P. 1
Tehnologia de Executie a Tencuielilor Driscuite

Tehnologia de Executie a Tencuielilor Driscuite

|Views: 36|Likes:
Published by constructerman

More info:

Published by: constructerman on Mar 18, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/26/2013

pdf

text

original

Grup Scolar Industrial Constructi Montaj Resita

PROIECT DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR PROFESIONALE NIVEL 2
An de completare clasa aXla Calificarea :zugrav-ipsosar-vopsitor-tapetar

Coordonator: Manu Felicia

Elev: Bubansky Emil

2008

1

Grup Scolar Industrial Constructi Montaj Resita TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A TENCUIELILOR DRISCUITE 2 .

Masuri de tehnica a securitatii muncii la lucrarile de tencuieli 3.Prepararea mortarelor pentru tencuieli driscuite 2. Materiale si SDV-uri pentru tencuieli driscuite 2.1.8. Defecte la executarea tencuielilor driscuite 2. Executarea lucrarilor de tencuieli pet imp friguros 2. Anexe Trasarea suprafetei folosind fasii verticale de mortar Trasarea suprafetelor folosind fasii orizontale de mortar Scule pentru executarea lucrarilor de tencuieli 3 .4. Tehnologia tencuielilor driscuite 2.6.5. Continut 2.3. Repararea defectelor 2. Bibliografia 4.2. abateri admisibile 2.7.9. Pregatirea suprafetelor in vederea executarii tencuielilor driscuite 2. Verificarea suprafetelor tencuite .CUPRINS 1. Argument 2.

contra actiunilor ploilor. Tencuielile driscuite au fata vazuta executata din mortar cu nisip cernut. tavanele . care umple ochiurile plasei.netezita cu drisca de lemn sau metalica.iar tencuielile driscuite fin se intrebuinteaza la lucrari interioare 4 . suprafetele de beton. pentru a usura intretinerea si a asigura conditii igienice corespunzatoare.la tencuielile driscuite tinciul este din mortar cu nisip cernut fin Pentru ca grundul sa adere bine . pe planseele de rabit se aplica un strat – suport (snir) . gerului.Argument Tencuielile sunt straturi de mortar care acopera suprafetele elementelor de constructie brute(nefinisate) si care dupa un anumit interval de timp se intaresc devenind rezistente. peretii despartitori si alte elemente de construcie .stratul vizibil sau tinciul . In acelasi scop . Tencuielile contribuie de asemenea la marirea izolarii termice a peretilor si a tavanelor pe care se aplica. Tencuielile driscuite se aplica la pereti si la tavane interioare pentru constructii obisnuite. Uneori tencuielile se aplica si in scopuri speciale ca de exemplu .pentru a absorbi sunetele etc.arsitei soarelui.sa acopere toate neregulalitatile peretilor si tavanelor si sa le dea o forma estetica atat in interiorul cat si la exteriorul cladirii .stratul de amorsaj sau spritul -al doilea strat . umiditatii. -sa creeze suprafete netede.la fatade simple. pentru a asigura rezistenta la actiunea acizilor. ceea ce se poate realiza datorita calitatii mortarului de a primi orice forma la aplicarea lui. . de zidarie de piatra sau cele din sipci si trestie si vor amorsa cu un strat de sprit.. Tencuielile driscuite se alcatuiesc din trei straturi : -primul strat.1.gazelor si altor agenti novice care deterioreaza aceste materiale. stratul de baza (grundul) se executa din mortar de var gras cu sau fara adaos de ciment -al treilea strat (fata vazuta). Tencuielile deci si cele driscuite se executa in urmatoarele scopuri: -sa protejeze materialele din care sunt executate zidurile.

cele de lemn vor fi acoperite sub plasa de rabit cu carton bitumat pentru a se evita umflarea lemnului in contact direct cu tencuiala.noroi.ele trebuie reparate.1.pete de grasime etc. Peretii si tavanele din beton ce s-au realizat in cofraje de inventar(metalice sau din placaj).de reteaua de bare de otel-beton.trebuie ca acestea sa fie cat mai rigide.plane.suprafetele de tencuit trebuie sa fie stropite cu apa.curate si rugoase. Toate suprafetele de lemn sau de metal care apar in zidarie(ghermele.pentru a nu se produce absorbirea excesiva a apei din mortarul de tencuiala. La tencuielile pe plasa de rabit trebuie sa se verifice in primul rand ca plasa sa fie bine legata cu sarma.vopsitorii sau tapete. In cazul zidariilor de caramida executate cu rosturile pline.Daca abaterile nu depasesc limitele admisibile se curata doar suprafetele respective de praf. 5 .rosturile se curata pe o adancime de 1 cm pentru a asigura o legatura buna a tencuielii cu zidaria.pentru incaperi mai importante. Inainte de aplicarea mortarului.grinzi. Cand exista abateri verticale sau orizontale importante ori neregularitati locale mari.etc.Daca suprafetele de tencuit sunt netede.spituire etc.) nu se tencuiesc decat dupa ce au fost acoperite cu plasa de rabit .Pregatirea suprafetelor in vederea executarii tencuielilor driscuite Pentru asigurarea unei aderente cat mai mari a mortarului pe suprafetele pe care se aplica tencuiala.ele trebuie inasprite prin cioplire.Suprafetele lor trebuie pregatite pentru o finisare directa cu compozitia de zugraveli.buiandrugi stalpi.avand suprafete netede nu se tencuiesc.ceea ce ar dauna adeziunii acestuia.Aceste tencuieli driscuite sunt cele mai des intrebuintate atat la exterior cat si la interior.la distante de 20…25 cm. 2.

Liantul poate fi varul sau cimentul.obisnuita. Apa de amestecare asigura hidratarea liantului si confera lucrabilitatea mortarului proaspat.contribuie la reducerea contractiei la uscare a liantului intarit.Materiale si SDV-uri pentru tencuieli driscuite Componentii mortarelor au un rol diferit si influenteaza prin natura.lunga) pentru finisarea tencuielii 6 .le determina domeniile de utilizare si astfel trebuie sa satisfaca anumite conditii.apa si agregatele.lunga pentru luarea morarului din targa de pe care se ia si se arunca cu mistria pe tavan -mistrie pentru aruncarea mortarului pe tavan sau pe pereti -fir cu plumb pentru masurarea verticalitatii -dreptar pentru masurarea verticalitatii si orizontalitatii si nivelarea mortarului -cuie si sfoara pentru punctarea stalpisorilor -masina de tencuit pentru aplicarea spritului sau grundului -drisca(de otel.Nisipul preferabil este cel cuartos.carbune etc.saruri.substante humice.Apa nu trebuie sa contina substante organice nocive.mica.2.El trebuie sa aiba o anumita granulozitate si sa corespunda la anumite conditii de calitate in ceea ce priveste continutul de argila.El determina lucrabilitatea mortarului proaspat si confera liantului intarit proprietati mecanice.Componentii principali ai mortarelor sunt :liantii. Nisipul cu rol de umplutura.profilata.2.calitatea si cantitatea lor proprietatile mortarelor. Sculele pentru executarea lucrarilor de tencuieli sunt : -mahala patrata .dreptar.

cu tolerante de + 2% sau -2% pentru lianti si + 3% sau 3%pentru agregate. amestecandu-se din nou pana la omogenizare. M 10. pana la omogezare nisipul impreuna cu cimentul.cu sau fara adaos de ciment. Prepararea mortarelor pentru tencuieli driscuite Tencuielile obisnuite driscuite au ultimul strat din tinci de var aplicat pe un grund din mortar de var gras. se mai adauga apa.Mortarele uzuale pentru tencuieli driscuite sunt mortarele de marca M 4 . pana se obtine o pasta omogena. amestecandu-se incontinu cu lopata pana ce se obtine un amestec cu aspect uniform si de consistenta necesara punerii in lucrare .pe o platforma alaturata se amesteca bine . In momentul masurarii volumelor componentelor .Pasta de var sau slamul de carbid .2. in cantitate corespunzatoare dozajelor indicate . Mortarele pe baza de ciment si var-pasta se prepara prin procedee mecanice (sau manuale) . amestecandu-se bine.se adauga apoi treptat apa. -amestecarea ingrijita a mortarului pana la omogenizarea completa. -pentru sprit 9 -pentru grund 7…8 Mortare aplicate mecanizat. -pentru sprit 12 -pentru grund 10…12 7 . Mortarele pe baza de ciment si var hidratat se prepara numai prin procedee mecanice asigurandu-se urmatoarele conditii: -dozarea gravimetrica a componentelor solide ale mortarului . se pune intr-o lada de scanduri. consistenta mortarelor trebuie sa fie cuprinsa intre limitele indicate pentru mortarele de tencuiala : Mortare aplicate manual . Prepararea mecanizata a mortarelor . Mortarul de var se prepara intr-o lada cu scanduri bine incheiata in care se pun cu lopata cantitatile necesare de nisip si de ciment .In acelasi timp . Se toarna apoi amestecul de nisip si de ciment peste pasta din lada in cantitati mici . pasta de var sau slamul de carbide trebuie sa aiba consistenta de 12.3. cu ajutorul sapei de lemn. In cazul utilizarii varului hidratat nu mai este necesara operatia de stingere a varului. Se toarna apoi apa si se amesteca bine pana la omogenizare. iar dozarea componentilor se va efectua gravimetric sau volumetric. Se verifica consistenta cu ajutorul conului – etalon si daca nu corespunde prevederilor din proiect . Prepararea mortarului de ciment-var. In functie de tipul mortarului de aplicat . respectandu-se tolerantele indicate pentru lianti si agregate.

Pentru executarea acestor operatii la pereti in partea de sus a acestora la o distanta de 20 cm de la tavan si 20 cm de la peretele vecin. Trasarea suprafetelor cuprinde doua operatii: -punctarea -executarea stalpisorilor(sau fixarea reperelor) Punctarea consta in aplicarea pe suprafata de tencuit a unui numar de martori realizati din mortar.verticala respective orizontala.rezemat pe martori.se bate in rostul de zidarie un cui astfel ca floarea lui sa ramana in afara peretului cu 1-1.prin miscarea suscesiva a acestuia in sus si in jos.In acelasi mod se procedeaza si intre cuiele intermediare precum si intre cuiele de langa pardoseala.Alaturi de sfoara la 20 cm de pardoseala.Intre cuiele de langa tavane se tine intinsa o sfoara lipita de floarea cuiului si se bate in lungul sforii.In jurul tuturor acestor turte se aplica turte de mortar ce se niveleaza pana la floarea cuiului formand asa-numitii martori.la intervalle de 1-2 m cate un cui pana ce floarea acestuia atinge sfoara. Principalele operatii ce se executa la aceste tencuieli sunt legate de realizarea celor trei straturi precedata de trasarea suprafetelor.Pe floarea acestui cui se tine lipita sfoara firului cu plumb lasand greutatea cumpenei sa atarne aproape de pardoseala.Intre aceste doua cuie se mai bate un cui in acelasi mod.la mijlocul distantei.5 cm.Dreptarul se tine in pozitie vertical adar la incaperi mici fasiile se executa in pozitie orizontala.4. 2. Un malaxor este alcatuit dintr-o toba cilindrica cu un ax orizontal si este prevazut la partea superioara cu o palnie de alimentare cu materiale.Dupa baterea celor doua cuie se controleaza grosimea tencuielii de-a lungul sforii. Axul tobei are palete oblice sau elicoidale care executa afanarea si amestecarea materialelor componente.Tehnologia tencuielilor driscuite Tencuielile driscuite sunt tencuieli simple la care suprafata tencuita trebuie sa fie plana.Pentru prepararea mecanizata a mortarelor se folosesc malaxoare cu amestecare fortata sau betoniere cu cadere libera.se bate un al doilea cui pana ce floarea lui atinge sfoara. La trasarea tavanului in centru lui se fixeaza un martor de ipsos gros de 1-1.5 cm.Intre martorii astfel executati se aplica fasii verticale de mortar de 8-12 cm latime nivelate cu un dreptar.astfel ca fata acestor martori sa corespunda nivelului fetei grundului care urmeaza sa fie aplicat.iar fata vazuta driscuita.Se repeta operatia si la cealalta margine a peretelui.Pe acest martor se tine paralel cu unul din pereti un dreptar lung si cu ajutorulunui boloboc aplicat pe acesta se asaza dreptarul in pozitie orizontala .la capetele lui se fixeaza 8 .Intre martori se executa stalpisori care servesc pentru nivelarea grundului.

Grosimea acestui strat este de 2-4 mm la aplicare.cu mistria sau cu farasul. Pentru a preintampina uscarea rapida si aparitia fisurilor.Manual.fiecare strat trebuie asternut numai dupa intarirea celui aplicat anterior iar in cazul mortarelor de var numai dupa ce acesta a inceput sa se albeasca.un martor de ipsos prin umplerea cu mortar a spatiului dintre dreptar si tavan.Grosimea stratului de grund trebuie sa fie de 20 mm la tencuielile pe suprafete din caramida. Aplicarea grundului se face numai dupa ce spritul s-a intarit dar nu mai devreme de 24 ore de la aplicarea acestuia in cazul suprafetelor de beton si de o ora in cazul suprafetelor din caramida. Daca grundul se aplica in mai multe straturi la mortarele pe baza de ciment sau de ipsos. Stratul de sprit nu se niveleaza ci trebuie sa ramana asa cum a rezultat din aruncarea mortarului.fie mecanizat. Mecanizat grundul se aplica cu masini de tencuit.Stratul de sprit se aplica fie manual. Aplicarea stratului vizibil are cas cop sa dea acesteia forma si aspectul definitiv. Pe suprafetele de rabit nu se aplica sprit ci un strat support pentru grund care se numeste smir din mortar de var cu ipsos de var cu ciment.piatra si beton.Se intoarce apoi dreptarul in pozitie perpendiculara si se procedeaza la fel fixandu-se alti doi martori la capetele dreptarului.Dupa zvantarea acestui strat se procedeaza la netezirea lui stropindu-l cu apa cu ajutorul bidinelei si frecandu-l cu drisca de lemn. Aplicarea spritului sau amorsajului este primul strat al tencuielii si are ca scop sa asigure o buna legatura a acestuia cu suprafta support.Aplicarea mecanizata se realizeaza cu masinile de tencuit.stratul de sprit se aplica cu ajutorul unei maturi scurte astfel incat sa formeze un strat cat mai subtire(circa 3 mm) numai cat este necesar sa acopere toata suprafata cu un strat continuu.Folosind martorii astfel fixati se puncteaza in mod analog linii pe langa pereti.Mortarele folosite pentru stratul de grund trebuie sa aiba consistenta de 7-8 cm in cazul aplicarii manuale si de 9-13 cm la aplicarea mecanizata.in noua pozitie.ea trebuie sa ramana aspra pentru ca sa se asigure buna aderenta a stratului vizibil. La suprafetele de beton si de zidarie de piatra.Peretii din zidarie de caramida se stropesc cu apa si se amorseaza prin stropirea cu un mortar fluid care va avea aceeasi compozitie ca a mortarului pentru stratul de grund. Aplicarea manuala se realizeaza prin aruncarea mortarului cu canciocul.pentru sprit se folosesc lapte de ciment(ciment cu ap)uneori cu un mica daos de nisip. Tinciul se aplica cu canciocul sau cu mistria pe portiuni reduse si imediat se intinde cu drisca-dreptar intr-un strat uniform si cat mai subtire.Suprafta grundului nu se niveleaza.Mortarul se intinde intre stalpisori apoi cu ajutorul dreptarului se niveleaza. Daca grundul este uscat se stropeste cu apa inainte de aplicarea stratului vizibil.saci etc.stratul vizibil se proteleaza de soare si de vant cu rogojini. 9 .

prin asezarea acestuia in orice directie pe suprafata tencuita si masurarea golurilor intre dreptar si tencuiala.5. care se fac in locurile mai putin vizibile .Verificarea suprafetelor tencuite. urme vizibile de reparatii locale etc. cercetand suprafata tencuita .abateri admisibile Pe parcursul executarii lucrarilor .2. Grosimea stratului de tencuiala se verifica prin baterea unor cuie in zonele respective sau prin sondaje speciale. impuscaturi provocate de granulele de var nestins . fisuri . Verticalitatea si orizontalitatea suprafetelor si muchiile se verifica cu dreptarul . sa nu aiba denivelari . a scafelor(ca prelucrare) . de asemenea este necesar sa se urmareasca aplicarea masurilor de protectie impotriva uscarii fortate. pentru a nu strica aspectul tencuielilor prin reparatii ulterioare. precum si aplicarea straturilor succesive in grosimile prescrise . Abaterile admisibile sunt : Defecte Abateri Umflaturi nu se admit Zgrunturi mari nu se admit Neregularitati ale suprafelelor maxim doua neregularitati in orice directie Abateri de la verticala la tencuieli interioare 1mm/m la tencuieli exterioare maximum 2mm/m Abateri fata de orizontala maximum 1mm/m 10 . ondulatii . spalarii prin ploaie sau inghetarii. forma muchiilor . portiuni neacoperite cu mortar la racordarea tencuielilor cu tamplaria . bolobocul si cu firul cu plumb. Planeitatea suprafetelor tencuite se verifica cu un dreptar de 2 m lungime . in spatele radiatoarelor etc. Aspectul general al tencuielilor se verifica vizual . Aderenta straturilor de tencuiala la stratul – suport se verifica prin ciocanirea cu un ciocan de lemn . Suprafetele tencuite nu trebuie sa prezinte goluri . trebuie sa se verifice respectarea tehnologiilor de executie. un sunet “gol” arata deprinderea in cazuri speciale m aderenta la suport a tencuielilor se verifica si prin extrageri de carote din tencuiala . utilizarea tipului de mortar si a compozitiei mortarului indicat in proiect .

mortarul isi pierde rezistenta si tencuiala se desprinde cu timpul si cade. acesti pereti se uda bine inainte de aplicarea mortarului si apoi se protejeaza cu rogojini care trebuie mentinute umede 4…5 zile. noroi .greseli la executarea altor lucrari . se contracta si se desprinde de grund . la executarea tencuielilor exterioare pe peretii expusi la soare si vant . De aceea . pentru a asigura o buna aderenta (legatura) dintre acestea si mortarul aplicat.. -calitatea necorespunzatoare a materialelor folosite la prepararea mortarului . apa din mortar se evapora foarte repede . si in acesc caz este 11 . -executarea gresita a lucrarilor de tencuieli . La tencuieli exterioare . inainte de aplicarea mortarului . dintre care cele mai des intalnite sunt: -pregatirea necorespunzatoare a suprafetelor tencuielii. Coscovirea tencuielilor este provocata . De asemenea . Coscovirea tencuielii In cele mai multe cazuri . pe timp foarte calduros . Cauza este lipsa de aderenta povocata de suprafata prea neteda a grundului sau neudarea suprafetei inainte de aplicarea stratului vizibil . stratul vizibil . tencuielile se coscovesc si cad din cauza nerespectarii conditiilor pe care trebuie sa le indeplineasca suprafetele ce urmeaza sa fie tencuite .6. incalzit de soare sau batut de vant . Slaba aderenta se poate datora faptului ca suprafata tencuita a fost prea neteda sau nu a fost bine curatata de praf . pete de grosime etc.Defecte la executarea tencuielilor driscuite si remedierea lor Pe suprafetele tencuite pot aparea diferite defecte de exemplu: -coscoviri -crapaturi -pete -impuscaturi etc Aceste defecte se datoreaza mai multor cauze. mai ales daca aceasta . uneori si din cauza insuficientei udarii suprafetei de zidarie sau de beton . tencuite .intretinerea sau exploatarea necorespunzatoare a constructiei. 2. in momentul aplicarii mortarului a fost prea uscata.

Astfel din cauza exploatarii gresite si a lipsei de intretinere in special la locuinte. In unele cazuri crapaturile sunt provocate de compozitia gresita a mortarului . Crapaturi in tencuiala Crapaturile pot aparea in toate cazurile pe linia de despartire a doua materiale diferite pe care s-a aplicat tencuiala . La tencuiala executata pe zidarie . Astfel de pete . crapaturile apar de multe ori din cauza tasarii fundatiilor sau a grinzilor pe care se sprijina zidaria. Acoperind locurile de culoare alba sunt cele care datoresc aplicarii tencuielii pe zidaria umeda. 12 . In aceste caz. in special intre lemn sau metal si zidarie . de asemenea . daca tencuiala a fost aplicata partial direct pe tubul de fonta acoperit in general cu catran . dupa uscarea zidariei si dupa o noua zugravire . lichidul negru patrunde prin zidaria cosului si apare in camera cu o pata urat mirositoare. Astfel folosirea mortarelor grase aplicate intr – un strat gros duce la formarea fisurilor de contractie deoarece aceste mortare la uscare isi micsoreaza volumul . avand culoare roscata . Fisurile de contractie se formeaza . Apa din zidarie evaporandu – se lasa cate o pat ape suprafata tencuieli . daca la executare nu s-au luat masuri de acoperire a rostului intre acestea cu plasa de rabit. Uneori . Aceste defect dispare odat cu uscarea zidariei. Pete de importanta mai mica . trecand prin franghia gudronata de la mansonul de imbibare. in functie de cauza care le-a provocat. In acest caz . pateaza tencuiala. Astfel de pete se repara de zugravi. Ele pot fi de diferite culori . diferite saruri duse din masa zidariei provocand patarea tencuielilor sau a zugravelilor. Pete pe tencuiala Unul din defectele care strica aspectul tencuieliisi al zugravelii il formeaza petele. sau daca imbinarea tuburilor nu este etansa in care caz lichidul din tubul de scurgere. aceasta dovedeste ca umiditatea vine de la o sursa permanenta si fenomenul se numeste igrasie. umiditatea din zid nu lasa saruri pe suprafata si actiunea ei se rezuma numai la patarea zugravelii. Daca umezeala pe spereti se mentine vara si iarna si dureaza mai multi ani. inasprit la executarea lui cu crestaturi de mistrie . apar uneori pe tencuiala din cauza prezentei la mica adancime a tuburilor de instalatie electrica sau de apa sau barelor de otel – beton etc. Uneori din aceeasi cauza . la folosirea mortarelor care au stat prea mult si au inceput priza in lada de mortar. Cauza unor astfel de pete se constata prin usita de curatire din camera sau din pod . datorita existentei sub tencuiala a unor materii bituminoase cu care a fost patat peretele si care nu au fost indepartate complet la pregatirea suprafetelor pentru tencuieli. care . pe tencuiala cosurilor din camere apar pete de culoare maro. Acest defect se datoreste unui lichid negru ce se scurge pe cos si care se formeaza prin arderea incomplete a combustibilui provocata de un defect al sobei sau al cosului.necesar ca grundul . in care caz interiorul cosului este umezit de un astfel de lichid . crapatura apare pe toata grosimea zidariei si se vede pe tencuiala pe ambele fete ale peretelui. sa fie bine udat si apoi stratul vizibil sa fie protejat de soare si vant. Astfel de pete pot fi provocate si de instalatia de scurgere . ruginind . pete cu aspect asemanator apae sip e peretii fara cosuri. pateaza tencuiala. nu mai apar.

fiind in tencuiala absorb umiditatea din mortar. Dupa indepartarea cauzelor care au provocat deteriorarile si dupa indepartarea tencuielii burdusite. apoi cazand tencuiala raman gauri conice de dimensiuni pana la 3…4 cm diametru . Impuscatori de var Acest defect este provocat de calitatea necorespunzatoare a varului stins folosit la prepararea mortarului . Ca rezultat. cu ajutorul unei perii. care apare numai pe timp de iarna si in special in partea de jos a colturilor exterioare ale camerei . ci la toate portiunile desprinse de pe stratul – suport si care se determina dupa sunetul obtinut prin lovirea tencuielii cu un ciocan de lemn sau din cauciuc dur.7. Alaturi de partile care se desfac imediat cand intra in contact cu apa . Dupa aceasta . . locul curatat se uda cu apa si reparatia se executa cu acelasi mortar si in aceasi ordine a oparatilor ca si tencuiala initiala. mentinearea lui in timp necesar 4-6 saptamani in groapa de var. Cand s-a deteriorate numai fata vazuta a tencuielii locul deteriorate se curata cu grija .5 cm dincolo de limitele suprafetei cu defect. 2. Repararea tencuielilor vechi nu se limiteaza la portiunile de tencuiala cazute. pe suprafata tencuielii apar umflaturi . Repararea degradarilor se executa astfel: tencuiala desprinsa de pe stratul – suport se inlatura . crapaturile se driscuiesc cu mortar de var . 13 . sunt si parti de var bulgarii care se sting mai greu . suprafata descoperita se curate cu grija de resturile de mortar si de praf. uneori dupa 3…4 saptamani de la amestecarea lor cu apa. dupa indepartarea prafului cu peria si udarea cu apa .de ciment sau de var cu ciment. evetualele defecte ale stratului – suport trebuie remediate respectand toate conditiile cerute de materialul din are este executata aceasta suprafata. se uda cu apa si se aplica stratul respectiv de mortar in acelasi mod ca la tencuiala initiala. avand la mijloc o bucata de var .Repararea defectelor Defectele de tencuieli se repara numai dupa stabilirea si inlaturarea cauzelor care le-au provocat si anume: -deterioraea tencuielii provocata de tasarea inegala a terenului de fundare se repara dupa terminarea tasarii. Aceste parti de var nestins . Numai dupa aceasta se executa tencuiala . In aceste caz nu este necesara nici o reparatie . Daca pe tencuiala veche apar fisuri si daca din examinarea lor se constata ca tencuiala nu este desprinsa de stratul – suport . datoreste condesarii aburului din camera pe partile reci ale zidurilor. -tencuielile avariate prin trepidatii produse de executarea unor lucrari pe planseul respective se repara dupa terminarea acestor lucrari. -tencuielile avariate de imbibare cu apa se repara dupa inlaturarea defectelor din instalatie care au provocat imbibarea cu apa si dupa ucarea stratului – suport. ci numai o buna incalzire si aerisire a camerei respective.Umezeala . repararea tencuielii se limiteaza la largirea si curatarea fisurilor cu spaclu. iar locul respective se curate cu circa 2. cu acelasi mortar si aceleasi straturica si restul tencuielii. Aceste pot fi prevenite prin respectarea regulilor de stingere a varului.din zidarie sau din atmosfera si incep sa se stinga marindu-si volumul. Varul bulgari contine in el parti de calcar cu diferite viteze de stingere...

Temperatura minima a mortarului la locul de lucru va trebuii sa fie de cel putin + 80C. de preferinta. Mortarele care se folosesc la executarea tencuielilor pet imp friguros vor fi de ciment sau ciment – var.var si + 250C la mortarele de ciment. care se va sporii cu 50 % fata de timpul de amestecare pe timp de vara. 14 .2 mm si cu procent cat mai redus de parti levigabile. Pe toata perioada executarii tencuielilor . Temperatura mortarului la iesirea din malaxor nu trebuie sa depaseasca + 500C la mortarele de ciment. La prepararea lor se vor utilize. Pentru accelerarea prizei si intaririi mortarului de ciment se poate folosi adousul de clorura de calciu in proportie de pana la 2 % din greutatea cimentului . Pentru obtinerea temperaturii necesare a mortarului . Consistenta mortarelor masurata cu conul – etalon va fi de 6…8 cm. nisipuri silicioase cu un continut minim de fractiune sub 0. 2. luinduse masuri corespunzatoare de inchidere si incalzire a spatiului de lucru. folosindu – se mortare obisnuite. La prepararea mortarelor se va da o deosebita atentie pentru respectarea dozajului. atat in timpul cat se lucreaza cat si in perioada de uscara a tencuielilor.Mortarul pentru grund care se foloseste la reparatii trebuie sa fie preparatcu acelasi liantca si cel vechi insa cu un adaos suplimentar de ciment. numai in cazuri cu totul exceptionale se executa in aer liber .8. pana cand umiditatea tencuieli va scadea pana la 8 % . temperature in incaperea respective nu trebuie sa scada sub + 5 %. La executarea lucrarilor de tencuieli interioare pe timp friguros este necesar a se lua din timp toate masurile pregatitoare suplimentare ca : inchiderea golurilor de usi si ferestre si asigurarea incalzirii incaperilor . Fata vazuta trebuie prelucrata astfel incat reparatia facuta sa nu apara diferit. percum si a timpului de amestecare. se incalzeste in primul rand apa. nu se permite folosirea in acelasi scop a sari de bucatarie. iar rezistenta minima la care mortarul nu mai este periclitat de inghet. pana la cel mai mult + 800C. este de 50 % N/cm2.Executarea lucrarilor de tencuieli pet imp friguros Pe timp friguros lucrarile de tencuieli se executa in incaperi incalzite . Incalzirea spatiilor nu trebuie sa aiba ca scop accelerarea uscarii deoarece prin aceasta fortare se pericliteaza calitatea lucrarilor si totodata se face risipa de combustibil.

taisul lor trebuie sa fie protejat cu invelitor sau cu teci corespunzatoare . ele trebuie asezate astfel incat sa nu se poata cadea. 15 . La transportarea obiectelor si a sculelor ascutite . indicate in fisele tehnice respective. Sculele trebuie sa fie fixate de cladire . in mod obligatoriu muncitorii vor purta ochelari de protectie.9. Toate sculele si dispozitive manuale trebuie sa fie in buna stare si sa corespunda modului si conditiior de executie ale lucrarilor respective.Masuri de tehnica a securitatii muncii la lucrarile de tencuieli Verificarile cu firul cu plumb si verificarea zidurilor cu vederea tencuirii trebuie executata fara ca muncitorul sa se aplece in afara. iar suprafetele lor active trebuie sa fie netede si fara aschii. a utilajelor . utilizate la executarea manuala sau mecanizata a lucrarilor de tencuire. Folosirea scarilor duble este permisa numai pentru executarea lucrarilor mici de tencuire (reparatii) in locuri isolate. Lucararile de tencuire exterioara trebuie executate de pe schele metalice. prevazuta cu parapete. De asemenea . in timpul lucrului este interzis a le tine in pozitia cu ascutisul spre sine. astfel incat lucratorul sa nu poata cadea de pe ea: muncitorii trebuie sa fie atenti sa nu cada obiectele si sculele de pe schele. Sculele defecte sau deformate nu trebuie folosite. Este interzisa utilizarea pompelor de mortar la o presiune mai mare decat presiunea maxima .2. Inainte de inceperea lucrului . Tencuiala trebuie executata numai pe o schela . a pompelor de mortar etc. schele suspendate sau schele mobile. la fiecare schimb trebuie controlata starea tuturor schelelor . Lucrarile de tencuire interioara trebuie sa se execute pe schele interioare sau de pe podine asezate pe capre deplasabile. spre a prevenii eventuala cadere a acestuia peste zid. .

Utilajul si tehnologia lucrarilor de finisaje si izolatii Manual pentru clasa aXla si aXlla licee industriale cu profil de constructii EDP 1993 Constantin Rosoga –Utilajul si tehnologia lucrarilor de constructii Manual pentru clasa alXa si aXla licee industriale cu profil constructii EDP 1993 Vasile Maciuca –Materiale de constructii Manual pentru clasa aXla licee industriale EDP 1994 16 .Bibliografie Constantin Rosoga.

Anexe 17 .

18 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->