Grup Scolar Industrial Constructi Montaj Resita

PROIECT DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR PROFESIONALE NIVEL 2
An de completare clasa aXla Calificarea :zugrav-ipsosar-vopsitor-tapetar

Coordonator: Manu Felicia

Elev: Bubansky Emil

2008

1

Grup Scolar Industrial Constructi Montaj Resita TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A TENCUIELILOR DRISCUITE 2 .

5. Verificarea suprafetelor tencuite .3.6. Pregatirea suprafetelor in vederea executarii tencuielilor driscuite 2. Repararea defectelor 2.9.4.CUPRINS 1.2. Continut 2.8.1. Masuri de tehnica a securitatii muncii la lucrarile de tencuieli 3. Materiale si SDV-uri pentru tencuieli driscuite 2. abateri admisibile 2. Executarea lucrarilor de tencuieli pet imp friguros 2.7. Bibliografia 4. Argument 2. Defecte la executarea tencuielilor driscuite 2.Prepararea mortarelor pentru tencuieli driscuite 2. Anexe Trasarea suprafetei folosind fasii verticale de mortar Trasarea suprafetelor folosind fasii orizontale de mortar Scule pentru executarea lucrarilor de tencuieli 3 . Tehnologia tencuielilor driscuite 2.

stratul de amorsaj sau spritul -al doilea strat . Tencuielile deci si cele driscuite se executa in urmatoarele scopuri: -sa protejeze materialele din care sunt executate zidurile.sa acopere toate neregulalitatile peretilor si tavanelor si sa le dea o forma estetica atat in interiorul cat si la exteriorul cladirii . Tencuielile driscuite se alcatuiesc din trei straturi : -primul strat.netezita cu drisca de lemn sau metalica. Tencuielile driscuite se aplica la pereti si la tavane interioare pentru constructii obisnuite.gazelor si altor agenti novice care deterioreaza aceste materiale. Tencuielile driscuite au fata vazuta executata din mortar cu nisip cernut.iar tencuielile driscuite fin se intrebuinteaza la lucrari interioare 4 . de zidarie de piatra sau cele din sipci si trestie si vor amorsa cu un strat de sprit. contra actiunilor ploilor.1. gerului. peretii despartitori si alte elemente de construcie . Uneori tencuielile se aplica si in scopuri speciale ca de exemplu . . umiditatii. ceea ce se poate realiza datorita calitatii mortarului de a primi orice forma la aplicarea lui.stratul vizibil sau tinciul . In acelasi scop .Argument Tencuielile sunt straturi de mortar care acopera suprafetele elementelor de constructie brute(nefinisate) si care dupa un anumit interval de timp se intaresc devenind rezistente.la tencuielile driscuite tinciul este din mortar cu nisip cernut fin Pentru ca grundul sa adere bine . suprafetele de beton.arsitei soarelui. -sa creeze suprafete netede.la fatade simple.pentru a absorbi sunetele etc. stratul de baza (grundul) se executa din mortar de var gras cu sau fara adaos de ciment -al treilea strat (fata vazuta). tavanele . care umple ochiurile plasei.. pentru a usura intretinerea si a asigura conditii igienice corespunzatoare. pe planseele de rabit se aplica un strat – suport (snir) . Tencuielile contribuie de asemenea la marirea izolarii termice a peretilor si a tavanelor pe care se aplica. pentru a asigura rezistenta la actiunea acizilor.

Toate suprafetele de lemn sau de metal care apar in zidarie(ghermele. In cazul zidariilor de caramida executate cu rosturile pline.Pregatirea suprafetelor in vederea executarii tencuielilor driscuite Pentru asigurarea unei aderente cat mai mari a mortarului pe suprafetele pe care se aplica tencuiala.buiandrugi stalpi. La tencuielile pe plasa de rabit trebuie sa se verifice in primul rand ca plasa sa fie bine legata cu sarma.Daca abaterile nu depasesc limitele admisibile se curata doar suprafetele respective de praf. 2.pentru a nu se produce absorbirea excesiva a apei din mortarul de tencuiala.1. 5 .ceea ce ar dauna adeziunii acestuia.de reteaua de bare de otel-beton.spituire etc.pete de grasime etc.trebuie ca acestea sa fie cat mai rigide.) nu se tencuiesc decat dupa ce au fost acoperite cu plasa de rabit .Daca suprafetele de tencuit sunt netede.ele trebuie reparate.pentru incaperi mai importante.rosturile se curata pe o adancime de 1 cm pentru a asigura o legatura buna a tencuielii cu zidaria.grinzi.plane.Suprafetele lor trebuie pregatite pentru o finisare directa cu compozitia de zugraveli.curate si rugoase. Peretii si tavanele din beton ce s-au realizat in cofraje de inventar(metalice sau din placaj). Cand exista abateri verticale sau orizontale importante ori neregularitati locale mari.noroi.la distante de 20…25 cm.suprafetele de tencuit trebuie sa fie stropite cu apa.avand suprafete netede nu se tencuiesc. Inainte de aplicarea mortarului.vopsitorii sau tapete.ele trebuie inasprite prin cioplire.etc.Aceste tencuieli driscuite sunt cele mai des intrebuintate atat la exterior cat si la interior.cele de lemn vor fi acoperite sub plasa de rabit cu carton bitumat pentru a se evita umflarea lemnului in contact direct cu tencuiala.

calitatea si cantitatea lor proprietatile mortarelor.profilata.substante humice. Sculele pentru executarea lucrarilor de tencuieli sunt : -mahala patrata .2.mica.Componentii principali ai mortarelor sunt :liantii.le determina domeniile de utilizare si astfel trebuie sa satisfaca anumite conditii.lunga) pentru finisarea tencuielii 6 . Apa de amestecare asigura hidratarea liantului si confera lucrabilitatea mortarului proaspat.obisnuita.apa si agregatele.carbune etc.El trebuie sa aiba o anumita granulozitate si sa corespunda la anumite conditii de calitate in ceea ce priveste continutul de argila.El determina lucrabilitatea mortarului proaspat si confera liantului intarit proprietati mecanice. Liantul poate fi varul sau cimentul.dreptar. Nisipul cu rol de umplutura.Materiale si SDV-uri pentru tencuieli driscuite Componentii mortarelor au un rol diferit si influenteaza prin natura.saruri.2.contribuie la reducerea contractiei la uscare a liantului intarit.Nisipul preferabil este cel cuartos.Apa nu trebuie sa contina substante organice nocive.lunga pentru luarea morarului din targa de pe care se ia si se arunca cu mistria pe tavan -mistrie pentru aruncarea mortarului pe tavan sau pe pereti -fir cu plumb pentru masurarea verticalitatii -dreptar pentru masurarea verticalitatii si orizontalitatii si nivelarea mortarului -cuie si sfoara pentru punctarea stalpisorilor -masina de tencuit pentru aplicarea spritului sau grundului -drisca(de otel.

amestecandu-se incontinu cu lopata pana ce se obtine un amestec cu aspect uniform si de consistenta necesara punerii in lucrare . cu tolerante de + 2% sau -2% pentru lianti si + 3% sau 3%pentru agregate.In acelasi timp .3. se pune intr-o lada de scanduri. amestecandu-se bine. se mai adauga apa.cu sau fara adaos de ciment. respectandu-se tolerantele indicate pentru lianti si agregate. Prepararea mortarului de ciment-var. in cantitate corespunzatoare dozajelor indicate . pana se obtine o pasta omogena. In momentul masurarii volumelor componentelor . In cazul utilizarii varului hidratat nu mai este necesara operatia de stingere a varului. Mortarul de var se prepara intr-o lada cu scanduri bine incheiata in care se pun cu lopata cantitatile necesare de nisip si de ciment . -amestecarea ingrijita a mortarului pana la omogenizarea completa. Se verifica consistenta cu ajutorul conului – etalon si daca nu corespunde prevederilor din proiect . In functie de tipul mortarului de aplicat .Mortarele uzuale pentru tencuieli driscuite sunt mortarele de marca M 4 . consistenta mortarelor trebuie sa fie cuprinsa intre limitele indicate pentru mortarele de tencuiala : Mortare aplicate manual .Pasta de var sau slamul de carbid . cu ajutorul sapei de lemn. -pentru sprit 9 -pentru grund 7…8 Mortare aplicate mecanizat. Prepararea mecanizata a mortarelor . Mortarele pe baza de ciment si var-pasta se prepara prin procedee mecanice (sau manuale) . Mortarele pe baza de ciment si var hidratat se prepara numai prin procedee mecanice asigurandu-se urmatoarele conditii: -dozarea gravimetrica a componentelor solide ale mortarului . Se toarna apoi amestecul de nisip si de ciment peste pasta din lada in cantitati mici . M 10. Prepararea mortarelor pentru tencuieli driscuite Tencuielile obisnuite driscuite au ultimul strat din tinci de var aplicat pe un grund din mortar de var gras. -pentru sprit 12 -pentru grund 10…12 7 .se adauga apoi treptat apa. pana la omogezare nisipul impreuna cu cimentul. iar dozarea componentilor se va efectua gravimetric sau volumetric. pasta de var sau slamul de carbide trebuie sa aiba consistenta de 12.pe o platforma alaturata se amesteca bine . Se toarna apoi apa si se amesteca bine pana la omogenizare.2. amestecandu-se din nou pana la omogenizare.

la mijlocul distantei.la capetele lui se fixeaza 8 .Pe floarea acestui cui se tine lipita sfoara firului cu plumb lasand greutatea cumpenei sa atarne aproape de pardoseala.rezemat pe martori.Intre martorii astfel executati se aplica fasii verticale de mortar de 8-12 cm latime nivelate cu un dreptar.Intre aceste doua cuie se mai bate un cui in acelasi mod.se bate in rostul de zidarie un cui astfel ca floarea lui sa ramana in afara peretului cu 1-1.In jurul tuturor acestor turte se aplica turte de mortar ce se niveleaza pana la floarea cuiului formand asa-numitii martori.iar fata vazuta driscuita. Pentru executarea acestor operatii la pereti in partea de sus a acestora la o distanta de 20 cm de la tavan si 20 cm de la peretele vecin.Dreptarul se tine in pozitie vertical adar la incaperi mici fasiile se executa in pozitie orizontala.prin miscarea suscesiva a acestuia in sus si in jos. Trasarea suprafetelor cuprinde doua operatii: -punctarea -executarea stalpisorilor(sau fixarea reperelor) Punctarea consta in aplicarea pe suprafata de tencuit a unui numar de martori realizati din mortar.Dupa baterea celor doua cuie se controleaza grosimea tencuielii de-a lungul sforii.Pentru prepararea mecanizata a mortarelor se folosesc malaxoare cu amestecare fortata sau betoniere cu cadere libera.verticala respective orizontala.5 cm.astfel ca fata acestor martori sa corespunda nivelului fetei grundului care urmeaza sa fie aplicat.In acelasi mod se procedeaza si intre cuiele intermediare precum si intre cuiele de langa pardoseala.5 cm.Se repeta operatia si la cealalta margine a peretelui.Intre cuiele de langa tavane se tine intinsa o sfoara lipita de floarea cuiului si se bate in lungul sforii.Pe acest martor se tine paralel cu unul din pereti un dreptar lung si cu ajutorulunui boloboc aplicat pe acesta se asaza dreptarul in pozitie orizontala . Principalele operatii ce se executa la aceste tencuieli sunt legate de realizarea celor trei straturi precedata de trasarea suprafetelor. Axul tobei are palete oblice sau elicoidale care executa afanarea si amestecarea materialelor componente. Un malaxor este alcatuit dintr-o toba cilindrica cu un ax orizontal si este prevazut la partea superioara cu o palnie de alimentare cu materiale.Tehnologia tencuielilor driscuite Tencuielile driscuite sunt tencuieli simple la care suprafata tencuita trebuie sa fie plana.la intervalle de 1-2 m cate un cui pana ce floarea acestuia atinge sfoara.Intre martori se executa stalpisori care servesc pentru nivelarea grundului. La trasarea tavanului in centru lui se fixeaza un martor de ipsos gros de 1-1. 2.Alaturi de sfoara la 20 cm de pardoseala.se bate un al doilea cui pana ce floarea lui atinge sfoara.4.

Tinciul se aplica cu canciocul sau cu mistria pe portiuni reduse si imediat se intinde cu drisca-dreptar intr-un strat uniform si cat mai subtire. Daca grundul se aplica in mai multe straturi la mortarele pe baza de ciment sau de ipsos.fie mecanizat.Suprafta grundului nu se niveleaza.Grosimea stratului de grund trebuie sa fie de 20 mm la tencuielile pe suprafete din caramida.Mortarul se intinde intre stalpisori apoi cu ajutorul dreptarului se niveleaza. Pe suprafetele de rabit nu se aplica sprit ci un strat support pentru grund care se numeste smir din mortar de var cu ipsos de var cu ciment.stratul vizibil se proteleaza de soare si de vant cu rogojini.in noua pozitie.piatra si beton.Mortarele folosite pentru stratul de grund trebuie sa aiba consistenta de 7-8 cm in cazul aplicarii manuale si de 9-13 cm la aplicarea mecanizata. Mecanizat grundul se aplica cu masini de tencuit.Folosind martorii astfel fixati se puncteaza in mod analog linii pe langa pereti.Manual.ea trebuie sa ramana aspra pentru ca sa se asigure buna aderenta a stratului vizibil. Aplicarea spritului sau amorsajului este primul strat al tencuielii si are ca scop sa asigure o buna legatura a acestuia cu suprafta support. La suprafetele de beton si de zidarie de piatra.Dupa zvantarea acestui strat se procedeaza la netezirea lui stropindu-l cu apa cu ajutorul bidinelei si frecandu-l cu drisca de lemn.Grosimea acestui strat este de 2-4 mm la aplicare.stratul de sprit se aplica cu ajutorul unei maturi scurte astfel incat sa formeze un strat cat mai subtire(circa 3 mm) numai cat este necesar sa acopere toata suprafata cu un strat continuu.Stratul de sprit se aplica fie manual.cu mistria sau cu farasul.saci etc.Aplicarea mecanizata se realizeaza cu masinile de tencuit. 9 .Peretii din zidarie de caramida se stropesc cu apa si se amorseaza prin stropirea cu un mortar fluid care va avea aceeasi compozitie ca a mortarului pentru stratul de grund. Aplicarea stratului vizibil are cas cop sa dea acesteia forma si aspectul definitiv. Aplicarea manuala se realizeaza prin aruncarea mortarului cu canciocul. Stratul de sprit nu se niveleaza ci trebuie sa ramana asa cum a rezultat din aruncarea mortarului. Pentru a preintampina uscarea rapida si aparitia fisurilor.pentru sprit se folosesc lapte de ciment(ciment cu ap)uneori cu un mica daos de nisip.un martor de ipsos prin umplerea cu mortar a spatiului dintre dreptar si tavan.fiecare strat trebuie asternut numai dupa intarirea celui aplicat anterior iar in cazul mortarelor de var numai dupa ce acesta a inceput sa se albeasca. Aplicarea grundului se face numai dupa ce spritul s-a intarit dar nu mai devreme de 24 ore de la aplicarea acestuia in cazul suprafetelor de beton si de o ora in cazul suprafetelor din caramida.Se intoarce apoi dreptarul in pozitie perpendiculara si se procedeaza la fel fixandu-se alti doi martori la capetele dreptarului. Daca grundul este uscat se stropeste cu apa inainte de aplicarea stratului vizibil.

precum si aplicarea straturilor succesive in grosimile prescrise . portiuni neacoperite cu mortar la racordarea tencuielilor cu tamplaria . ondulatii . spalarii prin ploaie sau inghetarii. un sunet “gol” arata deprinderea in cazuri speciale m aderenta la suport a tencuielilor se verifica si prin extrageri de carote din tencuiala . in spatele radiatoarelor etc. Verticalitatea si orizontalitatea suprafetelor si muchiile se verifica cu dreptarul . Grosimea stratului de tencuiala se verifica prin baterea unor cuie in zonele respective sau prin sondaje speciale. a scafelor(ca prelucrare) .2. sa nu aiba denivelari . Suprafetele tencuite nu trebuie sa prezinte goluri . Aspectul general al tencuielilor se verifica vizual . forma muchiilor . utilizarea tipului de mortar si a compozitiei mortarului indicat in proiect . prin asezarea acestuia in orice directie pe suprafata tencuita si masurarea golurilor intre dreptar si tencuiala. pentru a nu strica aspectul tencuielilor prin reparatii ulterioare. care se fac in locurile mai putin vizibile .abateri admisibile Pe parcursul executarii lucrarilor .5. Abaterile admisibile sunt : Defecte Abateri Umflaturi nu se admit Zgrunturi mari nu se admit Neregularitati ale suprafelelor maxim doua neregularitati in orice directie Abateri de la verticala la tencuieli interioare 1mm/m la tencuieli exterioare maximum 2mm/m Abateri fata de orizontala maximum 1mm/m 10 . de asemenea este necesar sa se urmareasca aplicarea masurilor de protectie impotriva uscarii fortate. Planeitatea suprafetelor tencuite se verifica cu un dreptar de 2 m lungime . cercetand suprafata tencuita . urme vizibile de reparatii locale etc. trebuie sa se verifice respectarea tehnologiilor de executie. impuscaturi provocate de granulele de var nestins . bolobocul si cu firul cu plumb.Verificarea suprafetelor tencuite. Aderenta straturilor de tencuiala la stratul – suport se verifica prin ciocanirea cu un ciocan de lemn . fisuri .

in momentul aplicarii mortarului a fost prea uscata. pe timp foarte calduros . Slaba aderenta se poate datora faptului ca suprafata tencuita a fost prea neteda sau nu a fost bine curatata de praf . La tencuieli exterioare . la executarea tencuielilor exterioare pe peretii expusi la soare si vant . De asemenea . Cauza este lipsa de aderenta povocata de suprafata prea neteda a grundului sau neudarea suprafetei inainte de aplicarea stratului vizibil . se contracta si se desprinde de grund . -executarea gresita a lucrarilor de tencuieli .. De aceea . pete de grosime etc. tencuite . acesti pereti se uda bine inainte de aplicarea mortarului si apoi se protejeaza cu rogojini care trebuie mentinute umede 4…5 zile. inainte de aplicarea mortarului . incalzit de soare sau batut de vant . Coscovirea tencuielii In cele mai multe cazuri . si in acesc caz este 11 . dintre care cele mai des intalnite sunt: -pregatirea necorespunzatoare a suprafetelor tencuielii. 2.intretinerea sau exploatarea necorespunzatoare a constructiei. mai ales daca aceasta . stratul vizibil . pentru a asigura o buna aderenta (legatura) dintre acestea si mortarul aplicat. apa din mortar se evapora foarte repede .6. -calitatea necorespunzatoare a materialelor folosite la prepararea mortarului . tencuielile se coscovesc si cad din cauza nerespectarii conditiilor pe care trebuie sa le indeplineasca suprafetele ce urmeaza sa fie tencuite .greseli la executarea altor lucrari . Coscovirea tencuielilor este provocata . noroi .Defecte la executarea tencuielilor driscuite si remedierea lor Pe suprafetele tencuite pot aparea diferite defecte de exemplu: -coscoviri -crapaturi -pete -impuscaturi etc Aceste defecte se datoreaza mai multor cauze. mortarul isi pierde rezistenta si tencuiala se desprinde cu timpul si cade. uneori si din cauza insuficientei udarii suprafetei de zidarie sau de beton .

Aceste defect dispare odat cu uscarea zidariei. crapaturile apar de multe ori din cauza tasarii fundatiilor sau a grinzilor pe care se sprijina zidaria. pe tencuiala cosurilor din camere apar pete de culoare maro. pateaza tencuiala. daca la executare nu s-au luat masuri de acoperire a rostului intre acestea cu plasa de rabit. Acest defect se datoreste unui lichid negru ce se scurge pe cos si care se formeaza prin arderea incomplete a combustibilui provocata de un defect al sobei sau al cosului. sau daca imbinarea tuburilor nu este etansa in care caz lichidul din tubul de scurgere. trecand prin franghia gudronata de la mansonul de imbibare. daca tencuiala a fost aplicata partial direct pe tubul de fonta acoperit in general cu catran . in special intre lemn sau metal si zidarie . dupa uscarea zidariei si dupa o noua zugravire . lichidul negru patrunde prin zidaria cosului si apare in camera cu o pata urat mirositoare. in care caz interiorul cosului este umezit de un astfel de lichid . Astfel de pete . Astfel din cauza exploatarii gresite si a lipsei de intretinere in special la locuinte. Fisurile de contractie se formeaza . Uneori din aceeasi cauza . sa fie bine udat si apoi stratul vizibil sa fie protejat de soare si vant. Pete de importanta mai mica . Apa din zidarie evaporandu – se lasa cate o pat ape suprafata tencuieli . pateaza tencuiala. avand culoare roscata . inasprit la executarea lui cu crestaturi de mistrie . la folosirea mortarelor care au stat prea mult si au inceput priza in lada de mortar. de asemenea . Astfel de pete pot fi provocate si de instalatia de scurgere .necesar ca grundul . Astfel de pete se repara de zugravi. Pete pe tencuiala Unul din defectele care strica aspectul tencuieliisi al zugravelii il formeaza petele. Astfel folosirea mortarelor grase aplicate intr – un strat gros duce la formarea fisurilor de contractie deoarece aceste mortare la uscare isi micsoreaza volumul . Crapaturi in tencuiala Crapaturile pot aparea in toate cazurile pe linia de despartire a doua materiale diferite pe care s-a aplicat tencuiala . nu mai apar. Uneori . pete cu aspect asemanator apae sip e peretii fara cosuri. 12 . diferite saruri duse din masa zidariei provocand patarea tencuielilor sau a zugravelilor. In acest caz . ruginind . apar uneori pe tencuiala din cauza prezentei la mica adancime a tuburilor de instalatie electrica sau de apa sau barelor de otel – beton etc. Daca umezeala pe spereti se mentine vara si iarna si dureaza mai multi ani. datorita existentei sub tencuiala a unor materii bituminoase cu care a fost patat peretele si care nu au fost indepartate complet la pregatirea suprafetelor pentru tencuieli. in functie de cauza care le-a provocat. Ele pot fi de diferite culori . care . aceasta dovedeste ca umiditatea vine de la o sursa permanenta si fenomenul se numeste igrasie. In unele cazuri crapaturile sunt provocate de compozitia gresita a mortarului . crapatura apare pe toata grosimea zidariei si se vede pe tencuiala pe ambele fete ale peretelui. In aceste caz. umiditatea din zid nu lasa saruri pe suprafata si actiunea ei se rezuma numai la patarea zugravelii. Cauza unor astfel de pete se constata prin usita de curatire din camera sau din pod . Acoperind locurile de culoare alba sunt cele care datoresc aplicarii tencuielii pe zidaria umeda. La tencuiala executata pe zidarie .

5 cm dincolo de limitele suprafetei cu defect. iar locul respective se curate cu circa 2. sunt si parti de var bulgarii care se sting mai greu . mentinearea lui in timp necesar 4-6 saptamani in groapa de var. 13 . locul curatat se uda cu apa si reparatia se executa cu acelasi mortar si in aceasi ordine a oparatilor ca si tencuiala initiala. care apare numai pe timp de iarna si in special in partea de jos a colturilor exterioare ale camerei . 2.de ciment sau de var cu ciment.Umezeala . Daca pe tencuiala veche apar fisuri si daca din examinarea lor se constata ca tencuiala nu este desprinsa de stratul – suport . Dupa aceasta . evetualele defecte ale stratului – suport trebuie remediate respectand toate conditiile cerute de materialul din are este executata aceasta suprafata. cu acelasi mortar si aceleasi straturica si restul tencuielii. avand la mijloc o bucata de var . Alaturi de partile care se desfac imediat cand intra in contact cu apa . apoi cazand tencuiala raman gauri conice de dimensiuni pana la 3…4 cm diametru . Aceste pot fi prevenite prin respectarea regulilor de stingere a varului. suprafata descoperita se curate cu grija de resturile de mortar si de praf. Repararea tencuielilor vechi nu se limiteaza la portiunile de tencuiala cazute. Ca rezultat. . ci numai o buna incalzire si aerisire a camerei respective. dupa indepartarea prafului cu peria si udarea cu apa . -tencuielile avariate prin trepidatii produse de executarea unor lucrari pe planseul respective se repara dupa terminarea acestor lucrari. Impuscatori de var Acest defect este provocat de calitatea necorespunzatoare a varului stins folosit la prepararea mortarului .din zidarie sau din atmosfera si incep sa se stinga marindu-si volumul. crapaturile se driscuiesc cu mortar de var . Cand s-a deteriorate numai fata vazuta a tencuielii locul deteriorate se curata cu grija . cu ajutorul unei perii.Repararea defectelor Defectele de tencuieli se repara numai dupa stabilirea si inlaturarea cauzelor care le-au provocat si anume: -deterioraea tencuielii provocata de tasarea inegala a terenului de fundare se repara dupa terminarea tasarii.. uneori dupa 3…4 saptamani de la amestecarea lor cu apa. In aceste caz nu este necesara nici o reparatie .. se uda cu apa si se aplica stratul respectiv de mortar in acelasi mod ca la tencuiala initiala. fiind in tencuiala absorb umiditatea din mortar. Dupa indepartarea cauzelor care au provocat deteriorarile si dupa indepartarea tencuielii burdusite. pe suprafata tencuielii apar umflaturi . repararea tencuielii se limiteaza la largirea si curatarea fisurilor cu spaclu. -tencuielile avariate de imbibare cu apa se repara dupa inlaturarea defectelor din instalatie care au provocat imbibarea cu apa si dupa ucarea stratului – suport. Aceste parti de var nestins . Varul bulgari contine in el parti de calcar cu diferite viteze de stingere.7. datoreste condesarii aburului din camera pe partile reci ale zidurilor. ci la toate portiunile desprinse de pe stratul – suport si care se determina dupa sunetul obtinut prin lovirea tencuielii cu un ciocan de lemn sau din cauciuc dur. Repararea degradarilor se executa astfel: tencuiala desprinsa de pe stratul – suport se inlatura . Numai dupa aceasta se executa tencuiala .

2. Incalzirea spatiilor nu trebuie sa aiba ca scop accelerarea uscarii deoarece prin aceasta fortare se pericliteaza calitatea lucrarilor si totodata se face risipa de combustibil. 14 . percum si a timpului de amestecare. se incalzeste in primul rand apa. de preferinta. este de 50 % N/cm2. Mortarele care se folosesc la executarea tencuielilor pet imp friguros vor fi de ciment sau ciment – var. La executarea lucrarilor de tencuieli interioare pe timp friguros este necesar a se lua din timp toate masurile pregatitoare suplimentare ca : inchiderea golurilor de usi si ferestre si asigurarea incalzirii incaperilor . iar rezistenta minima la care mortarul nu mai este periclitat de inghet.Executarea lucrarilor de tencuieli pet imp friguros Pe timp friguros lucrarile de tencuieli se executa in incaperi incalzite . luinduse masuri corespunzatoare de inchidere si incalzire a spatiului de lucru. nu se permite folosirea in acelasi scop a sari de bucatarie. nisipuri silicioase cu un continut minim de fractiune sub 0. temperature in incaperea respective nu trebuie sa scada sub + 5 %. Pentru obtinerea temperaturii necesare a mortarului . folosindu – se mortare obisnuite. atat in timpul cat se lucreaza cat si in perioada de uscara a tencuielilor.var si + 250C la mortarele de ciment. numai in cazuri cu totul exceptionale se executa in aer liber . pana la cel mai mult + 800C. Temperatura mortarului la iesirea din malaxor nu trebuie sa depaseasca + 500C la mortarele de ciment. pana cand umiditatea tencuieli va scadea pana la 8 % . care se va sporii cu 50 % fata de timpul de amestecare pe timp de vara. La prepararea mortarelor se va da o deosebita atentie pentru respectarea dozajului.Mortarul pentru grund care se foloseste la reparatii trebuie sa fie preparatcu acelasi liantca si cel vechi insa cu un adaos suplimentar de ciment.8. Pe toata perioada executarii tencuielilor . La prepararea lor se vor utilize. Consistenta mortarelor masurata cu conul – etalon va fi de 6…8 cm.2 mm si cu procent cat mai redus de parti levigabile. Fata vazuta trebuie prelucrata astfel incat reparatia facuta sa nu apara diferit. Pentru accelerarea prizei si intaririi mortarului de ciment se poate folosi adousul de clorura de calciu in proportie de pana la 2 % din greutatea cimentului . Temperatura minima a mortarului la locul de lucru va trebuii sa fie de cel putin + 80C.

De asemenea . indicate in fisele tehnice respective. ele trebuie asezate astfel incat sa nu se poata cadea. Este interzisa utilizarea pompelor de mortar la o presiune mai mare decat presiunea maxima .9. 15 . schele suspendate sau schele mobile. astfel incat lucratorul sa nu poata cadea de pe ea: muncitorii trebuie sa fie atenti sa nu cada obiectele si sculele de pe schele. . Lucararile de tencuire exterioara trebuie executate de pe schele metalice. la fiecare schimb trebuie controlata starea tuturor schelelor . Sculele defecte sau deformate nu trebuie folosite. Folosirea scarilor duble este permisa numai pentru executarea lucrarilor mici de tencuire (reparatii) in locuri isolate. a utilajelor . Toate sculele si dispozitive manuale trebuie sa fie in buna stare si sa corespunda modului si conditiior de executie ale lucrarilor respective. La transportarea obiectelor si a sculelor ascutite . Inainte de inceperea lucrului . a pompelor de mortar etc. utilizate la executarea manuala sau mecanizata a lucrarilor de tencuire. Sculele trebuie sa fie fixate de cladire .Masuri de tehnica a securitatii muncii la lucrarile de tencuieli Verificarile cu firul cu plumb si verificarea zidurilor cu vederea tencuirii trebuie executata fara ca muncitorul sa se aplece in afara. iar suprafetele lor active trebuie sa fie netede si fara aschii. spre a prevenii eventuala cadere a acestuia peste zid. taisul lor trebuie sa fie protejat cu invelitor sau cu teci corespunzatoare . Lucrarile de tencuire interioara trebuie sa se execute pe schele interioare sau de pe podine asezate pe capre deplasabile. Tencuiala trebuie executata numai pe o schela . in mod obligatoriu muncitorii vor purta ochelari de protectie.2. in timpul lucrului este interzis a le tine in pozitia cu ascutisul spre sine. prevazuta cu parapete.

Utilajul si tehnologia lucrarilor de finisaje si izolatii Manual pentru clasa aXla si aXlla licee industriale cu profil de constructii EDP 1993 Constantin Rosoga –Utilajul si tehnologia lucrarilor de constructii Manual pentru clasa alXa si aXla licee industriale cu profil constructii EDP 1993 Vasile Maciuca –Materiale de constructii Manual pentru clasa aXla licee industriale EDP 1994 16 .Bibliografie Constantin Rosoga.

Anexe 17 .

18 .