si dureaza mai multi ani. Aceste defect dispare odat cu uscarea zidariei. Pete de importanta mai mica . lichidul negru patrunde prin zidaria cosului si apare in camera cu o pata urat mirositoare. la folosirea mortarelor care au stat prea mult si au inceput priza in lada de mortar. Acest defect se datoreste unui lichid negru ce se scurge pe cos si care se formeaza prin arderea incomplete a combustibilui provocata de un defect al sobei sau al cosului. Cauza unor astfel de pete se constata prin usita de curatire din camera sau din pod . In aceste caz. Astfel de pete . pe tencuiala cosurilor din camere apar pete de culoare maro. Uneori . datorita existentei sub tencuiala a unor materii bituminoase cu care a fost patat peretele si care nu au fost indepartate complet la pregatirea suprafetelor pentru tencuieli. Uneori din aceeasi cauza . Astfel de pete pot fi provocate si de instalatia de scurgere . Fisurile de contractie se formeaza . nu mai apar. crapaturile apar de multe ori din cauza tasarii fundatiilor sau a grinzilor pe care se sprijina zidaria. sau daca imbinarea tuburilor nu este etansa in care caz lichidul din tubul de scurgere. care . Crapaturi in tencuiala Crapaturile pot aparea in toate cazurile pe linia de despartire a doua materiale diferite pe care s-a aplicat tencuiala . crapatura apare pe toata grosimea zidariei si se vede pe tencuiala pe ambele fete ale peretelui. avand culoare roscata . diferite saruri duse din masa zidariei provocand patarea tencuielilor sau a zugravelilor. 12 . apar uneori pe tencuiala din cauza prezentei la mica adancime a tuburilor de instalatie electrica sau de apa sau barelor de otel – beton etc. Pete pe tencuiala Unul din defectele care strica aspectul tencuieliisi al zugravelii il formeaza petele. Apa din zidarie evaporandu – se lasa cate o pat ape suprafata tencuieli . pateaza tencuiala. in special intre lemn sau metal si zidarie . trecand prin franghia gudronata de la mansonul de imbibare. Astfel folosirea mortarelor grase aplicate intr – un strat gros duce la formarea fisurilor de contractie deoarece aceste mortare la uscare isi micsoreaza volumul . daca la executare nu s-au luat masuri de acoperire a rostului intre acestea cu plasa de rabit.necesar ca grundul . dupa uscarea zidariei si dupa o noua zugravire . inasprit la executarea lui cu crestaturi de mistrie . aceasta dovedeste ca umiditatea vine de la o sursa permanenta si fenomenul se numeste igrasie. sa fie bine udat si apoi stratul vizibil sa fie protejat de soare si vant. Acoperind locurile de culoare alba sunt cele care datoresc aplicarii tencuielii pe zidaria umeda. pateaza tencuiala. Astfel din cauza exploatarii gresite si a lipsei de intretinere in special la locuinte. de asemenea . daca tencuiala a fost aplicata partial direct pe tubul de fonta acoperit in general cu catran . In unele cazuri crapaturile sunt provocate de compozitia gresita a mortarului . pete cu aspect asemanator apae sip e peretii fara cosuri. in care caz interiorul cosului este umezit de un astfel de lichid . ruginind . in functie de cauza care le-a provocat. La tencuiala executata pe zidarie . umiditatea din zid nu lasa saruri pe suprafata si actiunea ei se rezuma numai la patarea zugravelii. Ele pot fi de diferite culori . In acest caz .

.. 13 . Repararea degradarilor se executa astfel: tencuiala desprinsa de pe stratul – suport se inlatura . cu acelasi mortar si aceleasi straturica si restul tencuielii. crapaturile se driscuiesc cu mortar de var . Dupa indepartarea cauzelor care au provocat deteriorarile si dupa indepartarea tencuielii burdusite. pe suprafata tencuielii apar umflaturi . fiind in tencuiala absorb umiditatea din mortar. -tencuielile avariate de imbibare cu apa se repara dupa inlaturarea defectelor din instalatie care au provocat imbibarea cu apa si dupa ucarea stratului – suport. evetualele defecte ale stratului – suport trebuie remediate respectand toate conditiile cerute de materialul din are este executata aceasta suprafata. care apare numai pe timp de iarna si in special in partea de jos a colturilor exterioare ale camerei . Daca pe tencuiala veche apar fisuri si daca din examinarea lor se constata ca tencuiala nu este desprinsa de stratul – suport . Cand s-a deteriorate numai fata vazuta a tencuielii locul deteriorate se curata cu grija . Ca rezultat. se uda cu apa si se aplica stratul respectiv de mortar in acelasi mod ca la tencuiala initiala. repararea tencuielii se limiteaza la largirea si curatarea fisurilor cu spaclu. dupa indepartarea prafului cu peria si udarea cu apa . apoi cazand tencuiala raman gauri conice de dimensiuni pana la 3…4 cm diametru . Dupa aceasta .Repararea defectelor Defectele de tencuieli se repara numai dupa stabilirea si inlaturarea cauzelor care le-au provocat si anume: -deterioraea tencuielii provocata de tasarea inegala a terenului de fundare se repara dupa terminarea tasarii. suprafata descoperita se curate cu grija de resturile de mortar si de praf. Aceste parti de var nestins . iar locul respective se curate cu circa 2.5 cm dincolo de limitele suprafetei cu defect. avand la mijloc o bucata de var . ci numai o buna incalzire si aerisire a camerei respective. cu ajutorul unei perii. Aceste pot fi prevenite prin respectarea regulilor de stingere a varului. datoreste condesarii aburului din camera pe partile reci ale zidurilor. Impuscatori de var Acest defect este provocat de calitatea necorespunzatoare a varului stins folosit la prepararea mortarului .7.din zidarie sau din atmosfera si incep sa se stinga marindu-si volumul. . mentinearea lui in timp necesar 4-6 saptamani in groapa de var. -tencuielile avariate prin trepidatii produse de executarea unor lucrari pe planseul respective se repara dupa terminarea acestor lucrari. Repararea tencuielilor vechi nu se limiteaza la portiunile de tencuiala cazute. uneori dupa 3…4 saptamani de la amestecarea lor cu apa. Numai dupa aceasta se executa tencuiala . 2. Alaturi de partile care se desfac imediat cand intra in contact cu apa . In aceste caz nu este necesara nici o reparatie . ci la toate portiunile desprinse de pe stratul – suport si care se determina dupa sunetul obtinut prin lovirea tencuielii cu un ciocan de lemn sau din cauciuc dur.de ciment sau de var cu ciment. locul curatat se uda cu apa si reparatia se executa cu acelasi mortar si in aceasi ordine a oparatilor ca si tencuiala initiala. Varul bulgari contine in el parti de calcar cu diferite viteze de stingere. sunt si parti de var bulgarii care se sting mai greu .Umezeala .

Temperatura minima a mortarului la locul de lucru va trebuii sa fie de cel putin + 80C. Pentru accelerarea prizei si intaririi mortarului de ciment se poate folosi adousul de clorura de calciu in proportie de pana la 2 % din greutatea cimentului . Pe toata perioada executarii tencuielilor . La prepararea mortarelor se va da o deosebita atentie pentru respectarea dozajului. atat in timpul cat se lucreaza cat si in perioada de uscara a tencuielilor. percum si a timpului de amestecare. La prepararea lor se vor utilize. Pentru obtinerea temperaturii necesare a mortarului . nisipuri silicioase cu un continut minim de fractiune sub 0. luinduse masuri corespunzatoare de inchidere si incalzire a spatiului de lucru. care se va sporii cu 50 % fata de timpul de amestecare pe timp de vara. nu se permite folosirea in acelasi scop a sari de bucatarie. Incalzirea spatiilor nu trebuie sa aiba ca scop accelerarea uscarii deoarece prin aceasta fortare se pericliteaza calitatea lucrarilor si totodata se face risipa de combustibil.2 mm si cu procent cat mai redus de parti levigabile.var si + 250C la mortarele de ciment. Fata vazuta trebuie prelucrata astfel incat reparatia facuta sa nu apara diferit. Consistenta mortarelor masurata cu conul – etalon va fi de 6…8 cm. Temperatura mortarului la iesirea din malaxor nu trebuie sa depaseasca + 500C la mortarele de ciment.Mortarul pentru grund care se foloseste la reparatii trebuie sa fie preparatcu acelasi liantca si cel vechi insa cu un adaos suplimentar de ciment. de preferinta. se incalzeste in primul rand apa. folosindu – se mortare obisnuite. 2. este de 50 % N/cm2. pana cand umiditatea tencuieli va scadea pana la 8 % . temperature in incaperea respective nu trebuie sa scada sub + 5 %. 14 .8. Mortarele care se folosesc la executarea tencuielilor pet imp friguros vor fi de ciment sau ciment – var.Executarea lucrarilor de tencuieli pet imp friguros Pe timp friguros lucrarile de tencuieli se executa in incaperi incalzite . pana la cel mai mult + 800C. iar rezistenta minima la care mortarul nu mai este periclitat de inghet. numai in cazuri cu totul exceptionale se executa in aer liber . La executarea lucrarilor de tencuieli interioare pe timp friguros este necesar a se lua din timp toate masurile pregatitoare suplimentare ca : inchiderea golurilor de usi si ferestre si asigurarea incalzirii incaperilor .

9. in timpul lucrului este interzis a le tine in pozitia cu ascutisul spre sine. iar suprafetele lor active trebuie sa fie netede si fara aschii. astfel incat lucratorul sa nu poata cadea de pe ea: muncitorii trebuie sa fie atenti sa nu cada obiectele si sculele de pe schele. Inainte de inceperea lucrului . in mod obligatoriu muncitorii vor purta ochelari de protectie. Toate sculele si dispozitive manuale trebuie sa fie in buna stare si sa corespunda modului si conditiior de executie ale lucrarilor respective. ele trebuie asezate astfel incat sa nu se poata cadea. utilizate la executarea manuala sau mecanizata a lucrarilor de tencuire. 15 . La transportarea obiectelor si a sculelor ascutite . indicate in fisele tehnice respective. prevazuta cu parapete. taisul lor trebuie sa fie protejat cu invelitor sau cu teci corespunzatoare . schele suspendate sau schele mobile. a utilajelor . a pompelor de mortar etc. Sculele defecte sau deformate nu trebuie folosite. Este interzisa utilizarea pompelor de mortar la o presiune mai mare decat presiunea maxima . spre a prevenii eventuala cadere a acestuia peste zid.2. De asemenea . Sculele trebuie sa fie fixate de cladire . .Masuri de tehnica a securitatii muncii la lucrarile de tencuieli Verificarile cu firul cu plumb si verificarea zidurilor cu vederea tencuirii trebuie executata fara ca muncitorul sa se aplece in afara. Lucrarile de tencuire interioara trebuie sa se execute pe schele interioare sau de pe podine asezate pe capre deplasabile. Lucararile de tencuire exterioara trebuie executate de pe schele metalice. Tencuiala trebuie executata numai pe o schela . Folosirea scarilor duble este permisa numai pentru executarea lucrarilor mici de tencuire (reparatii) in locuri isolate. la fiecare schimb trebuie controlata starea tuturor schelelor .

Utilajul si tehnologia lucrarilor de finisaje si izolatii Manual pentru clasa aXla si aXlla licee industriale cu profil de constructii EDP 1993 Constantin Rosoga –Utilajul si tehnologia lucrarilor de constructii Manual pentru clasa alXa si aXla licee industriale cu profil constructii EDP 1993 Vasile Maciuca –Materiale de constructii Manual pentru clasa aXla licee industriale EDP 1994 16 .Bibliografie Constantin Rosoga.

Anexe 17 .

18 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful