Grup Scolar Industrial Constructi Montaj Resita

PROIECT DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR PROFESIONALE NIVEL 2
An de completare clasa aXla Calificarea :zugrav-ipsosar-vopsitor-tapetar

Coordonator: Manu Felicia

Elev: Bubansky Emil

2008

1

Grup Scolar Industrial Constructi Montaj Resita TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A TENCUIELILOR DRISCUITE 2 .

3. Materiale si SDV-uri pentru tencuieli driscuite 2.CUPRINS 1.8. Continut 2. Tehnologia tencuielilor driscuite 2. Argument 2. Masuri de tehnica a securitatii muncii la lucrarile de tencuieli 3.6.4.1. Repararea defectelor 2. Anexe Trasarea suprafetei folosind fasii verticale de mortar Trasarea suprafetelor folosind fasii orizontale de mortar Scule pentru executarea lucrarilor de tencuieli 3 . Bibliografia 4.2. Executarea lucrarilor de tencuieli pet imp friguros 2.9.7.5. Defecte la executarea tencuielilor driscuite 2. abateri admisibile 2. Verificarea suprafetelor tencuite .Prepararea mortarelor pentru tencuieli driscuite 2. Pregatirea suprafetelor in vederea executarii tencuielilor driscuite 2.

sa acopere toate neregulalitatile peretilor si tavanelor si sa le dea o forma estetica atat in interiorul cat si la exteriorul cladirii .arsitei soarelui. contra actiunilor ploilor.stratul vizibil sau tinciul . umiditatii.stratul de amorsaj sau spritul -al doilea strat .Argument Tencuielile sunt straturi de mortar care acopera suprafetele elementelor de constructie brute(nefinisate) si care dupa un anumit interval de timp se intaresc devenind rezistente. suprafetele de beton. -sa creeze suprafete netede.. Tencuielile driscuite au fata vazuta executata din mortar cu nisip cernut.gazelor si altor agenti novice care deterioreaza aceste materiale. ceea ce se poate realiza datorita calitatii mortarului de a primi orice forma la aplicarea lui. stratul de baza (grundul) se executa din mortar de var gras cu sau fara adaos de ciment -al treilea strat (fata vazuta).pentru a absorbi sunetele etc. peretii despartitori si alte elemente de construcie .netezita cu drisca de lemn sau metalica. pe planseele de rabit se aplica un strat – suport (snir) . de zidarie de piatra sau cele din sipci si trestie si vor amorsa cu un strat de sprit. Tencuielile driscuite se aplica la pereti si la tavane interioare pentru constructii obisnuite. pentru a asigura rezistenta la actiunea acizilor.1. care umple ochiurile plasei. tavanele . Tencuielile driscuite se alcatuiesc din trei straturi : -primul strat. gerului.iar tencuielile driscuite fin se intrebuinteaza la lucrari interioare 4 . . Uneori tencuielile se aplica si in scopuri speciale ca de exemplu . pentru a usura intretinerea si a asigura conditii igienice corespunzatoare. In acelasi scop .la tencuielile driscuite tinciul este din mortar cu nisip cernut fin Pentru ca grundul sa adere bine . Tencuielile contribuie de asemenea la marirea izolarii termice a peretilor si a tavanelor pe care se aplica.la fatade simple. Tencuielile deci si cele driscuite se executa in urmatoarele scopuri: -sa protejeze materialele din care sunt executate zidurile.

ele trebuie inasprite prin cioplire.vopsitorii sau tapete.suprafetele de tencuit trebuie sa fie stropite cu apa.cele de lemn vor fi acoperite sub plasa de rabit cu carton bitumat pentru a se evita umflarea lemnului in contact direct cu tencuiala. In cazul zidariilor de caramida executate cu rosturile pline.1.pete de grasime etc.Suprafetele lor trebuie pregatite pentru o finisare directa cu compozitia de zugraveli.spituire etc.pentru a nu se produce absorbirea excesiva a apei din mortarul de tencuiala.Pregatirea suprafetelor in vederea executarii tencuielilor driscuite Pentru asigurarea unei aderente cat mai mari a mortarului pe suprafetele pe care se aplica tencuiala.plane.ceea ce ar dauna adeziunii acestuia.rosturile se curata pe o adancime de 1 cm pentru a asigura o legatura buna a tencuielii cu zidaria. Toate suprafetele de lemn sau de metal care apar in zidarie(ghermele. Cand exista abateri verticale sau orizontale importante ori neregularitati locale mari.buiandrugi stalpi. La tencuielile pe plasa de rabit trebuie sa se verifice in primul rand ca plasa sa fie bine legata cu sarma. Inainte de aplicarea mortarului.la distante de 20…25 cm.ele trebuie reparate. Peretii si tavanele din beton ce s-au realizat in cofraje de inventar(metalice sau din placaj). 5 .de reteaua de bare de otel-beton.pentru incaperi mai importante.grinzi.trebuie ca acestea sa fie cat mai rigide.etc.Daca suprafetele de tencuit sunt netede.avand suprafete netede nu se tencuiesc. 2.Aceste tencuieli driscuite sunt cele mai des intrebuintate atat la exterior cat si la interior.) nu se tencuiesc decat dupa ce au fost acoperite cu plasa de rabit .curate si rugoase.Daca abaterile nu depasesc limitele admisibile se curata doar suprafetele respective de praf.noroi.

carbune etc.saruri.2.Nisipul preferabil este cel cuartos.El trebuie sa aiba o anumita granulozitate si sa corespunda la anumite conditii de calitate in ceea ce priveste continutul de argila. Nisipul cu rol de umplutura.lunga) pentru finisarea tencuielii 6 . Sculele pentru executarea lucrarilor de tencuieli sunt : -mahala patrata .profilata.dreptar.Componentii principali ai mortarelor sunt :liantii.2.mica.contribuie la reducerea contractiei la uscare a liantului intarit.obisnuita.le determina domeniile de utilizare si astfel trebuie sa satisfaca anumite conditii.calitatea si cantitatea lor proprietatile mortarelor. Apa de amestecare asigura hidratarea liantului si confera lucrabilitatea mortarului proaspat.substante humice.Apa nu trebuie sa contina substante organice nocive. Liantul poate fi varul sau cimentul.lunga pentru luarea morarului din targa de pe care se ia si se arunca cu mistria pe tavan -mistrie pentru aruncarea mortarului pe tavan sau pe pereti -fir cu plumb pentru masurarea verticalitatii -dreptar pentru masurarea verticalitatii si orizontalitatii si nivelarea mortarului -cuie si sfoara pentru punctarea stalpisorilor -masina de tencuit pentru aplicarea spritului sau grundului -drisca(de otel.apa si agregatele.El determina lucrabilitatea mortarului proaspat si confera liantului intarit proprietati mecanice.Materiale si SDV-uri pentru tencuieli driscuite Componentii mortarelor au un rol diferit si influenteaza prin natura.

Prepararea mortarelor pentru tencuieli driscuite Tencuielile obisnuite driscuite au ultimul strat din tinci de var aplicat pe un grund din mortar de var gras. pana la omogezare nisipul impreuna cu cimentul. respectandu-se tolerantele indicate pentru lianti si agregate. se mai adauga apa.2. pasta de var sau slamul de carbide trebuie sa aiba consistenta de 12. In momentul masurarii volumelor componentelor . -pentru sprit 9 -pentru grund 7…8 Mortare aplicate mecanizat. amestecandu-se bine. In cazul utilizarii varului hidratat nu mai este necesara operatia de stingere a varului. M 10.cu sau fara adaos de ciment. Prepararea mecanizata a mortarelor . pana se obtine o pasta omogena.In acelasi timp . Se verifica consistenta cu ajutorul conului – etalon si daca nu corespunde prevederilor din proiect . amestecandu-se din nou pana la omogenizare. consistenta mortarelor trebuie sa fie cuprinsa intre limitele indicate pentru mortarele de tencuiala : Mortare aplicate manual . Prepararea mortarului de ciment-var. Se toarna apoi amestecul de nisip si de ciment peste pasta din lada in cantitati mici .pe o platforma alaturata se amesteca bine . in cantitate corespunzatoare dozajelor indicate .3. cu ajutorul sapei de lemn.se adauga apoi treptat apa.Pasta de var sau slamul de carbid . amestecandu-se incontinu cu lopata pana ce se obtine un amestec cu aspect uniform si de consistenta necesara punerii in lucrare . Mortarele pe baza de ciment si var hidratat se prepara numai prin procedee mecanice asigurandu-se urmatoarele conditii: -dozarea gravimetrica a componentelor solide ale mortarului . cu tolerante de + 2% sau -2% pentru lianti si + 3% sau 3%pentru agregate.Mortarele uzuale pentru tencuieli driscuite sunt mortarele de marca M 4 . Mortarele pe baza de ciment si var-pasta se prepara prin procedee mecanice (sau manuale) . -pentru sprit 12 -pentru grund 10…12 7 . -amestecarea ingrijita a mortarului pana la omogenizarea completa. Se toarna apoi apa si se amesteca bine pana la omogenizare. se pune intr-o lada de scanduri. Mortarul de var se prepara intr-o lada cu scanduri bine incheiata in care se pun cu lopata cantitatile necesare de nisip si de ciment . In functie de tipul mortarului de aplicat . iar dozarea componentilor se va efectua gravimetric sau volumetric.

Tehnologia tencuielilor driscuite Tencuielile driscuite sunt tencuieli simple la care suprafata tencuita trebuie sa fie plana.Se repeta operatia si la cealalta margine a peretelui.se bate in rostul de zidarie un cui astfel ca floarea lui sa ramana in afara peretului cu 1-1.Alaturi de sfoara la 20 cm de pardoseala. Pentru executarea acestor operatii la pereti in partea de sus a acestora la o distanta de 20 cm de la tavan si 20 cm de la peretele vecin.In jurul tuturor acestor turte se aplica turte de mortar ce se niveleaza pana la floarea cuiului formand asa-numitii martori.rezemat pe martori.Intre cuiele de langa tavane se tine intinsa o sfoara lipita de floarea cuiului si se bate in lungul sforii.Intre martorii astfel executati se aplica fasii verticale de mortar de 8-12 cm latime nivelate cu un dreptar.verticala respective orizontala. Axul tobei are palete oblice sau elicoidale care executa afanarea si amestecarea materialelor componente.astfel ca fata acestor martori sa corespunda nivelului fetei grundului care urmeaza sa fie aplicat.In acelasi mod se procedeaza si intre cuiele intermediare precum si intre cuiele de langa pardoseala.la capetele lui se fixeaza 8 .la intervalle de 1-2 m cate un cui pana ce floarea acestuia atinge sfoara.se bate un al doilea cui pana ce floarea lui atinge sfoara. Trasarea suprafetelor cuprinde doua operatii: -punctarea -executarea stalpisorilor(sau fixarea reperelor) Punctarea consta in aplicarea pe suprafata de tencuit a unui numar de martori realizati din mortar.prin miscarea suscesiva a acestuia in sus si in jos.Pentru prepararea mecanizata a mortarelor se folosesc malaxoare cu amestecare fortata sau betoniere cu cadere libera. Un malaxor este alcatuit dintr-o toba cilindrica cu un ax orizontal si este prevazut la partea superioara cu o palnie de alimentare cu materiale.5 cm.Intre martori se executa stalpisori care servesc pentru nivelarea grundului.Dupa baterea celor doua cuie se controleaza grosimea tencuielii de-a lungul sforii. 2.la mijlocul distantei.Intre aceste doua cuie se mai bate un cui in acelasi mod. Principalele operatii ce se executa la aceste tencuieli sunt legate de realizarea celor trei straturi precedata de trasarea suprafetelor. La trasarea tavanului in centru lui se fixeaza un martor de ipsos gros de 1-1.Pe floarea acestui cui se tine lipita sfoara firului cu plumb lasand greutatea cumpenei sa atarne aproape de pardoseala.5 cm.Dreptarul se tine in pozitie vertical adar la incaperi mici fasiile se executa in pozitie orizontala.iar fata vazuta driscuita.4.Pe acest martor se tine paralel cu unul din pereti un dreptar lung si cu ajutorulunui boloboc aplicat pe acesta se asaza dreptarul in pozitie orizontala .

9 . Pe suprafetele de rabit nu se aplica sprit ci un strat support pentru grund care se numeste smir din mortar de var cu ipsos de var cu ciment.Peretii din zidarie de caramida se stropesc cu apa si se amorseaza prin stropirea cu un mortar fluid care va avea aceeasi compozitie ca a mortarului pentru stratul de grund.cu mistria sau cu farasul. Mecanizat grundul se aplica cu masini de tencuit. Tinciul se aplica cu canciocul sau cu mistria pe portiuni reduse si imediat se intinde cu drisca-dreptar intr-un strat uniform si cat mai subtire.saci etc. Aplicarea manuala se realizeaza prin aruncarea mortarului cu canciocul. Pentru a preintampina uscarea rapida si aparitia fisurilor.Grosimea stratului de grund trebuie sa fie de 20 mm la tencuielile pe suprafete din caramida. Aplicarea grundului se face numai dupa ce spritul s-a intarit dar nu mai devreme de 24 ore de la aplicarea acestuia in cazul suprafetelor de beton si de o ora in cazul suprafetelor din caramida.Dupa zvantarea acestui strat se procedeaza la netezirea lui stropindu-l cu apa cu ajutorul bidinelei si frecandu-l cu drisca de lemn. Stratul de sprit nu se niveleaza ci trebuie sa ramana asa cum a rezultat din aruncarea mortarului.stratul de sprit se aplica cu ajutorul unei maturi scurte astfel incat sa formeze un strat cat mai subtire(circa 3 mm) numai cat este necesar sa acopere toata suprafata cu un strat continuu.Manual.Folosind martorii astfel fixati se puncteaza in mod analog linii pe langa pereti. Daca grundul se aplica in mai multe straturi la mortarele pe baza de ciment sau de ipsos.Mortarele folosite pentru stratul de grund trebuie sa aiba consistenta de 7-8 cm in cazul aplicarii manuale si de 9-13 cm la aplicarea mecanizata.pentru sprit se folosesc lapte de ciment(ciment cu ap)uneori cu un mica daos de nisip.piatra si beton.un martor de ipsos prin umplerea cu mortar a spatiului dintre dreptar si tavan.fie mecanizat.stratul vizibil se proteleaza de soare si de vant cu rogojini. La suprafetele de beton si de zidarie de piatra. Aplicarea stratului vizibil are cas cop sa dea acesteia forma si aspectul definitiv.Aplicarea mecanizata se realizeaza cu masinile de tencuit.Mortarul se intinde intre stalpisori apoi cu ajutorul dreptarului se niveleaza. Aplicarea spritului sau amorsajului este primul strat al tencuielii si are ca scop sa asigure o buna legatura a acestuia cu suprafta support.Suprafta grundului nu se niveleaza.ea trebuie sa ramana aspra pentru ca sa se asigure buna aderenta a stratului vizibil. Daca grundul este uscat se stropeste cu apa inainte de aplicarea stratului vizibil.Se intoarce apoi dreptarul in pozitie perpendiculara si se procedeaza la fel fixandu-se alti doi martori la capetele dreptarului.Grosimea acestui strat este de 2-4 mm la aplicare.Stratul de sprit se aplica fie manual.fiecare strat trebuie asternut numai dupa intarirea celui aplicat anterior iar in cazul mortarelor de var numai dupa ce acesta a inceput sa se albeasca.in noua pozitie.

forma muchiilor . pentru a nu strica aspectul tencuielilor prin reparatii ulterioare. Grosimea stratului de tencuiala se verifica prin baterea unor cuie in zonele respective sau prin sondaje speciale. sa nu aiba denivelari .Verificarea suprafetelor tencuite. utilizarea tipului de mortar si a compozitiei mortarului indicat in proiect . un sunet “gol” arata deprinderea in cazuri speciale m aderenta la suport a tencuielilor se verifica si prin extrageri de carote din tencuiala . trebuie sa se verifice respectarea tehnologiilor de executie. portiuni neacoperite cu mortar la racordarea tencuielilor cu tamplaria . impuscaturi provocate de granulele de var nestins . Aderenta straturilor de tencuiala la stratul – suport se verifica prin ciocanirea cu un ciocan de lemn . precum si aplicarea straturilor succesive in grosimile prescrise .5. in spatele radiatoarelor etc. Suprafetele tencuite nu trebuie sa prezinte goluri . Abaterile admisibile sunt : Defecte Abateri Umflaturi nu se admit Zgrunturi mari nu se admit Neregularitati ale suprafelelor maxim doua neregularitati in orice directie Abateri de la verticala la tencuieli interioare 1mm/m la tencuieli exterioare maximum 2mm/m Abateri fata de orizontala maximum 1mm/m 10 . ondulatii . cercetand suprafata tencuita . Verticalitatea si orizontalitatea suprafetelor si muchiile se verifica cu dreptarul . de asemenea este necesar sa se urmareasca aplicarea masurilor de protectie impotriva uscarii fortate. spalarii prin ploaie sau inghetarii.2. care se fac in locurile mai putin vizibile . Aspectul general al tencuielilor se verifica vizual . urme vizibile de reparatii locale etc. prin asezarea acestuia in orice directie pe suprafata tencuita si masurarea golurilor intre dreptar si tencuiala. fisuri . bolobocul si cu firul cu plumb. a scafelor(ca prelucrare) . Planeitatea suprafetelor tencuite se verifica cu un dreptar de 2 m lungime .abateri admisibile Pe parcursul executarii lucrarilor .

inainte de aplicarea mortarului . se contracta si se desprinde de grund . pe timp foarte calduros . Slaba aderenta se poate datora faptului ca suprafata tencuita a fost prea neteda sau nu a fost bine curatata de praf . 2. si in acesc caz este 11 . Coscovirea tencuielilor este provocata . La tencuieli exterioare . acesti pereti se uda bine inainte de aplicarea mortarului si apoi se protejeaza cu rogojini care trebuie mentinute umede 4…5 zile.. -calitatea necorespunzatoare a materialelor folosite la prepararea mortarului . Cauza este lipsa de aderenta povocata de suprafata prea neteda a grundului sau neudarea suprafetei inainte de aplicarea stratului vizibil . incalzit de soare sau batut de vant . mortarul isi pierde rezistenta si tencuiala se desprinde cu timpul si cade. apa din mortar se evapora foarte repede .Defecte la executarea tencuielilor driscuite si remedierea lor Pe suprafetele tencuite pot aparea diferite defecte de exemplu: -coscoviri -crapaturi -pete -impuscaturi etc Aceste defecte se datoreaza mai multor cauze. la executarea tencuielilor exterioare pe peretii expusi la soare si vant . De aceea . De asemenea . stratul vizibil . tencuielile se coscovesc si cad din cauza nerespectarii conditiilor pe care trebuie sa le indeplineasca suprafetele ce urmeaza sa fie tencuite .intretinerea sau exploatarea necorespunzatoare a constructiei. mai ales daca aceasta . pentru a asigura o buna aderenta (legatura) dintre acestea si mortarul aplicat. pete de grosime etc. in momentul aplicarii mortarului a fost prea uscata. noroi . dintre care cele mai des intalnite sunt: -pregatirea necorespunzatoare a suprafetelor tencuielii.6. Coscovirea tencuielii In cele mai multe cazuri . tencuite . uneori si din cauza insuficientei udarii suprafetei de zidarie sau de beton . -executarea gresita a lucrarilor de tencuieli .greseli la executarea altor lucrari .

Fisurile de contractie se formeaza . pateaza tencuiala. Ele pot fi de diferite culori . Acest defect se datoreste unui lichid negru ce se scurge pe cos si care se formeaza prin arderea incomplete a combustibilui provocata de un defect al sobei sau al cosului. de asemenea . pete cu aspect asemanator apae sip e peretii fara cosuri. Aceste defect dispare odat cu uscarea zidariei. La tencuiala executata pe zidarie . care . diferite saruri duse din masa zidariei provocand patarea tencuielilor sau a zugravelilor. Apa din zidarie evaporandu – se lasa cate o pat ape suprafata tencuieli . daca tencuiala a fost aplicata partial direct pe tubul de fonta acoperit in general cu catran . datorita existentei sub tencuiala a unor materii bituminoase cu care a fost patat peretele si care nu au fost indepartate complet la pregatirea suprafetelor pentru tencuieli. In unele cazuri crapaturile sunt provocate de compozitia gresita a mortarului . Astfel de pete se repara de zugravi. apar uneori pe tencuiala din cauza prezentei la mica adancime a tuburilor de instalatie electrica sau de apa sau barelor de otel – beton etc. crapatura apare pe toata grosimea zidariei si se vede pe tencuiala pe ambele fete ale peretelui. Astfel folosirea mortarelor grase aplicate intr – un strat gros duce la formarea fisurilor de contractie deoarece aceste mortare la uscare isi micsoreaza volumul . lichidul negru patrunde prin zidaria cosului si apare in camera cu o pata urat mirositoare. in special intre lemn sau metal si zidarie . in functie de cauza care le-a provocat. Daca umezeala pe spereti se mentine vara si iarna si dureaza mai multi ani. Crapaturi in tencuiala Crapaturile pot aparea in toate cazurile pe linia de despartire a doua materiale diferite pe care s-a aplicat tencuiala . daca la executare nu s-au luat masuri de acoperire a rostului intre acestea cu plasa de rabit. Astfel de pete . Pete pe tencuiala Unul din defectele care strica aspectul tencuieliisi al zugravelii il formeaza petele. aceasta dovedeste ca umiditatea vine de la o sursa permanenta si fenomenul se numeste igrasie. sa fie bine udat si apoi stratul vizibil sa fie protejat de soare si vant. In acest caz . la folosirea mortarelor care au stat prea mult si au inceput priza in lada de mortar. Uneori . umiditatea din zid nu lasa saruri pe suprafata si actiunea ei se rezuma numai la patarea zugravelii. crapaturile apar de multe ori din cauza tasarii fundatiilor sau a grinzilor pe care se sprijina zidaria. ruginind . pateaza tencuiala. Pete de importanta mai mica . Uneori din aceeasi cauza . trecand prin franghia gudronata de la mansonul de imbibare.necesar ca grundul . Astfel de pete pot fi provocate si de instalatia de scurgere . Astfel din cauza exploatarii gresite si a lipsei de intretinere in special la locuinte. inasprit la executarea lui cu crestaturi de mistrie . sau daca imbinarea tuburilor nu este etansa in care caz lichidul din tubul de scurgere. 12 . in care caz interiorul cosului este umezit de un astfel de lichid . Acoperind locurile de culoare alba sunt cele care datoresc aplicarii tencuielii pe zidaria umeda. avand culoare roscata . dupa uscarea zidariei si dupa o noua zugravire . pe tencuiala cosurilor din camere apar pete de culoare maro. Cauza unor astfel de pete se constata prin usita de curatire din camera sau din pod . nu mai apar. In aceste caz.

13 . pe suprafata tencuielii apar umflaturi . ci numai o buna incalzire si aerisire a camerei respective. mentinearea lui in timp necesar 4-6 saptamani in groapa de var.5 cm dincolo de limitele suprafetei cu defect. dupa indepartarea prafului cu peria si udarea cu apa . avand la mijloc o bucata de var .7. 2. Numai dupa aceasta se executa tencuiala . datoreste condesarii aburului din camera pe partile reci ale zidurilor. ci la toate portiunile desprinse de pe stratul – suport si care se determina dupa sunetul obtinut prin lovirea tencuielii cu un ciocan de lemn sau din cauciuc dur. fiind in tencuiala absorb umiditatea din mortar. cu ajutorul unei perii. iar locul respective se curate cu circa 2.de ciment sau de var cu ciment. Daca pe tencuiala veche apar fisuri si daca din examinarea lor se constata ca tencuiala nu este desprinsa de stratul – suport . Varul bulgari contine in el parti de calcar cu diferite viteze de stingere. care apare numai pe timp de iarna si in special in partea de jos a colturilor exterioare ale camerei . suprafata descoperita se curate cu grija de resturile de mortar si de praf. In aceste caz nu este necesara nici o reparatie . . Repararea tencuielilor vechi nu se limiteaza la portiunile de tencuiala cazute. sunt si parti de var bulgarii care se sting mai greu . Dupa indepartarea cauzelor care au provocat deteriorarile si dupa indepartarea tencuielii burdusite. se uda cu apa si se aplica stratul respectiv de mortar in acelasi mod ca la tencuiala initiala. Repararea degradarilor se executa astfel: tencuiala desprinsa de pe stratul – suport se inlatura . Cand s-a deteriorate numai fata vazuta a tencuielii locul deteriorate se curata cu grija . evetualele defecte ale stratului – suport trebuie remediate respectand toate conditiile cerute de materialul din are este executata aceasta suprafata. -tencuielile avariate prin trepidatii produse de executarea unor lucrari pe planseul respective se repara dupa terminarea acestor lucrari. apoi cazand tencuiala raman gauri conice de dimensiuni pana la 3…4 cm diametru .. Impuscatori de var Acest defect este provocat de calitatea necorespunzatoare a varului stins folosit la prepararea mortarului . cu acelasi mortar si aceleasi straturica si restul tencuielii. uneori dupa 3…4 saptamani de la amestecarea lor cu apa.Umezeala . locul curatat se uda cu apa si reparatia se executa cu acelasi mortar si in aceasi ordine a oparatilor ca si tencuiala initiala. Aceste parti de var nestins .. -tencuielile avariate de imbibare cu apa se repara dupa inlaturarea defectelor din instalatie care au provocat imbibarea cu apa si dupa ucarea stratului – suport. Alaturi de partile care se desfac imediat cand intra in contact cu apa . crapaturile se driscuiesc cu mortar de var .din zidarie sau din atmosfera si incep sa se stinga marindu-si volumul. Dupa aceasta . Ca rezultat. repararea tencuielii se limiteaza la largirea si curatarea fisurilor cu spaclu.Repararea defectelor Defectele de tencuieli se repara numai dupa stabilirea si inlaturarea cauzelor care le-au provocat si anume: -deterioraea tencuielii provocata de tasarea inegala a terenului de fundare se repara dupa terminarea tasarii. Aceste pot fi prevenite prin respectarea regulilor de stingere a varului.

percum si a timpului de amestecare. nu se permite folosirea in acelasi scop a sari de bucatarie. La prepararea lor se vor utilize. nisipuri silicioase cu un continut minim de fractiune sub 0. 14 . Temperatura minima a mortarului la locul de lucru va trebuii sa fie de cel putin + 80C. iar rezistenta minima la care mortarul nu mai este periclitat de inghet. numai in cazuri cu totul exceptionale se executa in aer liber . Consistenta mortarelor masurata cu conul – etalon va fi de 6…8 cm. La prepararea mortarelor se va da o deosebita atentie pentru respectarea dozajului. La executarea lucrarilor de tencuieli interioare pe timp friguros este necesar a se lua din timp toate masurile pregatitoare suplimentare ca : inchiderea golurilor de usi si ferestre si asigurarea incalzirii incaperilor .8. luinduse masuri corespunzatoare de inchidere si incalzire a spatiului de lucru. folosindu – se mortare obisnuite. care se va sporii cu 50 % fata de timpul de amestecare pe timp de vara. Temperatura mortarului la iesirea din malaxor nu trebuie sa depaseasca + 500C la mortarele de ciment. temperature in incaperea respective nu trebuie sa scada sub + 5 %. Incalzirea spatiilor nu trebuie sa aiba ca scop accelerarea uscarii deoarece prin aceasta fortare se pericliteaza calitatea lucrarilor si totodata se face risipa de combustibil.2 mm si cu procent cat mai redus de parti levigabile. Pe toata perioada executarii tencuielilor .Mortarul pentru grund care se foloseste la reparatii trebuie sa fie preparatcu acelasi liantca si cel vechi insa cu un adaos suplimentar de ciment. Fata vazuta trebuie prelucrata astfel incat reparatia facuta sa nu apara diferit. este de 50 % N/cm2.Executarea lucrarilor de tencuieli pet imp friguros Pe timp friguros lucrarile de tencuieli se executa in incaperi incalzite .var si + 250C la mortarele de ciment. atat in timpul cat se lucreaza cat si in perioada de uscara a tencuielilor. pana cand umiditatea tencuieli va scadea pana la 8 % . 2. de preferinta. pana la cel mai mult + 800C. Pentru accelerarea prizei si intaririi mortarului de ciment se poate folosi adousul de clorura de calciu in proportie de pana la 2 % din greutatea cimentului . Mortarele care se folosesc la executarea tencuielilor pet imp friguros vor fi de ciment sau ciment – var. se incalzeste in primul rand apa. Pentru obtinerea temperaturii necesare a mortarului .

utilizate la executarea manuala sau mecanizata a lucrarilor de tencuire. a utilajelor . Este interzisa utilizarea pompelor de mortar la o presiune mai mare decat presiunea maxima . prevazuta cu parapete. spre a prevenii eventuala cadere a acestuia peste zid. iar suprafetele lor active trebuie sa fie netede si fara aschii. 15 . Sculele defecte sau deformate nu trebuie folosite. a pompelor de mortar etc. La transportarea obiectelor si a sculelor ascutite . Toate sculele si dispozitive manuale trebuie sa fie in buna stare si sa corespunda modului si conditiior de executie ale lucrarilor respective. in mod obligatoriu muncitorii vor purta ochelari de protectie. indicate in fisele tehnice respective. Lucararile de tencuire exterioara trebuie executate de pe schele metalice.2. Tencuiala trebuie executata numai pe o schela . Inainte de inceperea lucrului . De asemenea . schele suspendate sau schele mobile. taisul lor trebuie sa fie protejat cu invelitor sau cu teci corespunzatoare .Masuri de tehnica a securitatii muncii la lucrarile de tencuieli Verificarile cu firul cu plumb si verificarea zidurilor cu vederea tencuirii trebuie executata fara ca muncitorul sa se aplece in afara. Sculele trebuie sa fie fixate de cladire . Lucrarile de tencuire interioara trebuie sa se execute pe schele interioare sau de pe podine asezate pe capre deplasabile.9. . in timpul lucrului este interzis a le tine in pozitia cu ascutisul spre sine. astfel incat lucratorul sa nu poata cadea de pe ea: muncitorii trebuie sa fie atenti sa nu cada obiectele si sculele de pe schele. la fiecare schimb trebuie controlata starea tuturor schelelor . Folosirea scarilor duble este permisa numai pentru executarea lucrarilor mici de tencuire (reparatii) in locuri isolate. ele trebuie asezate astfel incat sa nu se poata cadea.

Utilajul si tehnologia lucrarilor de finisaje si izolatii Manual pentru clasa aXla si aXlla licee industriale cu profil de constructii EDP 1993 Constantin Rosoga –Utilajul si tehnologia lucrarilor de constructii Manual pentru clasa alXa si aXla licee industriale cu profil constructii EDP 1993 Vasile Maciuca –Materiale de constructii Manual pentru clasa aXla licee industriale EDP 1994 16 .Bibliografie Constantin Rosoga.

Anexe 17 .

18 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful