Caiet Sarcini Arhitectura

PROIECTANT: SC BUILDING DESIGN 2000 SRL JUD.
ARGES
Centru ingrijire copii (centru de zi) in satul Brezoaele comuna Brezoaele
-DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE-
CAIET DE SARCINI
ARHITECTURA
1
PROIECTANT: SC BUILDING DESIGN 2000 SRL JUD. ARGES
TENCUIELI INTERIOARE
1. GENERALITATI
Cuprinde specificatiile tehnice privind executia tencuielilor interioare, umede
aplicate pe suprafete de zidarie de caramida, sau blocuri din b.c.a., beton, sau plasa de rabit,
inclusiv executarea gletului de var sau de ipsos .
2. STANDARDE, NORMATIVE SI MATERIALE
- C 18 – 83 Normativ pentru executarea tencuielilor umede
- C 17 – 82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala
- NP 60 – 89 Instructiuni tehnice provizorii privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie

si tencuiala cu plastifianti
- C 16 – 79 Normativ pentru executarea lucrarilor pe timp friguros
- STAS 388 – 68 Ciment Portland
- STAS 790 – 84 Apa
- STAS 1667 – 76 Nisip
- STAS 146 – 78 Var pentru constructii
3.CONDITII TEHNICE DE CALITATE PENTRU MORTARE DE TENCUIELI

Toate materialele vor fi introduse in lucrare numai dupa ce in pralabil s-a verificat ca au
fost livrate cu certificate de calitate care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor
respective .
Mortarele de la statii sau centrale pot fi introduse in lucrari numai daca transportul e insotit
de o fisa care sa contina caracteristicile tehnice ale acestora .
Consistenta mortarelor pentru executarea tencuielilor umede interioare, vor trebui sa
corespunda urmatoarelor tasari ale epruvetei etalon :
- pentru sprit : - aplicarea mecanizata a mortarului 12 cm
- aplicarea manuala 9 cm
- aplicarea pe blocurile b.c.a. 14 – 15 cm
- pentru smir, in cazul aplicarii manuale a mortarelor 5 –7 cm
- pentru grund, in cazul aplicarii manuale 7 – 8 cm
iar in cazul aplicarii mecanizate 10 – 12 cm
- pentru stratul vizibil ( tinci ) executat manual 7 – 8 cm
iar pe zidarie din blocuri de b.c.a. consistenta
2
4. EXECUTIA LUCRARILOR, OPERATIUNI PREGATITOARE

4.1. Controlul suprafetelor care urmeaza a fi tencuite , suprafetele suport trebuie lasate
un timp oarecare pentru ca sa nu se mai produca tasari sau contractii : mortarul la
zidarii sa se intareasca in rosturi, iar suprafata de beton sa fie relativ uscata, pentru ca
umiditatea sa nu influenteze aderenta tencuielilor .
4.2. Terminarea lucrarilor a caror executie simultana sau ulterioara ar putea provoca
deteriorarea tencuielilor .
4.3. Suprafetele suport sa fie curate, suprafetele din plasa de rabit trebuie sa aiba plasa
bine intinsa si sa fie legate cu mustati de sarma zincata de elementele pe care se
aplica .
4.4. Suprafetele pe care se aplica sa nu prezinte abateri de la verticalitate si planeitate,
mai mari decat cale prescrise pentru elementele de constructii respective .
4.5. Rosturile zidariei de caramida vor fi curate pe o adancime de 3 – 5 mm iar
suprafetele netede (sticloase) de beton vor fi aduse in stare rugoasa .
5. EXECUTAREA TRASARII SUPRAFETELOR DE TENCUIT

Efectuarea trasarii suprafetelor de tencuit se va face prin repere de mortar (stalpisori) cu
latimea de 8 – 12 cm si o grosime astfel incat sa se obtina suprafetele verticale sau orizontale, cu
o planeitate ce se va inscrie in abaterile admisibile. Mortarul din care se vor executa stalpisorii va
fi similar cu cel din care se va executa tencuiala.
6. EXECUTAREA AMORSARII
6.1. Suprafetele de beton inclusiv stalpii si planseele vor fi stropite cu apa dupa care se
vor amorsa cu un sprit din ciment si apa in grosime de 3 mm .
6.2. Suprafetele de zidarie de caramida vor fi stropite cu apa si amorsate prin stropire
cu mortar fluid de grund in grosime de 3 mm, suprafetele de b.c.a. spritul se va
executa cu mortar ciment, var, nisip. Compozitie 1 : 0,25 : 3 .
6.3. Pe suport de plasa de rabit galvanizeaza se va aplica direct un strat din mortar cu
aceeiasi compozitie ca a mortarului pentru grund .
6.4. Amorsarea suprafetelor se va face cat mai uniform fara discontinuitati, fara
prelingeri pronuntate avand o suprafata rugoasa si aspra la pipait .
7. EXECUTAREA GRUNDULUI
7.1. Gr
undul in grosime de 5 – 20 mm se va executa pe suprafete de beton dupa cel putin 24
ore de la aplicarea sritului si dupa cel putin o ora in cazul suprafetelor de caramida .
Dupa suprafata spritului este prea uscata sau pe timp foarte calduros, aceasta se va
uda cu apa in prealabil executarii grundului .
7.2. Aplicarea mecanizata a spritului si grundului in incaperi, pe pereti si tavane la
inaltime pana la 3 m, se va executa de pe pardoselile respective, sau capre mobile.
7.3. Partea superioara a peretilor si tavanelor incaperilor cu inaltime mai mare de 3 m
se vor executa de pe platforma de lucru continue
7.4. Grosimea grundului se va incadra in grosimea reperelor de trasare (stalpisori) si se
va verifica in timpul executiei obtinerea unei suprafete verticale si plane, fara asperitati
pronuntate, neregularitati, goluri .
3
7.5. Pe suprafetele de b.c.a., stratul al doilea (grundul) va fi de 10 – 12 mm grosime si
se va executa dupa zvantarea primului strat, cu mortar 1:2 :8 (ciment, var, nisip) .
8. EXECUTAREA STRATULUI VIZIBIL

8.1. Inainte de aplicarea stratului vizibil, se va controla suprafata grundului sa fie uscate
si sa nu aibe granule de var nestins .
8.2. Stratul vizibil al tencuielilor
interioare – tinci – va avea compozitia ca si grundul, insa cu nisip fin de pana la 1 mm .
8.3. Grosimea tencuielilor de 2 – 5
mm se va obtine din aruncarea cu mistria a mortarului la intervalle de timp, iar intre ele,
sa se niveleze suprafetele de tinci cu drisca .
8.4. Grosimea tinciului la peretii de
b.c.a. va fi de 1 – 3 mm din acelasi mortar ca pentru grund cu nisip de 0,1 mm .
8.5. Gletul de var la incaperile zugravite se va realiza prin inchiderea porilor tinciului cu
strat subtire de 1 mm de var si adaos de ipsos, 100 kg la 1 mc de var pasta .
8.6. Gletul de ipsos executat pe suprafetele ce urmeaza a se vopsi se va realiza prin
aciperirea tinciului cu un strat subtire de circa 2 mm de pasta de ipsos .
8.7. Gletul de ipsos se va aplica numai pe un strat support care are un anumit grad de
umiditate, in cantitatile strict necesare inainte de terminarea prizei ipsosului .
8.8. Tencuielile interioare pe peretii de b.c.a. se vor executa dupa trecerea a cel putin
15 zile de la executarea zidariei .
8.9. La tencuielile sclivisite stratul vizibil se netezeste cu drisca de otel si se executa
numai din pasta de ciment .
8.10. In cazul executiei tencuielilor interioare, la o temperatura mai mica de + 5 0 C, se vor
lua masurile speciale prevazute in NORMATIVUL PENTRU EXECUTAREA
LUCRARILOR PE TIMP FRIGUROS, indicativ C 16 – 79 .
9.CONDITII TEHNICE PENTRU CALITATEA TENCUIELILOR SI RECEPTIONAREA LOR

9.1. Suprafetele suport ale tencuielilor vor fi verificate si receptionate conform
instructiunilor pentru verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse .
9.2. Pe parcursul executarii lucrarilor se vor verifica respectarea tehnologiei de executie,
utilizarea tipului si compozitia mortarului indicat in proiect precum si aplicarea
straturilor successive.
9.3. Se vor urmari aplicarea masurilor de protectie impotriva inghetului si uscarii fortate
si daca este cazul in primele zile de executia tencuielilor pe pereti din blocuri de
b.c.a. se vor stropi cu apa .
9.4. Rezultatul incercarilor pe epruvetele de mortar se vor prezenta dirigintelui de
lucrare in termen de 48 ore de la obtinerea buletinului pentru fiecare lot de mortar .
9.5. Incarcarile de control in care rezultatele sunt sub 75 % din marca prescrisa,
conduce la refacerea lucrarilor respective fiind consemnate in registrul de procese
verbale .
9.6. Receptia pe faze a lucrarilor se face in cazul tencuielilor interioare, prin verificarea :
a. rezistentei mortarului
b. numarul de straturi aplicate si grosimile respective, cel putin un sondaj la 200
mp
c. aderenta la support si intre straturi sondaj la 200 mp
d. planeitatea suporturilor si linearitatea muchiilor ( bucata cu bucata )
4
Rezultatele verificarilor se inscriu in registrul de procese verbale de lucrari
ascunse si se efectueaza inainte de executia zugravelilor si vopsitoriilor .
9.7. Verificarea aspectului tencuielilor se va face vizual carceta suprafata tencuita,
forma muchiilor intrande si iesinde .
9.8. Suprafetele tencuite sa fie uniforme, sa nu aiba denivelari, ondulatii, fisuri,
impuscaturi de var nestins, urme vizibile de reparatii locale .
9.9. Muchiile de racordare a peretilor cu tavanul, colturile spaletilor ferestrelor si usilor,
glafurile ferestrelor trebuie sa fie vii sau rotunde, dtrepte, verticale sau orizontale .
9.10. Suprafetele tencuite nu trebuie sa prezinte crapaturi, portiuni neacoperite cu mortar
la racordarea tencuielilor cu tamplaria, in spatele radiatoarelor si a tevilor .
9.11. Verificarea planeitatii suprafetelor tencuite se face cu dreptarul de 2 m lungime in
orice directie pe suprafata tencuita .
9.12. Grundul de netezire a suprafetelor tencuite se va verifica numai la cele gletuite si se
va aprecia prin plimbarea palmei pe suprafata respectiva .
9.13. Grosimea stratului de tencuiala se va verifica prin batere de cuie sau prin sondaje
in locuri mai putin vizibile .
9.14. Aderenta straturilor de tencuiala la stratul support se va verifica prin ciocanire cu un
ciocan de lemn ; un sunet de gol arata calitatea necorespunzatoare si se necasita
verificarea intregii suprafete dezlipite
10. MASURATORI SI DECONTARE

Tencuielile interioare pe pereti si tavane se masoara si se deconteaza la mp de suprafata
desfasurata.
Suprafata tencuielilor interioare pereti si stalpi se determina inmultind inaltimea acestora,
masurate intre fata bruta inferioara a planseului superior si fata finisata a pardoselii, la care se
adauga 2 cm, cu latimea lor, masurata intre fetele brute ale peretilor si stalpilor .
La peretii prevazuti cu plinte, scafe, lambriuri, placaje, inaltimea tencuielilor se masoara
intre fata bruta inferioara a planseului superior si muchia superioara a plintei, scafei, lambriului
sau placajului la care se adauga 2 cm .
La tavane cu sau fara grinzi se masoara suprafata in proiectie orizontala, la care pentru
grinzi se adauga suprafetele laterale ale grinzilor
Golurile in tencuielile a caror suprafete este mai mica de 0,5 mp nu se scad din suprafata
tencuielilor, cele mai mari de 0,5 mp se scad dar se adauga suprafetelor glafurilor, si spaletilor
tencuiti.
Suprafetele ramase partial netencuite in vaderea acoperirii lor cu placaje (faianta, lemn,
etc.) sau cu ornamente, se scad din suprafata totala a peretilor tencuiti la calculul suprafetelor
care se scad se iau in consideratie dimensiunile reale ale acestora reduse fiecare cu cate 5 cm .
5
ANEXA
ABATERI ADMISE LA RECEPTIA CALITATIVA A TENCUIELILOR
Denumirea Tencuieli Tencuieli Tencuieli

defectului brute driscuite gletuite
Umflaturi, ciupituri,
(impuscaturi), Maximum 3
crapaturi, fisuri, lipsuri cmp la fiecare Nu se admit Nu se admit
de glafuri, ferestre, la metru patrat
pervazuri etc.
Zgrunturi mari (pana la
max. 3 mm) basici si
Maximum 2 la
zgarieturi adanci Nu se admit Nu se admit
mp
formate la driscuire in
stratul de acoperire
Max. 2 Max. 2 neregularitati /
Neregularitati ale neregularitati / mp in mp in orice directie
suprafetelor (la orice directie avand avand adancime sau
Nu se verifica
verificarea cu dreptarul adancime sau inaltimea pana la 1
de 2 m lungime) inaltimea pana la 2 mm
mm
Max. cale Pana la 1 mm / m si
Pana la 1 mm / m si
Abateri la verticala a admise pentru max. 2 mm pe toata
max. 3 mm pe toata
tencuielilor peretilor elementele inaltimea sau
inaltimea incaperii
suport lungimea elementului
Abateri fata de Max. cele
verticala sau orizontala admise pentru Pana la 1 mm / m si
Pana la 1 mm / m si
a unor elemente ca suportul max. 2 mm pe toata
max. 3 mm de
intranduri, iesinduri, elementelor inaltimea sau
element
rafuri, pilastri, muchii, lungimea elementului
slituri
Abateri fata de raza la
Nu se verifica Pana la 5 mm Pana la 3 mm
suprafetele curbe
6
TAMPLARIE DIN LEMN STRATIFICAT SI TAMPLARIE METALICA
1. GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatiile pentru confectionarea, echiparea si montajul tamplariei
din lemn stratificat si metalica la ferestre si usi.
2. STANDARDE DE REFERINTA
La montarea tamplariei din lemn se va tine cont de urmatoarele standarde :

- STAS 9322 – 89 : Usi si ferestre . Clasificare si tehnologii.
- STAS 9317 / 1 – 87 : Tamplarie pentru constructii civile si industriale.
- STAS 9317 / 2 – 87 : Tamplarie pentru constructii civile. Metode pentru verificarea
calitatii.
- RAL GZ 716/1: Asigurarea calitatii ferestrelor din lemn.
- C 107/1-94: Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică la clădirile
de locuit.
- C 107/1:1997 – Normativ privind cal-culul coeficientilor globali de izolare
termica la cladirile de locuit.
- C 107/3:1997 – Normativ privind cal-culul termotehnic al elementelor de constructie ale
cladirilor.
2.1.TAMPLARIE DIN LEMN STRATIFICAT SI METALICA
MATERIALE UTILIZATE LA REALIZAREA TAMPLARIEI

DIN LEMN PENTRU USI SI FERESTRE
-Profile lemn albe - sistem tricameral cu un coeficient de transfer termic K = 1,6 W/m 2K.
-Înăţimea minimă a profilelor va fi 60 mm iar grosimea pereţilor principali va fi de 3,0 mm (0,2
mm).
-Suprafeţele exterioare vizibile ale profilului vor prezenta culoare uniformă, fără întreruperi şi fără
impurităţi mecanice.
-Profile de rigidizare - din oţel zincat cu grosimea de min.1,5 mm şi modul de elasticitate 250
KN/cm.
-Feroneria - fabricată din oţel inoxidabil sau aluminiu AlMgSi conform cu cerinţele RAL RG 607/3
“Asigurarea calităţii feroneriei batante şi oscilobatante”.
-Feroneria va fi montată pe profile şi verificată/ajustată. Feroneria va fi de bună calitate, toate
încuietorile vor fi livrate cu trei chei.
-Geam termoizolator va fi de două tipuri în funcţie de locaţia unde se va monta:
Parter şi etajul 1: geam termoizolator realizat din două foi de sticlă una laminată cu
grosimea de 6,38 mm la exterior şi una “float” cu grosimea de 4 mm la interior, distanţate printr-o
baghetă de 16 mm dublu sigilate. Spaţiul creat între cele două foi de geam este umplut cu argon.
7
Geamul laminat de exterior, categ. I , va fi alcătuit din realizat din două foi de sticlă “float”
fiecare cu grosimea de 3 mm, separate de o folie de trnslucenta de polivinil butiral (PVB) în
grosime de, 38 mm.
Geamul interior va fi tratat astfel încât sa fie “Low-E” (low emission) – pierderi joase de
energie.
Etaje superioare: la fel ca mai sus cu excepţia foiii de sticlă exterioară ca va fi realizată din
sticlă “float” cu grosimea de 6 mm.
-Geamul nu va prezenta zgârieturi, va fi curat şi corect sigilat. Furnizorul de geam va
poseda Certificat de la producătorul de sticlă cu depunere Low-E că dispune de dotarea
necesară procesării acestui tip de geam.
-Uşile de acces cu funcţiune de evacuare în caz de incendiu vor fi prevăzute cu
dispozitive anti panică la interior şi vor fi obligatoriu cu deschidere către exterior.
Toate uşile exterioare vor fi echipate cu dispozitive de auto-închidere.
Verificări la tâmplăria metalică
La tâmplăria metalică se va verifica:

a. corespondenţa cu proiectul şi a detaliilor respective;
b. asamblarea elementelor componente prin suduri polisate (nu se admit cordoane de
suduri neuniforme, cu scurgeri de material sau găuri produse prin arderea pieselor);
c. prinderea tâmplăriei de zidărie, diafragme, stâlpi de beton, sau prin sudarea şi de
praznuri sau plăcuţe metalice (conform proiectului);
d. grunduirea cu miniu de plumb să fie realizată uniform pe toate feţele, inclusiv pe
cordoanele de sudură;
e. modul în care s-a realizat montarea garniturilor de cauciuc;
f. verificarea calităţii vopsitoriei se va face conform capitolului ZUGRĂVELI ŞI
VOPSITORII.
• Tipul de geam utilzat

Se va utiliza la exterior geam termopan executat în următoarea structură pornind dinspre
interior:
 geam joasă emisie 4 mm.;
 cameră de aer 12-15 mm.
 geam float reflectorizant 6 mm.
 La interior grosimea geamului se va fixa de către executant cu respectarea caracteristicilor
fizico – mecanice normate în raport cu dimensiunile ochiurilor fixe şi mobile din tabelul de
tâmplărie.
Având în vedere exigenţele impuse de plastica de faţadă, la fixarea de către ofertant a
tipurilor de profile, precum şi a culorii tâmplăriei şi a sticlei, se va consulta în mod obligatoriu şi
proiectantul general.
Verificarea materialelor aduse pe şantier şi în fabrică se efectuează de către conducătorul

tehnic al lucrării şi se referă la dimensiunile şi calitatea materialelor prevăzute în documentaţia de
execuţie.
Materialele nu vor fi puse în lucrare dacă nu sunt însoţite de certificatele de calitate.
De asemenea, nu se vor pune în lucru geamuri sparte, fisurate sau zgâriate.
Verificarea pe parcurs a calităţii lucrărilor se va face de către conducătorul tehnic al lucrării

pe tot timpul execuţiei.
8
Verificarea pe parcurs a calităţii lucrărilor se efectuează conform instrucţiunilor în vigoare

şi se referă la corespondenţa cu tipurile şi dimensiunile din proiect, la condiţiile de calitate şi la
încadrarea în abaterile admisibile, stabilite pentru fiecare caz în parte şi precizate în cataloagele
de detalii tip sau în desenele de execuţie.
Verificarea pe faze se va face pentru întreaga categorie de lucrări de geamuri şi pentru

fiecare tronson în parte, încheindu-se PROCESE VERBALE DE VERIFICARE PE FAZE DE
LUCRĂRI, care se înscriu în registrul respectiv.
Verificarea lucrărilor de geamuri la recepţia preliminară a întregului obiect se va face de către

COMISIA DE RECEPŢIE prin:
 examinarea existenţei şi conţinutul proceselor verbale de verificare pe faze de lucrări;
- examinarea directă a lucrărilor executate prin sondaj.
La geamurile cu chit obişnuit sau cu chit cu miniu de plumb se controlează vizual dacă
cordonul de chit nu prezintă crăpături, discontinuităţi, grosimi variabile sau porţiuni desprinse.
Nu se admite să se vadă capetele ţintelor sau ştifturilor.
Se controlează dacă îmbinarea chitului la colţuri este corect executată.
Se controlează dacă s-a întins patul de chit pe falţul grunduit al tâmplăriei din lemn, respectiv
pelicula de vopsea de miniu de plumb şi patul de acelaşi chit la tâmplăria metalică, zgâriindu-se
în acest scop vopseaua la câteva geamuri.
Dacă nu se poate stabili precis existenţa patului de chit, se scoate un ochi de geam, operaţia
repetându-se dacă rezultatul este negativ, până la edificarea organului de verificare.
Pentru a controla aderanţa cordonului de chit, se va încerca cu ajutorul unui şpaclu

desprinderea lui. Un chit bun şi bine plasat aderă de geam şi falţ atât de puternic, încât nu se
poate îndepărta decât prin tăiere cu dalta.
Controlarea ţintelor de fixare a geamurilor la tâmplăria din lemn, respectiv a ştifturilor de

sârmă de oţel la tâmplăria metalică se face prin sondaj, scoţându-se chitul la câteva cercevele
sau foi de uşi, numărul sondajelor depinzând de volumul lucrării şi de rezultatele obţinute la
primele încercări.
2.2 MONTAREA TAMPLARIEI
Operatiuni pregatitoare de lucrari ce trebuiesc a fi terminate inainte de inceperea

montajului tamplariei :
- materializarea terasarii pozitiei fiecarui goll ;
- terminarea tencuielilor in zonele adiacente golurilor precum si a pardoselilor si
plafoanelor.
Operatii de executie si montare a tamplariei din lemn si metalica pentru usi si ferestre:
- Debitarea tocurilor şi a cercevelelor se va face cu maşină specială de debitat.
9
- Armarea profilelor - profilele de rigidizare se fixează în camera profilului cu şuruburi
autoperforante la 40 cm.
- Sudarea profielor metalice - termosudare cu maşini speciale de sudură. Cordonul de sudură
nu va prezenta pori sau culoare gri-gălbuie.
- Montarea garniturilor - îmbinare “cap la cap” cu evitarea întinderii sau lipirii.
- Montarea feroneriei - cu şuruburi protejate anticoroziv.
- Montajul tâmplariei in situ se va face perfect vertical, cu axele deschiderilor si la
distanta necesara faţă de structură de bază având în vedere ancorarea prevăzuta. Fixarea
trebuie astfel facuta încât sa asigure stabilitatea, să permita dilatarea tâmplăriei.
- Îmbinările trebuie să fie suficiente ca număr şi rezistenţă pentru a rezista presiunii
vantului, aerului si a greutatii partilor mobile. Fixarea se face direct în perete cu ajutorul
diblurilor şi a şuruburilor. Distanţa dintre punctele de fixare nu va depăşi 70 mm. Daca
tâmplăria este fixată cu elemente metalice, aceste elemente trebuie tratate anticoroziv.
- Nu este permisă prezenţa mortarului sau a corpurilor dure între toc şi zidărie. Rostuirea
intre tâmplărie şi structura de bază trebuie executată cu un chit adecvat, dupa asezarea
unui strat de baza din spuma sintetica (poliuretanică). Suprafata care se va umple cu
spumă, trebuie sa fie curata, uscată si fără praf sau grăsimi. În cazul în care imediat după
aşezarea tâmplăriei se observă deteriorarea stratului de suprafaţă protector, permanent sau
temporar, Contractorul va lua masurile adecvate pentru remedierea situatiei. Dupa instalare,
tamplaria trebuie curăţită.
- Montarea geamurilor - conform instrucţiunilor interne ale firmei furnizoare.
3. MASURATORI SI DECONTARE
Tamplaria se va plati la mp. diferentiat pe tipuri si dimensionari .
10
GEAMURI
1.GENERALITATI
Prezentul capitol cuprinde specificatiile tehnice privind montarea geamurilor la tamplaria

din lemn stratificat si metalica.
2.STANDARDE SI MATERIALE
- STAS - 853 – 80 - geamuri trase

- STAS - 9041 – 89 - geamuri slefuite polizate
- STAS - 1853 – 89 - geamuri plane securizate
- STAS - 949 – 86 - geamuri armate
- STAS - 3230 – 84 - garnituri de cauciuc
- STAS - 2111 – 81 - tinte pentru geamuri
- STAS - 2571 – 86 - suruburi pentru montat geamuri la confectii metalice
- STAS - 7518 – 71
- chit de minium de plumb
- cordoane de garnitura de cauciuc neopren
- chit permanent elastic cu doua componente pe baza de polimeri
3.TRANSPORT SI DEPOZITARE
Transportul si depozitarea tuturor tipurilor de geamuri se face in ambalaje tip specificate in

standardele de fabricatie respective .
Depozitarea se face in magazii sau soproane pentru a fi ferite de umezeala (ploaie) si
inghetarea acesteia intre foile de geam .
Nu se desfac din ambalaje decat in momentul inceperii debitarii geamurilor la dimensiuni .
Eventuala debitare in mod centralizat impune transportul geamurilor in containare
speciale, pentru evitarea degradarii acestora prin zgariere, murdarire, etc.
4.LUCRARI PREMERGATOARE MONTAJULUI GEAMURILOR
Montarea geamurilor se realizeaza dupa executarea lucrarilor de tencuieli, inaintea

lucrarilor de vopsitorie si pardoseli .
In vederea montajului se vor avea in vedere urmatoarele lucrari pregatitoare :
- curatirea tamplariei din lemn stratificat cu peria de orice corpuri straine, mortar, praf,
etc. ;
- curatirea tamplariei metalice cu peria de sarma pentru indepartarea oricaror corpuri
straine : mortar, rugina, etc. ;
- vopsirea cu grund pe baza de ulei a tamplariei metalice ;
- aplicarea unui strat de vopsea pe intreaga tamplarie metalica a doua straturi de
vopsea pe falturi ;
11
- aducerea geamurilor in zona de montaj, in cazul cand au fost aduse taiate la
dimensiuni fixe ;
- taierea in cazul geamurilor aduse pe santier in ambalaje de livrare, pe o masa de
lucru acoperita cu o patura moale, pe baza dimensiunilor luate la fata locului, taierea
se face cu diamantul si vinclu ;
- geamurile mai groase de 4 mm se vor unge, inainte de taiere cu petrol, aplicat cu o
carpa inmuiata bine si stoarsa .
Falturile ramelor in care se vor monta geamurile se vor verifica sa corespunda
urmatoarelor conditii :
- fundul faltului trebuie sa permita o pozitionare corecta a calelor si prin intermediul
acestora o asezare stabila a geamurilor ;
- fetele verticale ale falturilor si ale baghetelor alaturate sa fie paralele cu fetele
geamurilor si sa nu prezinte iesiri mai mari de 1 mm ;
- adancimea minima a faltului este data de suma tolerantelor si a vitrajelor, a jocurilor
periferice si de prindere propriu-zisa a faltului . Adancimea poate varia de la 11 – 20
mm in functie de materialele utilizate in corelatie cu solicitarile exterioare considerate ;
- latimea utila a falturilor este determinata de grosimea geamurilor si trebuie sa asigure
jocurile laterale impuse pe considerente de etanseitate
Calarea geamurilor se face astfel incat sa se limiteze la minimum deformarea sprosurilor,
asigurand buna functionare a partilor mobile ale tamplariei astfel :
- sa se asigure o pozitie corecta a geamurilor in rama (cercevea) pe inaltime, latime si
grosime ;
- transmiterea judicioasa la rame (cercevele) a greutatii proprii a geamurilor precum si
a incercarilor pe care acestea le preia ;
- evitarea oricaror deformatii ale ramelor (cercevele) ;
- evitarea contactului sticla – rama (cercevea) pe contur in special la elementele de
metal .
5. EXECUTAREA MONTARII GEAMURILOR
In vederea evitarii distorsiunilor optice la geamurile termoizolante, acestea vor fi realizate

numai cu sticla executata prin procedeul float, fiind interzisa utilizarea sticlei produse prin
procedeul denumit generic "sticla trasa". Firma producatoare de geam termoizolant va asigura
beneficiarului documentele de provenienta a sticlei, cu certificarea acesteia pe plan european.
Geamurile termoizolante vor fi alcatuite astfel:
* doua sau mai multe foi de sticla, cu margini precise si toleranta admisa de 0,2 mm;
* baghete-distantier din aluminiu sau materiale izolante, umplute cu silicagel, siliporit, in
stare uscata;
* prima sigilare la bagheta se realizeaza cu butil aplicat mecanizat;
* a doua sigilare, pe conturul geamului termoizolant, este obligatorie si va fi executata cu
materialul propus de fabricantul instalatiei de sigilare;
* grosimea cordonului pentru a doua sigilare este de minimum 3,5 mm;
* in spatiul dintre foile de geam se poate introduce aer sau gaze inerte (argon, kripton
etc.), conform Normativ C107/3-99;
* capacitatea de izolare termica a geamului termoizolant uzual, format 4-16-4mm este
prezentata in tabelul urmator:
clar-clar Ug = 2,8 W/mpK

clar-Low-E hard Ug = 1,8W/mpK
12
clar-Low-E soft Ug = 1,4 W/mpK
clar-Low-E- soft cu argon Ug = 1,1 W/mpK
clar-Low-E-argon cu bagheta Ug = 1,0 W/mpK
termica Ug = 0,9 W/mpK
clar-Low-E-soft-kripton cu bagheta
termica
NOTA: Pentru ferestrele realizate cu profile din PVC, cu minimum 3 camere, coeficientul
de transmisie termica UF = 1,8 W/mpK se obtine cu geam termoizolant Ug = 1,4 W/mpK.
Formula pentru calcularea coeficientului de transfer termic este urmatoarea ( conform
Normativului C107/3- 99, Anexa 1, pct.4):

UF = Ur Ã— Ar + Ug Ã— Ag + ψ Ã— Lr/Af

unde UF - coeficientul de transfer termic al ferestrei; Ur - coeficientul de transfer termic al
ramei; Ar-aria ramei; Ug - coeficientul de transfer termic al geamului; Af = aria ferestrei; Ag - aria
geamului; Lr = lungimea profilului distantier; psi - coeficientul de transfer termic liniar al profilului
distantier.
6. CONDITII TEHNICE DE CALITATE
Geamurile trebuie sa aiba grosimea si calitatea prevazuta in proiect si sa corespunda

standardelor de fabricatie .
Inainte de inceperea montajului se va verifica calitatea protectiei anticorozive a
elementelor metalice .
Taierea geamurilor pe santier si montarea acestora se va face cu scule adecvate si
dispozitive corespunzatoare .
Se vor verifica :
- marimea rosturilor necesare pentru asigurarea unei bune etanseitati ;
- prevederea tuturor tipurilor de cale si garnituri elastice ;
- umplerea cu chit a falturilor si rosturilor fara intreruperi cu cordon de grosime uniforma
Linia chitului la contactul cu geamul trebuie sa fie dreapta si paralela cu marginea faltului .
Din suprafata chitului nu trebuie sa iasa capetele tintelor de fixare .
Baghetele de PVC sau metalice trebuie sa fie bine fixate in falt cu cuie sau suruburi care
vor avea capetele la nivelul fetei superioare a baghetei, acestea se vor vopsi in culoarea
cercevelei si se vor acoperi si capetele tintelor sau suruburilor .
Geamurile armate la luminatoare si baghetele la tamplaria metalica vor fi fixate cu toate
elementele de prindere precizate .
Suruburile mecanice vor fi introduse perpendicular pe orificiul filetat, iar capul lor va fi la
nivelul baghetei .
Suprafetele geamurilor vor fi curate, fara urma de chit sau vopsea .
La receptia lucrarilor se va verifica si respectarea prevederilor documentatiilor tehnice si
eventualele recomandari ale furnizorului, nerespectarea acestora duce la refacerea sau
remedierea lucrarilor.
13
7.MASURATORI
Toate tipurile de geamuri se masoara la metru patrat de geam real pus in opera .
Usile din geam securit se masoara si se deconteaza la metru patrat de suprafata de usa
gata montata luandu-se in consideratie dimensiunile acestora
PARDOSELI
1. GENERALITATI
1.1. Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice pentru executarea pardoselilor. Fiecare
tip de pardoseala este alcatuita din :
a. imbracaminte – strat uzura – care este supusa direct tuturor sarcinilor si actiunilor din
exploatare ;
b. stratul suport ce primeste incarcarea de la imbracaminte si o transmite elementelor de
rezistenta pe care este asezata pardoseala .
Materialele puse in opera vor avea caracteristicile prevazute in standardele si normele
tehnice de ramura (de productie) specificate in capitolele respective .
Cimentul va fi ferit de actiunea umezelii, inghetului si de amestecul de corpuri straine, atat
in timpul transportului ( ce se face in saci ) , cat si in timpul depozitarii , ce se face pe suporturi, in
magazii si soproane .
Poliacetatul de vinil, dispersia apoasa (aracet) se va depozita in magazii acoperite, la
temperatura de + 50 C - + 350 C .
Daca se vor desfece ambalejele si materialul nu se va consuma in intregime, acesta
trebuie inchis imediat . Termenul de garantie este de 3 luni de la data fabricatiei .
1.2. EXECUTAREA LUCRARILOR DE PARDOSELI – REGULI GENERALE

1.2.1. Controlul materialelor intrebiuntate, al dozajelor, al modului de executie si al
procesului tehnologic pentru executarea perdoselilor se va face pe toata durata
lucrarii
1.2.2. In cazul ca proiectul nu prevede astfel, linia de demarcatie dintre doua tipuri de
pardoseli, care se executa in incaperi vecine, va coincide cu proiectia pe
pardoseala a mijlocului grosimii foii de usa in pozitie inchisa .
1.2.3. Pardoselile vor fi plane, orizontale si fara denivelari in aceeasi incapere si la
trecerea dintr-o incapere in alta . Fac exceptie pardoselile care au denivelari si
pante prevazute in proiect .
1.2.4. Executarea fiecarui strat component al pardoselii se vor face numai dupa
executarea stratului precedent si constatarea ca acesta a fost bine executat .
1.2.5. La trecerea de la executia unui strat la altul, se va realiza o legatura cat mai
perfecta intre straturi .
14
1.3.LUCRARI CARE TREBUIESC TERMINATE INAINTE DE INCEPEREA LUCRARILOR DE

PARDOSELI
1.3.1. Executarea pardoselilor se va face numai dupa terminarea lucrarilor prevazute sub
pardoseli ( canale, findatii, conducte, instalatii electrice, sanitare, de incalzire etc.) si
efectuarea probelor descrise precum si dupa terminarea in incaperea respectiva a
toturor lucrarilor de constructii – montaj a caror executie ulterioara ar putea
deterioara pardoseala .
1.3.2. Atunci cand stratul support al noii pardoseli este constituit din plansee de beton sau
beton armat este necesar ca aceste suprafete support sa fie pregatite prin curatare
si spalarea lor cu apa de eventualele impuritati sau resturi de tencuiala ( curatarea
se va face cu maturi si perii)
1.3.3. Diversele strapungeri prin planseu, rosturile dintre elementele prefabricate ale
lanseului, adanciturile mai amri, etc. , se vor astupa sau chitui, dupa caz, cu mortar
de ciment .
1.3.4. Armaturile sau sarmele care eventual ies din planseul de beton armat vor fi taiate
sau indoite
1.3.5. Conductorii electrici care se monteaza sub pardoseala ( pe suprafata planseului )
vor fi acoperiti cu mortar de ciment in grosimea strict necesara pentru protejarea lor
.
1.3.6. Inainte de executarea pardoselilor se va verifica daca conductele de instalatii
sanitare sau de incalzire centrala, care strapung planseul, au fost izolate
corespunzator, pentru a se exclude orice contact al conductelor cu planseul si
pardoseala .
1.3.7. Atunci cand este necesar se va face o nivelare a suprafetei stratului support
existent cu ajutorul unui strat de beton sau mortar de nivelare (egalizare), care
trebuie sa fie suficient de intarit cand se va aseza peste imbracamintea pardoselii .
1.3.8. Compozitia, dozajul si natura acestui strat de egalizare se vor indica prin proiect la
fiecare tip de pardoseala in parte, in functie de solicitarile la care este supusa
pardoseala .
1.4. EXECUTAREA STRATULUI SUPORT
1.4.1. Atunci cand stratul support al noii pardoseli este constituit dintr-un mortar de
ciment, acesta se poate transporta cu ajutorul instalatiei pneumatice pentru
transport mortare .
1.4.2. Stratul support elastic trebuie sa fie bine compactat, astfel incat sub incarcarile din
exploatare sa nu se taseze, provocand degradarea imbracamintii pardoselii .
1.4.3. Stratul support rigid trebuie sa aiba suprafata plana si neteda . In zonele suprafetei
unde apar neregularitati care depasesc abaterile admisibile, corectarea suprafetei
se va face prin spituirea, curatirea si spalarea sa , dupa care se va aplica un mortar
de ciment, avnd acelasi dozaj de ciment cu al stratului support respectiv .
2. EXECUTAREA IMBRACAMINTII PARDOSELII

Executarea stratului de uzura (imbracaminte) pentru fiecare tip de pardoseala se va face
conform prevederilor din capitolele ce urmeaza .
15

Respectarea conditiilor tehnice de calitate pentru fiecare tip de pardoseala in parte se va
face in conformitate cu prevederile din C. 56 – 85 “Normativ pentru verificarea calitatii si recptia
lucrarilor de constructii si instalatii aferente “ capitolul PARDOSELI .
Controlul in timpul executiei fiecarui tip de pardoseala prevazut in capitolele respective se
va face de executant si beneficiar, urmarindu-se respectarea prevederilor din prezentul capitol .
4. CONDITII DE MASURARE A LUCRARILOR

4.1. Lucrarile de pardoseli de orice fel, precum si straturile support considerate izolat si
lustruirea pardoselilor se masoara la metru patrat suprafata real executata cu scaderea
golurilor mai mari de 0,25 mp .
4.2. La lucrarile pline, scafe sau borduri si lustruirea plintelor si scafelor, distantele intre
fetele “de rosu” ale zidurilor incaperilor cu scaderea oricaror intreruperi .
GRESIE CERAMICA
Prevederile din prezentul capitol se refera la conditiile tehnice privind executarea

pardoselilor din gresie ceramica din grupa pardoselilor reci .
1. MATERIALE UTILIZATE
- placi de gresie ceramica conform STAS 5939 – 80 ;
- ciment Portland conform STAS 388 – 80 ;
- ciment PA 35 conform STAS 1500 – 78 ;
- ciment alb Portland conform STAS 7055 – 87 ;
- agregate naturale conform STAS 1667 – 76 ;
- corpuri abrazive conform STAS 601 / 1 – 84 ;
- apa pentru constructii conform STAS 790 – 84 ;
2. TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA MATERIALELOR PE SANTIER
2.1. Placile de gresie ceramica se vor livra si transporta in cutii d carton (max. 40 kg /
buc.) . Depozitarea se face in spatii acoperite .
2.2. Ambalajele cu whit – sprit se va depozita in magazii aerisite sau aer liber , ferite de
razale oarelui .
2.3. Acidul oxalic tehnic livrat in butoaie de lemn sau alte ambalaje , se va depozita in
magazii uscate .
16
3. EXECUTAREA LUCRARILOR DE PARDOSELI
Alcatuirea structurii pardoselilor de cimant sclivisit,si gresie ceramica, va fi:
1. ciment sclivisit ;
- stratul suport format din beton B100, simplu sau armat (cand se executa peste
umpluturi) de 8 – 10 cm grosime ;
- imbracaminte de 20 mm grosime din mortar d coment scivisit 600 kg la mc nisip ;
- plint sau scafe .
2. gresie ceramica :
- sapa de mortar de ciment, de egalizare sau montaj de 30 – 50 mm grosime :
- imbracaminte gresie ceramica ;
- plinte sau scafe de gresie ceramica .
EXECUTAREA PARDOSELILOR DIN GRESIE CERAMICA.
 Imbracamintile din placi de gresie

ceramica se vor executa pe un supot rigid din beton sau pe un planseu de beton armat
 Placile de gresie ceramica se vor
monta, pe stratul support rigid de beton sau pe planseul de beton armat, prin intermediul
unui strat de mortar de ciment de poza, avand dozajul de 300 – 350 kg ciment la mc in
grosime de 30 – 50 mm .
 Inainte de montare, pentru evitarea
absorbtiei de apa din mortarul de poza, placile din gresie ceramica se vor mentine in apa
timp de 2 – 3 ore .
 Pentru evitarea cumularii efectelor
deformatiilor diferentiate intre ansamblul de pardoseala – imbracamintea din placi de
gresie ceramica si mortare de ciment de poza cu restul structurii stratul support rigid din
beton sau planseul de beton armat si conturul peretilor, stalpilor, se vor lua masuri care sa
permita deformarea acestora independent .
 In cazul in care se aplica
imbracamintea de pardoseala si mortarul de poza direct pe planseul de beton din
elemente prefabricate care si-au consumat deformatiile, sau pe plansee turnate monolit, la
care montarea pardoselii se face dupa 90 zile de la terminare, imbracamintea din placi de
gresie ceramica se poate aplica direct dupa o prealabila preumezire a placii de beton .
 In cazul in care se aplica pardoseala
pe plansee crude sau pe straturi support din beton, intre acestea si pardoseala se va
prevedea un strat de intrerupere a aderentei – hartie , folie de polietilena .
 la prepararea mortarului de ciment de
poza se va utiliza ciment cu intarire normala de tipul Pa 35 si nisip 0 – 3 mm (la care
partea fina sub 0,2 mm sa nu depaseasca 1 / 3 in amestec cu 1 parte ciment la 3,5 – 4
parti nisip) . Nu se vor utiliza cimenturi cu intarire rapida .
 Mortarul de ciment pentru montarea
placilor din gresie ceramica se va prepara la fata locului, in cantitati strict necesare si va
avea o lucrabilitate plastic vartoasa factorul apa – ciment fiind de maximum 0,5 .
 Asezarea placilor se va face
montandu-se placile ca reper la inceput . Placile se vor muta in patul de mortar astfel
pregatit in randuri regulate cu rosturi de 1 – 2 mm . Dupa asezarea placilor pe o suprafata
corespunzatoare razei de actiune a mainii muncitorului (circ 6 cm latime ) la placile la care
se constata denivelari se adauga sau se scoate local din mortarul de ciment de poza .
17
Apoi se face o verificare a planeitatii suprafetei cu un dreptar asezat pe diagonalele
suprafetei executate si ghidat dupa nivelul portiunii de pardoseala executata anterior
indesandu-se atent placile in mortarul de poza .
 Operatia se continua in acest mod pe
toata suprafata care se executa intr-o zi de lucru . Apoi intreaga suprafata se inunda cu
laptele de ciment fluid pentru ca aceasta sa intre bine in rosturi, hidratand mortarul de
poza .
 Umplerea rosturilor se va face 3 – 5
zile dupa montarea placilor din gresie ceramica, iar in intervalul de la montare si pana la
rostuire pardoseala nu va fi data in circulatie si se va umezii prin stropire cu apa cel putin o
data la 24 ore .
 Curatirea imbracamintii din placi din
gresie ceramica de excesul de lapte de ciment se va face prin asternere de rumegus de
lemn uscat, dupa 2 ore de la inundare cu lapte de ciment si prin maturarea rumegusului .
 Imbracamintea din placi de gresie
ceramica nu se va freca pentru finisare, ci dupa curatarea de rumegus de lemn se va
sterge cu carpe inmuiate in apa si se va cerui .
 Placile din gresie ceramica se vor
monta simplu sau cu borduri de alta coloare, in conformitate cu desenele din proiect .
 La intersectia pardoselii cu elementele
verticale – subplinte – se vor realiza interspatii de 5 – 10 mm care se vor umple cu
material elastic .
 Incazul suprafetelor mari se
recomanda realizarea unor rosturi de dilatare de circa 30 m patrati sau 6 m functie de
modularea structurii .
4. EXECUTAREA SCAFELOR SI PLINTELOR

La imbracamintile din mortar de ciment sclivisit se vor executa scafe de 100 -150 mm
inaltime, turnate din mortar de ciment sclivisit cu dozaje si in conditii tehnice identice la aceste
imbracaminti.
La imbracamintile din mozaic turnat scafele sau plintele se vor executa turnate pe loc sau
vor fi prefabricate din beton mozaicat. Ele nu se vor aseza peste tencuiala ci direct pe perete,
prin intermediul unui strat din mortar de ciment.
Scafele sau plintele din mozaic turnate pe loc se vor executa cu dozaje si in conditiile
tehnice indicate la imbracamintile din mozaic turnat. Inaltimea scafelor sau plintelor va fi de
circa 100-150mm iar grosimea lor va fi astfel stabilita incit sa depaseasca fata tencuielii cu 5-
8mm.
La imbracamintile din placi de gresie ceramica se vor monta elementele de racordare
(colturi, socluri, scafe) fixate cu mortar de ciment astfel incat sa depaseasca fata tencuielii cu 5 –
8 mm .

5.1. In timpul executarii imbracamintilor din ciment turnat monolit (sclivisit sau mozaicat)
se vor face urmatoarele verificari :
- se va controla timpul de lucru pentru ciclul de turnare (de la turnarea apei in betoniera
pana la terminarea punerii betonului in opera) acest interval de timp nu trebuie sa
depaseasca o ora pe timp calduros si o ora si jumatate pe vreme racoroasa ;
- se va verifica lucrabilitatea betonului determinata prin metoda tasarii trunchiului de
con avand inaltimea de 30 cm conform STAS 1759 – 88 ;
18
- se vor confectiona cuburi de proba din betonul utilizat pentru verificarea marcii
acestuia ;
- se vor respecta conditiile tehnice de calitate prevazute in STAS 2560 / 1 – 83 si STAS
2560 / 2 – 75 prin metodele de verificare prevazute de STAS 2560 / 3 – 84 ;
- pentru lucrarile gasite necorespunzatoare se vor da dispozitii de santier pentru
remediere sau refacere .
ZUGRAVELI SI VOPSITORII
1. GENERALITATI
In acest capitol sunt cuprinse specificatiile tehnice privind executia zugravelilor si
vopsitoriilor cu vopsea lavabila aplicata cu trafaletul.
2. MATERIALE , LIVRARE , TRANSPORT , DEPOZITARE

2.1. Materialele utilizate la executarea zugravelilor si vopsitoriilor vor avea
caracteristicile tehnice conform standardelor si normelor interne de productie
specificate in subcapitolele respective
2.2. Varul in bulgari si huma livrata in vrac se transporta in vagoane inchise . Ipsosul se
livreaza numai in saci de hartie si se transporta in vagoane inchise .
2.3. Depozitarea materialelor pentru zugraveli se face in spatii inchise ferite de
umezeala .
2.4. Materialele utilizate la lucrari de vopsitorie, livrate in bidoane de tabla, in butoaie
PVC cu saci de polietilene la interior, vor fi depozitate separat pe laturi in locuri
uscate si ferite de inghet, ambalajele fiind inchise ermetic si etans .
2.5. Depozitele trebuie sa satisfaca conditiile de securitate impotriva incendiilor . Se
recomanda ca temperatura in locul de depozitare sa fie cuprinsa intre + 7 0 C si +
200 C .
3. LUCRARI CARE TREBUIESC TERMINATE INAINTE DE INCEPEREA

LUCRARILOR DE ZUGRAVELI SI VOPSITORII
 Inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli vor fi terminate lucrarile de tencuieli,
gletuiri, placaje, pardoseli, exclusiv lustruirea acestora, instalatii electrice, sanitare
si incalzire inclusiv remedierile si probele acestora .
 In incaperile cu pardoseli din PVC, parchet, mochete zugravelile se vor executa
inaintea executarii imbracamintii pardoselilor . Stratul suport al pardoselii se va
proteja contra umiditatii si murdariei .
 Tamplaria de lemn si metalica trebuie sa fie montata si revizuita cu exceptia sildurilor si
cremoanelor ce se vor fixa dupa vopsirea tamplariei .
 Ultimul strat al vopsitoriei se aplica dupa terminarea completa a zugravelilor si inainte
de montarea pardoselii . Raschetarea parchetului, ceruirea PVC, lustruirea
marmora si mozaic . Se vor lua masuri de protectie contra murdariei imbracamintii
pardoselilor .
4. PREGATIREA SUPRAFETELOR
19
4.1. SUPRAFETE TENCUITE SAU DE BETON
4.1.1. Invederea finisarii cu zugraveli de var, suprafetele trebuie driscuite cat mai
fin, urmele de drisca sa fie putin vizibile : toate eventualele reparatii sa fie executate
cu grija, terminate si uscate .
4.1.2. In cazul suprafetelor de beton toti porii ramasi de la turnare se vor umple cu
mortar de ciment –var, dupa ce bravurile si dungile iesinde au fost indepartate iar
fetele de decofral se vor freca cu piatra de slefuit sau cu peria de sarma .
4.2. SUPRAFETE GLETUITE
4.2.1. Suprafetele de tencuieli gletuite (var sau ipsos), trebuie sa fie plane si
netede, fara desprinderi sau fisuri .
4.2.2. Toate fisurile si neregularitatile se chituiesc sau se spacluiesc cu pasta de

aceeasi compozitie cu a gletului . Pasta de ipsos folosita pentru chituire preparate
in volume (2 parti ipsos si oparte apa) in cantitati mici . Pentru suprafetele mai mari
se prepara pasta ipsos – var (1 parte ipsos si oparte lapte de var ) folosita in
cel mult 20 de minute de la preparare .
4.2.3. Dupa uscarea suprafetelor reparate se slefuiesc cu hartia de slefuit, peretii
de sus in jos si se curata de praf cu perii sau bidinele curate si uscate .
4.3. SUPRAFETE DE LEMN
4.3.1. Tamplariile trebuie sa fie revizuite si reparate, degradarile, acolo unde este
cazul, din transport sau montaj.
4.3.2. Vopsitorul va verifica si va corecta suprafetele de lemn astfel ca nodurile sa
fie taiate, cuiele ingropate si bine curatate .
4.3.3. Umiditatea tamplariei inainte de vopsitorie sa depaseasca 15 %, verificata cu
aparatul electric tip “RYGROMETTE” .
4.3.4. Accesoriile metalice ale tamplariei care nu sunt nichelate sau lacuite din
fabricatie, vor fi grunduite anticoroziv si vopsite cu vopsea de ulei .
4.4. SUPRAFETE METALICE
4.4.1. Suprafetele metalice nu trebuie sa prezinte pete de rugina, grosimi de orice
fel, vopsea veche, noroi, etc. Rugina se indeparteaza pein frecare cu peria de
sarma, spaclu de otel, hartie sticlata, sau solutii decapante . Petele de grasime se
sterg cu grasime cu solventi exclusiv petrol lampant si benzina auto .
4.4.2. Tamplaria metalica se aduce pe santier grunduita cu grund anticoroziv
corespunzator vopselelor de ulei .
5. CONDITII DE EXECUTIE
5.1. Zugravelile si vopsitoriile se vor executa in conformitate cu proiectul de executie si
prevederile din prezentul “CAIET DE SARCINI”
5.2. Lucrarile de finisare a peretilor si tavanelor se vor incepe la temperatura aerului, in
medii ambiante de cal putin + 50 C in cazul zugravelilor si cel putin + 15 0 C in cazul
vopsitoriilor, regim de temperatura ce se va tine tot timpul executiei lucrarilor si cel
putin 9 ore pentru zugraveli si 15 ore pentru vopsitorii dupa executarea lor .
5.3. Finisajele nu se vor executa pe timp de ceata si nici la un interval mai mic de 2 ore
de la incatarea ploii si nici pe timp de vant puternic sau arsita mare .
5.4. Inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va verifica daca
suprafetele suport au umiditate de regim : 3% suprafetele tencuite si 8%
suprafetele gletuite . In conditii de umiditate a aerului de pana la 60% si
temperatura +150 C – + 200 C, acestea se obtin in 30 de zile de la tencuire si 15
zile de la gletuire . Se poate verifica umiditatea si cu o solutie fenolftaleina 1% ce se
20
aplica cu pensula pe o suprafata mica, daca se coloreaza in violet sau roz, stratul
respectiv are umiditate mai mare de 30% .
5.5. Diferentele de temperatura intre aerul inconjurator si suprafata care se vopseste nu
trebuie sa fie mai mare de 60 C pentru evitarea condensarii vaporilor .
5.6. Nu se vor folosi vopsele cu termen de utilizare depasit . Se vor folosi numai pe
baza de confirmare a unui laborator de specialitate a pastrarii calitatilor vopselelor
in limitele standardelor si normelor de fabricatie .
6. CONDITII DE CALITATE SI VERIFICAREA LUCRARILOR

6.1. Pe parcursul executarii lucrarilor se verifica in mod specia de catre dirigintele
santierului :
- indeplinirea conditiilor de calitate a suprafetei suport verificata mai sus ;
- calitatea principalelor materiale introduse in executie conform standardelor si
normelor interne de fabricatie ;
- respectarea prevederilor din proiect si dispozitiilor de santier ;
- corectitudinea executiei cu respectarea specificatiilor mentionate .
6.2. Lucrarile executate fara respectarea celor mentionate in fiecare subcapitol si gasite
necorespunzatoare se vor reface sau remedia .
6.3. Receptia lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va face numai dupa uscarea lor
completa .
ZUGRAVELI
Prin examinarea vizuala a zugravelilor se verifica :

- corespondenta acestora cu proiectul ;
- aspectul suprafetelor zugravite : sa aiba un ton de culoare uniform, fara pete,
scurgeri, cojiri, fire de par, urme de bidinea, corecturi sau resturi locale ce discorda cu
tonul general;
- aderenta zugravelilor se constata prin frecarea usoara cu palma pe perete . O
zugraveala aderenta, de calitate, nu trebuie sa se ia pe palma ;
- rectiliniaritatea liniaturii de separatie se verifica vizual daca este cazul si cu dreptar de
lungime potrivita avand o latime uniforma si fara innadituri . Se admite o deviere
izolata care sa nu se abata de la linia dreapta cu mai mult de 2 mm .
VOPSITORII
Se controleaza daca s-a format o pelicula rezistenta, ca se constata prin ciocanire usoara
a vopsitoriilor cu degetul in mai multe puncte .
Se verifica vizual aspectul vositoriilor si anume :
1. vopsaeua trebuie sa fie aplicata si sa se

prezinte in conditii foarte bune, perfecte, fara straturi stravezii, pete, desprinderi, cute,
basici, scurgeri, crapaturi, fisuri, care pot genera desprinderi, aglomerari de coloranti,
neregularitati di chituire sau slefuire, fire de par, urme de vopsea insuficient
amestecata si alte asemenea .
21
2. vositoria aplicata pe tamplarie se va verifica
vizual : acoperirea foarte buna cu pelicula de vopsea a suprafetelor de lemn sau metal
bine chituite si slefuite; se va controla ca drucarele, sildurile, cremoanele, etc., sa nu fie
patate de vopsea .
3. nu se admit pete de mortar sau zugraveala pe
suprafetele vopsite .
4. verificarea respectarii tehnologiei de pregatire
a suprafetelor manuale de vopsire (curatare, slefuire, chituire rosturi etc.) se va face
prin sondaj, indepartandu-se cu grija vopseaua pana la stratul suport .
5. se verifica vizual vopsirea tevilor,
radiatoarelor, etc.,daca sunt vopsite in culoarea prescrisa sau vopseaua este de
coloare uniforma, fara pete, urme de pensula sau alte defecte; de asemenea se va
controla daca pregatirea pentru vopsire s-a facut si pe fetele laterale si pe spatele
acestora, ca elemente respective, nu au locuri neacoperite sau necuratate de mortar si
zugraveala; pentru verificarea spatelui conductelor, radiatoarelor, etc., se va folosi
oglinda; se va controla prin sondaj aplicarea vopselei pe suprafetele corect pregatite si
succesiunea indicata .
6. liniatura, frizura, bordurile trebuie sa fie de
latime egala pe toata lungimea; sa nu prezinte curburi, franturi pe acelasi aliniament,
iar innadirile sa nu fie vizibile de la distanta mai mare de 1 m .
7. separatiile intre vopsitorii si zugraveli pe
acelasi perete si cale dintre zugraveala peretilor si tavanelor, trebuie sa fie distincte,
fara suprapuneri, ondulatii, etc. ; verificarea rectiliniaritatii liniilor de separatie se face
cu un dreptar de lungime cat mai mare pe intreg peretele sa nu existe mai mult de o
denivelare izolata si care sa nu se abata de la linia dreapta cu mai mult de 2 mm .
7. MASURATORI
7.1. Zugravelile de orice fel se vor deconta la metru patrat . Suprafetele si dimensiunile
de calcul pentru decontare se determina si sunt aceleasi ca pentru tencuielile
interioare .
7.2. Vopsitoriile si tamplaria de lemn, inclusiv tocurile si captuselile (pana la 19 cm
latime) se deconteaza la metru patrat .
7.3. Suprafata de calcul pentru decontare este :
a). Ferestre simple, vopsite pe ambele Suprafata cuprinsa in Coef. de mutiplicare a

fete (cu un rand de cercevele) conturul exterior al tocului suprafetei de baza
sau captuselilor 1,00
b). Ferestre si luminatoarele fixe Suprafata cuprinsa in conturul Coef. de multiplicare a

exterior al tocului sau suprafetei de baza
captuselilor 0,75
c). Ferestre duble (cu doua randuri idem 3,00

de cercevele) sau cuplate, vopsite
pe toate fetele
d). Glasvanduri simple (pe tocuri) idem 1,25

vopsite pe ambele fete
22
e). Usi simple pe toc idem 2,50
f). Usi simple pe captuseli idem 2,90

Suprafata geamurilor se scade de doua ori .
g). Usi duble, vopsite pe cele patru fete idem 4,50

Suprafata geamurilor se scade de doua ori .
h). Pervazuri si rame la ferestre si usi suprafata desfasurata real 1,00

vopsita
i). Captuseli cu latimi mai mari de 19cm Suprafata reala care depaseste 1,00
latimea de 19 cm masurata
desfasurat
7.4. Vopsitorie pe tamplarie matalica, inclusiv tocurile se deconteaza la metru patrat .
Suprafata de calcul pentru decontare :
a). Ferestre simple fixe vopsite Suprafata cuprinsa in conturul Coeficient de

pe ambele fete
multiplicare a suprafetei de baza
0,5
b). Ferestre simple cu deschidere idem 1,00

inter. sau exter. Vopsite pe
ambele fete .
c) Ferestre duble sau cuplate, idem 2,00

vopsite pe ambele fete
d). Usi simple, vopsite pe idem 2,50

ambele fete
Se scad geamurile de doua ori suprafata lor
7.5. Vopsitoriile de ulei si vinarom, pe pereti si tavane se deconteaza la metru patrat .

Suprafata de calcul pentru decontare este suprafata reala vopsita cu scaderea
golurilor nevopsite mai mari de 4 mp , dar se adauga suprafata glafurilor, spaletilor,
grinzilor etc., existente pe suprafetele respective .
7.6. Vopsitorii la balustrade, grile si spaleti metalici, se deconteaza la metru patrat .
- Suprafata cuprinsa in conturul exterior
proiectiei verticale a acestor elemente
7.7. Vopsitorii la elemnete de instalatii; se deconteaza la metru patrat si la m.
a). Radiatoare Suprafata reala vopsita calculata

pe baza de tabele de suprafete (mp) 1,00
b). La conducte cu diametre Lungimea real vopsita (m) 1,00

exterioare pana la 34 mm
inclusiv
23
c). Conducte cu dimatrul exter. Suprafata desfasurata real 1,00
mai mare de 34 mm vopsita
7.8. Vopsitoria elementelor de tabla de zinc, se deconteaza la metru patrat .

- Suprafata desfasurata efectiv vopsita,
cu scaderea golurilor mai mari de 0,25 mp 1,00
PLACARI CERAMICE
1.GENERALITATI
inaltimea placarii cu faianta fiind este de 2,5 m in incaperile prevazute cu pereti placati cu
faianta.
2. STANDARDE, NORMATIVE, MATERIALE
 STAS 233-90 - Plăci din faianţă pentru placarea pereţilor interiori.

 STAS 1667-70 - Nisip silicios grăunţos.
 STAS 146-80 - nisip 8…3 mm.
 STAS 1500-78 – ciment.
 STAS 7055-87 – ciment alb.
 DP 50 M STAS 7058-80 – aracet.
 Mortar M100-T cu adaos de var
 STAS 790-73 – apa.
3. EXECUTAREA LUCRARILOR DE PLACAJ
Lucrări care trebuie terminate înainte de începerea lucrărilor de placaj:

Toate lucrările din instalaţii trebuie executate şi efectuate probele de funcţionare, probele
conductelor de scurgere, probe de presiune ale conductelor de alimentare cu apă, probele de
încălzire.
Vor fi montate diblurile şi dispozitivele pentru fixarea obiectelor sanitare.
Placajele interioare se aplică după executarea stratului finit al pardoselilor.
Placajele se încep după montarea şi verificarea funcţionalităţii tâmplăriei interioare şi exterioare
– se vor monta tâmplăriile (uşi, ferestre);
– se vor definitiva spaleţii şi glafurile, tencuirea tavanului şi a pereţilor adiacenţi,
care nu se plachează;
– se vor monta definitiv toate conductele de apă, electrice şi de încălzire care
urmează a fi acoperite, la care se vor executa şi toate probele de presiune;
24
– se vor executa de preferinţă anticipat şi toate pardoselile turnate sau placate, cu
pantele necesare de scurgere la sifoanele de pardoseală;
– se vor executa plintele sau scafele cu grija respectării orizontalităţii perfecte a
muchiei superioare.
Inainte de începerea lucrărilor de placaje, este necesar a se verifica dacă au fost executate şi
recepţionate toate lucrările destinate a le proteja (de ex.: învelitori, planşee, etc) sau a căror
execuţie ulterioară ar putea provoca deteriorarea lor (de ex.: conducte pentru instalaţii, tâmplărie,
etc) precum şi dacă au fost montate piesele auxiliare (ghermele, pervazuri, suporţi, colţare, etc).
Prevederi comune
– Pereţii portanţi din zidărie vor fi placaţi după 30 zile de la executarea zidăriei.
– Suprafeţele care urmează a fi placate, trebuie să fie curăţate şi nu trebuie să
prezinte abateri de la verticalitate şi planeitate.
– Placajele se montează de jos în sus;
– Lucrările de placare se vor efectua numai după verificarea atentă a elementului
suport. Se va constata lipsa oricăror fisuri sau crăpături active, planitatea şi regularitatea
suprafeţelor înlimitele toleranţelor admise.
2. Suprafeţele suport pentru placaje se vor pregăti în conformitate cu normativele tipului de
suport şi anume pentru executarea lucrărilor de tencuieli de zidărie şi pe beton, indicativ C18-
83.
– După curăţirea atentă a suprafeţelor
astfel pregătite se va aplica un spriţ din mortar de ciment nisip (0-3 mm) cu dozaj 1:2 şi apă,
în grosime de 3-5 mm.
Toate operaţiunile, de la pregătirea suprafeţelor până la rostuirea placajului (umplerea cu
ciment alb a rosturilor) şi curăţirea prin frecare a feţei, se vor executa respectând precizările
din instrucţiunile tehnice C6-86.
Placaje din faianţă

2. Pereţii din zidărie de cărămidă nu trebuie să fie tencuiţi, iar rosturile trebuie bine curăţate
pe adâncime de 1 cm.
3. Suprafeţele elementelor de beton, netede, trebuie asprite printr-o uşoară spituire.
4. Pe tot parcursul lucrării şi în următoarele 14 zile după terminarea lucrului, temperatura
minimă în camere trebuie să fie de cel puţin + 50C.
5. Placarea cu faianţă se execută pe toată suprafaţa peretelui, până la tavan.
6. Străpungerile prin placaj pentru racorduri de ţevi, prize, întrerupătoare electrice etc., vor fi
mascate cu rozete şi alte elemente ale pieselor de instalaţii.
7. Aplicarea plăcilor se va face cu rosturi de 1 mm fug pe fug, adică având şi rosturile
verticale în prelungire.
4. VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI LUCRARILOR
Principalele verificări de calitate comune tuturor tipurilor de placaje sunt:

– aspectul şi starea generală şi corespondenţa cu proiectul;
 elementele geometrice (grosime, planitate, verticalitate);
 fixarea placajelor pe suport (aderenţa);
 racordările placajelor cu alte elemente ale construcţiei sau instalaţiei;
Rosturile vor fi regulate, perfect liniare, bine şi uniform umplute cu pastă de ciment alb.
Se verifică planitatea şi verticalitatea suprafeţelor placate şi a muchiilor.
Nu se admit fisuri pe suprafaţa placajului.
25
La verificarea calităţii lucrărilor vor fi admise numai abaterile în limita celor prevăzute în anexa
X.1 din Normativul C56-85.
LUCRARI DE IZOLATII
Hidroizolaţii orizontale
Toate materialele şi semifabricatele, care intră în componenţa unor izolaţii vor fi introduse
în lucrare numai dacă, în prealabil:
- s-a verificat de către conducătorul tehnic al lucrării că au fost livrate cu certificate de calitate,
care să confirme fără dubiu că sunt corespunzătoare normelor respective şi prevederilor
proiectului; înlocuiri de materiale nu sunt permise decât cu acordul scris al beneficiarului şi
proiectantului;
- s-a organizat primirea şi recepţia materialelor conform prevederilor din regulamentul la HCM
941-1959 iar manipularea, depozitarea şi conservarea lor în condiţii în care să asigure păstrarea
calităţii şi integrităţii lor;
-materialele folosite să fie verificate înainte de punerea în operă, prin măsurarea dimensiunilor
geometrice, umidităţii etc, în conformitate cu prevederile din normele tehnice în vigoare,
neputând fi utilizate dacă prezintă abateri peste cele admisibile.
Verificarea caracteristicii şi calităţii suportului pe care se aplică hidroizolaţia se va face în cadrul
verificării executării suportului respectiv. Este strict interzis a se începe executarea oricaror
lucrări de izolaţii dacă suportul – în intregime sau pe porţiuni – nu a fost în prealabil verificat
conform instrucţiunilor pentru lucrări ascunse.
Toate verificările ce se efectueaza la lucrări sau părţi de lucrări de izolaţii, care ulterior se
acoperă (de ex. straturile succesive ale izolaţiei propriu-zise, racordările, piesele înglobate, etc ),
se înscriu în procese-verbale de lucrări ascunse, conform instrucţiunilor respective.
Alte verificări ce trebuiesc efectuate sunt:
- stratul suport să nu prezinte asperităţi mai mari de 2 mm. iar planeitatea lui să fie continuă;
- racordările dintre diverse suprafeţe, cu abateri admisibile faţă de dimensiunile din proiect;
- respectarea reţetelor şi procedeelor de preparare a materialelor pe şantier conform normativului
C112;
- lipirea corectă a foilor ; nu se admit deslipiri, alunecări şi băşici;
- lăţimea de petrecerea foilor (7 – 10 cm. longitudinal, minim 10 cm. frontal);
- racordarea corectă a izolaţiilor orizontale cu cele verticale.
Pentru executarea hidroizolaţiilor se vor avea în vedere următoarele măsuri:

a. stratul suport nu va prezenta denivelări mai mari de 2 mm.;
b. aplicarea hidroizolaţiei pe suport se va face peste stratul de amorsaj cu emulsie de bitum
numai după ce amorsajul s-a uscat;
c. petrecerile între foile de bitum se vor executa pe o lăţime de 10 cm în lungul foilor;
d. masticul de bitum trebuie întins uniform pentru a se asigura o lipire perfectă, iar straturile
hidroizolaţiei trebuie să nu prezinte dezlipiri şi umflături.
Hidroizolaţia se verifică vizual dacă îndeplineşte următoarele condiţii:
a. straturile hidroizolaţiei sunt lipite uniform şi continuu cu mastic de bitum, fără zone nelipite;
b. este continuă şi nu prezintă umflături.
26
Verificările ce trebuie efectuate la celelalte lucrări de hidroizolaţii, în afară de cele
prevăzute de mai sus, sunt:
a. asperităţile suportului, pentru care se admit abateri maxime de ±2 mm., precum şi denivelările
de planeitate (abaterea admisibilă ±5 mm. la un dreptar de 2 m. aşezat în orice direcţie);
b. existenţa rosturilor de dilatare de 2 cm. lăţime pe conturul şi în câmpul (de 4-5 m. distanţă pe
ambele direcţii) şapelor de peste termoizolaţii noi;
c. respectarea reţetelor şi proceselor de preparare a materialelor pe şantier (masticuri, soluţii
etc.) conform Normativului C112-86.
d. capacitatea de lipire a hidroizolaţiei pe startul suport amorsat (pentru fiecare 1000 m2 se fac 5
probe de desprindere a câte unei fâşii de carton bitumat de 5 x 20 cm.)
e. lipirea corectă a foilor (nu se admit deslipiri şi băşici; când acestea apar, repararea lor este
obligatorie).
f. lăţimea de petrecere a foilor (7… 10 cm. longitudinal, minimum 10 cm. frontal) se admit 10% cu
petrecerile de minimum 5 cm. longitudinal şi minimum 7 cm. frontal; în cazul în care aceste valori
nu sunt respectate stratul respectiv trebuie refăcut;
g. respectarea direcţiei de montare a foilor (până la 20% pantă se pot monta oricum, dar peste
20% paralele cu panta);
h. realizarea comunicării cu atmosfera stratului de difuzie.
Intocmit,
Danciu Marius
27

Caiet Sarcini Arhitectura

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet Sarcini Arhitectura

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROIECTANT: SC BUILDING DESIGN 2000 SRL JUD.

Centru ingrijire copii (centru de zi) in satul Brezoaele comuna Brezoaele

Centru ingrijire copii (centru de zi) in satul Brezoaele comuna Brezoaele

2. STANDARDE, NORMATIVE SI MATERIALE

- C 18 – 83 Normativ pentru executarea tencuielilor umede

- C 17 – 82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala

- NP 60 – 89 Instructiuni tehnice provizorii privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie

- C 16 – 79 Normativ pentru executarea lucrarilor pe timp friguros

- STAS 388 – 68 Ciment Portland

- STAS 790 – 84 Apa

- STAS 1667 – 76 Nisip

- STAS 146 – 78 Var pentru constructii

3.CONDITII TEHNICE DE CALITATE PENTRU MORTARE DE TENCUIELI

Centru ingrijire copii (centru de zi) in satul Brezoaele comuna Brezoaele

4. EXECUTIA LUCRARILOR, OPERATIUNI PREGATITOARE

5. EXECUTAREA TRASARII SUPRAFETELOR DE TENCUIT

Centru ingrijire copii (centru de zi) in satul Brezoaele comuna Brezoaele

8. EXECUTAREA STRATULUI VIZIBIL

9.CONDITII TEHNICE PENTRU CALITATEA TENCUIELILOR SI RECEPTIONAREA LOR

Centru ingrijire copii (centru de zi) in satul Brezoaele comuna Brezoaele

10. MASURATORI SI DECONTARE

Centru ingrijire copii (centru de zi) in satul Brezoaele comuna Brezoaele

ABATERI ADMISE LA RECEPTIA CALITATIVA A TENCUIELILOR

Denumirea Tencuieli Tencuieli Tencuieli

Centru ingrijire copii (centru de zi) in satul Brezoaele comuna Brezoaele

TAMPLARIE DIN LEMN STRATIFICAT SI TAMPLARIE METALICA

La montarea tamplariei din lemn se va tine cont de urmatoarele standarde :

2.1.TAMPLARIE DIN LEMN STRATIFICAT SI METALICA

MATERIALE UTILIZATE LA REALIZAREA TAMPLARIEI

Centru ingrijire copii (centru de zi) in satul Brezoaele comuna Brezoaele

Verificări la tâmplăria metalică

La tâmplăria metalică se va verifica:

• Tipul de geam utilzat

Verificarea materialelor aduse pe şantier şi în fabrică se efectuează de către conducătorul

Verificarea pe parcurs a calităţii lucrărilor se va face de către conducătorul tehnic al lucrării

Centru ingrijire copii (centru de zi) in satul Brezoaele comuna Brezoaele

Verificarea pe parcurs a calităţii lucrărilor se efectuează conform instrucţiunilor în vigoare

Verificarea pe faze se va face pentru întreaga categorie de lucrări de geamuri şi pentru

Verificarea lucrărilor de geamuri la recepţia preliminară a întregului obiect se va face de către

Pentru a controla aderanţa cordonului de chit, se va încerca cu ajutorul unui şpaclu

Controlarea ţintelor de fixare a geamurilor la tâmplăria din lemn, respectiv a ştifturilor de

2.2 MONTAREA TAMPLARIEI

Operatiuni pregatitoare de lucrari ce trebuiesc a fi terminate inainte de inceperea

Centru ingrijire copii (centru de zi) in satul Brezoaele comuna Brezoaele

Centru ingrijire copii (centru de zi) in satul Brezoaele comuna Brezoaele

Prezentul capitol cuprinde specificatiile tehnice privind montarea geamurilor la tamplaria

- STAS - 853 – 80 - geamuri trase

Transportul si depozitarea tuturor tipurilor de geamuri se face in ambalaje tip specificate in

4.LUCRARI PREMERGATOARE MONTAJULUI GEAMURILOR

Montarea geamurilor se realizeaza dupa executarea lucrarilor de tencuieli, inaintea

Centru ingrijire copii (centru de zi) in satul Brezoaele comuna Brezoaele

5. EXECUTAREA MONTARII GEAMURILOR

In vederea evitarii distorsiunilor optice la geamurile termoizolante, acestea vor fi realizate

clar-clar Ug = 2,8 W/mpK

Centru ingrijire copii (centru de zi) in satul Brezoaele comuna Brezoaele

6. CONDITII TEHNICE DE CALITATE

Geamurile trebuie sa aiba grosimea si calitatea prevazuta in proiect si sa corespunda

Centru ingrijire copii (centru de zi) in satul Brezoaele comuna Brezoaele

1.2. EXECUTAREA LUCRARILOR DE PARDOSELI – REGULI GENERALE

Centru ingrijire copii (centru de zi) in satul Brezoaele comuna Brezoaele

1.3.LUCRARI CARE TREBUIESC TERMINATE INAINTE DE INCEPEREA LUCRARILOR DE

2. EXECUTAREA IMBRACAMINTII PARDOSELII

Centru ingrijire copii (centru de zi) in satul Brezoaele comuna Brezoaele