TENCUIELI OBISNUITE DRISCUITE

Tencuielile sunt straturi de mortar care acopera suprafetele elementelor de constructie

brute (nefinisate) si care dupa un anumit interval de timp se intaresc devenind rezistente.
Tencuielile driscuite se executa in urmatoarele scopuri:

-sa protejeze materialele din care sunt executate zidurile, tavanele , peretii despartitori
si alte elemente de construcie , contra actiunilor ploilor, gerului., umiditatii,arsitei
soarelui,gazelor si altor agenti novice care deterioreaza aceste materiale;

- sa acopere toate neregulalitatile peretilor si tavanelor si sa le dea o forma estetica

atat in interiorul cat si la exteriorul cladirii , ceea ce se poate realiza datorita calitatii mortarului
de a primi orice forma la aplicarea lui.

-sa creeze suprafete netede, pentru a usura intretinerea si a asigura conditii igienice
corespunzatoare.
Tencuielile contribuie de asemenea la marirea izolarii termice a peretilor si a tavanelor pe care
se aplica.
Uneori tencuielile se aplica si in scopuri speciale ca de exemplu , pentru a asigura rezistenta la
actiunea acizilor,pentru a absorbi sunetele etc.
Tencuielile driscuite se alcatuiesc din trei straturi :
-primul strat,stratul de amorsaj sau spritul
-al doilea strat , stratul de baza (grundul) se executa din mortar de var gras cu sau
fara adaos de ciment
-al treilea strat (fata vazuta),stratul vizibil sau tinciul ;la tencuielile driscuite tinciul
este din mortar cu nisip cernut fin
Pentru ca grundul sa adere bine , suprafetele de beton, de zidarie de piatra sau cele din sipci si
trestie si vor amorsa cu un strat de sprit. In acelasi scop , pe planseele de rabit se aplica un strat
suport (snir) , care umple ochiurile plasei.
Tencuielile driscuite au fata vazuta executata din mortar cu nisip cu granultia de
1mm cernut,netezita cu drisca de lemn sau metalica.
Tencuielile driscuite se aplica la pereti si la tavane interioare pentru constructii
obisnuite,la fatade simple,iar tencuielile driscuite fin se intrebuinteaza la lucrari interioare pentru
incaperi mai importante.Aceste tencuieli driscuite sunt cele mai des intrebuintate atat la exterior
cat si la interior.

2.2.Pregatirea suprafetelor in vederea executarii tencuielilor driscuite

Pentru asigurarea unei aderente cat mai mari a mortarului pe suprafetele pe care se
aplica tencuiala,trebuie ca acestea sa fie cat mai rigide, plane,curate si rugoase.
Cand exista abateri verticale sau orizontale importante ori neregularitati locale
mari,ele trebuie reparate.Daca abaterile nu depasesc limitele admisibile se curata doar suprafetele
respective de praf,noroi,pete de grasime etc. Daca suprafetele de tencuit sunt netede,ele trebuie
inasprite prin cioplire,spituire etc.

In cazul zidariilor de caramida executate cu rosturile pline,rosturile se curata pe

o adancime de 1 cm pentru a asigura o legatura buna a tencuielii cu zidaria.
Peretii si tavanele din beton ce s-au realizat in cofraje de inventar(metalice sau din placaj), avand
suprafete netede nu se tencuiesc. Suprafetele lor trebuie pregatite pentru o finisare directa cu
compozitia de zugraveli, vopsitorii sau tapete.
 Inainte de aplicarea mortarului,suprafetele de tencuit trebuie sa fie stropite cu
apa,pentru a nu se produce absorbirea excesiva a apei din mortarul de tencuiala,ceea ce ar dauna
adeziunii acestuia.
Pentru a preintimpina aparitia fisurilor la rosturile dintre suporturile din materiale
cu contractii diferite, aceste rosturi vor fi acoperite cu fisii de rabit de circa 15 cm latime.
Toate suprafetele de lemn sau de metal care apar in zidarie(ghermele, grinzi,
buiandrugi stalpi, etc.) nu se tencuiesc decat dupa ce au fost acope-
rite cu plasa de rabit; cele de lemn vor fi acoperite sub plasa de rabit cu carton bitumat pentru a
se evita umflarea lemnului in contact direct cu tencuiala.

La tencuielile pe plasa de rabit trebuie sa se verifice in primul rand ca plasa sa

fie bine legata cu sarma,la distante de 2025 cm,de reteaua de bare de otel-beton. Pentru
tencuielile exterioare se executa aceleasi lucrari de pregatire a suprafetelor de tencuit, ca si
pentru tencuielile interioare. Avind in vedere ca tencuielile exterioare sint supuse agentilor
atmosferici, ele se executa cu deosebita grija. Se interzice la aceste lucrari folosirea ipsosului
care se degradeaza la umiditate.

2.1.Materiale si SDV-uri pentru tencuieli driscuite

Componentii mortarelor au un rol diferit si influenteaza prin natura,calitatea si

cantitatea lor proprietatile mortarelor,le determina domeniile de utilizare si astfel trebuie sa
satisfaca anumite conditii.Componentii principali ai mortarelor sunt :liantii,apa si agregatele.
Liantul poate fi cimentul-var.El determina lucrabilitatea mortarului proaspat si
confera liantului intarit proprietati mecanice.
Apa de amestecare asigura hidratarea liantului si confera lucrabilitatea
mortarului proaspat.Apa nu trebuie sa contina substante organice nocive.
Nisipul cu rol de umplutura,contribuie la reducerea contractiei la uscare a
liantului intarit.Nisipul preferabil este cel cuartos.El trebuie sa aiba o anumita granulozitate si sa
corespunda la anumite conditii de calitate in ceea ce priveste continutul de argila,substante
humice,saruri,mica,carbune etc.
Sculele pentru executarea lucrarilor de tencuieli sunt :
-mahala patrata ,lunga pentru luarea morarului din targa de pe care se ia si se arunca cu mistria
pe tavan (anexa 8)
-mistrie pentru aruncarea mortarului pe tavan sau pe pereti (anexa 2)
-fir cu plumb pentru masurarea verticalitatii (anexa 5)
-dreptar pentru masurarea verticalitatii si orizontalitatii si nivelarea mortarului (anexa 5)
-cuie si sfoara pentru punctarea stalpisorilor
-masina de tencuit pentru aplicarea spritului sau grundului (anexa 12)
-drisca(de otel,obisnuita,profilata,dreptar,lunga) pentru finisarea tencuielii (anexa 8)
-cancioc pentru a lua si avea materialul la indemana (anexa 1 si 5)
-spaclu unealta pentru a lucra cu materialul pregatit (anexa 2 si 5)
-bidinea unealta pentru a umezi peretii (anexa 9)
-roaba pentru a cara materialul (anexa 11)
-galeata pentru a cara materilul mai usor (anexa 5)
-penson pentru a stropi
-gletiera unealta pentru a nivela peretele (anexa 3)
-betoniera pentru a prepara materialul (anexa 10)

2.3. Prepararea mortarelor pentru tencuieli driscuite

 Tencuielile obisnuite driscuite au ultimul strat din tinci de var aplicat pe un grund
din mortar de var gras,cu sau fara adaos de ciment.Mortarele uzuale pentru tencuieli driscuite
sunt mortarele de marca M 4 , M 10.

Mortarul de var se prepara intr-o lada cu scanduri bine incheiata in care se pun
cu lopata cantitatile necesare de nisip si de ciment; se adauga apoi treptat apa, amestecandu-se
incontinu cu lopata pana ce se obtine un amestec cu aspect uniform si de consistenta necesara
punerii in lucrare .
Prepararea mortarului de ciment-var. Pasta de var sau slamul de carbid , in
cantitate corespunzatoare dozajelor indicate , se pune intr-o lada de scanduri. In momentul
masurarii volumelor componentelor , pasta de var sau slamul de carbide trebuie sa aiba
consistenta de 12. Se toarna apoi apa si se amesteca bine pana la omogenizare, cu ajutorul sapei
de lemn.In acelasi timp, pe o platforma alaturata se amesteca bine , pana la omoge- zare nisipul
impreuna cu cimentul.
Se toarna apoi amestecul de nisip si de ciment peste pasta din lada in cantitati mici ,
amestecandu-se bine, pana se obtine o pasta omogena.
Se verifica consistenta cu ajutorul conului etalon si daca nu corespunde prevederilor din proiect
, se mai adauga apa, amestecandu-se din nou pana la omogenizare.

Prepararea mecanizata a mortarelor . Mortarele pe baza de ciment si var hidratat se

prepara numai prin procedee mecanice asigurandu-se urmatoarele conditii:
-dozarea gravimetrica a componentelor solide ale mortarului , cu tolerante de + 2% sau -2%
pentru lianti si + 3% sau 3%pentru agregate;
-amestecarea ingrijita a mortarului pana la omogenizarea completa.
In cazul utilizarii varului hidratat nu mai este necesara operatia de stingere a varului.
Mortarele pe baza de ciment si var-pasta se prepara prin procedee mecanice (sau manuale) , iar
dozarea componentilor se va efectua gravimetric sau volumetric, respectandu-se tolerantele
indicate pentru lianti si agregate.
In functie de tipul mortarului de aplicat , consistenta mortarelor trebuie sa fie cuprinsa intre
limitele indicate pentru mortarele de tencuiala :
Mortare aplicate manual ;
-pentru sprit 9
-pentru grund 78
Mortare aplicate mecanizat;
-pentru sprit 12
-pentru grund 1012

Pentru prepararea mecanizata a mortarelor se folosesc malaxoare cu amestecare fortata sau

betoniere cu cadere libera. Un malaxor este alcatuit dintr-o toba cilindrica cu un ax orizontal si
este prevazut la partea superioara cu o palnie de alimentare cu materiale.
Axul tobei are palete oblice sau elicoidale care executa afanarea si amestecarea materialelor
componente.
 2.4.Executia tencuielilor driscuite

Tencuielile driscuite sunt tencuieli simple la care suprafata tencuita trebuie sa fie
plana,verticala respective orizontala,iar fata vazuta driscuita.
Principalele operatii ce se executa la aceste tencuieli sunt legate de realizarea celor
trei straturi precedata de trasarea suprafetelor.

Trasarea suprafetelor cuprinde doua operatii:

-punctarea
-executarea stalpisorilor(sau fixarea reperelor)
Punctarea consta in aplicarea pe suprafata de tencuit a unui numar de martori
realizati din mortar,astfel ca fata acestor martori sa corespunda nivelului fetei grundului care
urmeaza sa fie aplicat. Intre martori se executa stalpisori care servesc pentru nivelarea grundului.
Pentru executarea acestor operatii la pereti in partea de sus a acestora la o distanta de 20 cm de la
tavan si 20 cm de la peretele vecin,se bate in rostul de zidarie un cui astfel ca floarea lui sa
ramana in afara peretului cu 1-1,5 cm. Pe floarea acestui cui se tine lipita sfoara firului cu plumb
lasand greutatea cumpenei sa atarne aproape de pardoseala. Alaturi de sfoara la 20 cm de
pardoseala,se bate un al doilea cui pana ce floarea lui atinge sfoara. Dupa baterea celor doua cuie
se controleaza grosimea tencuielii de-a lungul sforii.Intre aceste doua cuie se mai bate un cui in
acelasi mod,la mijlocul distantei. Se repeta operatia si la cealalta margine a peretelui. Intre cuiele
de langa tavane se tine intinsa o sfoara lipita de floarea cuiului si se bate in lungul sforii,la
intervalle de 1-2 m cate un cui pana ce floarea acestuia atinge sfoara. In acelasi mod se
procedeaza si intre cuiele intermediare precum si intre cuiele de langa pardoseala.In jurul tuturor
acestor turte se aplica turte de mortar ce se niveleaza pana la floarea cuiului formand asa-numitii
martori. Intre martorii astfel executati se aplica fasii verticale de mortar de 8-12 cm latime
nivelate cu un dreptar,prin miscarea suscesiva a acestuia in sus si in jos,rezemat pe martori.
Dreptarul se tine in pozitie vertical adar la incaperi mici fasiile se executa in pozitie orizontala.

Aplicarea spritului sau amorsajului este primul strat al tencuielii si are ca scop sa asigure
o buna legatura a acestuia cu suprafta support.Peretii din zidarie de caramida se stropesc cu apa
si se amorseaza prin stropirea cu un mortar fluid care va avea
aceeasi compozitie ca a mortarului pentru stratul de grund.
La suprafetele de beton si de zidarie de piatra,pentru sprit se folosesc lapte de ciment uneori
cu un mica daos de nisip. Stratul de sprit se aplica fie manual,fie mecanizat. Aplicarea
mecanizata se realizeaza cu masinile de tencuit.Manual,stratul de sprit se aplica cu ajutorul unei
maturi scurte astfel incat sa formeze un strat cat mai subtire(circa 3 mm) numai cat este necesar
sa acopere toata suprafata cu un strat continuu.
Stratul de sprit nu se niveleaza ci trebuie sa ramana asa cum a rezultat din aruncarea mortarului.
Pe suprafetele de rabit nu se aplica sprit ci un strat support pentru grund care se numeste smir din
mortar de var cu ipsos de var cu ciment. Acest strat se executa din mortar de var cu ipsos sau de
var cu ciment dupa cum este si mortarul grundului. Smirul se aplica apasindu-l cu dosul mistriei
pe plasa de rabit, astfel ca sa intre bine in ochiurile plasei. Suprafata smirului trebuie sa mai
ramana cit mai aspra, pentru ca sa asigure o buna legatura cu grundul.
Aplicarea grundului se face numai dupa ce spritul s-a intarit dar nu mai devreme de 24
ore de la aplicarea acestuia in cazul suprafetelor de beton si de o ora in cazul suprafetelor din
caramida.Mortarele folosite pentru stratul de grund trebuie sa aiba consistenta de 7-8 cm in cazul
aplicarii manuale si de 9-13 cm la aplicarea mecanizata.Grosimea stratului de grund trebuie sa
fie de 20 mm la tencuielile pe suprafete din caramida,piatra si beton.Aplicarea manuala se
realizeaza prin aruncarea mortarului cu canciocul,cu mistria sau cu farasul. Mortarul se intinde
intre stalpisori apoi cu ajutorul dreptarului se niveleaza. Dupa prima nivelare se completeaza
golurile ramase si se niveleaza din nou. (anexa 6)
In cazul executarii tencuielilor, folosind fisii orizontale, dreptarul se tine in pozitie verticala, lipit
pe doua fisii orizontale de ghidare si se deplaseaza pe aceste fisii cu miscari scurte in sus si in
jos. Suprafata grundului astfel obtinuta nu se netezeste; ea trebuie sa ramana aspra, pentru ca sa
se asigure buna aderenta a stratului vizibil. Daca dupa nivelare suprafata grundului a iesit prea
neteda, sau atunci cind stratul vizibil urmeaza sa fie aplicat dupa uscarea completa a grundului,
fata acestuia se cresteaza cu mistria pe o magine de 2.3 mm, tragandu-se linii inclinate in doua
sensuri, la distante de 5.6 cm una de alta. O aderenta si mai buna se obtine brazdand suprafata
grundului cu linii orizontale ondulate. Daca grundul se aplica in mai multe straturi la mortarele
pe baza de ciment sau de ipsos, fiecare strat trebuie asternut numai dupa intarirea celui aplicat
anterior iar in cazul mortarelor de var numai dupa ce acesta a inceput sa se albeasca. Intervalele
de timp intre straturile de tencuiala aplicate separat variaza de la 1 ora pina la 48 de ore, in
functie de natura mortarului. Mecanizat grundul se aplica cu masini de tencuit.
Aplicarea stratului vizibil are cas cop sa dea acesteia forma si aspectul
definitiv.Grosimea acestui strat este de 2-4 mm la aplicare.
Daca grundul este uscat se stropeste cu apa inainte de aplicarea stratului vizibil. Mortarul pentru
stratul vizibil, denumit tinci, se prepara cu nisip cu granulatia de pana la 1 mm diametru, avind
consistenta de 9.11 cm; inainte de alpilcare, mortarul se trece printrun ciur cu ochiuri de 1,5
mm. Tinciul se aplica cu canciocul sau cu mistria pe portiuni reduse si imediat se intinde cu
drisca-dreptar intr-un strat uniform si cat mai subtire.Dupa zvantarea acestui strat se procedeaza
la netezirea lui stropindu-l cu apa cu ajutorul bidinelei si frecandu-l cu drisca de lemn. Pentru a
preintampina uscarea rapida si aparitia fisurilor,stratul vizibil se proteleaza de soare si de vant cu
rogojini,saci etc. Stratul vizibil se aplica dupa uscarea grundului (sau albirea lui la tencuieli pe
baza de var), incepand cu tavanul. Daca grundul este complet uscat, aceasta se stropeste cu apa
inainte de aplicarea stratului vizibil. La tencuieli exterioare, inainte de aplicarea stratului vizibil
se executa toate profilurile fatadei.

2.5.Verificarea suprafetelor tencuite, abateri admisibile

Pe parcursul executarii lucrarilor , trebuie sa se verifice respectarea tehnologiilor de

executie, utilizarea tipului de mortar si a compozitiei mortarului indicat in proiect , precum si
aplicarea straturilor succesive in grosimile prescrise ; de asemenea este necesar sa se urmareasca
aplicarea masurilor de protectie impotriva uscarii fortate, spalarii prin ploaie sau inghetarii.
Aspectul general al tencuielilor se verifica vizual , cercetand suprafata tencuita , forma muchiilor
, a scafelor(ca prelucrare) , sa nu aiba denivelari , ondulatii , fisuri , impuscaturi provocate de
granulele de var nestins , urme vizibile de reparatii locale etc.
Suprafetele tencuite nu trebuie sa prezinte goluri , portiuni neacoperite cu mortar la
racordarea tencuielilor cu tamplaria , in spatele radiatoarelor etc.
Planeitatea suprafetelor tencuite se verifica cu un dreptar de 2 m lungime , prin
asezarea acestuia in orice directie pe suprafata tencuita si masurarea golurilor intre dreptar si
tencuiala.
Verticalitatea si orizontalitatea suprafetelor si muchiile se verifica cu dreptarul ,
bolobocul si cu firul cu plumb.
 Grosimea stratului de tencuiala se verifica prin baterea unor cuie in zonele respective
sau prin sondaje speciale, care se fac in locurile mai putin vizibile , pentru a nu strica aspectul
tencuielilor prin reparatii ulterioare.
Aderenta straturilor de tencuiala la stratul suport se verifica prin ciocanirea cu un
ciocan de lemn ; un sunet gol arata deprinderea in cazuri speciale m aderenta la suport a
tencuielilor se verifica si prin extrageri de carote din tencuiala .
Abaterile admisibile sunt :
Defecte Abateri
Umflaturi nu se admit
Zgrunturi mari nu se admit
Neregularitati ale suprafelelor maxim doua neregularitati in orice
directie
Abateri de la verticala la tencuieli interioare 1mm/m
la tencuieli exterioare maximum 2mm/m

Abateri fata de orizontala maximum 1mm/m

2.6.Defecte la executarea tencuielilor driscuite si remedierea lor

Pe suprafetele tencuite pot aparea diferite defecte de exemplu:

-coscoviri
-crapaturi
-pete
-impuscaturi etc (anexa 13)
Aceste defecte se datoreaza mai multor cauze, dintre care cele mai des intalnite sunt:
-pregatirea necorespunzatoare a suprafetelor tencuielii;
-calitatea necorespunzatoare a materialelor folosite la prepararea mortarului ;
-executarea gresita a lucrarilor de tencuieli
- greseli la executarea altor lucrari
- intretinerea sau exploatarea necorespunzatoare a constructiei.
Coscovirea tencuielii
In cele mai multe cazuri , tencuielile se coscovesc si cad din cauza nerespectarii
conditiilor pe care trebuie sa le indeplineasca suprafetele ce urmeaza sa fie tencuite , pentru a
asigura o buna aderenta (legatura) dintre acestea si mortarul aplicat.
Slaba aderenta se poate datora faptului ca suprafata tencuita a fost prea neteda sau nu a fost bine
curatata de praf , noroi , pete de grosime etc, inainte de aplicarea mortarului . Coscovirea
tencuielilor este provocata , uneori si din cauza insuficientei udarii suprafetei de zidarie sau de
beton , tencuite , mai ales daca aceasta , in momentul aplicarii mortarului a fost prea uscata.
De asemenea , la executarea tencuielilor exterioare pe peretii expusi la soare si vant , apa din
mortar se evapora foarte repede , mortarul isi pierde rezistenta si tencuiala se desprinde cu timpul
si cade. De aceea , pe timp foarte calduros , acesti pereti se uda bine inainte de aplicarea
mortarului si apoi se protejeaza cu rogojini care trebuie mentinute umede 45 zile.
La tencuieli exterioare . stratul vizibil , incalzit de soare sau batut de vant , se contracta si se
desprinde de grund . Cauza este lipsa de aderenta povocata de suprafata prea neteda a grundului
sau neudarea suprafetei inainte de aplicarea stratului vizibil , si in acesc caz este necesar ca
grundul , inasprit la executarea lui cu crestaturi de mistrie , sa fie bine udat si apoi stratul vizibil
sa fie protejat de soare si vant.
Crapaturi in tencuiala
Crapaturile pot aparea in toate cazurile pe linia de despartire a doua materiale
diferite pe care s-a aplicat tencuiala , in special intre lemn sau metal si zidarie , daca la executare
nu s-au luat masuri de acoperire a rostului intre acestea cu plasa de rabit. La tencuiala executata
pe zidarie , crapaturile apar de multe ori din cauza tasarii fundatiilor sau a grinzilor pe care se
sprijina zidaria. In aceste caz, crapatura apare pe toata grosimea zidariei si se vede pe tencuiala
pe ambele fete ale peretelui.
In unele cazuri crapaturile sunt provocate de compozitia gresita a mortarului . Astfel folosirea
mortarelor grase aplicate intr un strat gros duce la formarea fisurilor de
contractie deoarece aceste mortare la uscare isi micsoreaza volumul . Fisurile de contractie se
formeaza , de asemenea , la folosirea mortarelor care au stat prea mult si au inceput priza in lada
de mortar.
Pete pe tencuiala Unul din defectele care strica aspectul tencuieliisi al zugravelii il formeaza
petele. Ele pot fi de diferite culori , in functie de cauza care le-a provocat. Astfel din cauza
exploatarii gresite si a lipsei de intretinere in special la locuinte, pe tencuiala cosurilor din
camere apar pete de culoare maro. Acest defect se datoreste unui lichid negru ce se scurge pe cos
si care se formeaza prin arderea incomplete a combustibilui provocata de un defect al sobei sau
al cosului. In acest caz , lichidul negru patrunde prin zidaria cosului si apare in camera cu o pata
urat mirositoare.
Cauza unor astfel de pete se constata prin usita de curatire din camera sau din pod , in care caz
interiorul cosului este umezit de un astfel de lichid . Uneori , pete cu aspect asemanator apae sip
e peretii fara cosuri, datorita existentei sub tencuiala a unor materii bituminoase cu care a fost
patat peretele si care nu au fost indepartate complet la pregatirea suprafetelor pentru tencuieli.
Astfel de pete pot fi provocate si de instalatia de scurgere , daca tencuiala a fost aplicata partial
direct pe tubul de fonta acoperit in general cu catran , sau daca imbinarea tuburilor nu este etansa
in care caz lichidul din tubul de scurgere, trecand prin franghia gudronata de la mansonul de
imbibare, pateaza tencuiala.
Pete de importanta mai mica , avand culoare roscata , apar uneori pe tencuiala din cauza
prezentei la mica adancime a tuburilor de instalatie electrica sau de apa sau barelor de otel
beton etc, care , ruginind , pateaza tencuiala.
Astfel de pete se repara de zugravi. Acoperind locurile de culoare alba sunt cele care datoresc
aplicarii tencuielii pe zidaria umeda. Apa din zidarie evaporandu se lasa cate o pat ape
suprafata tencuieli , diferite saruri duse din masa zidariei provocand patarea tencuielilor sau a
zugravelilor. Astfel de pete , dupa uscarea zidariei si dupa o noua zugravire , nu mai apar.
Uneori din aceeasi cauza , umiditatea din zid nu lasa saruri pe suprafata si actiunea ei se rezuma
numai la patarea zugravelii. Aceste defect dispare odat cu uscarea zidariei.
Daca umezeala pe spereti se mentine vara si iarna si dureaza mai multi ani, aceasta dovedeste ca
umiditatea vine de la o sursa permanenta si fenomenul se numeste igrasie. Umezeala , care apare
numai pe timp de iarna si in special in partea de jos a colturilor exterioare ale camerei , datoreste
condesarii aburului din camera pe partile reci ale zidurilor. In aceste caz nu este necesara nici o
reparatie , ci numai o buna incalzire si aerisire a camerei respective.
Impuscatori de var
Acest defect este provocat de calitatea necorespunzatoare a varului stins folosit la
prepararea mortarului . Varul bulgari contine in el parti de calcar cu diferite viteze de stingere.
Alaturi de partile care se desfac imediat cand intra in contact cu apa , sunt si parti de var bulgarii
care se sting mai greu , uneori dupa 34 saptamani de la amestecarea lor cu apa. Aceste parti de
var nestins , fiind in tencuiala absorb umiditatea din mortar,din zidarie sau din atmosfera si incep
sa se stinga marindu-si volumul. Ca rezultat, pe suprafata tencuielii apar umflaturi , apoi cazand
tencuiala raman gauri conice de dimensiuni pana la 34 cm diametru , avand la mijloc o bucata
de var . Aceste pot fi prevenite prin respectarea regulilor de stingere a varului, mentinearea lui in
timp necesar 4-6 saptamani in groapa de var.
Defectele de tencuieli se repara numai dupa stabilirea si inlaturarea cauzelor care le-au
provocat si anume:
-deterioraea tencuielii provocata de tasarea inegala a terenului de fundare se repara
dupa terminarea tasarii;
-tencuielile avariate prin trepidatii produse de executarea unor lucrari pe planseul
respective se repara dupa terminarea acestor lucrari.
 -tencuielile avariate de imbibare cu apa se repara dupa inlaturarea defectelor din
instalatie care au provocat imbibarea cu apa si dupa ucarea stratului suport.
Repararea degradarilor se executa astfel: tencuiala desprinsa de pe stratul suport se
inlatura , iar locul respective se curate cu circa 2...5 cm dincolo de limitele suprafetei cu defect.
Dupa aceasta , locul curatat se uda cu apa si reparatia se executa cu acelasi mortar si in aceasi
ordine a oparatilor ca si tencuiala initiala.
Cand s-a deteriorate numai fata vazuta a tencuielii locul deteriorate se curata cu grija , se uda cu
apa si se aplica stratul respectiv de mortar in acelasi mod ca la tencuiala initiala.
Repararea tencuielilor vechi nu se limiteaza la portiunile de tencuiala cazute, ci la
toate portiunile desprinse de pe stratul suport si care se determina dupa sunetul obtinut prin
lovirea tencuielii cu un ciocan de lemn sau din cauciuc dur. Dupa indepartarea cauzelor care au
provocat deteriorarile si dupa indepartarea tencuielii burdusite, suprafata descoperita se curate cu
grija de resturile de mortar si de praf, , cu ajutorul unei perii; evetualele defecte ale stratului
suport trebuie remediate respectand toate conditiile cerute de materialul din are este executata
aceasta suprafata. Numai dupa aceasta se executa tencuiala , cu acelasi mortar si aceleasi
straturica si restul tencuielii.
Daca pe tencuiala veche apar fisuri si daca din examinarea lor se constata ca tencuiala nu este
desprinsa de stratul suport , repararea tencuielii se limiteaza la largirea si curatarea fisurilor cu
spaclu; dupa indepartarea prafului cu peria si udarea cu apa , crapaturile se driscuiesc cu mortar
de var ,de ciment sau de var cu ciment.
Mortarul pentru grund care se foloseste la reparatii trebuie sa fie preparatcu acelasi
liantca si cel vechi insa cu un adaos suplimentar de ciment.
Fata vazuta trebuie prelucrata astfel incat reparatia facuta sa nu apara diferit.

2.7.Executarea lucrarilor de tencuieli pe timp friguros

Pe timp friguros lucrarile de tencuieli se executa in incaperi incalzite , folosindu se

mortare obisnuite; numai in cazuri cu totul exceptionale se executa in aer liber , luindu-se masuri
corespunzatoare de inchidere si incalzire a spatiului de lucru.
La executarea lucrarilor de tencuieli interioare pe timp friguros este necesar a se lua din timp
toate masurile pregatitoare suplimentare ca : inchiderea golurilor de usi si ferestre si asigurarea
incalzirii incaperilor , atat in timpul cat se lucreaza cat si in perioada de uscara a tencuielilor.
Incalzirea spatiilor nu trebuie sa aiba ca scop accelerarea uscarii deoarece prin aceasta
fortare se pericliteaza calitatea lucrarilor si totodata se face risipa de combustibil. Pe toata
perioada executarii tencuielilor , pana cand umiditatea tencuieli va scadea pana la 8 % ,
temperature in incaperea respective nu trebuie sa scada sub + 5 %.
Mortarele care se folosesc la executarea tencuielilor pet imp friguros vor fi de ciment
sau ciment var. La prepararea lor se vor utilize, de preferinta, nisipuri silicioase cu un continut
minim de fractiune sub 0,2 mm si cu procent cat mai redus de parti levigabile.
Consistenta mortarelor masurata cu conul etalon va fi de 68 cm, iar rezistenta minima la care
mortarul nu mai este periclitat de inghet, este de 50 % N/cm2.
Pentru accelerarea prizei si intaririi mortarului de ciment se poate folosi adousul de
clorura de calciu in proportie de pana la 2 % din greutatea cimentului ; nu se permite folosirea in
acelasi scop a sari de bucatarie.
La prepararea mortarelor se va da o deosebita atentie pentru respectarea dozajului,
percum si a timpului de amestecare, care se va sporii cu 50 % fata de timpul de amestecare pe
timp de vara.
Temperatura minima a mortarului la locul de lucru va trebuii sa fie de cel putin + 80C.
Temperatura mortarului la iesirea din malaxor nu trebuie sa depaseasca + 500C la
mortarele de ciment- var si + 250C la mortarele de ciment.
Pentru obtinerea temperaturii necesare a mortarului , se incalzeste in primul rand apa, pana la cel
mai mult + 800C.
 2.8.Masuri de tehnica a securitatii muncii la lucrarile de tencuieli

Verificarile cu firul cu plumb si verificarea zidurilor cu vederea tencuirii trebuie

executata fara ca muncitorul sa se aplece in afara, spre a prevenii eventuala cadere a acestuia
peste zid.
Toate sculele si dispozitive manuale trebuie sa fie in buna stare si sa corespunda
modului si conditiior de executie ale lucrarilor respective.
Sculele trebuie sa fie fixate de cladire , iar suprafetele lor active trebuie sa fie
netede si fara aschii. Sculele defecte sau deformate nu trebuie folosite.
La transportarea obiectelor si a sculelor ascutite , taisul lor trebuie sa fie protejat cu
invelitor sau cu teci corespunzatoare ; in timpul lucrului este interzis a le tine in pozitia cu
ascutisul spre sine; ele trebuie asezate astfel incat sa nu se poata cadea.
Tencuiala trebuie executata numai pe o schela , prevazuta cu parapete, astfel incat
lucratorul sa nu poata cadea de pe ea: muncitorii trebuie sa fie atenti sa nu cada obiectele si
sculele de pe schele.
Lucrarile de tencuire interioara trebuie sa se execute pe schele interioare sau de pe
podine asezate pe capre deplasabile.
Folosirea scarilor duble este permisa numai pentru executarea lucrarilor mici de tencuire
(reparatii) in locuri izolate.
Lucararile de tencuire exterioara trebuie executate de pe schele metalice, schele
suspendate sau schele mobile.
Inainte de inceperea lucrului , la fiecare schimb trebuie controlata starea tuturor
schelelor , a utilajelor , a pompelor de mortar etc. , utilizate la executarea manuala sau
mecanizata a lucrarilor de tencuire. Este interzisa utilizarea pompelor de mortar la o presiune mai
mare decat presiunea maxima , indicate in fisele tehnice respective.
De asemenea , in mod obligatoriu muncitorii vor purta ochelari de protectie.
La executarea grundului pe peretii exteriori, pe timp calduros trebuie lute masuri
pentru a proteja suprafeta de razele solare si de vint, prin acoperirea cu rogojini umede sau
prevazind paravane pe schela exterioara.
La executarea spaletilor la usi, ferestre si nise, la colturi se fixeaza dreptare puse la
cumpana sau la boloboc, pentru ca acestia sa rezulte drepti si verticali, respectiv orizontali.
Anexa 1 : Cancioc
Anexa 2 : Mistrie
Anexa 3 : Gletiera metalica
Anexa 4 : Nivela cu bula de aer ( boloboc )
Anexa 7 : Spaclu
Anexa 9: Bidinea
Anexa 10: Betoniera
Anexa 11: Roaba
Anexa 12: Masina de tencuit