7 TOLERAN}E {I ABATERI ~N CONSTRUC}II

Capitolul

7.1 GENERALIT|}I Toleran]ele `n construc]ii au `nceput s\ capete importan]\, odat\ cu dezvoltarea cl\dirilor prin procedee industrializate. Toleran]ele iau `n considerare erorile umane ce pot ap\rea `n activitatea din domeniul construc]iilor. Toleran]ele sunt imperfec]iunile admise la confec]ionarea elementelor de construc]ie. Ele se refer\ la caracteristici dimensionale, de form\ [i de pozi]ii relative a elementelor de construc]ie. Stabilirea toleran]elor se realizeaz\ prin optimizarea unor valori, lu`nd `n considerare aspecte tehnice, tehnologice, economice [i estetice. Valorile toleran]elor sunt influen]ate de

tehnologia de confec]ionare, de cea de montaj dar [i de condi]ii economice. La execu]ia concret\ a elementelor prefabricate orice dimensiune se poate realiza cu abateri fa]\ de valoarea stabilit\ `n documenta]ia de proiectare. 7.2. TOLERAN}E {I ABATERI Toleran]a dimensional\ este diferen]a algebric\ `ntre dimensiunea efectiv\ maxim\ [i minim\ a elementului de construc]ii (fig.7.1;7.2) TD = Dmax - Dmin (7.1) `n care: Dmax - limita superioar\ a dimensiunii efective a elementelor de construc]ii. Dmin - limita inferioar\ a dimensiunii efective Dimensiunile elementelor de construc]ie confec]ionate in intervalul de

79

toleran]e conduc la acceptarea acestora pentru montaj. Utilizarea toleran]elor impune un control al produc]iei de prefabricate `n fabric\ dup\ confec]ionare [i `nainte de montaj pe [antier (fig 7.2). Caracterul aleator al toleran]elor impune abordarea acestora probabilistic. Prelucrarea statistic\ a datelor rezultate din controlul de calitate poate depista cauzele erorilor de execu]ie, dar [i o `mbun\t\]ire a sistemului de toleran]e. Distribu]ia normal\ "clopotul lui Gauss" poate eviden]ia gradul de dispersie a valorilor reale a dimensiunilor elementelor prefabricate fa]\ de valoarea stabilit\ `n documenta]ia de proiectare. Valorile calculate ale dispersiilor () vor influen]a probabilitatea apari]iei elementelor prefabricate cu defecte (abateri). La o valoare mic\ a dispersiei, aria marginit\ de curba distribu]iei normale (por]iunea ha[urat\ din "clopotul lui Gauss") eviden]iaz\ c\ probabilitatea acestor abateri este mic\ (fig 7.1.II). Aceast\ arie este influen]at\ de limita acceptat\ a abaterilor (toleran]a). Deci cu c`t dispersia este mai mic\ cu at`t calitatea execu]iei este mai ridicat\. Stabilirea sistemelor de toleran]\ va fi influen]at\ de dimensiunile prefabricatelor, dar [i de clasele de precizie. Clasa de precizie este un ansamblu de toleran]e corespunz\toare aceluia[i grad de precizie la execu]ie pentru toate 80

dimensiunile de baz\. Clasele de precizie sunt date `n prescrip]ii tehnice, fiind clasificate de la 1 la 10. De exemplu pentru o grind\ cu lungime cuprins\ `ntre 3 [i 9 metri, corespunz\tor clasei de precizie 1 toleran]a va fi 1 mm, iar la clasa 10 va fi de 60 mm. Clasa de precizie mic\ `nseamn\ adoptarea de toleran]e cu valoare mic\. Pentru dimensiunile unui element se pot alege toleran]e corespunz\toare unor clase de precizie diferite. Toleran]a dimensional\ se refer\ la lungimea sau la caracteristici dimensionale din sec]iunea transversal\ ale elementelor de construc]ii. ~n documenta]ia de proiectare, aceste dimensiuni sunt identificate prin dimensiunile nominale (de baz\). Dimensiunile de execu]ie ale elementelor de construc]ii prefabricate sunt ob]inute dup\ confec]ionarea acestora. Limitele dimensiunilor de executie sunt influen]ate de tehnologia utilizat\, de gradul de preg\tire a for]ei de munc\ dar [i de considerente economice. Dimensiunile de execu]ie efective pot avea o limit\ superioar\ (dimensiune maxim\) [i limita inferioar\ (dimensiunea minim\). Diferen]ele `ntre aceste dimensiuni efective: maxim\ [i minim\ [i dimensiunea noominal\ de baz\ din documenta]ia de proiectare va defini abaterea limit\ superioar\ [i/sau abaterea limit\ inferioar\. Toleran]ele de pozi]ie se refer\ la valoarea maxim\ a abaterii de la

Toleran]e la elemente de construc]ie I.

Abateri la `mbinarea panourilor prefabricate D, d - dimensiunile maxime, minime [i efective ale panourilor exterioare (1, 2) [i interioare (3)
max
2

Dp Dp
ef
1

max
1

3
R

Dp3

Panou prefabricat interior (3)

min

D p3

max

D p3

ef

min

Dp Dp
min
2

R, r - dimensiunile rosturilor de `mbinare

Dp
ef
2

Dp

min
1

R. max R

Panou prefabricat exterior (1)

min

1
dp 1 dp 1
max

2
r
max ef

Panou prefabricat exterior (2)

d p 1

ef

r r
min

d p 2

dp 2 d p 2
max

min

II.

Toleran]e dimensionale
Defectiv D
proiect

max

Abatere minim\(Amin) T A
min

Defectiv Limita inferioar\ a dimensiunilor elementelor prefabricate cu defecte

Frecven]a valorilor

min

Abatere maxim\(Amax) Zona toleran]elor acceptate (T)

max

Limita superioar\ a dimensiunilor elementelor prefabricate cu defecte Distribu]ie normal\ Gauss

Valorile fractilelor

Aria ce eviden]iaz\ probabilitatea apari]iei elementelor prefabricate cu defecte, aceasta este dictat\ de limita acceptat\ a abaterilor Distribu]ia valorilor reale comparativ cu cea din proiecte

3 2 md

Dimensiunile prefabricatelor (dp) =1,5 - Dispersie mic\ = 3 - Dispersie mare - cu ct dispersia este mai mic\, cu att calitatea execu]iei este mai ridicat\

Dimensiunile prefabricatelor (dp)

Fig. 7.1 Toleran]e `n construc]ii. Abateri la `mbinarea panourilor prefabricate (I). Toleran]e dimensionale (II)

81

Toleran]e [i abateri I.
Grind\ longitudinal\ (Gl)

F`[ie cu goluri de plan[eu (Fp ) St^lp central cu sec]iune `n trepte ( Sc )

Sm
Partea superioar\ a st^lpului marginal (Sm)

Grinzi transversale gemene (Gc)

Gc Sc Gc
Rezemarea pe st`lpul central (Sc) (partea inferioar\)

Gc

Sm
Partea inferioar\ a st^lpului marginal (Sm) Grind\ transversal\ marginal\ ( Gm )

Gl

Sc
Rezemarea pe st^lpul central (Sc) (partea superioar\)

Sc
Rezemarea grinzilor longitudinale (Gl) pe cele transversale (Gl)

Gm

II.
Limita abaterii pentru montaj

Rezemarea pe st`lpul marginal ( S m )

Grind\ cu dimensiune nominal\

Grind\ cu dimensiune maxim\ Abatere limit\ superioar\ Grind\ cu dimensiune minim\ Grinzi cu dimensiuni `n afara toleran]ei Abatere limit\ inferioar\ Toleran]\ pentru rezemare

Fig. 7.2 - Toleran]e [i abateri. Structur\ de rezisten]\ integral prefabricat\ (I). Exemplificare la rezemarea grinzii pe elemente portante verticale (II). 82

paralelismul [i/sau `nclinarea dreptelor sau planurilor. Aceste toleran]e pot depinde de abaterile dimensionale efective (toleran]e dependente) sau m\rimea acestora este influen]at\ numai de abaterile limit\ de pozi]ie (teleran]e independente). ~n cazul asambl\rii elementelor de construc]ii, se indic\ toleran]e de trasare sau de pozi]ionare ce reprezint\ valoarea limit\ admis\ `n orice direc]ie a reperului sau abaterea de pozi]ionare. Corelarea toleran]ei de pozi]ionare a unei `mbin\ri de panouri mari exterioare [i interioare, cu toleran]ele dimensionale ale elementelor de construc]ii ce se asambleaz\, este exemplificat\ `n fig.7.1.I.

Aceast\ corelare conduce la realizarea unor dimensiuni ale rosturilor necesare satisfacerii exigen]elor de rezisten]\, higrotermic\ [i etan[eitate.Toleran]ele de form\ se refer\ la forma dat\ profilului [i/sau suprafe]ei elementului de construc]ie. Aceste toleran]e reprezint\ valoarea maxim\ admis\ a abaterii de la forma profilului sau a suprafe]ei elementului de constructie.

Toleran]ele ce privesc aspectul suprafe]elor aparente a elementelor de

construc]ii (plac\ri, beton aparent) sunt toleran]e de culoare, aspect. Studiul toleran]elor va conduce la m\rirea eficien]ei concep]iei cl\dirilor din elemente prefabricate.

83