Grup Scolar Industrial Constructi Montaj Resita

PROIECT DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR PROFESIONALE NIVEL 2
An de completare clasa aXla Calificarea :zugrav-ipsosar-vopsitor-tapetar

Coordonator: Manu Felicia

Elev: Bubansky Emil

2008

1

Grup Scolar Industrial Constructi Montaj Resita TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A TENCUIELILOR DRISCUITE 2 .

Materiale si SDV-uri pentru tencuieli driscuite 2. Tehnologia tencuielilor driscuite 2.7. Defecte la executarea tencuielilor driscuite 2.2.1.CUPRINS 1. Verificarea suprafetelor tencuite . Masuri de tehnica a securitatii muncii la lucrarile de tencuieli 3. Bibliografia 4.5. abateri admisibile 2.3. Executarea lucrarilor de tencuieli pet imp friguros 2. Continut 2.8.9. Repararea defectelor 2. Argument 2.4.Prepararea mortarelor pentru tencuieli driscuite 2. Pregatirea suprafetelor in vederea executarii tencuielilor driscuite 2. Anexe Trasarea suprafetei folosind fasii verticale de mortar Trasarea suprafetelor folosind fasii orizontale de mortar Scule pentru executarea lucrarilor de tencuieli 3 .6.

pentru a absorbi sunetele etc. pentru a asigura rezistenta la actiunea acizilor.sa acopere toate neregulalitatile peretilor si tavanelor si sa le dea o forma estetica atat in interiorul cat si la exteriorul cladirii . pe planseele de rabit se aplica un strat – suport (snir) . de zidarie de piatra sau cele din sipci si trestie si vor amorsa cu un strat de sprit. stratul de baza (grundul) se executa din mortar de var gras cu sau fara adaos de ciment -al treilea strat (fata vazuta). contra actiunilor ploilor.1. ceea ce se poate realiza datorita calitatii mortarului de a primi orice forma la aplicarea lui. Tencuielile driscuite au fata vazuta executata din mortar cu nisip cernut. umiditatii.gazelor si altor agenti novice care deterioreaza aceste materiale.iar tencuielile driscuite fin se intrebuinteaza la lucrari interioare 4 .stratul de amorsaj sau spritul -al doilea strat .stratul vizibil sau tinciul . . Tencuielile contribuie de asemenea la marirea izolarii termice a peretilor si a tavanelor pe care se aplica. care umple ochiurile plasei.netezita cu drisca de lemn sau metalica. gerului.Argument Tencuielile sunt straturi de mortar care acopera suprafetele elementelor de constructie brute(nefinisate) si care dupa un anumit interval de timp se intaresc devenind rezistente. peretii despartitori si alte elemente de construcie . -sa creeze suprafete netede.arsitei soarelui. Tencuielile deci si cele driscuite se executa in urmatoarele scopuri: -sa protejeze materialele din care sunt executate zidurile. tavanele . suprafetele de beton.la fatade simple.. In acelasi scop . Uneori tencuielile se aplica si in scopuri speciale ca de exemplu . pentru a usura intretinerea si a asigura conditii igienice corespunzatoare. Tencuielile driscuite se aplica la pereti si la tavane interioare pentru constructii obisnuite.la tencuielile driscuite tinciul este din mortar cu nisip cernut fin Pentru ca grundul sa adere bine . Tencuielile driscuite se alcatuiesc din trei straturi : -primul strat.

ele trebuie inasprite prin cioplire.spituire etc.plane.ele trebuie reparate. Cand exista abateri verticale sau orizontale importante ori neregularitati locale mari. La tencuielile pe plasa de rabit trebuie sa se verifice in primul rand ca plasa sa fie bine legata cu sarma.grinzi. Toate suprafetele de lemn sau de metal care apar in zidarie(ghermele.pentru a nu se produce absorbirea excesiva a apei din mortarul de tencuiala. Inainte de aplicarea mortarului.de reteaua de bare de otel-beton.pentru incaperi mai importante.la distante de 20…25 cm.pete de grasime etc.cele de lemn vor fi acoperite sub plasa de rabit cu carton bitumat pentru a se evita umflarea lemnului in contact direct cu tencuiala.trebuie ca acestea sa fie cat mai rigide.suprafetele de tencuit trebuie sa fie stropite cu apa.buiandrugi stalpi.Suprafetele lor trebuie pregatite pentru o finisare directa cu compozitia de zugraveli. Peretii si tavanele din beton ce s-au realizat in cofraje de inventar(metalice sau din placaj).Daca abaterile nu depasesc limitele admisibile se curata doar suprafetele respective de praf.) nu se tencuiesc decat dupa ce au fost acoperite cu plasa de rabit .Pregatirea suprafetelor in vederea executarii tencuielilor driscuite Pentru asigurarea unei aderente cat mai mari a mortarului pe suprafetele pe care se aplica tencuiala.etc.avand suprafete netede nu se tencuiesc.curate si rugoase. 2.Aceste tencuieli driscuite sunt cele mai des intrebuintate atat la exterior cat si la interior.ceea ce ar dauna adeziunii acestuia.rosturile se curata pe o adancime de 1 cm pentru a asigura o legatura buna a tencuielii cu zidaria.noroi.1. In cazul zidariilor de caramida executate cu rosturile pline.Daca suprafetele de tencuit sunt netede.vopsitorii sau tapete. 5 .

apa si agregatele.Componentii principali ai mortarelor sunt :liantii.substante humice.2.El determina lucrabilitatea mortarului proaspat si confera liantului intarit proprietati mecanice.Nisipul preferabil este cel cuartos.2.obisnuita. Sculele pentru executarea lucrarilor de tencuieli sunt : -mahala patrata .lunga) pentru finisarea tencuielii 6 .saruri. Apa de amestecare asigura hidratarea liantului si confera lucrabilitatea mortarului proaspat.le determina domeniile de utilizare si astfel trebuie sa satisfaca anumite conditii.El trebuie sa aiba o anumita granulozitate si sa corespunda la anumite conditii de calitate in ceea ce priveste continutul de argila.mica.lunga pentru luarea morarului din targa de pe care se ia si se arunca cu mistria pe tavan -mistrie pentru aruncarea mortarului pe tavan sau pe pereti -fir cu plumb pentru masurarea verticalitatii -dreptar pentru masurarea verticalitatii si orizontalitatii si nivelarea mortarului -cuie si sfoara pentru punctarea stalpisorilor -masina de tencuit pentru aplicarea spritului sau grundului -drisca(de otel.profilata.Apa nu trebuie sa contina substante organice nocive.calitatea si cantitatea lor proprietatile mortarelor. Liantul poate fi varul sau cimentul.Materiale si SDV-uri pentru tencuieli driscuite Componentii mortarelor au un rol diferit si influenteaza prin natura.dreptar.contribuie la reducerea contractiei la uscare a liantului intarit.carbune etc. Nisipul cu rol de umplutura.

Se toarna apoi apa si se amesteca bine pana la omogenizare. amestecandu-se din nou pana la omogenizare. In momentul masurarii volumelor componentelor . -pentru sprit 12 -pentru grund 10…12 7 .Mortarele uzuale pentru tencuieli driscuite sunt mortarele de marca M 4 . pasta de var sau slamul de carbide trebuie sa aiba consistenta de 12.se adauga apoi treptat apa. -pentru sprit 9 -pentru grund 7…8 Mortare aplicate mecanizat.2. cu tolerante de + 2% sau -2% pentru lianti si + 3% sau 3%pentru agregate. Mortarele pe baza de ciment si var-pasta se prepara prin procedee mecanice (sau manuale) . iar dozarea componentilor se va efectua gravimetric sau volumetric. Mortarul de var se prepara intr-o lada cu scanduri bine incheiata in care se pun cu lopata cantitatile necesare de nisip si de ciment . M 10. Prepararea mecanizata a mortarelor . Mortarele pe baza de ciment si var hidratat se prepara numai prin procedee mecanice asigurandu-se urmatoarele conditii: -dozarea gravimetrica a componentelor solide ale mortarului .In acelasi timp . amestecandu-se incontinu cu lopata pana ce se obtine un amestec cu aspect uniform si de consistenta necesara punerii in lucrare .Pasta de var sau slamul de carbid . se mai adauga apa. In functie de tipul mortarului de aplicat .pe o platforma alaturata se amesteca bine . consistenta mortarelor trebuie sa fie cuprinsa intre limitele indicate pentru mortarele de tencuiala : Mortare aplicate manual . pana la omogezare nisipul impreuna cu cimentul. Prepararea mortarului de ciment-var.cu sau fara adaos de ciment. Prepararea mortarelor pentru tencuieli driscuite Tencuielile obisnuite driscuite au ultimul strat din tinci de var aplicat pe un grund din mortar de var gras. -amestecarea ingrijita a mortarului pana la omogenizarea completa. In cazul utilizarii varului hidratat nu mai este necesara operatia de stingere a varului. pana se obtine o pasta omogena. se pune intr-o lada de scanduri. cu ajutorul sapei de lemn.3. in cantitate corespunzatoare dozajelor indicate . Se verifica consistenta cu ajutorul conului – etalon si daca nu corespunde prevederilor din proiect . Se toarna apoi amestecul de nisip si de ciment peste pasta din lada in cantitati mici . respectandu-se tolerantele indicate pentru lianti si agregate. amestecandu-se bine.

Pe floarea acestui cui se tine lipita sfoara firului cu plumb lasand greutatea cumpenei sa atarne aproape de pardoseala.Pe acest martor se tine paralel cu unul din pereti un dreptar lung si cu ajutorulunui boloboc aplicat pe acesta se asaza dreptarul in pozitie orizontala .la intervalle de 1-2 m cate un cui pana ce floarea acestuia atinge sfoara.la mijlocul distantei.verticala respective orizontala.Se repeta operatia si la cealalta margine a peretelui.Intre martori se executa stalpisori care servesc pentru nivelarea grundului.rezemat pe martori.Tehnologia tencuielilor driscuite Tencuielile driscuite sunt tencuieli simple la care suprafata tencuita trebuie sa fie plana.In acelasi mod se procedeaza si intre cuiele intermediare precum si intre cuiele de langa pardoseala.Alaturi de sfoara la 20 cm de pardoseala.Intre aceste doua cuie se mai bate un cui in acelasi mod.astfel ca fata acestor martori sa corespunda nivelului fetei grundului care urmeaza sa fie aplicat.In jurul tuturor acestor turte se aplica turte de mortar ce se niveleaza pana la floarea cuiului formand asa-numitii martori.se bate in rostul de zidarie un cui astfel ca floarea lui sa ramana in afara peretului cu 1-1. Pentru executarea acestor operatii la pereti in partea de sus a acestora la o distanta de 20 cm de la tavan si 20 cm de la peretele vecin.4.5 cm.Intre cuiele de langa tavane se tine intinsa o sfoara lipita de floarea cuiului si se bate in lungul sforii. Principalele operatii ce se executa la aceste tencuieli sunt legate de realizarea celor trei straturi precedata de trasarea suprafetelor. La trasarea tavanului in centru lui se fixeaza un martor de ipsos gros de 1-1. 2.Intre martorii astfel executati se aplica fasii verticale de mortar de 8-12 cm latime nivelate cu un dreptar.Pentru prepararea mecanizata a mortarelor se folosesc malaxoare cu amestecare fortata sau betoniere cu cadere libera.5 cm.la capetele lui se fixeaza 8 . Axul tobei are palete oblice sau elicoidale care executa afanarea si amestecarea materialelor componente. Trasarea suprafetelor cuprinde doua operatii: -punctarea -executarea stalpisorilor(sau fixarea reperelor) Punctarea consta in aplicarea pe suprafata de tencuit a unui numar de martori realizati din mortar. Un malaxor este alcatuit dintr-o toba cilindrica cu un ax orizontal si este prevazut la partea superioara cu o palnie de alimentare cu materiale.prin miscarea suscesiva a acestuia in sus si in jos.Dupa baterea celor doua cuie se controleaza grosimea tencuielii de-a lungul sforii.se bate un al doilea cui pana ce floarea lui atinge sfoara.iar fata vazuta driscuita.Dreptarul se tine in pozitie vertical adar la incaperi mici fasiile se executa in pozitie orizontala.

Stratul de sprit nu se niveleaza ci trebuie sa ramana asa cum a rezultat din aruncarea mortarului. Daca grundul este uscat se stropeste cu apa inainte de aplicarea stratului vizibil.Suprafta grundului nu se niveleaza.un martor de ipsos prin umplerea cu mortar a spatiului dintre dreptar si tavan.fiecare strat trebuie asternut numai dupa intarirea celui aplicat anterior iar in cazul mortarelor de var numai dupa ce acesta a inceput sa se albeasca. Daca grundul se aplica in mai multe straturi la mortarele pe baza de ciment sau de ipsos. Aplicarea spritului sau amorsajului este primul strat al tencuielii si are ca scop sa asigure o buna legatura a acestuia cu suprafta support. Pentru a preintampina uscarea rapida si aparitia fisurilor.in noua pozitie.cu mistria sau cu farasul. Aplicarea manuala se realizeaza prin aruncarea mortarului cu canciocul.Grosimea acestui strat este de 2-4 mm la aplicare. Mecanizat grundul se aplica cu masini de tencuit.Stratul de sprit se aplica fie manual.saci etc.Mortarele folosite pentru stratul de grund trebuie sa aiba consistenta de 7-8 cm in cazul aplicarii manuale si de 9-13 cm la aplicarea mecanizata.Dupa zvantarea acestui strat se procedeaza la netezirea lui stropindu-l cu apa cu ajutorul bidinelei si frecandu-l cu drisca de lemn.Peretii din zidarie de caramida se stropesc cu apa si se amorseaza prin stropirea cu un mortar fluid care va avea aceeasi compozitie ca a mortarului pentru stratul de grund.ea trebuie sa ramana aspra pentru ca sa se asigure buna aderenta a stratului vizibil. La suprafetele de beton si de zidarie de piatra.pentru sprit se folosesc lapte de ciment(ciment cu ap)uneori cu un mica daos de nisip. Aplicarea stratului vizibil are cas cop sa dea acesteia forma si aspectul definitiv.Manual. Tinciul se aplica cu canciocul sau cu mistria pe portiuni reduse si imediat se intinde cu drisca-dreptar intr-un strat uniform si cat mai subtire. Aplicarea grundului se face numai dupa ce spritul s-a intarit dar nu mai devreme de 24 ore de la aplicarea acestuia in cazul suprafetelor de beton si de o ora in cazul suprafetelor din caramida. Pe suprafetele de rabit nu se aplica sprit ci un strat support pentru grund care se numeste smir din mortar de var cu ipsos de var cu ciment.piatra si beton.stratul de sprit se aplica cu ajutorul unei maturi scurte astfel incat sa formeze un strat cat mai subtire(circa 3 mm) numai cat este necesar sa acopere toata suprafata cu un strat continuu.Folosind martorii astfel fixati se puncteaza in mod analog linii pe langa pereti.stratul vizibil se proteleaza de soare si de vant cu rogojini.Se intoarce apoi dreptarul in pozitie perpendiculara si se procedeaza la fel fixandu-se alti doi martori la capetele dreptarului.fie mecanizat.Mortarul se intinde intre stalpisori apoi cu ajutorul dreptarului se niveleaza.Aplicarea mecanizata se realizeaza cu masinile de tencuit. 9 .Grosimea stratului de grund trebuie sa fie de 20 mm la tencuielile pe suprafete din caramida.

care se fac in locurile mai putin vizibile .2.abateri admisibile Pe parcursul executarii lucrarilor . trebuie sa se verifice respectarea tehnologiilor de executie. bolobocul si cu firul cu plumb. Abaterile admisibile sunt : Defecte Abateri Umflaturi nu se admit Zgrunturi mari nu se admit Neregularitati ale suprafelelor maxim doua neregularitati in orice directie Abateri de la verticala la tencuieli interioare 1mm/m la tencuieli exterioare maximum 2mm/m Abateri fata de orizontala maximum 1mm/m 10 .Verificarea suprafetelor tencuite. Suprafetele tencuite nu trebuie sa prezinte goluri . pentru a nu strica aspectul tencuielilor prin reparatii ulterioare. forma muchiilor . Aspectul general al tencuielilor se verifica vizual . precum si aplicarea straturilor succesive in grosimile prescrise .5. ondulatii . cercetand suprafata tencuita . portiuni neacoperite cu mortar la racordarea tencuielilor cu tamplaria . a scafelor(ca prelucrare) . urme vizibile de reparatii locale etc. Grosimea stratului de tencuiala se verifica prin baterea unor cuie in zonele respective sau prin sondaje speciale. prin asezarea acestuia in orice directie pe suprafata tencuita si masurarea golurilor intre dreptar si tencuiala. de asemenea este necesar sa se urmareasca aplicarea masurilor de protectie impotriva uscarii fortate. fisuri . un sunet “gol” arata deprinderea in cazuri speciale m aderenta la suport a tencuielilor se verifica si prin extrageri de carote din tencuiala . Aderenta straturilor de tencuiala la stratul – suport se verifica prin ciocanirea cu un ciocan de lemn . utilizarea tipului de mortar si a compozitiei mortarului indicat in proiect . in spatele radiatoarelor etc. spalarii prin ploaie sau inghetarii. impuscaturi provocate de granulele de var nestins . Verticalitatea si orizontalitatea suprafetelor si muchiile se verifica cu dreptarul . Planeitatea suprafetelor tencuite se verifica cu un dreptar de 2 m lungime . sa nu aiba denivelari .

mai ales daca aceasta . si in acesc caz este 11 .intretinerea sau exploatarea necorespunzatoare a constructiei. pe timp foarte calduros . -calitatea necorespunzatoare a materialelor folosite la prepararea mortarului . pete de grosime etc. Slaba aderenta se poate datora faptului ca suprafata tencuita a fost prea neteda sau nu a fost bine curatata de praf . stratul vizibil .Defecte la executarea tencuielilor driscuite si remedierea lor Pe suprafetele tencuite pot aparea diferite defecte de exemplu: -coscoviri -crapaturi -pete -impuscaturi etc Aceste defecte se datoreaza mai multor cauze. Coscovirea tencuielilor este provocata . La tencuieli exterioare . Cauza este lipsa de aderenta povocata de suprafata prea neteda a grundului sau neudarea suprafetei inainte de aplicarea stratului vizibil . la executarea tencuielilor exterioare pe peretii expusi la soare si vant . uneori si din cauza insuficientei udarii suprafetei de zidarie sau de beton .. 2. noroi .6. dintre care cele mai des intalnite sunt: -pregatirea necorespunzatoare a suprafetelor tencuielii. apa din mortar se evapora foarte repede . inainte de aplicarea mortarului . pentru a asigura o buna aderenta (legatura) dintre acestea si mortarul aplicat. De aceea . De asemenea . tencuielile se coscovesc si cad din cauza nerespectarii conditiilor pe care trebuie sa le indeplineasca suprafetele ce urmeaza sa fie tencuite . acesti pereti se uda bine inainte de aplicarea mortarului si apoi se protejeaza cu rogojini care trebuie mentinute umede 4…5 zile. in momentul aplicarii mortarului a fost prea uscata. incalzit de soare sau batut de vant . mortarul isi pierde rezistenta si tencuiala se desprinde cu timpul si cade. -executarea gresita a lucrarilor de tencuieli . tencuite .greseli la executarea altor lucrari . se contracta si se desprinde de grund . Coscovirea tencuielii In cele mai multe cazuri .

Acest defect se datoreste unui lichid negru ce se scurge pe cos si care se formeaza prin arderea incomplete a combustibilui provocata de un defect al sobei sau al cosului. de asemenea . diferite saruri duse din masa zidariei provocand patarea tencuielilor sau a zugravelilor. dupa uscarea zidariei si dupa o noua zugravire . avand culoare roscata . inasprit la executarea lui cu crestaturi de mistrie . sa fie bine udat si apoi stratul vizibil sa fie protejat de soare si vant. Pete pe tencuiala Unul din defectele care strica aspectul tencuieliisi al zugravelii il formeaza petele. Astfel de pete . la folosirea mortarelor care au stat prea mult si au inceput priza in lada de mortar. La tencuiala executata pe zidarie . In aceste caz. Uneori din aceeasi cauza . crapatura apare pe toata grosimea zidariei si se vede pe tencuiala pe ambele fete ale peretelui. daca la executare nu s-au luat masuri de acoperire a rostului intre acestea cu plasa de rabit. sau daca imbinarea tuburilor nu este etansa in care caz lichidul din tubul de scurgere. Astfel folosirea mortarelor grase aplicate intr – un strat gros duce la formarea fisurilor de contractie deoarece aceste mortare la uscare isi micsoreaza volumul . 12 . Astfel din cauza exploatarii gresite si a lipsei de intretinere in special la locuinte.necesar ca grundul . lichidul negru patrunde prin zidaria cosului si apare in camera cu o pata urat mirositoare. Ele pot fi de diferite culori . Pete de importanta mai mica . pe tencuiala cosurilor din camere apar pete de culoare maro. aceasta dovedeste ca umiditatea vine de la o sursa permanenta si fenomenul se numeste igrasie. crapaturile apar de multe ori din cauza tasarii fundatiilor sau a grinzilor pe care se sprijina zidaria. pete cu aspect asemanator apae sip e peretii fara cosuri. Astfel de pete pot fi provocate si de instalatia de scurgere . Acoperind locurile de culoare alba sunt cele care datoresc aplicarii tencuielii pe zidaria umeda. Astfel de pete se repara de zugravi. Apa din zidarie evaporandu – se lasa cate o pat ape suprafata tencuieli . ruginind . In acest caz . Fisurile de contractie se formeaza . daca tencuiala a fost aplicata partial direct pe tubul de fonta acoperit in general cu catran . datorita existentei sub tencuiala a unor materii bituminoase cu care a fost patat peretele si care nu au fost indepartate complet la pregatirea suprafetelor pentru tencuieli. pateaza tencuiala. pateaza tencuiala. trecand prin franghia gudronata de la mansonul de imbibare. in functie de cauza care le-a provocat. in special intre lemn sau metal si zidarie . In unele cazuri crapaturile sunt provocate de compozitia gresita a mortarului . Cauza unor astfel de pete se constata prin usita de curatire din camera sau din pod . Crapaturi in tencuiala Crapaturile pot aparea in toate cazurile pe linia de despartire a doua materiale diferite pe care s-a aplicat tencuiala . care . Uneori . Aceste defect dispare odat cu uscarea zidariei. in care caz interiorul cosului este umezit de un astfel de lichid . Daca umezeala pe spereti se mentine vara si iarna si dureaza mai multi ani. apar uneori pe tencuiala din cauza prezentei la mica adancime a tuburilor de instalatie electrica sau de apa sau barelor de otel – beton etc. umiditatea din zid nu lasa saruri pe suprafata si actiunea ei se rezuma numai la patarea zugravelii. nu mai apar.

7. . -tencuielile avariate de imbibare cu apa se repara dupa inlaturarea defectelor din instalatie care au provocat imbibarea cu apa si dupa ucarea stratului – suport. locul curatat se uda cu apa si reparatia se executa cu acelasi mortar si in aceasi ordine a oparatilor ca si tencuiala initiala. suprafata descoperita se curate cu grija de resturile de mortar si de praf. Dupa indepartarea cauzelor care au provocat deteriorarile si dupa indepartarea tencuielii burdusite. ci la toate portiunile desprinse de pe stratul – suport si care se determina dupa sunetul obtinut prin lovirea tencuielii cu un ciocan de lemn sau din cauciuc dur. fiind in tencuiala absorb umiditatea din mortar. mentinearea lui in timp necesar 4-6 saptamani in groapa de var. Repararea degradarilor se executa astfel: tencuiala desprinsa de pe stratul – suport se inlatura . Alaturi de partile care se desfac imediat cand intra in contact cu apa . ci numai o buna incalzire si aerisire a camerei respective.Umezeala . 13 . sunt si parti de var bulgarii care se sting mai greu . crapaturile se driscuiesc cu mortar de var .. Numai dupa aceasta se executa tencuiala . -tencuielile avariate prin trepidatii produse de executarea unor lucrari pe planseul respective se repara dupa terminarea acestor lucrari.5 cm dincolo de limitele suprafetei cu defect. In aceste caz nu este necesara nici o reparatie . Aceste parti de var nestins . Dupa aceasta .de ciment sau de var cu ciment.. evetualele defecte ale stratului – suport trebuie remediate respectand toate conditiile cerute de materialul din are este executata aceasta suprafata. 2. dupa indepartarea prafului cu peria si udarea cu apa . pe suprafata tencuielii apar umflaturi . cu ajutorul unei perii. datoreste condesarii aburului din camera pe partile reci ale zidurilor. Ca rezultat. avand la mijloc o bucata de var . uneori dupa 3…4 saptamani de la amestecarea lor cu apa. Varul bulgari contine in el parti de calcar cu diferite viteze de stingere.din zidarie sau din atmosfera si incep sa se stinga marindu-si volumul. iar locul respective se curate cu circa 2.Repararea defectelor Defectele de tencuieli se repara numai dupa stabilirea si inlaturarea cauzelor care le-au provocat si anume: -deterioraea tencuielii provocata de tasarea inegala a terenului de fundare se repara dupa terminarea tasarii. Daca pe tencuiala veche apar fisuri si daca din examinarea lor se constata ca tencuiala nu este desprinsa de stratul – suport . se uda cu apa si se aplica stratul respectiv de mortar in acelasi mod ca la tencuiala initiala. Impuscatori de var Acest defect este provocat de calitatea necorespunzatoare a varului stins folosit la prepararea mortarului . Cand s-a deteriorate numai fata vazuta a tencuielii locul deteriorate se curata cu grija . care apare numai pe timp de iarna si in special in partea de jos a colturilor exterioare ale camerei . apoi cazand tencuiala raman gauri conice de dimensiuni pana la 3…4 cm diametru . Repararea tencuielilor vechi nu se limiteaza la portiunile de tencuiala cazute. Aceste pot fi prevenite prin respectarea regulilor de stingere a varului. repararea tencuielii se limiteaza la largirea si curatarea fisurilor cu spaclu. cu acelasi mortar si aceleasi straturica si restul tencuielii.

Temperatura minima a mortarului la locul de lucru va trebuii sa fie de cel putin + 80C. Pentru accelerarea prizei si intaririi mortarului de ciment se poate folosi adousul de clorura de calciu in proportie de pana la 2 % din greutatea cimentului . Pentru obtinerea temperaturii necesare a mortarului . 2. atat in timpul cat se lucreaza cat si in perioada de uscara a tencuielilor. 14 . de preferinta. iar rezistenta minima la care mortarul nu mai este periclitat de inghet. pana la cel mai mult + 800C. este de 50 % N/cm2.Mortarul pentru grund care se foloseste la reparatii trebuie sa fie preparatcu acelasi liantca si cel vechi insa cu un adaos suplimentar de ciment. luinduse masuri corespunzatoare de inchidere si incalzire a spatiului de lucru. folosindu – se mortare obisnuite. La prepararea lor se vor utilize. La executarea lucrarilor de tencuieli interioare pe timp friguros este necesar a se lua din timp toate masurile pregatitoare suplimentare ca : inchiderea golurilor de usi si ferestre si asigurarea incalzirii incaperilor . Fata vazuta trebuie prelucrata astfel incat reparatia facuta sa nu apara diferit. se incalzeste in primul rand apa. percum si a timpului de amestecare. pana cand umiditatea tencuieli va scadea pana la 8 % . Temperatura mortarului la iesirea din malaxor nu trebuie sa depaseasca + 500C la mortarele de ciment. Pe toata perioada executarii tencuielilor . nisipuri silicioase cu un continut minim de fractiune sub 0.2 mm si cu procent cat mai redus de parti levigabile. Incalzirea spatiilor nu trebuie sa aiba ca scop accelerarea uscarii deoarece prin aceasta fortare se pericliteaza calitatea lucrarilor si totodata se face risipa de combustibil. numai in cazuri cu totul exceptionale se executa in aer liber . nu se permite folosirea in acelasi scop a sari de bucatarie. La prepararea mortarelor se va da o deosebita atentie pentru respectarea dozajului.var si + 250C la mortarele de ciment. care se va sporii cu 50 % fata de timpul de amestecare pe timp de vara. Consistenta mortarelor masurata cu conul – etalon va fi de 6…8 cm. temperature in incaperea respective nu trebuie sa scada sub + 5 %.Executarea lucrarilor de tencuieli pet imp friguros Pe timp friguros lucrarile de tencuieli se executa in incaperi incalzite .8. Mortarele care se folosesc la executarea tencuielilor pet imp friguros vor fi de ciment sau ciment – var.

la fiecare schimb trebuie controlata starea tuturor schelelor . Lucararile de tencuire exterioara trebuie executate de pe schele metalice. Tencuiala trebuie executata numai pe o schela . De asemenea . Folosirea scarilor duble este permisa numai pentru executarea lucrarilor mici de tencuire (reparatii) in locuri isolate. La transportarea obiectelor si a sculelor ascutite . schele suspendate sau schele mobile. Sculele trebuie sa fie fixate de cladire . prevazuta cu parapete. indicate in fisele tehnice respective.Masuri de tehnica a securitatii muncii la lucrarile de tencuieli Verificarile cu firul cu plumb si verificarea zidurilor cu vederea tencuirii trebuie executata fara ca muncitorul sa se aplece in afara. spre a prevenii eventuala cadere a acestuia peste zid. a utilajelor . iar suprafetele lor active trebuie sa fie netede si fara aschii. utilizate la executarea manuala sau mecanizata a lucrarilor de tencuire. Este interzisa utilizarea pompelor de mortar la o presiune mai mare decat presiunea maxima . Inainte de inceperea lucrului . taisul lor trebuie sa fie protejat cu invelitor sau cu teci corespunzatoare . Toate sculele si dispozitive manuale trebuie sa fie in buna stare si sa corespunda modului si conditiior de executie ale lucrarilor respective.2. in mod obligatoriu muncitorii vor purta ochelari de protectie. a pompelor de mortar etc. in timpul lucrului este interzis a le tine in pozitia cu ascutisul spre sine. Sculele defecte sau deformate nu trebuie folosite. astfel incat lucratorul sa nu poata cadea de pe ea: muncitorii trebuie sa fie atenti sa nu cada obiectele si sculele de pe schele.9. Lucrarile de tencuire interioara trebuie sa se execute pe schele interioare sau de pe podine asezate pe capre deplasabile. . 15 . ele trebuie asezate astfel incat sa nu se poata cadea.

Bibliografie Constantin Rosoga.Utilajul si tehnologia lucrarilor de finisaje si izolatii Manual pentru clasa aXla si aXlla licee industriale cu profil de constructii EDP 1993 Constantin Rosoga –Utilajul si tehnologia lucrarilor de constructii Manual pentru clasa alXa si aXla licee industriale cu profil constructii EDP 1993 Vasile Maciuca –Materiale de constructii Manual pentru clasa aXla licee industriale EDP 1994 16 .

Anexe 17 .

18 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful