Manual Axis VM

©1991-2001 Inter-CAD Ltd.
Toate drepturile rezervate.
Scopul sistemului de proiectare este uºurarea calculelor în proiectare. Utilizarea programului nu

reduce rãspunderea utilizatorului. Calculele trebuie efectuate cu grija necesarã precum ºi cu
respectarea întru totul a normelor legale, a normelor de calcul ºi a standardelor în vigoare.
2 AxisVM 7.0

Toate mãrcile ºi numele de produse sunt mãrci înregistrate ale producãtorilor respectivi.
INTER-CAD Ltd. îºi rezervã dreptul de modificare a produsului fãrã anunþ prealabil.
Manual de utilizare 3
Cuprins
CUPRINS ................................................................................................................................... 3
NOUTÃÞI ÎN VERSIUNEA 7.0 ................................................................................................ 9
1. UTILIZAREA SISTEMULUI.......................................................................................... 13
1.1. CERINÞELE HARDWARE : ........................................................................................... 13
1.2. INSTALARE, LANSARE, SCHIMBARE DE VERSIUNE, CAPACITATE, LIMBÃ .......................... 13
1.3. CUM SÃ ÎNCEPEM ......................................................................................................... 16
1.4. ÎMPÃRÞIREA ECRANULUI .............................................................................................. 18
1.5. FOLOSIREA TASTATURII 7 , A MAUSULUI 8 ªI A CURSORULUI ...................................... 19
1.6. FERESTRE DE DIALOG ................................................................................................... 20
1.7. TABELE ....................................................................................................................... 21
1.8. EDITORUL DE BREVIAR DE CALCUL ............................................................................... 27
1.8.1. Breviar de calcul ................................................................................................. 29
1.8.2. Editare ................................................................................................................ 30
1.8.3. Biblioteca de imagini........................................................................................... 32
1.8.4. Instrumentele editorului de breviar de calcul ........................................................ 33
1.8.5. Tastele „rapide” a bibliotecii de imagini............................................................... 33
1.8.6. Editorul de texte .................................................................................................. 34
1.8.7. Salvarea imaginilor ºi a tabelelor de dimensionare ............................................... 36
1.9. BARA CU INSTRUMENTELE COMUNE ............................................................................. 38
1.9.1. Selectare ............................................................................................................. 39
1.9.2. Mãrire, micºorare ................................................................................................ 42
1.9.3. Vederi, reprezentare în perspectivã ...................................................................... 43
1.9.4. Modul de reprezentare ......................................................................................... 46
1.9.5. Linii de ghidare ................................................................................................... 46
1.9.6. Butoanele Perpendicular/ Paralel.......................................................................... 48
1.9.7. Cote, linii de cote, inscripþii ................................................................................. 48
1.9.7.1. Linie de cotã perpendicularã ......................................................................................... 49
1.9.7.2. Linie de cotã aliniatã .................................................................................................... 52
1.9.7.3. Cotarea unghiurilor ...................................................................................................... 53
1.9.7.4. Cote de nivel, cote de înãlþimi....................................................................................... 54
1.9.7.5. Ferestre de text............................................................................................................. 56
1.9.7.6. Ferestre de rezultate...................................................................................................... 57
1.9.8. Detaliu ................................................................................................................ 58
1.9.9. Secþiune .............................................................................................................. 60
1.9.10. Cãutare................................................................................................................ 62
1.9.11. Opþiuni de reprezentare........................................................................................ 62
1.9.12. Setãri................................................................................................................... 67
1.9.13. Informaþii ............................................................................................................ 70
1.10. TASTE FIERBINTE ..................................................................................................... 71
4 AxisVM 7.0
1.11. PALETE DE INFORMAÞII .............................................................................................71

1.11.1. Paleta de Informaþii.............................................................................................. 71
1.11.2. Paleta de coordonate ............................................................................................ 72
1.11.3. Paleta de culori ....................................................................................................72
1.11.4. Bara de instrumente pentru setarea vederii perspective.......................................... 73
1.12. MENIUL RAPID .........................................................................................................74
1.13. TASTE „RAPIDE”.......................................................................................................75
2. BARA DE MENIU ............................................................................................................ 77
2.1. MENIUL FIªIER .............................................................................................................77
2.1.1. Nou .....................................................................................................................77
2.1.2. Deschide..............................................................................................................78
2.1.3. Salvare.................................................................................................................79
2.1.4. Salvare cu nume...................................................................................................79
2.1.5. Export.................................................................................................................. 80
2.1.6. Import.................................................................................................................. 81
2.1.7. Antet ...................................................................................................................84
2.1.8. Setarea imprimantei .............................................................................................84
2.1.9. Imprimare............................................................................................................ 85
2.1.10. Tipãrire dintr-un fiºier .......................................................................................... 88
2.1.11. Biblioteca cu modele............................................................................................ 89
2.1.12. Biblioteca de materiale.........................................................................................90
2.1.13. Biblioteca de secþiuni ...........................................................................................92
2.1.14. Editorul grafic de secþiuni .................................................................................... 97
2.1.15. Ieºire ................................................................................................................. 104
2.2. MENIUL EDITARE ....................................................................................................... 104
2.2.1. Înapoi (Undo) .................................................................................................... 104
2.2.2. Din nou (Redo) .................................................................................................. 104
2.2.3. Selecteazã totul .................................................................................................. 105
2.2.4. Copiere.............................................................................................................. 105
2.2.5. ªtergere ............................................................................................................. 105
2.2.6. Tabele................................................................................................................ 105
2.2.7. Editorul de breviar de calcul............................................................................... 105
2.2.8. Salvare imagine în biblioteca de imagine............................................................ 105
2.3. MENIUL OPÞIUNI ........................................................................................................ 106
2.3.1. Opþiuni de reprezentare ...................................................................................... 106
2.3.2. Setari ................................................................................................................. 106
2.3.3. Managerul de folii.............................................................................................. 107
2.3.4. Linii de ghidare.................................................................................................. 108
2.3.5. Standard ............................................................................................................ 108
2.3.6. Unitãþi de mãsurã ............................................................................................... 109
2.3.7. Gravitaþia........................................................................................................... 109
2.3.8. Preferinþe … ...................................................................................................... 110
2.4. AFIªARE .................................................................................................................... 113

2.5. MENIUL FERESTRE .................................................................................................... 114
2.5.1. Palete ................................................................................................................ 114
2.5.2. Împãrþire orizontalã ........................................................................................... 115
2.5.3. Împãrþire verticalã ............................................................................................. 116
2.5.4. Închide .............................................................................................................. 116
2.6. MENIUL HELP ............................................................................................................ 117
2.6.1. Conþinutul Help-ului.......................................................................................... 117
2.6.2. Indexul Help-ului .............................................................................................. 117
2.6.3. Utilizare Help.................................................................................................... 117
2.6.4. AxisVM Home Page......................................................................................... 117
2.6.5. AxisVM Update ................................................................................................ 117
2.6.6. Despre program … ............................................................................................ 118
2.7. BARA CU INSTRUMENTELE STANDARD ........................................................................ 118
2.7.1. Nou ................................................................................................................... 118
2.7.2. Deschide ........................................................................................................... 118
2.7.3. Salveazã............................................................................................................ 119
2.7.4. Înapoi................................................................................................................ 119
2.7.5. Din nou ............................................................................................................. 119
2.7.6. Redesenare........................................................................................................ 119
2.7.7. Managerul de folii ............................................................................................. 119
2.7.8. Imprimare ......................................................................................................... 119
2.7.9. Cãutare în tabel ................................................................................................. 120
2.7.10. Editorul de breviar de calcul .............................................................................. 120
2.7.11. Salvarea imaginilor............................................................................................ 120
3. INTRODUCEREA DATELOR...................................................................................... 121
3.1. GEOMETRIA............................................................................................................... 121
3.2. SUPRAFAÞA DE LUCRU ............................................................................................... 122
3.2.1. Împãrþirea ecranului în ferestre .......................................................................... 122
3.3. SISTEME DE COORDONATE ......................................................................................... 123
3.3.1. Sistemul de coordonate cartezian ....................................................................... 123
3.3.2. Sisteme de coordonate speciale (cilindric ºi sferic) ............................................. 124
3.4. PALETA DE COORDONATE .......................................................................................... 125
3.5. CAROIAJUL ECRANULUI DE LUCRU (GRID)................................................................... 126
3.6. PASUL CURSORULUI ................................................................................................... 126
3.7. INSTRUMENTE AJUTÃTOARE DE EDITARE .................................................................... 127
3.7.1. Aura cursorului ................................................................................................. 127
3.7.2. Introducerea coordonatelor de la tastaturã .......................................................... 128
3.7.3. Mãsurarea distanþelor ........................................................................................ 128
3.7.4. Unghiuri fixate .................................................................................................. 129
3.7.5. Fixarea coordonatei ........................................................................................... 131
3.7.6. Intersectare automatã......................................................................................... 131
6 AxisVM 7.0
3.8. INSTRUMENTE ÎN EDITORUL GEOMETRIC ...................................................................... 132

3.8.1. Nod ................................................................................................................... 132
3.8.2. Linia.................................................................................................................. 133
3.8.3. Arc de cerc ........................................................................................................ 134
3.8.4. Divizare orizontalã............................................................................................. 135
3.8.5. Divizare verticalã............................................................................................... 136
3.8.6. Împãrþire în patrulatere, împãrþire în triunghiuri.................................................. 137
3.8.7. Divizare linie ..................................................................................................... 139
3.8.8. Intersecþie .......................................................................................................... 140
3.8.9. Copiere.............................................................................................................. 141
3.8.10. Rotire ................................................................................................................ 143
3.8.11. Oglindire ........................................................................................................... 144
3.8.12. Scalare............................................................................................................... 145
3.8.13. Verificarea reþelei .............................................................................................. 146
3.8.14. Suprafaþã ........................................................................................................... 147
3.8.15. Modificare ......................................................................................................... 147
3.8.16. ªtergere ............................................................................................................. 148
3.9. ELEMENTE ................................................................................................................. 149
3.9.1. Materiale ........................................................................................................... 150
3.9.2. Secþiuni ............................................................................................................. 153
3.9.3. Referinþe............................................................................................................ 155
3.9.4. Elemente liniare................................................................................................. 159
3.9.5. Elemente de suprafaþã ........................................................................................ 167
3.9.6. Reazem nodal .................................................................................................... 171
3.9.7. Reazem liniar..................................................................................................... 174
3.9.8. Reazem de suprafaþã .......................................................................................... 176
3.9.9. Corp rigid .......................................................................................................... 177
3.9.10. Elementul de arc (resort) .................................................................................... 178
3.9.11. Elementul de contact.......................................................................................... 179
3.9.12. Element de legãturã............................................................................................ 181
3.9.13. Grade de libertate nodale.................................................................................... 186
3.9.14. Domeniu............................................................................................................ 189
3.9.15. Gol .................................................................................................................... 191
3.9.16. Generarea reþelei ................................................................................................ 191
3.9.17. Îndesirea reþelei de elemente finite...................................................................... 192
3.9.18. Model ArchiCAD .............................................................................................. 195
3.9.19. Modificare ......................................................................................................... 198
3.9.20. ªtergere ............................................................................................................. 199
3.10. ÎNCÃRCÃRI ............................................................................................................. 200
3.10.1. Ipoteze ºi grupãri de încãrcare ............................................................................ 200
3.10.2. Combinaþii de încãrcãri ...................................................................................... 203
3.10.3. Forþe concentrate în noduri................................................................................. 205
3.10.4. Forþe concentrate pe bare.................................................................................... 206
3.10.5. Forþe concentrate pe domeniu ............................................................................ 206

3.10.6. Încãrcãri distribuite pe bare ºi nervuri ................................................................ 208
3.10.7. Încãrcãri uniform distribuite pe muchie.............................................................. 209
3.10.8. Încãrcare liniarã pe domeniu.............................................................................. 211
3.10.9. Încãrcãri uniform distribuite pe suprafaþã ........................................................... 212
3.10.10. Încãrcãri tip lichid.......................................................................................... 214
3.10.11. Încãrcãri din greutatea proprie........................................................................ 214
3.10.12. Variaþie de lungime ....................................................................................... 214
3.10.13. Forþã de tensionare......................................................................................... 215
3.10.14. Încãrcãri date de variaþie de temperaturã pe elemente de barã ......................... 215
3.10.15. Încãrcãri date de variaþie de temperaturã pe elemente plane ............................ 216
3.10.16. Cedare de reazem .......................................................................................... 217
3.10.17. Linii de influenþã ........................................................................................... 218
3.10.18. Seism ............................................................................................................ 219
3.10.19. Mase nodale .................................................................................................. 222
3.10.20. Modificare..................................................................................................... 222
3.10.21. ªtergere......................................................................................................... 223
4. ANALIZÃ ....................................................................................................................... 225
4.1. STATICÃ .................................................................................................................... 226
4.2. ANALIZA MODALÃ ..................................................................................................... 231
4.3. STABILITATE ............................................................................................................. 233
4.4. ELEMENTE FINITE ...................................................................................................... 234
4.5. ETAPELE UNEI ANALIZE ............................................................................................. 237
4.6. MESAJE DE EROARE ................................................................................................... 238
5. REZULTATE ................................................................................................................. 241
5.1. STATICÃ .................................................................................................................... 241
5.1.1. Valori minime ºi maxime................................................................................... 247
5.1.2. Animaþie ........................................................................................................... 248
5.1.3. Reprezentare diagrame ...................................................................................... 250
5.1.4. Tabele cu rezultate............................................................................................. 251
5.1.5. Deplasãri........................................................................................................... 253
5.1.6. Eforturi în elemente de zãbrea sau barã .............................................................. 256
5.1.7. Solicitãri de nervurã .......................................................................................... 259
5.1.8. Eforturi în elemente de suprafaþã........................................................................ 260
5.1.9. Reacþiuni........................................................................................................... 265
5.1.10. Eforturi unitare (tensiuni) în elemente de zãbrea ºi barã...................................... 266
5.1.11. Eforturi unitare în elemente de suprafaþã............................................................ 269
5.1.12. Linii de influenþã ............................................................................................... 271
5.1.13. 5.1.13. Încãrcãri neechilibrate ............................................................................ 272
5.2. ANALIZA MODALÃ ..................................................................................................... 272
5.3. STABILITATE ............................................................................................................. 274
8 AxisVM 7.0
5.4. ARMARE .................................................................................................................... 274

5.4.1. Calculul armãturii pentru elemente plane............................................................ 274
5.4.2. Aria de armãturã efectivã ................................................................................... 281
5.4.2.1. 5.4.2.1.Calculul deschiderii fisurilor ............................................................................ 283
5.4.2.2. 5.4.2.2. Sãgeata plãcilor în domeniul neliniar............................................................... 284
5.4.3. Verificare armare stâlp ....................................................................................... 284
5.4.4. Dimensionare armare grindã............................................................................... 293
5.4.4.1. 5.4.4.1. Dimensionarea armãturii transversale la forfecare/torsiune............................... 300
5.4.4.2. 5.4.4.2. Dimensionarea armãturii longitudinale............................................................ 306
5.5. DIMENSIONAREA ELEMENTELOR DIN OÞEL .................................................................. 309
5.5.1. Verificare bare de oþel ........................................................................................ 309
5.5.2. Verificare îmbinare cu ºuruburi .......................................................................... 327
6. SCHEME DE INTRODUCERE A DATELOR.............................................................. 335
6.1. GRINDÃ CU ZÃBRELE .................................................................................................. 335
6.2. STRUCTURÃ ÎN CADRE ................................................................................................ 338
6.3. PLACÃ ....................................................................................................................... 341
6.4. ªAIBÃ ........................................................................................................................ 345
6.5. SCHEMA DE INTRODUCERE A DATELOR PENTRU ANALIZA SEISMICÃ .............................. 349
7. EXEMPLE SIMPLE....................................................................................................... 351
7.1. CADRU PLAN – ANALIZA STATICÃ DE ORDINUL I .......................................................... 351
7.2. CADRU PLAN – ANALIZA STATICÃ DE ORDINUL II......................................................... 352
7.3. CADRU PLAN – ANALIZA DE STABILITATE .................................................................... 353
7.4. CADRU PLAN – ANALIZA MODALÃ DE ORDINUL I.......................................................... 354
7.5. CADRU PLAN – ANALIZA MODALÃ DE ORDINUL II ........................................................ 355
7.6. ªAIBÃ – ANALIZA STATICÃ DE ORDINUL I .................................................................... 356
7.7. PLACÃ SIMPLU REZEMATÃ PE CONTUR – ANALIZA STATICÃ DE ORDINUL I...................... 357
7.8. PLACÃ ÎNCASTRATÃ PE CONTUR– ANALIZA STATICÃ DE ORDINUL I............................... 358
Noutãþi în versiunea 7.0
Generale
Imprimare din fiºier F 2.1.10. Imprimare din fiºier

Adãugare sau suprascriere în cazul imprimãrii în fiºier F 2.1.9. Imprimare
Imprimare în alb-negru F 2.1.9. Imprimare
Setare grosimi de linii în cazul imprimãrii unui desen F 2.1.9. Imprimare
Posibilitatea setãrii paginilor dorite în cazul imprimãrii F 2.1.9. Imprimare
tabelelor
Salvare în format HTML F 1.7. Tabele
Bibliotecã lãrgitã de materiale. Gruparea materialelor dupã F 2.1.12. Bibliotecã de
diferite standarde, respectiv asocierea lor cu niºte parametri materiale
de dimensionare
Import fiºiere DXF din AutoCAD 13,14 ºi AutoCAD 2000. F 2.1.6. Import
Convertirea arcelor ºi cercurilor în poligoane pe folia de dos
Preluarea graficã a modelului în cazul importãrii unui fiºier F 2.1.6. Import
DXF sau AxisVM
Import fiºiere STL (Stereo Litography) F 2.1.6. Import
Preluarea elementelor tip grindã din ArchiCAD 6.5. F 2.1.6. Import ; 3.9.18.
Posibilitatea generãrii schemei statice cu preluarea Model ArchiCAD
caracteristicilor elementelor tip bare, nervuri, regiuni ºi
suporturi din ArchiCAD
Export structurã din bare în ArchiCAD F 2.1.5. Export
Taste rapide aºezate în colþul din dreapta-jos al ecranului de F 1.9. Taste fierbinte
lucru
Reprezentare cu linii, suprafeþe ºi cu suprafeþe randate în timp F 1.9.4. Modul de
real cu ajutorul tehnologiei OpenGL reprezentare
Rotirea, miºcarea, mãrirea ºi micºorarea modelului cu F 1.9.4. Vederi
ajutorul mausului cu scroll
Încãrcarea foliilor, culorilor ºi a tipurilor de linii din fiºiere F 2.1.6. Import
DXF
Gestionarea fiºierelor DXf, a modelelor ArchiCAD ºi a F 2.3.3. Managerul de folii
foliilor noi create în Managerul de folii
Setarea planului de bazã la încãrcarea fiºierului DXF F 2.1.6. Import
10 AxisVM 7.0
Importarea din ArchiCAD a modelelor structurate pe folii ºi F 3.9.18. Model ArchiCAD

convertirea în schema staticã
Generarea automatã a detaliilor din obiecte ºi folii ArchiCAD F 3.9.18. Model ArchiCAD
Selectarea elementelor pe baza detaliilor ºi selectarea F 1.9.1. Selectare
elementelor cu contur poligonal
Selectarea elementului cãutat în funcþia de cãutare a F 1.9.10. Cãutare
elementelor
Posibilitatea de setare a vizibilitãþii ºi a sensibilitãþii foliilor F 2.7.7. Managerul de folii
în Managerul de folii
Posibilitatea de salvare a imaginilor în format jpg din F 2.1.9. Imprimare
fereastra de imprimare
Editare
Folosirea liniilor de ghidare F 3.9.12. Linii de ghidare

Posibilitatea realizãrii arcelor de cerc ºi a cercurilor F 3.8.3. Arce de cerc
Editarea secþiunii transversale închise ºi tip I din profilele F 2.1.14. Editor grafic de
subþiri secþiuni
Posibilitatea definirii elementelor de legaturã linie-linie pe F 3.9.12. Element de legaturã
conturul domeniilor
Cursor sensibil la planul elementelor ºi domeniilor, în vedere
ºi perspectivã
Restricþii de miºcare a cursorului ºi în plan oblic.
Cotarea asociativã a lungimilor, unghiurilor ºi a nivelurilor F 1.9.7. Cotare, ferestre de
text
Ferestre de text F 1.9.7. Cotare, ferestre de
text
Listã pentru icoanele ’Înapoi’ ºi ’Din nou’ (’Înapoi’ ºi ’Din F 2.2.1 Înapoi, 2.2.2. Din nou
nou’ grupate)
Elemente
Asociere automatã de referinþe la bare ºi suprafeþe F 3.9.3. Referinþe

Asociere automatã a direcþiei locale x la elemente liniare F 3.9.4. Elemente liniare
Posibilitatea definirii unor articulaþii pe capete de barã, cu F 3.9.4. Elemente liniare ;
moment încovoietor capabil
F 3.9.5. Elemente de
suprafaþã
Definire domenii F 3.9.14. Domeniu

Îndesirea automatã a reþelei domeniilor cu luarea în F 3.9.14. Domeniu;
consideraþie a conturului ºi a eventualelor goluri interioare 3.9.16. Generarea reþelei
Reazeme nodale, liniare ºi de suprafaþã cu caracteristici F 3.9.6.-3.9.8. Reazeme
neliniare
Posibilitatea calculului rigiditãþii reazemelor F 3.9.6.-3.9.8. Reazeme
Elemente de legãturã între douã puncte sau douã linii F 3.9.12. Elemente de
legãturã
Modelarea materialelor anizotrope F 2.1.2. Bibliotecã de
materiale
Posibilitate de ºtergere a elementelor (zãbrea, barã, nervurã) F 2.2.7. Tabele
direct din tabele
Tabele pentru elementele de legãturã punct-punct ºi linie-linie F 2.2.7. Tabele
Încãrcãri
Încãrcãrile tuturor ipotezelor de încãrcare figureazã în tabele F 1.7. Tabele

Încãrcare concentratã ºi liniarã pe domenii F 3.10.5. Încãrcãri
concentrate pe domenii
Combinaþii de dimensionare a încãrcãrilor conform F 3.10.8. Încãrcare liniarã pe
standardelor DIN1045, DIN1045-1 ºi SIA-162 domenii
Analizã
Rezolvarea sistemului de ecuaþii înnoitã

Capacitate de rezolvare a sistemelor de ecuaþii mai mari de
2Gb
Posibilitatea setãrii ca dupã analiza neliniarã sã se salveze F 4.1. Staticã
rezultatele ultimului increment
Rezultate
Definirea secþiunii independent de reþeaua elementelor de F 1.8.6. Secþiuni

suprafaþã
Salvare animaþie în fiºier AVI F 5.1.2. Animaþie
12 AxisVM 7.0
Posibilitatea de comutare în altã ipotezã sau combinaþie de F 5.1.5. Deplasãri ;

încãrcare, în fereastra de diagrame a elementelor liniare
F 5.1.6. Eforturi în elemente
barã/zãbrea ;
F 5.1.7. Solicitãri de nervurã;
F 5.1.10. Eforturi unitare
(tensiuni) în elemente
barã/zãbrea ;
F 5.5. Structuri metalice
Sãgeata plãcilor în domeniul neliniar F 5.4.2. Armarea efectivã
Editor de breviar de calcul F 1.8. Editor de breviar de
calcul
Inscripþionarea rezultatelor pe orice punct al modelului F 1.9.7. Cotare, ferestre de
text
Inscripþionarea automatã a minimelor ºi maximelor pe F 5. Rezultate
diagrame
FDiagramã coloratã pentru repartizarea armãturii F 5.4. Proiectarea betonului
armat
Gruparea tabelelor cu rezultate pe ipoteze de încãrcare F 2.2.7. Tabele
Dimensionare elemente
Calculul ariei de armãturã necesarã pentru grinzi, conform 4.4. Dimensionare armare
STAS, respectiv EUROCODE 2 grindã
Proiectare structuri din oþel, conform STAS, respectiv 5.5. Structuri metalice
EUROCODE 3
Salvarea parametrilor de armare pentru grinzi ºi stâlpi

Dimensionarea grinzilor de beton armat la torsiune F 4.4.. Dimensionare armare
grindã
Ferestre multiple pentru modulul de verificare armare stâlp F 5.4.3. Verificare armare
stâlp
Dimensionare îmbinãri cu ºuruburi, conform EUROCODE2 ºi F 5.6.2. Dimensionare
MSz îmbinãri cu ºuruburi
Dimensionare armare placã, ºaibã ºi învelitoare, conform F 5.4.1. Calculul armãturii
DIN-1045, DIN-1045-1, SIA ºi NEN pentru elemente plane.
1. Utilizarea sistemului
1.1. Cerinþele hardware :

Configuraþia Minim 32 Mb RAM, recomandat 512 Mb
recomandatã 300 Mbyte spaþiu liber pe hard-disc
CD-ROM pentru instalare
Monitor color SVGA
Sistem de operare Windows 95/98/NT/Windows 2000, ME, XP
Mouse
Imprimantã
Pentru modele mai mici (< 1000 noduri) poate fi suficient ºi un calculator
Pentium I cu 64 Mbyte memorie RAM
Rezoluþia Minim 1024*768
ecranului
Hard-disc Numãrul maxim al nodurilor structurii analizate depinde de capacitatea hard-
discului
1.2. Instalare, lansare, schimbare de versiune, capacitate, limbã

Protecþia Programul este protejat cu o cheie de protecþie (hard-lock) care, înainte de
programului instalare, trebuie conectatã în portul imprimantei înainte de a porni
calculatorul. În cazul unei singure chei de protecþie programul se instaleazã
automat, dar dacã acest lucru nu este posibil datoritã limitelor de conectare la
reþea (ex. la sisteme NT), instalarea se poate efectua ulterior de pe CD-ROM
prin pornirea programului \Sentinel\English\Driver\Win_Nt\setupx86.exe
Instalarea cheii de protecþie într-o reþea:

1. Conectaþi cheia pe un calculator din reþea:
2. Copiaþi pe acest calculator într-un subdirector conþinutul subdirectorului
SENTINEL\ENGLISH\SERVER\DISK1\WIN32 de pe CD-ul de instalare.
3. Rulaþi din acest subdirector programul NSRVGX.EXE.
F Programul AXISVM se poate rula de pe un calculator din reþea numai dacã
programul NSRVGX este rulat pe calculatorul pe care este conectatã cheia de
protecþie. Dacã acesta, dintr-un motiv nu se mai ruleazã, se opresc ºi
programele AXISVM care sunt rulate.
14 AxisVM 7.0
Instalare În cazul sistemelor de operare Windows 95/98/NT/2000/Windows

Millenium:
Introduceþi CD-ul de instalare al sistemului AxisVM în unitatea de CD a
calculatorului. Dacã funcþia „autoplay” este activatã, programul de instalare
se ruleazã automat.
În caz contrar, prin meniul Start/Run… se ruleazã programul setup.exe de pe
CD.
Urmãriþi indicaþiile programului de instalare.
În mod implicit programul este instalat în directorul

C:\AXISVM7
iar exemplele în subdirectorul
C:\AXISVM7\EXEMPLE
Aceste setãri din timpul instalãrii se pot modifica dupã preferinþa
utilizatorului.
Pornirea Programul de instalare creeazã mapa AxisVM ºi iconul AxisVM7 în aceasta.

programului Clicând pe acest icon se porneºte programul.
F La versiunile mai vechi ale sistemului de operare Windows se poate întâmpla

ca iconurile de pe butoane sã nu se vadã. În acest caz, este necesarã rularea
programului 401Comupd.exe din subdirectorul Comctl32 al CD-ului de
instalare.
Schimbarea Cine dispune de o versiune mai veche de AxisVM poate efectua instalarea în
versiunii modul amintit mai sus. Se recomandã instalarea sistemului de programe
(upgrade) într-un subdirector nou.
Convertirea La prima încãrcare a modelelor vechi, datele acestora sunt convertite în

modelelor mai versiunea nouã a programului. Din aceastã cauzã înainte de convertire se
vechi recomandã arhivarea modelelor vechi.
Din meniul Fiºier cu comanda Salvare cu nume modelul poate fi salvat în
formatele versiunilor 3.0 ºi 3.6 respectiv 5.0 ale programului.
Structurare, În sistemul de programe AxisVM analiza structurilor se poate efectua în trei

capacitatea etape, în unul sau mai multe cicluri.
programului
Introducerea datelor
â
Analizã
Staticã Analizã modalã Stabilitate
(liniar/neliniar) (de ordinul I/II)
â
Rezultate
Limitãrile modelului de calculat sunt urmãtoarele:
Versiunea profesionalã:
Parametru Maxim
Noduri nelimitat
Tipuri de nelimitat
materiale
Elemente zãbrea nelimitat
barã nelimitat
nervurã nelimitat
ºaibã nelimitat
placã nelimitat
învelitoare nelimitat
reazem nelimitat
corp rigid nelimitat
arc nelimitat
contact nelimitat
de legãturã nelimitat
Ipoteze de încãrcare 99
Combinaþii nelimitat
Moduri de vibraþii 99
Mãrimea maximã a modelului este determinatã de mãrimea memoriei virtuale

care la rândul ei este determinatã de capacitatea hard-discului. Având în
vedere cã sistemul de operare Windows lucreazã pe 32 de biþi mãrimea
maximã a sistemului de ecuaþii este de 16GB.
16 AxisVM 7.0
Versiunea limitatã:
Parametru Maxim
Noduri nelimitat
Tipuri de materiale nelimitat
Elemente zãbrea 500
barã 250
zãbrea+ barã 250
nervurã 1500
ºaibã 1500
placã 1500
învelitoare 1500
ºaibã+placã+învelitoare 1500
reazem Nelimitat
corp rigid Nelimitat
arc Nelimitat
contact Nelimitat
de legãturã Nelimitat
Ipoteze de încãrcare 10
Combinaþii Nelimitat
Moduri de vibraþii 30
1.3. Cum sã începem

Învãþarea programului se recomandã prin introducerea unei structuri simple ºi
interpretarea rezultatelor oferite de program. La acest pas ne ajutã exempul
nr. 1 din capitolul 7. Schema de introducere a datelor structurii este prezentatã
în capitolul 6.2 – Structurã în cadre.
Introducerea datelor se face în trei etape bine determinate:

Geometrie
În prima etapã se deseneazã geometria structurii printr-o reþea de linii (în
plan ºi spaþiu).
Elemente
În etapa a doua se definesc materialele, secþiunile, elementele finite ºi
reazemele modelului obþinându-se schema staticã a structurii.
Încãrcãri
În etapa a treia, pe structura deja definitã, se introduc încãrcãrile în
diferite ipoteze, dupã care se fac combinaþiile ºi grupãrile de încãrcãri.
Paºii principali de introducere a datelor se gãsesc în capitolul 6. pentru
modelele urmãtoare:
Grindã cu zãbrele în plan
Cadru plan
ªaibã
Placã planã
Analiza seismicã
Folosind aceste etape se pot introduce cu uºurinþã ºi modele mai complexe.

Pentru învãþarea programului se recomandã citirea cel puþin o datã a
manualului de utilizare.
Capitolul 1. conþine informaþii generale privind utilizarea programului iar în
celãlalte capitole sunt descrise meniurile de introducere a datelor ºi analiza
rezultatelor.
Dupã câºtigarea experienþei în utilizarea programului se recomandã recitirea
manualului de utilizare, deoarece unele informaþii doar atunci se vor clarifica.
18 AxisVM 7.0
1.4. Împãrþirea ecranului
Bara de titlu Bara de meniuri
Buton activ
Fereastra de informaþii
Bara cu instrumentele
comune Suprafaþa de lucru
Cursor
Fereastra de coordonate
Bara de stare
Taste fierbinte
Conþinutul În bara de titlu a ferestrei de lucru se gãsesc numele directorului ºi a

ecranului de lucru modelului curent.
Sub linia de titlu a ferestrei se aflã bara de meniuri a programului. În partea
centralã a ecranului se gãseºte suprafaþa de desenare care se poate împãrþi în
ferestre. Dimensiunea ºi poziþia ferestrelor se poate modifica dupã preferinþa
utilizatorului cu comenzile din meniu sau icoane.
În partea stângã a ecranului se gãsesc butoanele cu funcþiile accesibile din
orice etapã de lucru a programului.
În linia inferioarã a ferestrei de lucru se gãseºte rândul cu informaþiile
referitoare la funcþiile curent activate (bara de stare).
Navigare în Cu tasta [Alt] se poate naviga în bara de meniu.

meniu
Modelul Datele de intrare ºi rezultatele unei structuri le denumim în continuare model.

Pentru fiecare model nou se alege un nume care poate sã fie un ºir de
caractere (litere ºi cifre). Ulterior prin acest nume poate fi identificat modelul.
În funcþie de sistemul de operare Windows folosit, anumite caractere nu pot fi
utilizate la denumirea modelului.
Programul stocheazã datele modelului în douã fiºiere:
- numemodel.AXS - datele de intrare ale structurii

- numemodel.AXE - rezultatele analizelor.
Din fiºierul de intrare se pot obþine oricând, cu un timp de execuþie mai mult
sau mai puþin extins, rezultatele analizei structurii. În majoritatea cazurilor
este suficientã numai arhivarea fiºierului de intrare.
1.5. Folosirea tastaturii 7 , a mausului 8 ºi a cursorului

Cursorul În funcþie de comenzile programului, cursorul poate sã aibã diferite forme:
cruce: s ãgeatã:
cruce (mãrire ºi micºorare)
Pe diferite obiecte cursorul îºi schimbã forma.

Vezi detaliat... 3.7. Instrumente ajutãtoare de editare.
Lângã cursorul aºezat pe diferitele obiecte ale modelului, în funcþie de meniul
utilizat, apar urmãtoarele informaþii:
20 AxisVM 7.0
- GEOMETRIE: coordonata nodului, lungimea liniei

- ELEMENTE: elementul finit, lungime, masã, referinþã, gradele de
libertate nodale, reazem
- ÎNCÃRCÃRI: încãrcarea pe elementul finit, masã nodalã
- STATICÃ: deplasare nodalã, efort, tensiune, reacþiune
- ANALIZA MODALÃ: valori vector propriu
- STABILITATE: valori vector propriu
- ARMARE: aria necesarã de armaturã, deschiderea fisurilor
- STRUCTURÃ METALICÃ: valorile eforturilor unitare ºi a eficienþelor
Miºcarea cursorului se poate realiza uºor cu mausul sau cu urmãtoarele taste
speciale:
[↑], [↓], [←], [→], Miºcarea cursorului în planul curent.

8
[Ctrl] + Miºcarea cursorului în planul curent cu pasul reglat de multiplicatorul [Ctrl].
[↑], [↓], [←], [→],
8
[Home] [End] Miºcarea cursorului în direcþie perpendicularã pe planul curent.
[Esc], 8 Întreruperea funcþiei, revenire la un meniu mai superior.

Este echivalentã cu un clic cu butonul drept al mausului.
[Enter] [Space] Tastele de comandã.

8 buton stâng Se utilizeazã la executarea comenzilor alese din meniu sau la alegerea
elementelor prin clicare cu butonul stâng al mausului.
[Alt] Comutarea între zona de desen ºi meniu.
[+] [-] Mãrire/micºorare. Centrul mãririi/micºorãrii este poziþia actualã a cursorului.
[Insert] Mutã originea desenului în poziþia actualã a cursorului.

sau
[Alt]+[Shift]
1.6. Ferestre de dialog

La alegerea unei comenzi, în majoritatea cazurilor apare o fereastrã de dialog
care poate sã conþinã: câmpuri de date, liste de alegere ºi rulante, butoane de
selectare ºi de activare. Elementele ferestrei sunt grupate în câmpuri de
informaþii. Câmpurile de informaþii se pot activa unul câte unul. Elementele
ferestrei care nu sunt active apar în culoarea gri.
Buton de alegere
Buton
Lista
componentelor
Câmp de date
Butoane de
selectare
Listã de selecþie Barã de defilare
Schimbarea câmpului activ se poate face cu tasta [Tab] sau cu ajutorul

mausului prin clicarea pe câmpul dorit.
Poziþia ferestrelor de dialog se poate schimba poziþionând cursorul pe bara de
titlu a ferestrei, apãsând butonul stâng a mausului ºi miºcându-l.
1.7. Tabele
Modul de lucru cu tabelele din program este independent de conþinutul
acestora. Toate datele de intrare ºi rezultatele sunt date ºi în tabele, care se pot
accesa clicând pe butonul de „Cãutare în tabel” sau cu tasta „F12”. Tabelul
dorit se poate alege din structura ierarhicã a datelor din partea stânga a
ferestrei de dialog (vezi figura de mai jos). Conþinutul tabelelor se afiºeazã în
funcþie de etapa de utilizare a programului (introducere date, rezultate).
F În tabele apar numai datele conform criteriilor de filtrare. Dacã sunt selectate
elemente sau sunt activate detalii, în tabele apar datele referitoare numai la
aceste elemente. Criteriile actuale de filtrare sunt afiºate în partea stânga de
jos a ferestrei de dialog.
22 AxisVM 7.0
Copiere în memorie Inserare din memorie

ªtergere rând Format
Rând nou Imprimare
Editorul grafic de secþiuni Completare
Baza de date Adãugare tabel la
Breviar de calcul
Câmp activ Bara de defilare orizontalã Bara de defilare verticalã
Meniul Fiºier
Selectare din baza Din baza de date a programului se pot încãrca materiale sau secþiuni în tabel.
de date
, [Ctrl]+[L]
Încãrcarea Încarcã în tabel fiºierul DBase sub forma nume.dbf. Programul verificã
fiºierului DBase valorile câmpurilor fiºierului Dbase. În cazul în care aceste valori nu pot fi
scrise în tabel programul dã un mesaj de eroare.
Salvare într-un Tabelul se salveazã într-un fiºier nume.dbf. Denumirile câmpurilor în fiºierul
fiºier DBase Dbase programul le creeazã pornind din denumirile coloanelor. Toate
câmpurile sunt de tip text.
Salvare într-un Tabelul se salveazã într-un fiºier nume.htm. Un fiºier astfel creat poate fi
fiºier HTML importat sub formã tabelarã de exemplu ºi de programul Microsoft Word.
Anumite setãri ale coloanelor nu pot fi transpuse în fiºierul HTLM, astfel
acestea se vor seta în editorul de texte.
Salvare într-un Tabelul se salveazã într-un fiºier nume.txt.
fiºier de text
Salvare într-un Tabelul se salveazã într-un fiºier nume.rtf cu fiºierul ºablon actual. Pentru
fiºier RTF fiºierul ºablon Vezi … 1.8.2. Editare
Tabel nou Creare tabel nou cu secþiuni, care este salvat în fiºierul nume.sec. Programul
introduce tabelul astfel creat în baza de date a secþiunilor.
Imprimare Conþinutul tabelului este tipãrit pe imprimanta selectatã cu antetul ºi
observaþia datã.
, [Ctrl]+[P]
Ieºire Se închide tabelul, este identic cu butonul Renunþã.
[Alt]+[F4]
Meniul Editare
24 AxisVM 7.0
Rând nou Introducerea unui rând nou în tabel
[Ctrl]+[Insert]
ªtergere rânduri ªterge rândul selectat
[Ctrl]+[Delete]
Selectarea Selecteazã conþinutul tabelului

tabelului
[Ctrl]+[A]
Editor grafic de Pornirea editorului grafic de secþiuni
secþiuni
, [Ctrl]+[G]
Modificarea Modificarea secþiunilor încãrcate din baza de date sau create cu editorul grafic
grafica a secþiunii de secþiuni
, [Ctrl]+[M]
Copiere Copierea rândurilor în memorie temporarã (clipboard)
, [Ctrl]+[C]
Înserare Înserarea conþinutului memoriei temporare
, [Ctrl]+[V]
Introducerea În cazul în care cãsuþele selectate fac parte dintr-o singurã coloanã, se poate
valorilor comune introduce o valoare comunã pentru acestea clicând cu butonul drept al
mausului pe acestea ºi selectând opþiunea „Introducerea valorilor comune”.
De exemplu: în tabelul „Noduri” selectând coloana coordonatelor Z, se poate
da o valoare comunã pentru acestea aliniind nodurile într-un singur plan.
Salt la… Salt în rândul dat al tabelului.
[F5]
Meniul Format
Formatul Se poate regla modul de afiºare a cifrelor în coloane. În lista din partea stânga
coloanelor a ferestrei de dialog apare conþinutul capului de tabel, iar în coloana alãturatã
se poate selecta coloana care se afiºeazã. În listele de selecþie din partea
, dreapta a ferestrei de dialog se poate regla formatul de afiºare a conþinutului
[Ctrl]+[Alt]+[F] coloanelor. Se poate alege numãrul zecimalelor cu care se afiºeazã cifrele în
coloana (ex. –371.6), sau în format exponenþial (-3.716E+02).
La introducerea numerelor reale se poate utiliza numai separatorul de
zecimale setat în Windows, în Start / Settings / Control Panel / Regional
Settings / Number / Decimal symbol.
Lãþimea coloanelor se poate regla prin miºcarea delimitãrilor cãsuþelor din
capul de tabel.
Formatul de bazã Datele în tabel sunt afiºate conform formatului implicit inclusiv lãþimea
[Ctrl]+[D] coloanelor.
Unitãþi de Vezi…2.3.6. Unitãþi de mãsurã
mãsurã…
Breviar
Breviar actual Se poate selecta breviarul de calcul actual în care se va introduce tabelul.
Vezi … 1.8. Editor de breviar de calcul.
Adãugare tabel Adãugarea tabelului la breviarul de calcul actual. Dacã din structura ierarhicã
a datelor din partea stânga a ferestrei se selecteazã un element care conþine
mai multe tabele (de exemplu MODEL sau Încãrcãri) atunci cu aceastã
[F9] funcþie, tot conþinutul elementului se introduce în breviarul de calcul. În cazul
tabelelor cu rezultate dacã acestea conþin numai extrasul rezultatelor atunci ºi
tabelele adãugate vor conþine numai extrasele rezultatelor.
Vezi … 1.8. Editor de breviar de calcul.
Editor de breviar Pornire editor de breviar de calcul

de calcul…
[F10]
Help
26 AxisVM 7.0
Despre tabel Gãsim informaþii despre tabel.
Cãutare Gãsim informaþii despre posibilitãþile de editare a tabelelor.

în tabel
Mãrime totalã În funcþie de numãrul rândurilor, tabelul se afiºeazã în mãrimea totalã.
Miºcare, selectare
în tabel
[Tab] Deplasarea câmpului activ (modificabil) al tabelului sau defilarea rândurilor
[↑], [↓], [←], [→], din tabel.
8 buton stâng La apãsarea simultanã a tastei [Shift] cu tastele sãgeþilor se pot selecta cãsuþe
din tabel. Cãsuþele tabelului pot fi alese cu butonul stâng þinut apãsat ºi cu
deplasarea mausului. Clicând pe capul de coloanã se selecteazã întreaga
coloanã. Clicând pe capul de rând se selecteazã întregul rând. Clicând pe
prima cãsuþã din stânga sus al tabelului se selecteazã întregul tabel. Cãsuþele
alese pot fi copiate ca un tabel în clipboard. Dacã este aleasã doar o singurã
coloanã, poate fi datã o valoare comunã pentru fiecare cãsuþã din coloanã.
Pentru informaþii suplimentare vezi: Setarea valorilor comune.
[Home] Salt în prima cãsuþã a rândului.
[End] Salt în ultima cãsuþã a rândului.
[Ctrl]+[Home] Salt în prima cãsuþã a tabelului.
[Ctrl]+[End] Salt în ultima cãsuþã a tabelului.
[Page Up] Defilarea tabelului în sus. Cu 8 þinut apãsat clicând pe partea superioarã a
barei de defilare se ajunge la acelaºi efect.
[Page]+[Down] Defilarea tabelului în jos. Cu 8 þinut apãsat clicând pe partea inferioarã a

barei de defilare se ajunge la acelaºi efect.
[Ctrl]+[→] Defilare în tabel spre dreapta sau salt la cãsuþa urmãtoare. Poate fi utilizatã
doar în cazul tabelelor cu mai multe coloane decât cele vizualizate deodatã.
Cu 8 þinut apãsat clicând pe partea dreaptã al barei de defilare se ajunge la
acelaºi efect.
Defilare în tabel spre stânga sau salt la cãsuþa urmãtoare. Poate fi utilizatã
[Ctrl]+[←] doar în cazul tabelelor cu mai multe coloane decât cele vizualizate deodatã.
Cu 8 þinut apãsat clicând pe partea stângã al barei de defilare se ajunge la
acelaºi efect.
[Enter] Terminarea introducerii datelor în cãsuþa aleasã (modificabilã). Se activeazã

automat cãsuþa urmãtoare a coloanei sau la capãtul coloanei prima cãsuþã din
coloana urmãtoare.
Cu 8 clicând în oricare cãsuþã acesta devine activã.
[Esc] Întreruperea introducerii datelor în cãsuþa activã. În cãsuþã va rãmâne valoarea

iniþialã.
Cu 8 clicând cu butonul drept/Renunþã se ajunge la aceeaºi efect.
Ok Ieºire din tabel cu salvare.
Renunþa Ieºire din tabel fãrã salvare.
F În tabelele de rezultate dacã în fereastra de Opþiuni de afiºare este selectatã

ºi opþiunea de extras apar ºi valorile minime/ maxime a rezultatelor. Dacã
este selectatã numai opþiunea de extras în tabel apar numai valorile
extreme.
1.8. Editorul de breviar de calcul
Cu ajutorul editorului de breviar de calcul din tabelele, diagramele create de

program ºi textele introduse de utilizator se poate edita un breviar de calcul
complet care se salveazã în fiºierul de model (.axs). Documentaþia astfel
creatã se poate imprima sau salva în format RTF. Fiºierele RTF se pot edita
28 AxisVM 7.0
cu editorul de documente Word.

Tabelele adãugate la breviarul de calcul se reactualizeazã automat la orice
modificare a modelului (modificare sau ºtergerea parþiala a modelului).
În editorul de breviar de calcul se pot edita concomitent mai multe
documente. Conþinutul documentaþiilor este vizualizatã în structura din partea
stânga a ferestrei editorului de breviar de calcul. Informaþiile referitoare la
documentaþia selectatã sunt afiºate în partea dreaptã a ferestrei editorului de
breviar de calcul.
În cazul tabelelor, pe partea dreaptã se afiºeazã denumirea coloanelor,
observaþia utilizatorului ºi alte informaþii referitoare la tabel. Se pot seta
coloanele care se introduc din tabel în breviarul de calcul precum titlul
tabelului ºi observaþia utilizatorului.
În cazul textelor în structura breviarului se afiºeazã începutul textului iar în
partea dreaptã a ferestrei editorului de breviar de calcul textul complet. Textul
se poate edita clicând pe textul din structura breviarului de calcul.
În cazul imaginilor se poate introduce titlul imaginii, mãrimea ºi alinierea în
breviarul de calcul.
În partea din stânga jos a ferestrei editorului de breviar de calcul sunt afiºate
imaginile bitmap (.BMP, .JPG) sau Windows Metafile (.WMF, .EMF) salvate
din program. Imaginile sunt salvate în subdirectorul cu numele
Images_numemodel creat în subdirectorul care conþine fiºierul modelului
(.AXS). Imaginile se pot adãuga la orice breviar de calcul.
Salvare imagine Cu aceastã funcþie se salveazã imaginea actualã în vederea introducerii în

breviarul de calcul.
Vezi ... 1.8.7. Salvarea imaginilor ºi a tabelelor de dimensionare

Elementul selectat din breviarul de calcul (texte, imagini, tabele, page break)
se pot muta în sus sau în jos în structura documentaþiei cu un rând. Cu
ajutorul mausului pãrþile se pot muta în poziþia doritã din document.
Cu ajutorul meniului elementul selectat se poate muta la sfârºitul altor
documentaþii.
Imaginile selectate se pot insera în breviar de calcul cu icoana sãgeata sau cu
ajutorul mausului.
Editorul de breviar de calcul genereazã automat cuprinsul documentelor
create. Pentru pãrþile scrise se genereazã cuprinsul numai dacã sunt formatate
cu un stil de titlu. Imaginile sunt introduse în cuprins numai dacã au titlu.
1.8.1. Breviar de calcul
Breviar de calcul Cu aceastã funcþie se poate crea un breviar de calcul nou. Lungimea maximã
nou a denumirii este de 32 de caractere.
ªtergerea Cu aceastã funcþie se poate ºterge breviarul de calcul selectat din structura
breviarului de afiºatã în stânga sus a ferestrei. Imaginile folosite într-un breviar de calcul
calcul ºters nu se ºterg, rãmân în biblioteca de imagini.
[Delete]
[Ctrl]+[Delete]
Redenumire Se poate schimba denumirea unei breviar de calcul existent.
ªablon Rtf Programul salveazã documentaþia (implicit fiºierul NormalSablon.rtf din

subdirectorul programului) cu ajutorul unui ºablon în fiºier RTF. Cu aceastã
funcþie se poate alege fiºierul ºablon cu care lucreazã programul. Cu
modificarea fiºierului ºablon se poate schimba coperta ºi antetul breviarului
de calcul.
Înainte de modificarea fiºierului ºablon citiþi conþinutul fiºierului ºablon!
Export în fiºier Breviarul de calcul cu ajutorul fiºierului de ºablon este exportat în fiºierul
RTF nume.rtf. Dacã breviarul de calcul nu este salvat în subdirectorul modelului
toate imaginile folosite în breviarul de calcul sunt copiate în subdirectorul
Images_numemodel creat în subdirectorul fiºierului RTF. Imaginile nu sunt
salvate în fiºierul RTF numai referinþele. Pentru tipãrirea fiºierului RTF sunt
necesare ºi imaginile din subdirectorul Images_numemodel din subdirectorul
fiºierului RTF. Textele sunt salvate în fiºierul RTF cu alinierea ºi tipul de
caracter care au fost folosite în editorul de breviar de calcul cu excepþia
culorilor. Tabelele sunt exportate ca ºi tabele RTF, care cu editorul de
documente Word se pot edita.
30 AxisVM 7.0
Previzualizare Previzualizarea breviarului de calcul tipãrit.

breviar de calcul Paginile breviarului de calcul se pot vizualiza înainte de tipãrire. Mãrimea de
tipãrit vizualizare a breviarului se poate regla intre 10%-500%, defilarea paginilor se
poate face cu tastele de comandã sau cu tastaturã ([Home] = prima pagina,
[F3] [PgUp] = pagina anterioarã, [PgDown] = pagina urmãtoare, [End] = ultima
paginã).
Imprimare.. Setarea parametrilor de imprimare ºi imprimarea.

Parametrii de tipãrire sunt identici cu cei de la tipãrirea tabelelor.
[Ctrl]+[P]
Ieºire Ieºirea din editorul de breviar de calcul.
1.8.2. Editare
O parte a funcþiilor de editare se pot accesa ºi clicând pe element cu butonul

din dreapta al mausului.
Inserare text Pornirea editorului de texte. Textul creat ºi formatat se insereazã în breviarul
de calcul dupã elementul selectat.
[Ctrl]+[T]
Page Break Se insereazã un Page Break în breviarul de calcul dupã elementul selectat.
[Ctrl]+[Alt]+[B]
Mutarea în sus a Elementul de breviar de calcul selectat se mutã în sus în breviarul de calcul cu
elementului un rând.
selectat
Mutarea în jos a Elementul de breviar de calcul selectat se mutã în jos în breviarul de calcul cu
elementului un rând.
selectat
Mutare Elementul de breviar de calcul selectat se mutã la sfârºitul breviarului de

calcul selectat din meniul care se deschide din meniul de Mutare.
Copiere Elementul de breviar de calcul selectat se copiazã la sfârºitul breviarului de

calcul selectat din meniul care se deschide din meniul de Copiere.
ªterge Elementul de breviar de calcul selectat (text, imagine, tabel, Page Break) se
ºterge. Dacã este selectat un breviar de calcul întreg aceasta se ºterge cu toate
elementele componente.
[Delete]
[Ctrl]+[Delete]
ªtergere numai Dacã aceastã opþiune este selectatã ºtergerea din breviarul de calcul se face
prin confirmare numai cu confirmarea utilizatorului.
ªtergerea ªterge toate elementele din breviarul de calcul. Breviarul de calcul nu se

elementelor ºterge, la acesta ulterior se pot adãuga alte elemente de breviar de calcul.
breviarului de
calcul
ªtergerea ªterge toate imaginile din breviarul de calcul. Imaginile nu sunt ºterse din
imaginilor din biblioteca de imagini.
breviarul de
calcul
32 AxisVM 7.0
1.8.3. Biblioteca de imagini
Introducerea Imaginile sau imaginea selectatã se introduc în breviarul de calcul.

imaginilor în
breviarul de
calcul
Copierea Se copiazã fiºiere cu format bitmap (.BMP, .JPG) ºi Windows Metafile

imaginilor în (.WMF, .EMF) în subdirectorul Images_numemodel.
breviarul de
calcul
ªtergerea Imaginile selectate se ºterg definitiv din biblioteca de imagini respectiv din
imaginilor din breviarul de calcul.
breviarul de
calcul
ªtergerea Cu aceastã funcþie se ºterg imaginile din biblioteca de imagini care nu sunt
imaginilor folosite în breviarul de calcul.
nefolosite
Aranjare dupã Imaginile sunt ordonate dupã nume.

nume
Aranjare dupã tip Imaginile sunt ordonate dupã tip (.BMP, .EMF, .JPG, .WMF,) iar imaginile de
acelaºi tip dupã nume.
Aranjare dupã Imaginile sunt ordonate dupã datã. Pentru a afiºa pe prima poziþie imaginea
data cea mai nouã selectaþi opþiunea Ordine inversã.
Ordine inversã Dacã aceastã opþiune este selectatã ordonarea se face în ordinea
descrescãtoare iar dacã nu în ordinea crescãtoare.
1.8.4. Instrumentele editorului de breviar de calcul
Creare breviar de calcul nou.
Inserare text formatat dupã elementul de breviar de calcul actual.

[Ctrl]+[T]
Inserare page break dupã elementul de breviar de calcul actual.

[Ctrl]+[Alt]+[B]
ªterge elementul de breviar de calcul selectat sau breviarul de calcul.

[Delete],
[Ctrl]+[Delete]
Previzualizarea breviarului de calcul.

[Ctrl]+[R]
Salvarea breviarului de calcul în fiºier RTF.

[Ctrl]+[W]
Imprimare
[Ctrl]+[P]
1.8.5. Tastele „rapide” a bibliotecii de imagini
Cu cele trei taste deasupra bibliotecii de imagini se pot accesa anumite funcþii.
ªtergerea imaginilor selectate din biblioteca de imagini.
Copierea imaginilor în biblioteca de imagini din alte subdirectoare.
Inserarea documentelor în breviarul de calcul.

34 AxisVM 7.0
1.8.6. Editorul de texte
Cu editorul de texte se pot crea texte formatate pentru breviarul de calcul.
Comenzile editorului de texte sunt asemãnãtoare cu comenzile programului

WordPad din Windows.
Fiºier
Deschide Aceastã funcþie deschide fiºiere create în editorul propriu a programului. Se

[Ctrl]+[O] pot deschide ºi fiºiere RTF create cu alte programe dar dacã aceasta conþine
elemente (tabele, margini, caractere Unicod) cu care acest editor nu lucreazã
se afiºeazã texte sau caractere greºite.
Salvare Salveazã în format RTF textul editat.

[Ctrl]+[S]
Ieºire Ieºirea din editorul de texte.

Editare
Înapoi Readuce textul la starea existentã dinaintea ultimei funcþii executate.

[Alt]+[BkSp]
Din nou Readuce textul la starea existentã dinaintea funcþiei Înapoi.

[Shift]+[Alt]+
[BkSp]
Tãiere [Ctrl]+[X] Porþiunea de text selectat se taie din text ºi se copiazã în memoria rapidã
(Clipboard).
Copiere [Ctrl]+[C] Porþiunea de text selectat se copiazã în memoria rapidã (Clipboard).
Inserare Insereazã textul din memoria rapidã (Clipboard).

[Ctrl]+[V]
Cãutare Cautã expresia în text. Se poate seta poziþia de la care se efectueazã cãutarea
[Ctrl]+[F] (începutul textului sau poziþia actualã a cursorului), cãutare cuvinte întregi ºi
diferenþiere litere mari ºi mici.
Cãutare în Dacã programul a gãsit expresia cãutatã cu aceastã funcþie se pot cãuta ºi
continuare apariþiile urmãtoare ale expresiei.
[F3]
Selecteazã totul Se selecteazã tot textul editat.

[Ctrl]+[A]
Caracter
Îngroºat Se îngroºeazã textul selectat.

[Ctrl]+[B]
36 AxisVM 7.0
Înclinat Înclinã textul selectat.

[Ctrl]+[I]
Subliniere Subliniazã textul selectat.

[Ctrl]+[U]
Culoare Coloreazã textul selectat.
[Ctrl]+[Alt ]+[C]
Paragraf
Aliniere la stânga Textul selectat se aliniazã la stânga.

[Ctrl]+[L]
Centrare Textul selectat se centreazã.
[Ctrl]+[E]
Aliniere la Textul selectat se aliniazã la dreapta.
dreapta
[Ctrl]+[R]
Introducere Pentru aliniamentele noi se introduce simbolul de enumerare.
simbol de
enumerare
[Ctrl]+[Alt]+[U]
1.8.7. Salvarea imaginilor ºi a tabelelor de dimensionare
Salvarea imaginilor în program se poate face în mai multe locuri: în fereastra

principalã a programului, în fereastra cu diagramele de eforturi ºi deplasãri a
Salvarea barelor, în fereastra de dimensionare a elementelor de oþel, în fereastra
imaginilor în rezultatelor neliniare, în fereastra verificare armare stâlp, în fereastra de
biblioteca de dimensionare armare grindã ºi fereastra de dimensionare îmbinare cu
imagini. ºuruburi. La salvarea imaginii se poate da o denumire acesteia. În cazul în
[F9] care fereastra principalã este împãrþitã în mai multe ferestre existã
posibilitatea de a salva toate ferestrele sau numai fereastra activã.
Biblioteca de imagini
Lista imaginilor
În ce format sã Formatele bitmap (.BMP, .JPG) stocheazã punctele imaginii. Acest mod de
salvãm imaginea? reprezentare la tipãrire oferã a calitate mai slabã decât fiºierele Windows
metafile. Dintre cele douã formate de fiºiere, formatul JPG ocupã spaþiu de 30
de ori mai puþin pe disc.
Fiºierele Windows metafile (.WMF, .EMF) conþin comenzile de desenare ºi
oferã a calitate superioarã. Se pot scala ºi imprima fãrã pierderi de calitate.
La reprezentãri randate sau cu suprafeþe desenele OpenGL sunt stocate în
fiºierele metafile în format bitmap. Reprezentãri de calitate randate ºi cu
suprafeþe se pot obþine numai prin imprimarea directã a ferestrelor de lucru.
Imaginile salvate sunt stocate în subdirectorul Images_numemodel creat în

directorul modelului. Imaginile salvate se pot insera în breviarul de calcul.
Imaginile nu sunt salvate în breviarul de calcul (fiºierele RTF) numai referinþa
lor. Este necesar ca biblioteca de imagini sã fie anexatã la fiºierul RTF. La
crearea breviarului de calcul în referinþa imaginilor se memoreazã numele
bibliotecii de imagine originale (Images_numemodel). Dacã se ºterge sau se
modificã numele bibliotecii de imagine se pierd referinþele din breviarul de
calcul ºi imaginile nu se mai afiºeazã.
În modulul de dimensionare a elementelor de oþel, verificare armare stâlp ºi

de dimensionare armare grindã sunt create tabele care nu se introduc în
editorul de tabele. ªi aceste tabele se pot insera în breviarul de calcul. Se
apasã icoana de salvare a tabelului. Programul salveazã conþinutul tabelului în
biblioteca de imagini iar în breviarul de calcul automat se creazã un element
de breviar de calcul cu denumirea tabelului care conþine tabelul. Ulterior
aceste elemente se pot muta în poziþia doritã în breviarul de calcul.
38 AxisVM 7.0
1.9. Bara cu instrumentele comune
Mãrire
Micºorare
Modelul întreg
Miºcarea figurii Vederi

Rotire Perspectivã
Vedere înapoi Vederea Y-Z
Vedere din nou Vederea X-Y

Selectare Vederea X-Z
Linii de ghidare Reprezent Reprezent Reprezentare

are cu are cu randatã
Linii de cote linii suprafeþe
Detaliu
Secþiune Linii de ghidare verticale

Paralel
Cãutare Linii de ghidare orizontale
Perpendicular Linii de ghidare verticale ºi orizontale

Simboluri
Linii de ghidare oblice
Setari
Linii de ghidare oblice duble
Informaþii
1.9.1. Selectare
Activeazã bara de selectare.
Adãugare
Renunþare la
Filtru
selecþie
Invertare Metoda
Selecteazã tot Suprafaþa inelarã
Selecþia Sector circular

precedentã
Poligon
Detalii Dreptunghi rotit
Dreptunghi
Bara de selectare apare în toate cazurile când funcþia în execuþie se referã la

mai multe elemente. Cu ajutorul barei de selectare se pot selecta elementele
pentru care se va aplica funcþia. (În acest paragraf prin elemente se înþeleg
nodurile, liniile ºi elementele finite.) Programul considerã încheiatã selectarea
când utilizatorul apasã butonul OK.
Selectarea sau deselectarea se poate face prin clicare cu mausul pe element
sau cu fereastra de selectare.
Adãugare la Se selecteazã elementele identificate prin clicare cu ajutorul cursorului sau cu
selecþie fereastrã.
Renunþarea la Renunþã la selectarea elementelor identificate prin clicare cu ajutorul

selecþie cursorului sau cu fereastrã.
Invertare selecþie Inverseazã starea de selectare a elementelor identificate prin clicare cu

ajutorul cursorului sau cu fereastrã.
40 AxisVM 7.0
Aplicã peste tot În funcþie de modul de selectare, pentru fiecare element se executã selectarea,
deselectarea sau inversarea.
F Se executã numai pentru tipurile de elemente alese în filtru.

Selecþia Revenire la selecþia utilizatã la comanda anterioarã.
precedenta
Detalii Se selecteazã elementele din detaliul ales.
Filtru Setarea tipurilor de elemente selectabile. Cu ajutorul filtrului de caracteristici

este mai uºoarã alegerea elementelor cu anumite caracteristici. (Ex. Elemente
de barã cu acelaºi lungime, profil, material sau referinþã, elemente de
suprafaþã de aceeaºi grosime, etc.)
Metoda Alegerea metodei de selectare.

În cazul în care metoda de selectare este cu dreptunghi se deplaseazã cursorul
(sãgeatã/cruce) în poziþia doritã ºi se apasã o tastã de comandã. Cu tastele de
miºcare sau ajutorul mausului se regleazã dreptunghiul la mãrimea doritã. La

apãsarea unei taste de comandã se executã selectarea. Toate elementele din
dreptunghi (ºi cele suprapuse) vor fi selectate.
Metoda: Rezultatul selectãrii:
Dreptunghi
Dreptunghi rotit
Poligon
Sector circular
42 AxisVM 7.0
Suprafaþã inelarã
Se selecteazã numai elementele care sunt integral conþinute în conturul de

selectare.
Ok Terminarea selectãrii. Funcþia se va executa pentru elementele selectate.
Toate funcþiile de selectare se referã numai la detaliul actual.
Renunþã Întreruperea selectãrii. Funcþia se terminã fãrã execuþie.
$ Nodul selectat apare în pãtrat mov, iar liniile ºi elementele se coloreazã
deasemenea în mov.
Nodurile selectate de douã ori apar într-un pãtrat exterior albastru.
Fãrã afiºarea barei de selectare, prin apãsarea tastei [Shift] se pot include
elemente la selecþie, iar prin apãsarea tastei [Ctrl] se pot elimina elemente din
selecþie.
Nodurile se pot selecta de douã ori (dublu) prin apãsarea tastei [Alt].
F În timpul selectãrii se poate schimba afiºarea modelului sau vederea.
1.9.2. Mãrire, micºorare
Mãrire, micºorare, desenul întreg, deplasare desen, vedere înapoi, vedere din
nou.
Mãrire Mãreºte zona marcatã a ecranului. Înainte de mãrire
Se deplaseazã cursorul cruce în poziþia
doritã ºi se apasã o tastã de comandã.
Cu tastele sau cu mausul se regleazã
dreptunghiul la mãrimea doritã. La Dupã mãrire
apãsarea încã o datã a unei taste de
comandã pe ecranul întreg apare
dreptunghiul marcat.
Micºorare Desenul de pe ecran este micºorat în Înainte de

zona marcatã a ecranului. Marcarea micºorare
dreptunghiului se face în mod
Dupã micºorare
asemãnãtor cu cele prezentate la
mãrire. Conþinutul ecranului întreg va
apãrea în zona marcatã.
Reprezetarea Desenul va fi vizibil în întregime pe ecran.

desenului întreg
Miºcarea figurii
Cu ajutorul acestei comenzi, desenul se poate deplasa cu maxim mãrimea
ecranului. Poziþia nouã a hârtiei de desen se poate da cu un vector care se
poate defini cu douã puncte de pe fereastra de desenare. Poziþionând desenul
în locul dorit ºi apãsând o tastã de comandã, desenul apare în poziþia nouã.
Rotire Cu ajutorul mausului modelul se poate roti în jurul centrului paralelipipedului
în care este înscris modelul.
Vedere înapoi Redeseneazã ultima vedere sau situaþia înainte de vederea în perspectivã
(View Undo). Numãrul maxim al paºilor Vedere înapoi este de 50.
Vedere din nou Revine la vederea precedentã obþinutã cu funcþia Vedere înapoi (View Redo).
1.9.3. Vederi, reprezentare în perspectivã
Vedere din faþã

Desenul este reprezentat în proiecþie pe planul X-Z.
Vedere de sus
Desenul este reprezentat în proiecþie pe planul X-Y.
Vedere lateralã
Desenul este reprezentat în proiecþie pe planul Y-Z.
44 AxisVM 7.0
Bara cu
instrumentele de
setare a
perspectivei Axonometrie
Vedere din faþã
Perspectivã
Rotirea în jurul axei y Vedere de sus
Rotirea în jurul axei z Vedere lateralã
Rotirea în jurul axei x
Distanþa observator
Salvare setãri perspectivã
Lista perspectivelor ªtergerea

salvate perspectivei active
Cu ajutorul instrumentelor de pe aceastã barã se pot seta parametrii vederii

perspective. Vederea corespunzãtoare se poate seta prin rotirea în jurul celor
trei axe ºi prin reglarea distanþei observatorului. Orice vedere perspectivã se
poate salva sub o denumire. La schimbarea setãrilor perspectivei se poate
introduce ºi denumirea perspectivei noi. Salvarea vederii perspective se face
în lista vederilor perspective (ex. persp_01).
Deplasarea modelului în fereastrã:

1. Clicaþi pe iconul Deplasare.
2. Apãsaþi butonul din stânga al mausului miºcând mausul în direcþia
doritã. Ca efect modelul se va deplasa în fereastrã.
Miºcarea rapidã a modelului:
Modelul se poate miºca în fereastra ºi cu ajutorul butonului din mijloc
a mausului. Pentru aceastã operaþie nu este necesarã apãsarea iconului
de Deplasare.
Rotirea modelului:
1. Clicaþi pe iconul de rotire.
2. Apãsaþi butonul din stânga a masului miºcând mausul în direcþia
doritã. Ca efect modelul se va roti în fereastra în jurul centrul
paralelipipedului în care este înscris modelul.
Distanþa observator:
Setare distanþã observator (vezi figura din
dreapta).
Vederea perspectivã se
va seta conform vederilor de baza (X-Z,
X-Y, Y-Z ).
Vederi Vizualizarea celor trei vederi ºi a perspectivei structurii. Cu poziþionarea

cursorului în vederea doritã ºi prin apãsarea unei taste de comandã se poate
lucra în vederea perspectivã.
46 AxisVM 7.0
1.9.4. Modul de reprezentare
Reprezentare cu linii. Elementele liniare se vor

reprezenta prin axele lor iar elementele de suprafaþã
prin conturul lor.
Reprezentare cu suprafeþe. Elementele liniare se vor

reprezenta prin axele lor iar elementele de suprafaþã
prin conturul lor cu ascunderea feþelor ºi a
elementelor nevãzute.
Reprezentarea randatã. Elementele liniare se vor

reprezenta prin secþiune iar elementele de suprafaþã
prin grosimea lor cu ascunderea feþelor ºi a
elementelor nevãzute. Culorile care sunt folosite la
reprezentarea elementelor se pot seta în biblioteca de
materiale.
1.9.5. Linii de ghidare
Liniile de ghidare sunt linii ajutãtoare care se pot utiliza la editarea

geometriei.
Acestea pot fi poziþionate într-un sistem de grid, arbitrar în sistemul global de
coordonate.
Cu ajutorul lor putem alcãtui un sistem de grid arbitrar, prin care putem
definii puncte de intersecþii ºi distanþe. Cursorul este sensibil la aceste linii.
Vezi detaliat la punctul 3.7.
$ Liniile de ghidare apar ca ºi linii
întrerupte albastre. Vizualizarea a
acestora poate fi activatã sau
dezactivatã din fereastra de
dialog Vizualizare/Elemente.
Poziþionarea liniei de ghidare Verticalã în vedere, la poziþia actualã a

cursorului.
Poziþionarea liniei de ghidare Orizontalã în vedere, la poziþia actualã a

cursorului.
Poziþionarea liniilor de ghidare Orizontalã-Verticalã în vedere, la poziþia
actualã a cursorului.
Poziþionarea liniei de ghidare oblicã la poziþia actualã a cursorului.
Poziþionarea liniilor de ghidare Oblice duble la poziþia actualã a cursorului.

În vedere de perspectivã se pot poziþiona numai linii de ghidare oblice. Liniile
de ghidare se pot miºca cu ajutorul mausului. Putem ºterge liniile de ghidare
prin tragerea lor în afara ferestrei.
Definirea liniilor de ghidare prin coordonate: Clicând pe Linii de ghidare sau
Setãri\Linii de ghidare, va apare urmãtoarea fereastrã de dialog:
Linie de a: Unghiul proiecþiei liniei de ghidare în

ghidare planul X-Y.
b: Unghiul între linia de ghidare ºi planul
X-Y.
b
a
48 AxisVM 7.0
1.9.6. Butoanele Perpendicular/ Paralel
Putem fixa un unghi perpendicular sau paralel cu o direcþie datã. Direcþia

respectivã se poate defini cu ajutorul unei linii existente sau prin douã puncte.
Etapele folosirii funcþiilor: clicaþi pe iconul perpendicular sau paralel dupã
care pe linia sau pe punctele care definesc direcþia. Dupã definirea unui punct
nou pe linia de bazã, cursorul se va miºca perpendicular sau paralel cu
aceasta.
Perpendicular Paralel
Linia de bazã Linia de bazã
Butoanele perpendicular/paralel se pot folosi uºor la introducerea geometriei

modelului.
1.9.7. Cote, linii de cote, inscripþii
În model se poate folosi cotarea spaþialã asociativã (linii de cote

perpendiculare, aliniate ºi continue, cote de nivel), ferestre de text pentru
inscripþii ºi inscripþii de rezultate. Clicând pe icoana Linii de cote, se afiºeazã
bara de instrumente pentru cotare ºi inscripþii. Modul de cotare se poate alege
prin clicarea pe icoanele de pe partea stânga a barei de instrumente. Clicând
pe icoana din stânga jos, se poate seta stilul de cotare.
Poziþia cotelor ºi a inscripþiilor existente se poate modifica cu ajutorul
mausului. Dacã aceste cote ºi inscripþii au fost poziþionate cu ajutorul
punctelor modelului, ele se comportã asociativ ºi urmãresc modificarea
poziþiei punctelor.
1.9.7.1. Linie de cotã perpendicularã
Cotã de unghi Cotã de nivel
Linie de cote aliniate Fereastrã de text

Managerul de folii
Linie de cotã Fereastrã de rezultate
perpendicularã
Setare stil de cotare
Cotare pe direcþia x Cotare semiautomatã
Cotare pe direcþia y Cotare pe directia z
În model se pot aºeza linii de cote (linii de cote continue) pe direcþia axelor
sistemului global de coordonate. Etapele cotãrii sunt urmãtoarele:
1. Clicare pe punctele de capãt a liniei care se coteazã. Dacã între cele
douã puncte existã deja o linie, se poate clica ºi pe acea linie.
2. Deplasarea cursorului. Direcþia liniei de cotã apare automat. Nu apare
direcþia liniei de cotã dacã linia care se coteazã nu este paralelã cu nici
un plan global ºi se editeazã în perspectivã. În acest caz, direcþia
cotãrii dX, dY, dZ se alege de pe icoanele barei de instrumente.
3. Fixarea liniei de cotã cu ajutorul mausului prin clicare.
Pentru aºezarea liniilor de cote continue, clicaþi pe rând pe punctele sau liniile
de cotat. Etapele 2 ºi 3 sunt identice cu etapele aºezãrii liniilor de cote
individuale. Liniile de cote continue se selecteazã concomitent, cu ajutorul
tastei [Shift], iar deplasarea lor se face împreunã, cu ajutorul mausului. O
linie de cotã se poate extrage din linia de cotã continuã prin selectarea
acesteia cu fereastra ºi deplasare cu ajutorul mausului.
Linie de cotã continuã se poate crea ºi cu funcþia de Cotã semiautomatã.
Funcþia coteazã toate distanþele parþiale dintre cele douã puncte selectate, dacã
acestea nu fac parte din reþeaua generatã de elemente finite.
50 AxisVM 7.0
Cotare semiautomatã cu cote perpendiculare.

Dacã linia de cotã coteazã nodurile modelului, aceasta va fi întotdeauna
asociativã, iar la modificarea poziþiei nodurilor se actualizeazã ºi cota.
Setarea stilului de cotare.
Delimitarea Setarea delimitãrii liniei de cotã ºi dimensionarea acesteia. Se poate alege din
liniilor de cotã nouã tipuri de delimitãri.
Culoare Pentru fiecare linie de cotã, se poate alege o culoare sau culoarea foliei.
Programul pentru cote creeazã automat o folie Cote, dar utilizatorul îºi poate
crea ºi propriile folii.
Mãrimi Se pot seta mãrimile referitoare la delimitarea liniei de cotã.
Linia de cotã Din lista se poate alege tipul ºi grosimea liniei de cotã. Pentru opþiunea Dupã
folie, grosimea liniei de cotã va fi grosimea setatã pentru folie.
Linie ajutãtoare Vizualizarea liniilor ajutãtoare este opþionalã.

Din listã se poate alege tipul ºi grosimea liniei ajutãtoare. Pentru opþiunea
Dupã folie, grosimea liniei de cotã va fi grosimea setatã pentru folie.
Orientarea Se poate seta poziþia textului (orizontal, vertical, automat sau aliniat dupã
inscripþiei linia cotei) faþã de linia de cotã. Setarea se poate face astfel încât textul sã
aparã în interiorul sau exteriorul linie de cotã.
Resetare Pentru opþiunea Salvare ca setare de bazã, programul salveazã toate setãrile
ca setãri de bazã. Funcþia Resetare, reseteazã toate setãrile cu setãrile de bazã
salvate.
Opþiunea Aplicã la toate liniile de cotã, reactualizeazã toate liniile de cotã cu
setãrile curente, în acest fel, toate liniile de cotã vor fi uniforme.
Managerul de La pornirea cotãrii, dacã modelul nu conþine nici o folie, programul creazã
folii automat folia Cote. Prin clicarea pe icoana Folii, utilizatorul poate sã-ºi
creeze propriile folii sau sã le modifice pe cele existente (vizibilitate, culoare,
tipul de linie, etc.).
52 AxisVM 7.0
Pe pagina urmãtoare a ferestrei de dialog, Parametre text, se poate seta

textul cotei.
Valoare mãsuratã Dacã opþiunea este selectatã, pe linia de cotã se va înscrie valoarea mãsuratã a
distanþei, dacã nu, atunci doar textul definit pentru prefix ºi sufix. Formatul de
afiºare al lungimii se poate seta în fereastra Unitãþi de mãsurã, pagina
Cotare/Cotã de dimensiune.
Prefix Prefixul textului de cotã poate sã fie un text definit de utilizator sau automat,.
în acest caz, se afiºeazã un prefix, conform direcþiei de cotare dX =, dY =,
dZ = sau DX =, DY =, DZ =.
Sufix Sufixul textului de cotã poate fi un text definit de cãtre utilizator.
1.9.7.2. Linie de cotã aliniatã

În model se pot aºeza linii de cote aliniate (linii de cote continue).
Cota de unghi
Cotã de nivel
Linie de cote aliniatã
Fereastrã de text
Linie de cotã
Fereastrã de rezultate
perpendicularã
Setare stil de cotare Managerul

de folii
Planul liniei de cotã pe
baza axei X Cotare semiautomatã
Planul liniei de cotã pe Planul liniei de cotã pe

baza axei Y baza axei Z
Etapele cotãrii cu linii de cote aliniate sunt identice cu etapele cotãrii cu linii
perpendiculare. Planul liniei de cote rezultã automat, face excepþie situaþia în
care linia de cotat nu este paralelã cu nici un plan global. În aceste situaþii,
planul liniei de cote se alege cu icoanele de pe bara de instrumente. Planul
liniei de cote aliniate este definit de axele globale X, Y, sau Z ºi de linia
paralelã cu linia care se coteazã ºi intersecteazã axa globalã.
Setarea stilului de cotare este identicã cu setarea stilului de cotare pentru cote
perpendiculare. Excepþie face prefixul care în toate cazurile este
dL = sau DL =.
Exemplu pentru asociativitatea liniilor de cote.
Înainte de scalare Dupã scalare
1.9.7.3. Cotarea unghiurilor
În model se pot folosi cote unghiulare asociative care mãsoarã unghiul într e
douã linii.
Etapele cotãrii sunt urmãtoarele:
1. Clicare pe punctele de capãt a primei linii. Dacã între cele douã puncte
existã deja o linie, se poate clica ºi pe acea linie.
2. Clicare pe punctele de capãt a douã linii. Dacã între cele douã puncte
existã deja o linie, se poate clica ºi pe acea linie.
3. Deplasarea cursorului. Poziþia cotei
de unghi rezultã automat. În funcþie
de poziþia cursorului, se poate cota
unghiul, unghiul complemetar sau
unghiul altern între cele douã drepte.
Stilul de cotare pentru unghiuri poate fi setat analog cu stilurile de cotare

pentru linii de cote.
54 AxisVM 7.0
Formatul de afiºare al unghiurilor poate fi setat în fereastra Unitãþi de

mãsurã, pagina Cotare/Cotã de unghi.
1.9.7.4. Cote de nivel, cote de înãlþimi
În model se pot aºeza cote de nivel ºi cote de înãlþimi. Cele douã tipuri de
cote folosesc formatul de afiºare setat din fereastra de dialog Unitãþi de
mãsurã, pagina Geometrie/Distanþã (identic cu formatul afiºãrii
coordonatelor) (Vezi 2.3.6. Unitãþi de mãsurã).
Cotele de nivel se pot aºeza în vederea de sus clicând pe un punct al

modelului. Vederea de sus este consideratã vederea care coincide cu direcþia
gravitaþiei. (Vezi 2.3.7. Gravitaþie).
Cotele de înãlþime se pot aºeza în vederea din faþã ºi în vederea lateralã.

Etapele cotãrii sunt urmãtoarele:
1. Se selecteazã punctul care

se coteazã.
2. Se deplaseazã cursorul cu
ajutorul mausului în
poziþia în care se doreºte
aºezarea cotei, dupã care,
se fixeazã cota de înãlþime
printr-o clicare.
Funcþiile de cote de nivel ºi cote de înãlþime se pot accesa cu acelaºi icon,

tipul cotei se activeazã automat în funcþia de vedere actualã. Stilul de cotare
pentru aceste tipuri de cote se poate seta în aceeaºi fereastrã.
Cotã de nivel Setarea stilului de cotare pentru cote de nivel: alegerea simbolului, al
formatului (afiºarea semnului) ºi mãrimea simbolului.
Cotã de înãlþime Setarea stilului de cotare pentru cote de înãlþime: alegerea simbolului, al
formatului (afiºarea semnului) ºi mãrimea simbolului.
56 AxisVM 7.0
1.9.7.5. Ferestre de text
În model putem aºeza ferestre de text (inscripþii). În ferestrele de text poate fi

introdus text pe mai multe linii, dar tipul de caracter ºi aliniamentul textului
va fi unic.
O fereastrã de text poate fi creeatã în etapele care urmeazã:
1. Se introduce textul în fereastra de dialog Parametrii ferestrei de text,
sau în câmpul de pe bara de instrumente (în cazul textelor pe un rând).
2. Se selecteazã punctul la care se ataºeazã fereastra de text.
3. Se deplaseazã cursorul ºi se fixeazã fereastra de text cu ajutorul
mausului.
Text
Culoarea Se poate seta culoarea comunã pentru linia ajutãtoare, chenar ºi text. Pentru
opþiunea Dupã folie, culoarea va fi cea setatã pentru folie în Managerul de
folii.
Fereastra de text Se poate seta desenul ferestrei de text, afiºarea liniei ajutãtoare ºi a
chenarului, transparenþa ºi alinierea textului. Se poate defini distanþa d de la
punctul de referinþã pânã la linia ajutãtoare.
Tipul de caractere Se poate seta stilul ºi mãrimea caracterelor folosite pentru fereastra de text.
Opþiunile pentru ferestrele de text sunt urmãtoarele: resetarea setãrilor,

aplicarea fonturilor pentru toate ferestrele de text, salvare ca setare de bazã ºi
aplicarea stilului setat pentru toate ferestrele de text.
1.9.7.6. Ferestre de rezultate
Ferestre de La afiºarea rezultatelor, cursorul vizualizeazã rezultatele în nodurile

rezultate modelului, la mijlocul liniilor, la mijlocul elementelor de suprafaþã ºi în
punctele intermediare ale elementelor de barã ºi nervurã. Aceste rezultate sunt
afiºate automat în fereastra de rezultate.
Etapele realizãrii ferestrelor de rezultate sunt identice cu etapele realizãrii
ferestrelor de text. Conþinutul ferestrei de rezultate reprezintã componenta
calculatã în punctul de referinþã al ferestrei de rezultate pentru componenta
actualã a rezultatului.
Fereastra de rezultate se afiºeazã numai dacã componenta acesteia coincide cu
componenta rezultatelor afiºate. De exemplu, fereastra de text cu componenta
My se afiºeazã doar când este afiºatã componenta My a rezultatelor.
58 AxisVM 7.0
Managerul de
folii
În managerul de folii se pot modifica proprietãþile foliilor importate din

fiºierele DXF, se pot modifica proprietãþile foliilor create de utilizator sau se
pot creea folii noi. Vezi 2.3.3. Managerul de folii.
1.9.8. Detaliu
Cu ajutorul funcþiei Detaliu se pot vizualiza pãrþi din structurã. Detaliul

vizualizat se poate edita sau tipãrii.
În fereastra de dialog se pot definii, modifica, selecta ºi ºterge detaliile.
Este posibilã vizualizarea mai multor detalii în acelaºi timp.
Vizualizarea ulterioarã se referã la detaliile selectate în aceastã fereastrã.
În continuare, sub denumirea de detaliu, se va înþelege detaliul definit în
aceastã fereastrã de dialog.
Detalii definite
Detalii activate
Buton pentru vizualizare

detalii
Clicând pe numele detaliului deja definit, acesta se poate activa sau dezactiva.
Detaliile se pot activa sau dezactiva ºi cu icoanele aflate în partea de jos a
ferestrei de lucru.
Nou Definirea unui detaliu nou.

La fiecare detaliu nou definit, trebuie asociat un nume. Detaliul nou se
defineºte prin alegerea elementelor structurii cu ajutorul barei de selectare.
Denumirea detaliului actual este afiºatã în fereastra de informaþii. Dacã sunt
activate mai multe detalii concomitent în aceastã fereastrã, apare inscripþia ‘n
detalii’ unde n este numãrul detaliilor activate.
Modificare Se poate modifica detaliul selectat.
La începutul selectãrii apar elementele care fac parte din detaliile vizualizate.
Clicând cu butonul din dreapta al mausului pe numele detaliului se afiºeazã
un meniu rapid. Prin aceastã cale este posibilã redenumirea detaliului.
ªterge Cu aceastã funcþie se poate ºterge un detaliu deja definit. Este de remarcat
faptul cã elementele structurii care fac parte din detaliu nu se ºterg.
ªterge totul Cu aceastã funcþie se pot ºterge toate detaliile definite. Este de remarcat cã
elementele structurii care fac parte din detaliu nu se ºterg.
60 AxisVM 7.0
Operaþii logice Cu detaliile definite se pot

face operaþii logice. Pentru
aceste operaþii se dau
expresiile operaþiei cu care se
defineºte noul detaliu.
Numele detaliilor se poate
copia cu clic dublu din lista
detaliilor, în expresie.
Caracterul % marcheazã
modelul întreg. Expresia %-
Stâlpi se referã la structura
întreagã farã elementele
detaliului Stâlpi. Cu butonul
Creare se creazã detaliul
definit prin operaþia logicã cu
denumirea datã în câmpul
Nume.
Dacã numele detaliului conþine caracterele operaþiilor +, -, , (, ), denumirea

detaliului se va trece între caracterele " (ex. "placa +12.00").
1.9.9. Secþiune
Secþiunile se pot utiliza pentru reprezentarea deplasãrilor, eforturilor,

tensiunilor ºi a cantitãþilor de armãturã la elementele finite de placã, ºaibã ºi
învelitoare.
Fereastra de dialog este identicã cu fereastra de dialog a detaliilor. Secþiunile

ºi planurile de secþiune se pot activa sau dezactiva ºi cu icoanele din partea de
jos a ferestrei de lucru.
Secþiune La fiecare secþiune nou definitã, trebuie asociat un nume. Secþiunea nouã se
defineºte prin alegerea elementelor plane ºi apoi a muchiilor acestora cu aju-
torul barei de selectare. Muchiile nu trebuie sã formeze o linie continuã.
Plan de secþiune La definirea planului de secþiune se va da denumirea secþiunii, iar într-o

vedere se fixeazã planul secþiunii cu douã puncte.
În perspectivã, planul de secþiune se fixeazã cu trei puncte. La afiºarea
rezultatelor, planul de secþiune este afiºat ca un dreptunghi cu linie punctatã
(afiºarea planurilor de secþiune se poate dezactiva dupã preferintã).
Planul de secþiune secþioneazã modelul întreg, în liniile secþiunii se va
reprezenta componenta activatã a rezultatelor.
F Direcþia secþiunii nu este în concordanþã cu componenta solicitãrii

reprezentate.
62 AxisVM 7.0
1.9.10. Cãutare
Cautã nodul sau elementul finit cu numãrul de ordine specificat de utilizator.

Cursorul este poziþionat pe elementul cãutat. Dacã opþiunea Selectare element
este activatã, elementul gãsit se va selecta cu culoarea mov.
1.9.11. Opþiuni de reprezentare

Simboluri Vizualizarea simbolurilor selectate.

Reþea
Vizualizarea conturului interior al elementelor finite plane.
$ Dacã opþiunea este dezactivatã, apare numai conturul structurii.
Nod
Vizualizarea nodurilor structurii (pãtrat negru).
Domeniu
Este marcat cu un contur în interiorul domeniului.
$ Culoarea conturului se referã la tipul suprafeþei:
placã = roºu,
ºaibã = albastru,
învelitoare = verde
Punct central suprafaþã
Vizualizarea punctului central de identificare a elementului de suprafaþã.
$ Culoarea lor:
Placã=roºu, ºaibã=albastru, învelitoare=verde.
Reazem
Vizualizarea reazemelor:
$ Reazeme în noduri: axa reazemului apare cu linie îngroºatã
Reazem pe muchie: muchia rezematã apare cu linie îngroºatã
Blocaj la translaþie=galben, blocaj la rotire=portocaliu
Referinþã
Vizualizarea sistemelor de referinþã cu ajutorul cãrora se precizeazã
sistemele de coordonate locale ale elementelor finite (vezi 3.9.3).
$ Cruce, vector sau triunghi roºu.
Articulaþii
Vizualizarea articulaþiilor la capetele de barã.
$ cerc albastru: articulaþie/rolã la capãt de barã
cerc albastru cu cruce: articulaþie semirigidã
cerc roºu: articulaþie sfericã.
Elemente structurale
Vizualizarea elementelor structurale.
$ Reprezentare: cu linie portocalie în lungul elementului cu numãrul
de ordin al acestuia.
Forma secþiunii transversale
Vizualizarea secþiunilor transversale ale barelor, zãbrelelor ºi nervurilor.
$ Reprezentarea se face la scarã. La secþiunile compuse apare
dreptunghiul circumscris.
Parametru de armare
Marcheazã atribuirea parametrilor de armare la elemente plane.
64 AxisVM 7.0
Încãrcare
Vizualizarea simbolului încãrcãrii.
Masa
Vizualizarea maselor concentrate în noduri.
$ Cerc dublu de culoare roºu închis.
Sisteme Vizualizeazã sistemele locale de coordonate pentru elementele alese.

locale
Sistemul local de coordonate pentru

bare
Sistemul local de coordonate pentru elemente plane
Redesenare Vizualizarea imediatã a simbolurilor selectate.

În toate ferestrele Vizualizarea simbolurilor în toate ferestrele.
Numerotare Afiºarea pe desen a numerotãrii nodurilor, elementelor finite, materialelor,

secþiunilor ºi referinþelor.
Etichete Afiºarea pe desen a denumirii secþiunii, lungimii barelor, grosimii

elementelor, intensitãþii încãrcãrii, intensitãþii maselor. Inscripþionarea se face
cu unitãþile de mãsurã selectate (alese).
66 AxisVM 7.0
Selector
Palete de Coordonate
informaþii Vizualizarea paletei de coordonate.
Info
Vizualizarea paletei cu informaþii.
Paleta de culori
Vizualizarea paletei cu scara de culori.
Vizualizare Setari pentru vizualizarea modelului.
Detalii
Vizualizarea detaliilor.
Linii de ghidare
Vizualizarea liniilor de ghidare
1.9.12. Setãri
Reglare caroiaj
Reglare pas cursor
Caroiaj Se poate regla distanþa dintre liniile de caroiaj dupã direcþiile X, Y, Z în [m].
Pentru caroiaj se pot seta urmatoarele elemente:
Vizualizare
Se poate seta vizualizarea caroiajului.
∆X, ∆Y, ∆Z
Se poate regla distanþa dintre liniile caroiajului pe cele trei direcþii al spaþiului.
Tip
Se poate selecta tipul caroiajului (caroiaj-puncte, caroiaj-linii).
Pasul cursorului ∆X, ∆Y, ∆Z:
Regleazã pasul de deplasare al cursorului cu tastele de pe tastaturã. La
apãsarea sãgeþilor, cursorul se deplaseazã cu pasul ∆X, ∆Y, ∆Z pe direcþia
respectivã ∆X, ∆Y, ∆Z:
Ctrl:
În timpul deplasãrii cursorului, la apãsarea tastei [Ctrl], paºii ∆X, ∆Y, ∆Z
sunt multiplicaþi cu valoarea datã din câmpul Ctrl x.
8 activ:
La alegerea acestei opþiuni, modul de folosire al 8-lui va fi identic cu
cel al tastaturii. Acest mod se activeazã numai la editarea structurii.
68 AxisVM 7.0
Tasta Ctrl se poate utiliza ºi cu ajutorul mausului dacã opþiunea 8 activ

este selectatã.
Editare
Unghiul fix Se pot defini unghiurile ∆α ºi α.

Vezi detaliat 3.7.4. Unghiuri fixate
Automat Funcþiile selectate se executã automat în timpul editãrii.

Intersectare
Dacã este activatã intersectarea automatã la crearea noilor elemente,
în intersecþia liniilor sunt generate automat noduri, iar elementele
sunt împãrþite. Opþiunea se poate activa în fereastra
Opþiuni/Setãri/Editare/Automat/Intersectare. Elementele de
suprafaþã sunt împãrþite tot în elemente de suprafaþã. Dacã
elementele intersectate sunt elemente finite, noile elemente
moºtenesc caracteristicile ºi încãrcãrile elementului finit iniþial.
Utilizare detalii
Dacã opþiunea Automat/Utilizare este activatã, noile elemente create sunt
ataºate la detaliul activ.
Redesenare
Dacã opþiunea Automat/Redesenare este activatã la orice funcþie de
modificare (împãrþire, intersectare), programul redeseneazã modelul.
Toleranþa Pentru distanþe mai mici între douã noduri decât toleranþa, funcþia de
verificare a reþelei uneºte cele douã noduri.
Aura Se poate regla sensibilitatea cursorului în puncte ecran (pixeli).

cursorului
La deplasarea cursorului pe desen, programul gãseºte elementul (nod, linie)

care este în interiorul aurei. Dacã sunt mai multe elemente în aurã, este gãsit
elementul cel mai apropiat de cursor.
Vezi detaliat …3.7.1. Aura cursorului
Coordonate Coordonate cilindrice

speciale Coordonate sferice
Vezi detaliat… 3.3.2. Sistemul de coordonate cilindric •i sferic
Desen
Factor de Scara de reprezentare a încãrcãrilor poate fi reglatã. Programul afiºeazã

reprezentare al încãrcãrile cu o scarã predefinitã, corespunzãtoare valorii unitare a factorilor.
încãrcãrilor Modificând valoarea factorilor, scara reprezentãrii se modificã.
Atragem atenþia asupra faptului cã factorii afecteazã doar reprezentarea, nu ºi
valoarea forþei.
Forþã concentratã
Scara forþelor concentrate.
Moment concentrat
Scara momentelor concentrate.
Încãrcare pe linie
Scara forþelor uniform distribuite liniar.
Încãrcare de suprafaþã
Scara forþelor uniform distribuite pe suprafeþe.
70 AxisVM 7.0
Unghiul linie de Conturul a douã elemente de suprafaþã nu este vizualizat dacã unghiul
contur suprafeþelor este mai mic decât valoarea datã aici.
Muchie
reprezentatã
Muchie
nereprezentatã
Se poate regla factorul mãririi ºi al micºorãrii care se poate activa cu tastele

Factor de mãrire
'+' ºi '-'.
Comanda afecteazã scara reprezentãrii geometriei, nu ºi a forþelor.
1.9.13. Informaþii
Se afiºeazã o fereastrã cu informaþiile despre model: numãrul nodurilor,

numãrul elementelor finite pe tipuri, numãrul ipotezelor de încãrcare ºi
numãrul combinaþiilor.
1.10. Taste fierbinte

Tastele rapide ajutã la activarea/dezactivarea opþiunilor de reprezentare a
elementelor de desen (simbolurilor) ºi a instrumentelor des utilizate la
editarea structurilor.
Activare/dezacti Activare/dezactivare
vare intersectare detectare folie dos
automata
Activare/dezacti Activare/dezacti
vare caroiaj activ vare folie dos
vare detalii vare elemente
Activare/dezactivare Activare/dezactivare
pãrþilor care conþin vizualizare
elementeleselectate coordonate locale
vare secþiuni vare simboluri
Activare/dezactivare
Activare/dezacti simboluri incãrcãri
vare reþea
F
Aceste setãri pot fi efectuate ºi din meniurile Opþiuni de reprezentare,
respectiv Setãri.
1.11. Palete de informaþii

Ferestrele de informaþii sunt afiºate pe suprafaþa de desenare. Poziþia
ferestrelor pe ecran se poate modifica cu ajutorul mausului, trãgându-le de
bara de titlu.
1.11.1. Paleta de Informaþii
Informaþii despre
setare ºi setãrile actuale
72 AxisVM 7.0
1.11.2. Paleta de coordonate
Vezi detaliat …3.4. Paleta de coordonate
1.11.3. Paleta de culori
Paleta de culori Poziþionând cursorul în interiorul paletei ºi apãsând butonul stâng al mausului
apare fereastra de dialog pentru reglarea scãrii de culori.
Numãrul culorilor afiºate se poate modifica odatã cu înãlþimea paletei, cu
ajutorul scãrii din colþul dreapta sus (Numãrul nivelelor).
Limitele
intervalului Modul de reglare al intervalului
actual
Valori reglabile ale

intervalului
Vizualizarea
setãrilor salvate ale
paletei de culori
Salvarea setãrilor
paletei de culori
Moduri de reglare al intervalului:

Min/max model
Se determinã valorile minime ºi maxime ºi acestea sunt atribuite la limita
inferioarã, respectiv superioarã de culoare. Valorile intermediare se
determinã prin interpolare.
Min/max detalii
Se determinã valorile minime ºi maxime pe întreaga structurã ale
solicitãrii reprezentate în fereastrã ºi acestea sunt atribuite la limita
inferioarã, respectiv superioarã de culoare. Valorile intermediare se
determinã prin interpolare.
Max absolut pentru model
Se determinã maxima în valoarea absolutã din structurã a solicitãrii
afiºate ºi aceasta este atribuitã la limita inferioarã, respectiv superioarã de
culoare. Valorile intermediare se determinã prin interpolare.
Max absolut pentru detalii
Se determinã maxima în valoarea absolutã din detaliul activ ºi aceasta
este atribuitã la limita inferioarã, respectiv superioarã de culoare. Valorile
intermediare se determinã prin interpolare.
Unic
Clicând pe un câmp din listã se poate regla individual valoarea aferentã a
culorii. În timpul editãrii, în listã se poate deplasa cursorul cu tastele
sãgeþilor. La apãsarea tastei OK, valorile trebuie sã fie monoton
descrescãtoare de sus în jos.
Dacã este activatã opþiunea Interpolare automatã, la modificarea valorii
unui câmp din listã se recalculeazã ºi valorile pentru restul câmpurilor.
Dacã au fost schimbate prima ºi ultima valoare din listã, valorile
intermediare se determinã cu interpolare liniarã. Dacã este modificatã o
valoare intermediarã, programul foloseºte interpolare biliniarã pentru
determinarea valorilor intermediare ºi interpolare liniarã între valoarea
minimã ºi valoarea intermediarã datã respectiv valoarea intermediarã datã
ºi valoarea maximã, dar paºii pentru cele douã intervale pot sã fie diferiþi.
Valorile numerice ale paletei de culori pot fi salvate prin clicare pe
butonul Salveazã ca … cu posibilitatea de reîncãrcare ulterioarã.
Programul împreunã cu setãrile salvate reþine ºi componenta rezultantã la
care s-a utilizat. Printr-un meniu rulant putem alege dintre setãrile
salvate. La ºtergerea setãrilor putem utiliza fereastra de dialog care apare
la clicarea pe butonul …
Alte valori se pot selecta din meniul rapid care apare la clicarea cu butonul
din dreapta al mausului pe fereastra de scarã a culorilor.
1.11.4. Bara de instrumente pentru setarea vederii perspective
Vezi detaliat…1.9.3. Vederi

74 AxisVM 7.0
1.12. Meniul rapid

8 buton drept La apãsarea butonului drept de pe 8 pe ecran apare meniul rapid. Conþinutul
meniului se schimbã în funcþie de comanda activatã.
Selectare Geometrie
Elemente/Incãrcãri Rezultate
1.13. Taste „rapide”
[Ctrl]+[W] Desenul întreg

[Ctrl]+[1] Planul X-Z
[Ctrl]+[2] Planul X-Y
[Ctrl]+[3] Planul Y-Z
[Ctrl]+[4] Perspectivã
[Ctrl]+[P] Imprimare
[Ctrl]+[A] Selectare toate elementele
[Ctrl]+[[] Reluarea vederii precedente (View Undo)
[Ctrl]+[]] Reluarea vederii urmãtoare (View Redo)
[Ctrl]+[Z] Înapoi(Undo)
[Shift]+[Ctrl]+[Z] Din nou (Redo)
[Tab] Fereastra urmãtoare
[Ctrl]+[R] Redesenare
[Ctrl]+[Q] Ieºire din program
[Ctrl]+[C] Copiere în memorie rapidã
[Ctrl]+[G] Linii de ghidare
[Alt] Salt în meniul principal
[+] Mãrire
[-] Micºorare
[Ctrl]+[O] Deschide
[Ctrl]+[S] Salvare
[Delete] ªterge elemente ºi proprietãþi marcate
[Ctrl]+[D] Selector
[Ctrl]+[L] Etichete
[Ctrl]+[Y] Simboluri
[F1] Help contextual
[F9] Adãugare imagine în biblioteca de imagini
[F10] Editorul de breviar de calcul
[F11] Managerul de folii
[F12] Tabele
Taste „rapide” în tabele
[Ctrl]+[L] Selectare din baza de date
[Alt]+[F4] Ieºire
[Ctrl]+[Insert] Inserare rând nou
[Ctrl]+[Delete] ªterge rândul activ
[Ctrl]+[A] Selectarea întregului tabel
[F5] Salt în rândul dat
[Ctrl]+[D] Format implicit
[Alt]+[F] Reglare format cifre în coloane
[Ctrl]+[R] Setare afiºare rezultate
[Ctrl]+[G] Editare secþiune nouã (biblioteca de profile)
[Ctrl]+[M] Modificare secþiune actualã (biblioteca de profile)
[F1] Help contextual
76 AxisVM 7.0
[F9] Adãugare tabel la breviar de calcul

[F10] Editorul de breviar de calcul
Taste „fierbinte” în editorul de breviar de calcul
[Ctrl]+[T] Inserare text

[Alt]+[B] Page-break
[Ctrl]+[W] Export în Fisier RTF
[Ctrl]+[R] Vizualizare document imprimat
[Ctrl]+[P] Imprimare
[Delete] ªterge
[Ctrl]+[Delete]
2. Bara de MENIU
2.1. Meniul Fiºier
În continuare se vor detalia punctele meniului.
2.1.1. Nou
78 AxisVM 7.0
Se introduc datele generale ale modelului.

Sistemul de programe este iniþializat cu setãri implicite.
Fiºierele de date sunt salvate pe hard-disk sau pe unitatea de dischetã cu
numemodel.
2.1.2. Deschide
Deschide un model existent. Se selecteazã un model din directorul sau

[Ctrl]+[O] subdirectorul curent.
F Extensia fiºierelor de intrare este .AXS iar celor de ieºire .AXE.
Modele în
directorul
curent
Hard-discul
actual
Datele modelului Schiþa modelului

2.1.3. Salvare
[Ctrl]+[S]
Numele modelului
Salveazã datele modelului actual. Datele salvate sunt stocate sub aceleaºi
nume cu care au fost încãrcate. Dacã modelul actual încã nu are nume se
activeazã comanda „Salvare cu nume”. Dacã este activatã opþiunea „Copie de
siguranþã” în meniul de „Opþiuni/Setãri de bazã/Siguranþa datelor”
programul face o copie de siguranþã despre datele de intrare în fiºierul
numemodel.~AX
2.1.4. Salvare cu nume
Salveazã datele modelului actual cu o denumire nouã.

F Modelul vechi (dacã existã) rãmâne neschimbat.
Existã posibilitatea ca modelul sã fie salvat în format 3.0, 3.6 sau 5.0 al
programului Axis.
80 AxisVM 7.0
2.1.5. Export
Fiºier DXF Geometria (noduri, linii, suprafeþe) modelului actual este salvatã într-un fiºier
cu format DXF cu denumirea numefiºier.DXF. Modelul salvat este spaþial la
scara realã. Dacã modelul conþine elemente de suprafaþã ºi acestea sunt
salvate în fiºierul DXF, ulterior este posibilã vizualizarea modelului în mod
fotorealist (cu programul 3D Studio).
Fiºier AOF Exportã structura alcãtuitã din bare în Axis într-un fiºier cu format
AOF (AxisVM Object File) pentru programele ArchiCAD 6.0 sau 6.5 .
F Fiºierul AOF poate fi deschis în programul ArchiCAD doar dacã iniþial s-a
copiat fiºierul Axisvm65_70.apx în biblioteca AddOns.
Fiºier Xsteel Genereazã fiºier Xsteel (program pentru dimensionarea structurilor metalice)
care conþine coordonatele capetelor i ºi j a zãbrelelor ºi a barelor, datele
secþiunii ºi referinþele care descriu poziþia barelor în spaþiu.
Fiºier BoCad Genereazã fiºier BoCad (program pentru dimensionarea structurilor metalice)
care conþine coordonatele capetelor i ºi j a zãbrelelor ºi a barelor, datele
secþiunii ºi referinþele care descriu poziþia barelor în spaþiu.
Exportul Poate fi setatã ca în fiºierul de export sã fie introduse doar elementele
elementelor selectate sau modelul întreg.
selectate
2.1.6. Import
Fiºier ArchiCAD Dintr-un fiºier citeºte elementele structurale ale modelului ArchiCAD (perete,
*.ach placã, stâlp, grindã, acoperiº). Elementele astfel citite pot fi vizualizate ca
folie de dos, iar punctele ºi liniile elementelor pot fi utilizate la editarea
modelului.
Dacã existã deja un model preluat din ArchiCAD, avem posibilitatea de a
alege ca modelul nou sã fie suprascris sau adãugat la cel existent.
Programul genereazã automat secþiunile elementelor de stâlpi ºi grinzi din
fiºierul de import utilizând datele geometrice ale acestora.
Se poate opta pentru generarea scheletului structurii. Geometria astfel
obþinutã devine parte activã a modelului.
(Vezi: 3.9.18. Model ArchiCAD)
F Pentru realizarea unui fiºier *.ach se copiazã fiºierul Axisvm65_70.apx în
subdirectorul AddOns al programului ArchiCAD 6.5 sau 7.0.
Etapele de salvare ale unui model ArchiCAD:
1. Se vizualizeazã straturile ºi obiectele de salvat
2. Se regleazã o vedere în perspectivã a modelului
3. Se apeleazã funcþia Salveazã ca...
4. Din lista formatelor se alege format AxisVM
5. Se introduce numele fiºierului (fiºier.ach)
6. Se selecteazã subdirectorul
7. Se închide fereastra de dialog cu OK
82 AxisVM 7.0
Fiºier AutoCAD Dintr-un fiºier cu format DXF, se citeºte reþeaua formatã din linii, arce ºi
*.dxf cercuri. Fiºierul DXF poate fi cu format AutoCAD 12, 13, 14 ºi 2000.
Fiºierul importat cu toate foliile se va introduce în Managerul de folii care
pãstreazã legatura cu fiºierul DXF. Dacã data fiºierului DXF se schimbã la
deschiderea modelului se poate opta pentru reîmprospãtarea foliilor din
model.
Arcele ºi cercurile sunt convertite în poligoane în cazul în care optãm pentru o
reþea activã, iar în cazul foliei de dos sunt luate ca arce.
Împãrþirea poligonului se poate seta prin abaterea maximã de la arc. Reþeaua

alcãtuitã din linii, poligoane, arce ºi noduri poate fi utilizatã în douã moduri în
program: ca o reþea activã sau ca folie de dos:
Reþea activã:
Reþeaua astfel obþinutã se poate utiliza ca o reþea editatã în editorul propriu al
programului.
Background – Folie de dos
Reþeaua astfel încãrcatã se poate vizualiza pe ecran, dar nu se poate utiliza
activ la editarea geometriei structurii. Se poate utiliza ca ºi folie dos care ajutã
la editarea modelului (ex. importarea planurilor de planºeu dintr-un program
de arhitecturã).
Cursorul detecteazã punctele ºi liniile din folia dos, acestea putând fi utilizate
la editarea geometriei.
Inserare:
Se poate defini planul de bazã pentru folia de dos care se importã.
$ Folia de dos apare pe ecran cu culoarea verde.

Deviere maximã de la arcul de cerc:
Arcele ºi poligoanele sunt convertite în poligoane iar rezoluþia lor este
definitã prin distanþa e.
Verificarea reþelei
Din reþea sunt eliminate nodurile ºi liniile duble.
În timpul verificãrii nodurile care sunt mai apropiate decât intervalul de
verificare sunt unite. Coordonatele nodurilor noi vor fi calculate ca media
coordonatelor nodurilor unite.
Poziþionare
Cu butonul Poziþionare putem poziþiona arbitrar desenul DXF în sistemul de
coordonate.
Fiºier AxisVM În modelul actual se încarcã datele modelului AxisVM ales. Nodurile ºi liniile
*.axs duble rezultate în urma încãrcãrii se eliminã conform intervalului de
verificare. În locurile în care rezultã elemente suprapuse, programul pãstreazã
elementul din modelul actual. Se încarcã numai acele materiale, secþiuni,
referinþe care nu sunt definite în modelul actual. Dacã modelul importat
conþine grupare sau combinaþie de încãrcãri, acestea apar în model ca ºi
grupãri ºi combinaþii noi.
Dacã modelul actual nu conþine grupãri sau combinaþii de încãrcãri ºi modelul
importat conþine ipotezã de încãrcare care existã ºi în modelul actual,
ipotezele sunt unite. Dacã pe un element, într-o ipotezã de încãrcare unitã,
existã o încãrcare care se poate defini numai o datã (ex. încãrcarea din variaþie
de temperaturã), este luatã în considerare doar cea din modelul actual. Sunt
încãrcate ºi detaliile, secþiunile ºi perspectivele din modelul importat.
Detaliile ºi secþiunile cu nume identice sunt unite de program.
La importare apare urmãtoarea fereastrã de dialog:
Utilizând butonul Poziþionare modelul importat poate fi poziþionat arbitrar în

sistemul de coordonate.
84 AxisVM 7.0
Fiºierul Stereo Citeºte dintr-un fiºier binar cu format STL datele reþelei triunghiulare care
Lithography descriu suprafaþa corpului. Eventualele noduri duble ºi triunghiurile
*.stl degenerate la citirea fiºierului sunt filtrate.
2.1.7. Antet
Denumirea proiectului Numele proiectantului
La fiecare model se poate ataºa o siglã cu douã rânduri care se completeazã

dupã preferinþele utilizatorului.
F Datele astfel introduse apar pe toate paginile tipãrite din program.
2.1.8. Setarea imprimantei
Setarea parametrilor imprimantei active.

2.1.9. Imprimare
[Ctrl]+[P] Setarea parametrilor de imprimare.

Output Imprimanta selectatã Setãri de bazã
Informaþii referitoare la driverul de imprimantã
Trimite pe
Selectarea modului ºi a locului imprimãrii. Direct la imprimantã, plotter,
în fiºier DXF, BMP, JPG sau WMF/EMF.
Imprimantã
Setarea tipului de imprimantã ºi a parametrilor de imprimare. În cazul
selectãrii opþiunii Tipãrire în fiºier tipãrirea se face în fiºier. Se poate
introduce numãrul exemplarelor. Prin apãsarea butonului Setãri se
deschide fereastra de dialog pentru setarea imprimantei din Windows.
Scara
Setarea scãrii desenului de tipãrit. Pentru desenele reprezentate în pers-
pectivã scara nu se poate specifica.
Margini
Setarea unitãþilor de mãsurã pentru margini. Cu punctele de prindere se
poate modifica lãþimea marginilor.
Dimensiune Bitmap (BMP)
Se poate seta rezoluþia pentru bitmap în dpi (puncte ecran/in), puncte
ecran, în mm sau cm.
Vizualizare
Previzualizarea imaginii tipãrite. Dacã pentru tipãrire este selectatã o
imprimantã, cursorul tras pe imaginea previzualizatã se transformã într-o
mânã. Cu ajutorul mausului imaginea se poate translata în interiorul
chenarului. Aceastã translaþie afecteazã numai imaginea tipãritã.
86 AxisVM 7.0
Antet
Se poate specifica data, numãrul de la care se începe numerotarea
paginilor ºi o observaþie.
Orientare
Orientarea paginii.
Setãri culori
În cazul imprimantelor ºi plotterelor color se poate opta pentru o
imprimare în nuanþele griului.
Pentru imprimantele Alb/Negru dacã este selectatã opþiunea Culori,
culorile sunt convertite în nuanþele griului de driverul de imprimantã.
Dacã este activatã opþiunea Grayscale convertirea se face prin program.
La prima tipãrire se recomandã încercarea ambelor variante pentru a
vedea cu care opþiune se poate ajunge la o calitate mai bunã a imaginii.
Dimensiunea hârtiei
Selectarea mãrimii hârtiei.
Fonturi
Reglarea tipului ºi a mãrimii caracterelor tipãrite.
Grosimi de linii
Setarea grosimilor de linii la
imprimarea desenului.
Programul deseneazã cu linii groase
reazemele, cu grosime medie- liniile
de nivel, diagramele secþiunilor
(exclusiv ceea a deplasãrilor) ºi
diagramele de la armarea grinzilor.
Pentru celelalte linii ale desenului
sunt asociate linii subþiri.
Ferestre
Se poate opta pentru tipãrirea ferestrei active sau a tuturor ferestrelor pe
aceeaºi paginã.
Tipãrire într-un fiºier
Avem posibilitatea sã cerem tipãrirea datelor de intrare/ieºire într-un fiºier. În
acest caz tipãrirea se executã într-un fiºier nume.prn care va fi salvatã în
biblioteca setatã în fereastra de dialog.
Un fiºier *.prn poate

fi extins sau
suprascris.
Tipãrirea în fiºier poate fi realizat ºi în felul urmãtor: în fereastra de dialog

din meniul Start/Setãri/Imprimante din Windows clicând cu butonul drept al
mausului pe iconul imprimantei alese. Din meniul rapid se alege
Proprietãþi/Port ºi se alege portul FILE. În acest caz extinderea fiºierelor
existente *.prn nu este posibil.
Tipãrirea tabelelor ºi a pãrþilor din tabel
La pornirea tipãririi dintr-un tabel, pot fi alese pentru tipãrire paginile
pare/impare sau pârtile dorite.
De exemplu: în rubrica domeniilor trecând expresia 1,3,7-10,20-18 vor fi
tipãrite paginile 1., 3., 7., 8., 9., 10., 20., 19., 18. ale tabelului.
88 AxisVM 7.0
2.1.10. Tipãrire dintr-un fiºier
O documentaþie tipãritã într-un fiºier sau o documentaþie compusã poate fi

tipãritã pe imprimantã folosind urmãtoarea fereastrã de dialog:
Existã posibilitatea imprimãrii mai multor fiºiere odatã. Ordinea acestora

poate fi aleasã cu ajutorul sãgeþilor sau poate fi schimbatã cu tragerea la locul
dorit a fiºierului cu ajutorul mausului.
2.1.11. Biblioteca cu modele
Se pot afiºa informaþii despre modelele care se aflã pe disc ºi se pot efectua
operaþii de copiere, redenumire ºi ºtergere a fiºierelor respective. Pe ecran
apar douã ferestre în care se pot selecta subdirectoare diferite. Fiºierele
selectate se pot copia dintr-o fereastrã în cealaltã. Cu cursorul se poate selecta
orice fiºier iar cu comanda Deschide acesta se încarcã.
Selectare disc Directorul actual
Modelul actual
Mapã nouã
Creare subdirector nou cu nume.
Copiere
Copierea modelelor selectate dintr-un subdirector în celãlalt.
Redenumire
Redenumirea sau mutarea modelelor selectate într-un alt subdirector.
ªterge
ªtergerea modelelor selectate. Se poate opta pentru ºtergerea ambelor
fiºiere sau numai a fiºierelor de rezultate.
Deschide
Încãrcarea modelului selectat.
$ Fiºierele AxisVM au iconul . Dacã modelul are ºi rezultate, colþul din
dreapta jos al iconului este colorat albastru.
90 AxisVM 7.0
Vizualizare
Previzualizarea reþelei modelului selectat în vederea în care acesta a fost
salvat. Lângã model se afiºeazã datele sintetice ale structurii.
Închide
Pãrãsirea bazei de date a modelelor.
2.1.12. Biblioteca de materiale
Baza de date a materialelor se poate accesa cu editorul de tabele din meniul

Fiºier/Biblioteca de materiale
Baza de date conþine materialele utilizate în practica de proiectare conform
STAS, MSz (maghiar), Eurocode, Eurocode (german), DIN-1045 (german),
DIN-1045-1 (german), NEN (olandez), ºi SIA-162 (elvetian). Aceastã bazã de
date poate fi modificatã ºi completatã de cãtre utilizator dupã necesitãþi.
Materialele din aceastã bazã de date se pot încãrca în orice model. În cazul
introducerii materialelor cu aceeaºi denumire ele vor apãrea în tabel cu
_numãr.
Baza de date conþine urmãtoarele caracteristici ale materialelor:
Tipul materialului: [Oþel, beton, lemn, aluminiu, etc.]
Standard naþional, standard de material
Nume material
Culoarea materialului/liniei de contur la vizualizarea elementelor
Parametrii de calcul:
Model material: izotrop / anizotrop
Ex [kN/cm2] Modulul de elasticitate pentru direcþia x
Ey [kN/cm2] Modulul de elasticitate pentru direcþia y
ν - Coeficientul Poisson
αT [1/°C] Coeficientul de dilatare termicã
ρ [kg/m3] Densitate
În cazul lemnului:
ρ densitatea corespunzãtoare unei umiditãþi de 12%, E modulul de elasticitate
obþinut pe cale experimentalã (prin încercãri la încovoiere). Deformaþiile de
scurtã duratã nu sunt luate în considerare.
În cazul betoanelor:
E modulul de elasticitate al betonului solicitat la compresiune.
B.u. - beton uºor
Parametrii de proiectare:
fy Limitã de curgere
fu Rezistenþã la rupere
oþel
f y* Limitã la curgere (40mm <t< 100mm)
EC f u* Rezistenþã la rupere (40mm <t< 100mm)
fck Valoarea caracteristicã a rezistenþei la
beton compresiune
γc Factor de siguranþã
α Factor de reducere a rezistenþei la
compresiune
Φt Caracteristica deformaþiei în timp a
betonului
σH Rezistenta admisibilã
oþel σ pH Rezistenþã la presiune pe gaurã
Ry Rezistenþã la rupere
MSz
σ bH Rezistenþã admisibilã la compresiune
beton
σ tH Rezistenþã admisibilã la întindere
σb Rezistenþã admisibilã la compresiune

DIN beton
σ bZ Rezistenþã admisibilã la întindere
Rc Rezistenþã la curgere
oþel
R Rezistenþã de calcul
92 AxisVM 7.0
Rbc Rezistenþã la compresiune
STAS Rbt Rezistenþã la întindere
beton φ Caracteristica deformaþiei în timp a

betonului
ε b1 Deformaþia specificã a betonului
εu Deformaþia specificã ultimã a betonului
La definirea unui material nou

apare urmãtoarea fereastrã de
dialog:
2.1.13. Biblioteca de secþiuni
Sistemul de programe conþine o bazã de date cu profile metalice ºi una cu sec-

þiuni dreptunghiulare de beton, care se poate accesa cu editorul de tabele.
Baza de date conþine pofilele metalice STAS (România), Eurocode ºi alte
profile.
Tabelul nou se poate crea cu comanda Fiºier/Nou. Se dã denumirea fiºierului

în care este stocat tabelul, respectiv denumirea tabelului. Fiºierul este salvat în
directorul programului AxisVM sub denumirea numefiºier.sec.
Ulterior se poate modifica denumirea tabelului, tipul secþiunilor din tabel sau
se poate ºterge tabelul din baza de date.
F Funcþia Anuleazã (Undo) nu funcþioneazã pentru modificãrile efectuate în
tabel.
În tabel se pot introduce, modifica ºi ºterge grafic ºi numeric secþiuni dupã
preferinþã. Tabele se pot completa din fiºiere Dbase sau prin memoria rapidã.
În editorul de tabele, datele profilelor se pot copia dintr-un tabel în altul
inclusiv cu datele grafice. În alte aplicaþii prin memoria temporarã se pot
copia numai datele numerice.
Profil nou se poate adãuga la orice tabel. Se cere opþiunea Date noi sau
Ctrl+Ins sau prin clicarea pe butonul „+” ºi se completeazã rândul.
Profil nou se poate defini ºi cu editorul grafic de secþiuni (Editare/Editor de
secþiuni, Ctrl+G). Este posibilã ºi modificarea graficã a profilelor dacã acestea
au date grafice profile (Editare/Modificarea graficã a secþiunii, Ctrl+G).
F În cazul profilelor I tabelul conþine ºi Iω momentul de inerþie la torsiune,
care este utilizat la proiectarea structurilor din oþel.
F Caracteristicile secþiunilor din baza de date au fost introduse din
cataloagele de producãtor. Caracteristicile trebuie verificate înainte de
prima utilizare.
94 AxisVM 7.0
Profile metalice
Profil Caracteristici/date calculate

h = H z , b = H y , t = t f , v = tw
2bt 3 + ( h − 2t) v 3
Ix = η , η = 1.3
3
h = H z , b = H y , t = t f , v = tw
2bt 3 + ( h − 2t) v 3
Ix = η , η = 1.12
3
h = Hz ,b = Hy
( h + b)t 3
Ix = η , η=1
3
D = H y = H z , d = D − 2t , v = t
D2 − d2 D4 − d4
Ax = π , Ix = π
4 32
h = H z , b = H y , t = t f = tw
Profile metalice formate la rece din

Dunaújváros.
Profile metalice de forma C formate

la rece din Dunaújváros.
Profile metalice de forma Z formate

96 AxisVM 7.0
Profile metalice de forma S formate

Profile metalice de forma J formate

Unele caracteristici sunt calculate conform formulelor prezentate, de aceea

sunt diferenþe mici faþã de datele producãtorilor.
Secþiuni În baza de date sunt introduse secþiunile dreptunghiulare ºi circulare cele mai
transversale de des utilizate, de la 20x20 cm pânã la 80x80 cm, cu trepte de 2 ºi 5cm.
beton
b = Hy , h = Hz
A x = bh
b3h3
Ix =
3.6(b 2 + h 2 )
bh 3 hb 3
Iy = , Iz =
12 12
D = Hy = Hz
πD 2
Ax =
4
πD 4 πD 4
Ix = , Iy = Iz =
32 64
2.1.14. Editorul grafic de secþiuni
Taste de editare Taste speciale:
[↑][↓][←][→]8 Miºcarea cursorului în planul curent.
[Ctrl] + Miºcarea cursorului în planul curent cu pasul reglat de multiplicatorul Ctrl.

[↑][↓][←][→], 8
[Shift]+ Miºcarea cursorului în planul curent pe dreapta datã de direcþiile n·∆α, α

[↑][↓][←][→], 8 individual sau α +n·90°.
[Esc], Întreruperea funcþiei.

8 butonul din
dreapta
[Enter], [Space] Taste de comandã. Alegerea opþiunilor din meniu , executarea funcþiilor ºi
8 butonul din selectarea obiectelor.
stânga
[Tab] Deplasarea cursorului între fereastra de desenare ºi bara de butoane.

(Deplasarea în câmpurile de date ale ferestrei de dialog.)
[Alt] Activarea meniului de comandã.
[+] [-] Mãrire/micºorare. Centrul de mãrire/micºorare este poziþia actualã a

cursorului.
98 AxisVM 7.0
[Insert] sau Originea relativã este plasatã în poziþia actualã a cursorului.

[Alt] + [Shift]
Cu editorul de secþiuni se pot crea secþiuni cu pereþi subþiri sau groºi. O
secþiune compusã poate sã fie alcãtuitã numai din componente de acelaºi tip.
Profilele componente pot sã fie contururi formate din cerc, dreptunghi, inel,
poligon sau profile din baza de date a secþiunilor. Dupã descrierea secþiunii
compuse, programul determinã caracteristicile secþionale ale acesteia, precum
ºi direcþiile principale. Profilele componente se pot miºca, copia, roti ºi
oglindi. Dupã pãrãsirea editorului secþiunea astfel creatã se poate salva în
baza de date a secþiunilor, cu o denumire datã.
Secþiuni cu pereþi
subþiri
Suprafaþa de Caracteristici
lucru secþionale
Conturul nou se poate aºeza cu punctul de bazã. Punctul de bazã este marcat
cu un cerc roºu. Punctul de bazã al conturului se poate modifica clicând cu
mausul pe acesta.
Dreptunghi
Definirea unui dreptunghi cu parametrii b, v, α.

F La definire condiþia b > v trebuie respectatã.
Inel
Definirea inelului cu diametrul exterior D ºi grosimea peretelui v. În acest caz

linia medianã a inelului este consideratã ca un contur închis ºi este vizualizatã
cu o linie întreruptã.
Poligon Definirea unui poligon de grosime v. Editarea poligonului se poate termina cu

[Esc] sau prin clicarea cu butonul din dreapta a 8 sau prin închiderea
poligonului.
F La definirea unui poligon închis programul nu asociazã contur închis la
acesta. Acest contur trebuie definit cu comanda „Generare de contur
închis”.F
100 AxisVM 7.0
Profil I
Definirea unui profil I prin precizarea înãlþimii, lãþimii, grosimii inimii ºi a

tãlpii.
Profil închis
Definirea profilului închis prin precizarea înãlþimii, lãþimii ºi grosimii

peretelui.
Import din Încãrcare secþiune din baza de date.

bibliotecã. F Se pot încãrca numai profile cu pereþi subþiri.
Generare de Se poate defini conturul închis care se ia în considerare la calculul

contur închis momentului de inerþie torsional. Vezi detaliat: calculul caracteristicilor
secþionale. Un segment dintr-un element poate sã facã parte numai dintr-un
singur contur închis.
Puncte de La secþiuni create se pot defini puncte de tensiune, adicã puncte în care se
tensiune determinã tensiunile. În centrul de greutate se ia automat un astfel de punct.
Numãrul maxim a acestor puncte este 8. Cu comanda de miºcare, punctele de
tensiune se pot miºca cu secþiunea.
ªtergere La apãsarea tastei Del apare bara de selectare. Dupã închiderea barei de
selectare elementele selectate se ºterg.
Element Dacã se ºterge un element care fãcea parte dintr-un contur închis se ºterge ºi
acest contur.
Contur închis ªterge conturul închis selectat.

F Conturul închis aferent profilelor încãrcate din baza de date a secþiunilor
nu se poate ºterge.
Punct de tensiune ªterge punctul de tensiune selectat.
F Punctul de tensiune din centrul de greutate al secþiunii nu se poate ºterge.
Setãri Se poate regla grilajul ºi pasul cursorului.
Profile cu pereþi
groºi.
Dreptunghi Definirea dreptunghiului cu lãþimea b ºi înãlþimea h.

102 AxisVM 7.0
Cerc Definirea unui cerc cu diametrul d.
Secþiune I Definirea unei secþiuni I cu parametrii a1, a2, a3, b1, b2, b3. Dintre parametrii
(a1, a3), (b 1, b3) unul se poate defini cu valoarea 0 pentru a putea fi definite
secþiuni de T, U ºi L.
Poligon Definirea unui element poligonal. Editarea poligonului se poate termina cu
[Esc] sau prin clicarea cu butonul din dreapta a 8 sau prin închiderea
poligonului.
Import din Încãrcare secþiune din baza de date.

bibliotecã. F Se pot selecta numai secþiuni cu pereþi groºi.
Gol Prin activarea opþiunii Gol, în secþiune se pot introduce goluri de formã: cerc,
dreptunghi, poligon. în acest caz momentul de inerþie torsional nu este
determinat.
Punct de tensiune Se pot defini puncte de tensiune similar cu cele de la secþiuni cu pereþi subþiri.
ªtergere Ca ºi în cazul secþiunilor cu pereþi subþiri.

Element Se ºterg elementele selectate.
Punct de tensiune Se ºterg punctele de tensiune selectate.
F Punctul de tensiune din centrul de greutate al secþiunii nu se poate ºterge.
Setãri Se poate regla grilajul ºi pasul cursorului.
Calcule Programul determinã urmãtoarele caracteristici geometrice:
Ax aria secþiunii dupã axa x

Ix momentul de inerþie torsional dupã axa x
Iy momentul de inerþie dupã axa y
Iz momentul de inerþie dupã axa z
Iyz momentul de inerþie centrifugal
Hy () dimensiunea maximã a secþiunii pe direcþia localã y
Hz () dimensiunea maximã a secþiunii pe direcþia localã y
yG () poziþia centrului de greutate al secþiunii pe direcþia localã y faþã de
colþul de jos din stânga al dreptunghiului în care se înscrie secþiunea
zG () poziþia centrului de greutate al secþiunii pe direcþia localã z faþã de
colþul de jos din stânga al dreptunghiului în care se înscrie secþiunea
I1 momentul de inerþie principal maxim
I2 momentul de inerþie principal minim
α direcþia momentului principal de inerþie I1 faþã de axa localã y
Relaþiile de calcul pentru arii ºi momente de inerþie sunt urmãtoarele:
Ax = ∑A x ,i Iy = ∑ (I y ,i + Ax ,i ⋅ z s2,i )
Iz = ∑ (I z ,i + Ax ,i ⋅ y s2,i )
I yz = ∑ (I yz , i + Ax ,i ⋅ y s ,i ⋅ z s ,i )
Profile cu pereþi subþiri Profile cu pereþi groºi
I x (torsiune ) = ∑ I x ,i + ∑ I xînchis
,i I x (torsiune ) = ∑ I x ,i
F Pentru poligoane concave sau profile cu goluri, programul nu determinã

momentul de inerþie torsional Ix. Aceastã valoare trebuie completatã
manual în tabel.
Momente de
inerþie principale
2
Iy + Iz  Iy − Iz 
I1 I1 = +   + I yz

2
2  2 
2
Iy + Iz  Iy − Iz 
I2 I2 = −   + I yz

2
2  2 
2 I yz
α tg ( 2α ) =
Iy − Iz
104 AxisVM 7.0
−90 o < α ≤ +90 o , faþã de axa localã y.
2.1.15. Ieºire
[Ctrl]+[Q] Pãrãsirea programului.
2.2. Meniul Editare
2.2.1. Înapoi (Undo)
[Ctrl]+[Z] lista
Readuce modelul la starea existentã dinaintea ultimei funcþii executate.

Numãrul paºilor înapoi se poate regla din meniul Setãri/Setãri de bazã
(maxim 99).
În meniu apar ºi momentele în care au fost fãcute operaþiile, se poate selecta
pasul pânã când se va reface modelul.
2.2.2. Din nou (Redo)

lista
[Shift]+[Ctrl]+[Z]
Readuce modelul la starea existentã dinaintea funcþiei Înapoi.
În meniu apar ºi momentele în care au fost fãcute operaþiile, se poate selecta
pasul pânã când se va reface modelul.
2.2.3. Selecteazã totul
Vezi detaliat…1.9.1. Selectare

[Ctrl]+[A]
2.2.4. Copiere
Copierea conþinutului ferestrei active în memoria temporarã.

[Ctrl ]+[C]
2.2.5. ªtergere
ªtergerea elementelor selectate. Dacã nu sunt selectate elemente apare bara de

[Delete] selecþie iar dupã selectarea obiectelor se deschide fereastra de dialog de
ºtergere.
2.2.6. Tabele
Vezi detaliat… 1.7. Tabele

F12
2.2.7. Editorul de breviar de calcul
Vezi detaliat … 1.8. Editorul de breviar de calcul

F10
2.2.8. Salvare imagine în biblioteca de imagine
Vezi detaliat … 1.8. Editorul de breviar de calcul

106 AxisVM 7.0
2.3. Meniul Opþiuni
2.3.1. Opþiuni de reprezentare
Simboluri
[Ctrl]+[Y] Vezi detaliat… 1.9.11. Opþiuni de reprezentare
Etichete
[Ctrl]+[L] Vezi detaliat… 1.9.11. Opþiuni de reprezentare
Selector
[Ctrl]+[D] Vezi detaliat… 1.9.11. Opþiuni de reprezentare
2.3.2. Setari
Vezi detaliat…1.9.12. Setãri

2.3.3. Managerul de folii
[F11]
În managerul de folii sunt afiºate toate foliile create în AxisVM ºi foliile

încãrcate DXF respectiv ArchiCAD. În model se poate încãrca un singur
fiºier ArchiCAD sau mai multe fiºiere DXF. Programul la pornirea cotãrii
automat creeazã o folie Cota dacã aceasta încã nu existã.
În structura foliilor din partea stângã a ferestrei de dialog se poate seta
denumirea foliilor. În câmpurile din dreapta se poate seta: culoarea, tipul de
linie, grosimea liniei, vizibilitatea ºi sensibilitatea pentru elementele foliei.
Dacã este selectatã denumirea unui fiºier DXF atunci se pot selecta
caracteristicile tuturor foliilor care aparþin fiºierului DXF. Proprietãþile foliilor
structurale AxisVM nu se pot modifica.
Prin apãsarea butonului Aplicã peste tot se poate seta proprietãþile (culoarea
foliei, Tipul liniei foliei, Grosimea liniei foliei) elementelor conform foliei
DXF.
Vizibilitatea ºi senzitivitatea foliilor ºi a fiºierelor DXF se poate seta cu
beculeþul sau cursorul afiºat în structura foliilor AxisVM.
Folie nouã La crearea foliei se poate seta denumirea, culoarea ºi grosimea liniei.
AxisVM
ªterge Se ºterg foliile sau fiºierele selectate.
ªtergere folii Se ºterg foliile AxisVM.

AxisVM
ªtergere folii Se ºterg foliile DXF.

DXF
ªtergere folii Se ºterg foliile AxisVM care nu conþin elemente.

AxisVM goale
108 AxisVM 7.0
ªtergere folii Se ºterg foliile DXF care nu conþin elemente.

DXF goale
2.3.4. Linii de ghidare
Linii de ghidare.
Vezi detaliat la... 1.9.5. Linii de ghidare
2.3.5. Standard
Pãrþile programului care depind de standarde funcþioneazã conform

standardului ales aici.
La schimbarea standardului de calcul, datoritã calculelor diferite ce intervin în
combinaþiile de dimensionare parametrii grupãrilor de încãrcãri se ºterg cu
excepþia factorilor de siguranþã. De asemenea se ºterg parametrii analizelor
seismice precum ºi ipotezele încãrcãrilor seismice.
Deoarece anumite caracteristici de materiale precum ºi parametrii de armare
sunt luate în funcþie de standard, se recomandã la schimbarea standardului de
calcul revizuirea ºi a acestor date.
2.3.6. Unitãþi de mãsurã
În aceastã fereastrã se pot alege unitãþile de mãsurã ºi formatul afiºãrii lor. În

partea dreaptã sunt afiºate unitãþile de mãsurã din categoria aleasã din partea
stângã a ferestrei de dialog.
Se poate opta pentru unitãþile de mãsurã din ºi derivatele acestora (ex. Forþã
[N, kN,…] lungime [m, cm,…]) sau anglo-saxone (ex. Forþã [pound] lungime
[feet, inch], etc.).
Setãrile individuale ale utilizatorului se pot salva cu nume pentru utilizãri
ulterioare. Din lista de selecþie alãturatã de unitãþile de mãsurã se poate alege
formatul ºi numãrul zecimalelor.
2.3.7. Gravitaþia
Se poate seta direcþia gravitaþiei. În mod implicit aceastã direcþie este setatã în
direcþia negativã a axei Z.
Direcþia gravitaþiei se poate seta în direcþiile conform sistemului global de
coordonate.
110 AxisVM 7.0
2.3.8. Preferinþe …
Siguranþa datelor
Lista fiºierelor La aceastã opþiune se poate regla numãrul fiºierelor afiºate la sfârºitul
recente meniului Fiºier precum ºi încãrcarea ultimului fiºier deschis.
Salvare Se poate seta salvarea modelului în intervale de 1-99 minute. Datele sunt
automatã salvate în fiºierul AUTOSAVE.TMP. Dacã în timpul rulãrii programului
apare o eroare ºi se blocheazã, la urmãtoarea pornire programul oferã
opþiunea de recuperare a ultimei salvãri.
Copie de Se poate opta pentru salvarea unei copii de siguranþã înainte de salvare.
siguranþã Aceastã copie se face numai cu datele de intrare.
Copie de siguranþã la salvare: înainte de salvare, programul face o copie a
fiºierului care se suprascrie. Numele fiºierului creat este numemodel.~AX.
Înapoi (Undo) Numãrul paºilor care se pot anula, se pot regla între 1-99. Dacã funcþia Înapoi
grupat este dezactivatã, obiectele geometrice realizate cu o singurã comandã
se pot reface linie cu linie.
Time-out de reþea În cazul utilizãrii unei chei de protecþie în reþea, dupã expirarea timpului setat
aici se întrerupe rularea programului AxisVM dacã între timp nu s-a
administrat cheia de protecþie în reþea.
Culori
Se poate selecta doar culoarea de fundal (negru, gri închis, gri deschis sau alb)
pentru fereastra de lucru a programului. Culorile elementelor (simboluri,
fonturi, elemente) din desene sunt ataºate culorilor de fundal.
112 AxisVM 7.0
Fonturi
Schimbare tip
caracter
Schimbare tip
caracter
Setarea tipului de caracter ºi a mãrimii acestuia cu care apar inscripþiile în

ferestrele de lucru ºi în ferestrele de informaþii.
Limba de
documentare
Selectarea limbii documentãrii pentru tabelele ºi desenele tipãrite. Se poate

alege între: românã, englezã, germanã sau maghiarã.
2.4. Afiºare
Nou
Vedere din faþã

[Ctrl]+[1]
Vedere de sus
[Ctrl]+[2]
Vedere lateralã
[Ctrl ]+[3]
Perspectivã
[Ctrl]+[4]
Setare
perspectivã...
Mãrire
Vezi detaliat…1.9.2. Mãrire, micºorare
[+], [Ctrl]+[+]
Micºorare
[-], [Ctrl] + [-]
Modelul întreg
[Ctrl]+[W]
114 AxisVM 7.0
Deplasare
Vezi detaliat... 3.8.9. Copiere
Rotire
Reluarea vederii
precedente
Reluarea vederii
urmãtoare
Reprezentare cu Vezi detaliat… 1.9.4. Modul de reprezentare
linii
Reprezentare cu Vezi detaliat… 1.9.4. Modul de reprezentare
suprafeþe
Reprezentare Vezi detaliat… 1.9.4. Modul de reprezentare
randatã
Reprezentare cu Dacã este activat, în timpul rotirii sau deplasãrii modelului modelul va fi
linii la deplasare reprezentat în linii.
2.5. Meniul Ferestre
2.5.1. Palete
ü Selectarea opþiunilor pentru vizualizarea paletelor de Info, Coordonate ºi

Culoare.
Vezi detaliat…1.11. Palete de informaþii
2.5.2. Împãrþire orizontalã
Fereastra activã
Fereastra inactivã
Împarte fereastra activã în douã ferestre orizontale. Pentru ferestrele astfel

create parametrii de vizualizare se pot seta separat. Activarea uneia din
ferestre se face prin clicare. Fereastra activã are ataºatã barele de defilare.
Fereastra activã se poate mãrii la mãrimea ferestrei programului sau se poate
reduce la mãrimea iniþialã cu butonul din colþul din dreapta sus a ferestrei.
116 AxisVM 7.0
2.5.3. Împãrþire verticalã
Împarte fereastra activã în douã ferestre verticale. Pentru ferestrele astfel

create parametrii de vizualizare se pot seta separat.
Fereastra activã se poate mãri la mãrimea ferestrei programului sau se poate
reduce la mãrimea iniþialã cu butonul din colþul din dreapta sus a ferestrei.
Posibilitatea împãrþirii în ferestre este avantajoasã la editarea geometriei
structurii, la vizualizarea rezultatelor ºi la documentare.
2.5.4. Închide
Închide fereastra activã.

2.6. Meniul Help
În Help sunt introduse informaþiile necesare pentru utilizarea programului. În

program funcþioneazã ºi un help contextual care se poate activa cu tasta F1,
când apare helpul referitor la fereastra de dialog activatã.
2.6.1. Conþinutul Help-ului
Conþinutul Help-ului.
2.6.2. Indexul Help-ului
Indexul Help-ului
2.6.3. Utilizare Help
Utilizare Help
2.6.4. AxisVM Home Page
Porneºte programul de cãutare setat ºi orienteazã utilizatorul pe pagina de

Internet www.consoft.ro.. Pe aceastã paginã se aflã ultimele noutãþi despre
acest pachet de program, respectiv se pot descãrca pachete care îmbunãtãþesc
programul. ªi de aici se poate accesa echipa care asigurã support tehnic
pentru utilizatori.
2.6.5. AxisVM Update
Se face legatura prin Internet cu programul de navigare implicit cu pagina

www.axisvm.hu de unde se poate descãrca ultima revizie a programului.
118 AxisVM 7.0
2.6.6. Despre program …
Detalii despre versiunea, configuraþia, respectiv despre numãrul de ordine al

cheii de protecþie ºi despre eventualele limitãri în timp ale programului.
2.7. Bara cu instrumentele standard
2.7.1. Nou
Vezi detaliat …2.1.1. Nou
2.7.2. Deschide
Vezi detaliat …2.1.2. Deschide

[Ctrl] + [O]
2.7.3. Salveazã
Vezi detaliat …2.1.3. Salvare

[Ctrl] + [S]
2.7.4. Înapoi
Vezi detaliat …2.2.1. Înapoi (Undo)

[Ctrl] + [O]
2.7.5. Din nou
Vezi detaliat …2.2.2. Din nou (Redo)
[Shift]+[Ctrl]+[Z]
2.7.6. Redesenare
Redeseneazã desenul.
[Ctrl] + [R]
2.7.7. Managerul de folii
Vezi detaliat... 2.3.3. Managerul de folii

[F11]
2.7.8. Imprimare
Vezi detaliat …2.1.9. Imprimare

[Ctrl]+[P]
120 AxisVM 7.0
2.7.9. Cãutare în tabel
Vezi detaliat …2.1.12. Biblioteca de materiale
2.7.10. Editorul de breviar de calcul
Vezi detaliat...1.8. Editorul de breviar de calcul
2.7.11. Salvarea imaginilor
Vezi detaliat...1.8. Editorul de breviar de calcul

3. Introducerea datelor
3.1. Geometria
Cu editorul geometric se editeazã vizual geometria structurii ºi se modificã în
caz de nevoie. În cadrul acestei etape se introduce schema geometricã a
structurii cu ajutorul cãreia se definesc elementele finite. Schema este
alcãtuitã din noduri ºi linii.
În cazul plãcilor, ºaibelor ºi învelitoarelor reþeaua elementelor finite

reprezintã o reþea continuã triunghiularã sau patrulaterã în planul median al
acestor elemente.
Reþea triunghiularã generat automat. Reþea patrulaterã generatã prin

editare.
În cazul structurilor alcãtuite din bare, liniile definesc axele barelor iar
nodurile conectarea acestora.
122 AxisVM 7.0
3.2. Suprafaþa de lucru
La pornirea programului este activatã automat interfaþa de editare geometricã.

Interfaþa este un sistem de coordonate tridimensional care apare pe ecran ca ºi
o vedere sau o perspectivã. În cazul unui model nou, afiºeazã vederea X-Z iar
la un model existent, vederea ultimã. La partea superioarã a interfeþei de lucru
se gãseºte bara cu instrumentele de editare a geometriei. Cu ajutorul acestor
instrumente se editeazã geometria modelului.
Vezi detaliat …3.8. Instrumente în editorul geometric.
Parametrii de reprezentare ºi vizualizare a modelului se pot regla cu
instrumentele de la bara cu instrumentele comune de pe partea stângã a
ecranului. Vezi detaliat …1.9. Bara cu instrumentele comune.
3.2.1. Împãrþirea ecranului în ferestre
La structuri complexe, în timpul lucrului este necesarã vizualizarea

structurilor din mai multe vederi. Pentru a mãri productivitatea, programul dã
posibilitatea vizualizãrii structurii din mai multe vederi în acelaºi timp.
Aceastã funcþie se poate accesa din Bara de meniu/Ferestre ºi oferã
urmãtoarele posibilitãþi:
Împãrþire Fereastra activã este împãrþitã în douã ferestre egale ºi paralele pe orizontalã
orizontalã în aºa fel încât fereastra de sus rãmâne activã.
Vezi detaliat… 2.5.2. Împãrþire orizontalã
Împãrþire Fereastra activã este împãrþitã în douã ferestre egale ºi paralele pe verticalã în
verticalã aºa fel încât fereastra din stânga rãmâne activã.
Vezi detaliat… 2.5.3. Împãrþire verticalã
Închide Are ca efect închiderea ferestrei active.

Fereastra activã va fi cea pe care s-a clicat ultima datã, iar funcþiile de
vizualizare se referã tot la aceastã fereastrã. În ferestrele rezultate din
împãrþiri se pot seta vederi dupã preferinþã, iar rezultatul editãrii structurii
apare imediat în toate ferestrele.
În orice fereastrã se pot utiliza toate comenzile de editare geometricã. Orice

funcþie se poate lansa ºi termina în orice fereastrã.
Observaþie:
În timpul execuþiei funcþiilor se poate schimba vederea în fereastra activã.
În perspectivã anumite funcþii nu se pot activa, iar altele funcþioneazã parþial.
3.3. Sisteme de coordonate

Toate punctele (nodurile) modelului sunt caracterizate prin trei coordonate
(X, Y, Z). La definirea elementelor finite se pot utiliza sisteme de coordonate
ale elementelor finite sau definite prin referinþe, sisteme de coordonate
relative.
Pentru uºurarea introducerii geometriei structurii se pot utiliza sisteme de
coordonate cilindrice ºi sferice.
Vezi detaliat … 3.3.2. Sisteme de coordonate cilindrice ºi sferice
3.3.1. Sistemul de coordonate cartezian
Implicit, programul utilizeazã un sistem de coordonate cartezian, în care se

pot defini geometria structurii ºi alte caracteristici. Vederile pentru
vizualizarea modelului se definesc în acest sistem de coordonate. Poziþia ºi
direcþia axelor sunt reprezentate pe ecran.
124 AxisVM 7.0
La un model nou, pe ecran se afiºeazã vederea X-Z. Originea sistemului de

coordonate este marcatã cu o cruce albastrã în partea stânga jos a ecranului.
Programul AxisVM lucreazã cu douã origini. Originea globalã marcheazã
originea caroiajului ºi este fixã. Coordonatele faþã de aceastã origine se pot
citi în fereastra de coordonate când butonul „delta” este decuplat.
Poziþia actualã a originii relative este marcatã cu crucea albastrã. În timpul
editãrii modelului originea relativã se poate muta cu [Alt]+ [Shift] sau [Insert]
în poziþia cursorului, care va deveni originea nouã. Cu ajutorul originii
relative se pot determina distanþe sau la definirea elementelor noi putem
folosi coordonate locale. În cazul folosirii direcþiilor blocate se pot utiliza
origini arbitrare. La realizarea elementelor noi originea relativã se mutã în
poziþia actualã. Dacã ambele butoane „delta” sunt decuplate, poziþia coincide
cu originea globalã ca ºi la iniþializarea programului.
Observaþie:
Dacã vederile X-Y sau Y-Z sunt în planul ecranului axa a treia (Z
respectiv X) “iese” din ecran; dacã vederea X-Z este în planul
ecranului, axa Y “intrã” în ecran.
Axele globale sunt notate cu majuscule, iar cele locale cu minuscule.
Vezi detaliat… 3.9.3. Referinþe
3.3.2. Sisteme de coordonate speciale (cilindric ºi sferic)
În cazul unor tipuri de modele este în ajutorul utilizatorului dacã geometria se

poate edita nu numai în sistemele ortogonale (X, Y, Z). Pentru aceste cazuri,
în program s-au introdus sistemele de coordonate cilindrice ºi sferice. Din
cele douã sisteme numai unul poate sã fie activ concomitent cu sistemul de
coordonate carteziene. Comutarea lor se face la opþiunea Coordonate
Speciale din meniul Opþiuni/Setãri/Editare.
La activarea sistemului de coordonate cilindrice în paleta de coordonate apar

cei trei parametri care descriu poziþia punctului în spaþiu în acest sistem. Axa
sistemului de coordonate este perpendicularã pe planul imaginii ºi trece prin
originea relativã a sistemului. Coordonatele unui punct P sunt precizate prin
raza „r” a cilindrului pe care se aflã punctul, înãlþimea „h”a acestuia faþã de
planul imaginii, pozitivã în sensul axei de coordonate perpendicularã pe plan
(vezi obs. de la 3.3.1) ºi unghiul „a”mãsurat în sens trigonometric de la axa
cartezianã orizontalã a planului pânã la dreapta din plane care trec prin
origine ºi proiecþia punctului P.
În cazul sistemului de coordonate sferice, „R” este distanþa punctului de la
originea sistemului de coordonate, „a” mãsurat în sens trigonometric de la
axa cartezianã orizontalã la dreapta care trece prin origine ºi proiecþia în plan
a punctului P, iar „b” unghi mãsurat în sens trigonometric de la dreapta care
trece prin origine ºi proiecþia punctului P în planul imaginii ºi dreapta care
trece prin origine ºi punctul P.
Sistemul de coordonate cilindrice Sistemul de coordonate sferice
3.4. Paleta de coordonate
În paleta de coordonate sunt date informaþiile referitoare la poziþia cursorului

în sistemul de coordonate global sau local. În coloana din stânga a ferestrei
sunt afiºate coordonatele carteziene ale cursorului, iar în cea din dreapta
coordonatele în sistemul ajutãtor de coordonate. Lângã valorile coordonatelor
se aflã comutatorul „delta” cu care se poate trece la afiºarea coordonatelor în
raport cu originea relativã. Activarea funcþiei este marcatã cu apariþia literei
„d” lângã coordonate (activarea comutatorului cu litera „d”).
Cu tasta [Alt] + litera coordonatei [X], [Y], [Z], [L], [R], [A], [B], [H], se poate fixa
valoarea coordonatei care apare în chenar negru. Dezactivarea funcþiei se face
tot cu aceste combinaþii de taste.
Observaþii:
Activarea comutatorului „delta” are efect asupra funcþionãrii unghiurilor

fixate. Vezi detaliat … 3.7.4. Unghiuri fixate
126 AxisVM 7.0
Valorile pozitive ale unghiului α:
3.5. Caroiajul ecranului de lucru (grid)

În timpul lucrului în vederi se poate vizualiza un caroiaj (grid) care ajutã la
editarea structurii. Acest caroiaj poate sã fie:
caroiaj format din linii de culoare gri ºi axe de culoare galbenã;
caroiaj format din puncte de culoare gri ºi axe de culoare galbenã.
Densitatea caroiajului se poate seta separat pentru cele trei direcþii din
Opþiuni/Setãri/Editare/Grid&Cursor. Tot în aceastã fereastrã se poate
activa sau dezactiva afiºarea caroiajului.
Observaþie:
Setând densitatea caroiajului la pasul cursorului se obþine o reþea de puncte la
care definirea nodurilor se poate face numai în punctele de intersecþie a
liniilor de caroiaj care oferã o editare modularã a geometriei structurii.
3.6. Pasul cursorului

Cu aceastã funcþie se
poate activa o reþea de
puncte imaginare care dã
posibilitatea de deplasare
a cursorului numai în
aceste puncte. Pasul
cursorului poate sã fie
diferit pentru cele trei
direcþii ortogonale ºi se
poate regla în meniul
Opþiuni/Setãri/Editare/
Grid&Cursor/Pasul
cursorului.
În câmpul Ctrl x se poate seta un multiplicator cu care, în timpul editãrii, se

poate micºora sau mãrii pasul cursorului.
Activarea în timpul editãrii se face cu tasta [Ctrl].
Pasul cursorului este dezactivat dacã acesta se aflã pe o linie. În acest caz
cursorul se deplaseazã pe linie.
La utilizarea direcþiilor blocate, pasul cursorului se subînþelege în direcþia
blocatã, deci cursorul se va deplasa în direcþia respectivã cu pasul definit ca
primul din valorile (∆X, ∆Y, ∆Z).
Vezi detaliat …3.7.4. Unghiuri fixate
3.7. Instrumente ajutãtoare de editare

Cu aceste elemente putem uºura editarea structurii.
3.7.1. Aura cursorului
Aceastã funcþie ajutã la aºezarea exactã a

cursorului pe elementele sau pe punctele
caracteristice ale elementelor de pe ecran.
Punctele ºi liniile de la o anumitã distanþã “atrag” asupra lor cursorul.
Distanta în care are efect aceastã funcþie se poate regla în fereastra
Setãri/Editare/Aura cursorului. Forma cursorului aratã elementul identificat
de program în poziþia respectivã. Aceste elemente pot fi:
Nod
Punct median
Reazem
Încarcare concentrata
pe domeniu
Linie
Suprafaþã
Intersecþie
Perpendicular
Linie de ghidare
128 AxisVM 7.0
Domeniu
Cotã, linie de cotã
Fereastra de text,
fereastra de rezultate
Dacã într-o poziþie a cursorului programul gãseºte mai multe elemente

suprapuse, identificarea lor se face dupã prioritatea de mai sus ºi numãrul de
ordine cel mai mic.
Simbolurile de mai sus sunt dublate dacã intr-o poziþie sunt mai multe
elemente identice suprapuse.
Observaþie:
În fereastra de coordonate se afiºeazã care din elementele suprapuse sunt
identificate de cursor (ex. noduri).
3.7.2. Introducerea coordonatelor de la tastaturã
În timpul editãrii unui model, coordonatele nodurilor se pot defini

introducându-le direct în fereastra de coordonate, în câmpurile coordonatelor.
Câmpurile se pot completa în douã moduri:
– se tasteazã litera coordonatei ºi se introduce valoarea;
– clicând cu mausul în câmpul respectiv ºi introducând valoarea coordonatei.
Valorile astfel introduse cu comutatorul „delta” cuplat reprezintã coordonata
localã, iar cu comutatorul decuplat coordonata globalã. La introducerea mai
multor coordonate contradictorii programul considerã ultima valoare
introdusã.
Observaþii:
Dintr-un punct existent se poate mãsura o distanþã datã într-o direcþie datã,
dacã originea localã se fixeazã în punctul deja existent, în cãsuþa coordonatei
“d” a[o] se introduce unghiul, iar în cãsuþa coordonatei “d” r[m] se introduce
distanþa pentru direcþia respectivã.
În timpul editãrii, poziþia originii locale se poate schimba arbitrar, punctele
unei linii putând fi definite de la douã puncte diferite.
3.7.3. Mãsurarea distanþelor
Distanþa dintre punctele existente se poate afla dacã comutatorul „delta” este
activat, fixând originea pe unul dintre puncte ºi deplasând cursorul pe punctul
celãlalt. Valoarea distanþei se poate citi în cãsuþa dL.
3.7.4. Unghiuri fixate
În timpul editãrii ºi în timpul folosirii funcþiilor de editare prin apãsarea tastei

[Shift] direcþia de deplasare a cursorului se poate fixa. Utilizarea direcþiilor
fixate se bazeazã pe douã valori unghiulare:
Unghi ∆α
Unghi unic
∆α, valoarea implicitã 15°

Þinând apãsatã tasta [Shift], cursorul se deplaseazã numai pe dreapta cu
direcþia n*∆α, unde valoarea cea mai apropiatã a lui n depinde de poziþia
cursorului
α unic
Þinând apãsatã tasta [Shift], cursorul se deplaseazã numai pe direcþia dreptei
care trece prin originea localã cu unghiul α sau α+n*90°.
La utilizarea unghiurilor ∆α sau α, originea folositã pentru fixarea direcþiilor
poate sã fie originea globalã cu butoanele „delta” decuplate sau originea
localã cu un buton „delta” cuplat în fereastra de coordonate.
130 AxisVM 7.0
n·∆α
Unghi α+90°
α unic
Observaþie:
În perspectivã direcþiile fixate la unghiurile α ºi ∆α nu se pot utiliza.
Fixarea direcþiilor de deplasare a cursorului se mai poate face în felul

urmãtor:
Dacã cursorul este deasupra unei linii, la apãsarea tastei [Shift], aceasta se
poate deplasa numai pe direcþia definitã pe dreaptã. Aceastã funcþie se poate
utiliza ºi în perspectivã.
Direcþie fixatã
Dacã cursorul este aºezat pe un punct al ecranului apãsând tasta [Shift], acesta
se deplaseazã numai pe dreapta ce uneºte originea relativã cu punctul
respectiv. Aceastã funcþie se poate utiliza ºi în perspectivã.
Intersecþie
Nod
Perpendicular
Punct
median
3.7.5. Fixarea coordonatei
Cu aceastã funcþie se poate fixa orice Alt + X

coordonatã din fereastra de X fixat
coordonate, în aºa fel încât la
deplasarea cursorului valoarea
acesteia nu se schimbã. Activarea sau
dezactivarea acestei funcþii se face cu
apãsarea concomitentã a tastelor [Alt]
ºi a literei coordonatei.
Alt + A
Unghi fixat
3.7.6. Intersectare automatã
Dacã funcþia intersectare automatã este activatã, atunci la crearea noilor

elemente ale reþelei în punctele de intersecþie ale liniilor se genereazã noduri
care împart liniile respective.
Activarea sau dezactivarea funcþiei se face din meniul
Opþiuni/Setãri/Editare/Automat/Intersectare.
132 AxisVM 7.0
Elementele definite ca suprafaþã se împart în elemente de suprafaþã. Dacã sunt

intersectate elemente care au ataºate elemente finite, acestea sunt împãrþite în
elemente finite având proprietãþile ºi încãrcãrile elementului iniþial.
3.8. Instrumente în editorul geometric
Cu ajutorul acestor instrumente se pot defini elemente noi de reþea sau se pot
modifica cele deja existente. Aici se gãsesc funcþiile necesare pentru copierea,
multiplicarea, deplasarea ºi scalarea elementelor. Cu ajutorul lor se poate
împãrþi sau verifica reþeaua existentã.
Observaþie:
Dacã la crearea noilor elemente este activatã funcþia Modificare detaliu
(Opþiuni/Setãri/Editare/Automat/Utilizare detaliu), detaliile activate se
completeazã automat cu noile elemente create.
3.8.1. Nod
Cu aceastã funcþie se poate defini nodul, elementul de bazã al reþelei de

elemente finite.
Definirea unui nod se poate face în modurile urmãtoare:
1. clicând cu butonul stâng al mausului în poziþia actualã a cursorului;
2. se introduc valorile coordonatelor punctului în paleta de coordonate
3. se introduc valorile coordonatelor punctului direct în tabel (vezi 3.7.2).
Noul nod se poate defini ºi pe o linie deja existentã. Dacã funcþia intersectare
automatã este activatã, clicând pe o linie se defineºte noul nod care împarte
linia. Dacã nu este activatã funcþia intersectare automatã se defineºte un nod
independent. Nodul nou definit pe conturul sau în interiorul elementului de
suprafaþã, împarte pe aceastã suprafaþã în elemente de suprafaþã noi. Din
utilizarea funcþiei pe elementele finite deja existente rezultã elemente finite
care moºtenesc proprietãþile ºi încãrcãrile elementului finit iniþial.
Observaþie:
În perspectivã nodul nou se poate defini numai prin introducerea
coordonatelor, sau pe un element deja existent.
La verificarea reþelei, programul uneºte punctele care sunt mai apropiate decât
precizia de editare.
3.8.2. Linia
Cu aceastã funcþie se poate crea linia care serveºte la definirea axei barelor,
corpurilor rigide sau conturului elementelor plane.
Apãsând tasta dreapta a mausului deasupra butonului funcþiei se poate alege
din urmãtoarele posibilitãþi:
Linie Definirea unei linii prin douã puncte. Punctele de la capãtul liniei se pot defini
cu ajutorul cursorului sau prin fereastra de coordonate, introducând
coordonatele respective. În perspectivã, funcþia se poate utiliza numai între
puncte existente.
Poligon Se poate desena un lanþ din linii în

aºa fel încât ultimul punct al fiecãrei
linii este automat primul punct pentru
linia urmãtoare.
Desenarea poligonului se poate
întrerupe în urmãtoarele moduri:
1. la apãsarea tastei [Esc] se întrerupe desenarea poligonului la linia curentã;

2. la apãsarea tastei [Esc] de douã ori se pãrãseºte funcþia de desenare a
poligonului;
3. 8 tasta dreaptã meniu rapid/Renunþã;
4. cu clicare repetatã pe ultimul punct al poligonului.
În perspectivã, funcþia se poate utiliza numai între punctele deja existente.
134 AxisVM 7.0
Dreptunghi Prin definirea vârfurilor opuse (pe diagonalã) se deseneazã un dreptunghi

având laturile paralele cu axele sistemului de coordonate. Dupã definirea
primului vârf, funcþia se poate întrerupe cu tasta [Esc]. Funcþia nu se poate
utiliza în perspectivã.
Dreptunghi rotit Prin definirea a douã laturi se deseneazã un dreptunghi rotit arbitrar.
Dupã definirea primului vârf, funcþia se poate întrerupe cu tasta [Esc]. Funcþia
nu se poate utiliza în perspectivã.
În perspectivã funcþia se poate utiliza numai între punctele deja existente.
Observaþie:
Dacã intersectarea automatã este activatã, în punctele de intersecþie se
genereazã noduri, împãrþind liniile în douã.
Vezi detaliat…3.7.6. Intersectare automatã
3.8.3. Arc de cerc
Desenarea unui poligon pe conturul unui arc de cerc. Arcul de cerc, cercul
este împãrþit într-un numãr de segmente setat în Împãrþire arc. Cu butonul
[Esc] poate fi întreruptã funcþia.
Definirea Arcului de cerc cu ajutorul punctului central, razei ºi unghiului

central. Funcþia se poate utiliza ºi în perspectivã.
Centru Poligon cu 21 de segmente
Definirea Arcului de cerc prin trei puncte. Aceastã funcþie poate fi utilizatã ºi
în perspectivã.
Punctul 2. Arc
Punctul 3.
Poligon cu 21
de segmente
Punctul 1.
3.8.4. Divizare orizontalã
Funcþia defineºte o linie de împãrþire orizontalã paralelã cu planul ecranului,

într-un plan definit cu coordonata de adâncime care trece prin poziþia actualã
a cursorului. În punctele de intersecþie gãsite în planul respectiv, programul
genereazã noduri noi. Dacã funcþia este folositã pe elemente deja definite,
rezultã elemente finite care moºtenesc proprietãþile elementelor iniþiale.
136 AxisVM 7.0
În perspectivã funcþia nu se poate folosi.

Observaþie:
Datoritã faptului cã funcþia se poate folosi numai în planurile (X-Z, X-Y, Z-
Y) parelele cu planul ecranului, înainte de folosirea pe elemente care nu sunt
paralele cu acest plan, acestea trebuie rotite într-un plan paralel cu ecranul iar,
dupã împãrþire, aduse înapoi în poziþia iniþialã.
Rotirea elementelor existente Vezi detaliat…3.8.10. Rotire
3.8.5. Divizare verticalã
Funcþia defineºte o linie de împãrþire verticalã paralelã cu planul ecranului

într-un plan definit cu coordonata de adâncime care trece prin poziþia actualã
a cursorului. În punctele de intersecþie gãsite în planul respectiv, programul
genereazã noduri noi. Dacã funcþia este folositã pe elemente finite deja
definite, rezultã elemente finite care moºtenesc proprietãþile elementelor
iniþiale.
În perspectivã funcþia nu se poate folosi.
Observaþie:
Datoritã faptului cã funcþia se poate folosi numai în planurile (X-Z, X-Y,
Z-Y) parelele cu planul ecranului, înainte de folosirea pe elementele care nu
sunt paralele cu acest plan, acestea trebuie rotite într-un plan paralel cu
ecranul iar dupã împãrþire, aduse înapoi în poziþia iniþialã.

Rotirea elementelor existente Vezi detaliat…3.8.10. Rotire
3.8.6. Împãrþire în patrulatere, împãrþire în triunghiuri
Generarea reþelei patrulater, triunghi sau mixt. Se poate folosi la generarea

reþelelor de elemente finite pentru structuri alcãtuite din elemente plane.
Îndesire Între patru puncte arbitrare în spaþiu

dreptunghiularã I. genereazã o reþea liniarã alcãtuitã din
patrulatere. Dacã între douã puncte din cele
patru deja existã o linie, aceasta este
împãrþitã conform împãrþirii reþelei. În
fereastra funcþiei se poate regla separat
împãrþirea în fiecare direcþie.
$ În timpul desenãrii, programul reprezintã reþeaua cu linie întreruptã roºie dacã

cursorul este într-o poziþie în care reþeaua nu se poate genera (ex. dreptunghi
concav). Programul vizualizeazã reþeaua cu linie întreruptã gri dacã cursorul
este într-o poziþie în care se poate genera o reþea care conþine elemente
deformate.
Programul considerã ca element deformat dreptunghiul care are unghiul
interior mai mic de 30° sau mai mare de 150°.
Îndesire Modul de funcþionare al acestei funcþii este

dreptunghiularã II. asemãnãtor cu „Împãrþire în patrulatere I”,
dar se genereazã ºi diagonala acestora,
obþinându-se o reþea alcãtuitã din
triunghiuri. Pentru a obþine o reþea cât mai
optimã, se genereazã diagonala mai scurtã
a patrulaterelor.
$ În timpul desenãrii, programul vizualizeazã reþeaua cu linie întreruptã roºie

dacã cursorul este într-o poziþie în care reþeaua nu se poate genera (ex.
patrulater concav). Programul vizualizeazã reþeaua cu linie întreruptã gri dacã
cursorul este într-o poziþie în care se poate genera o reþea dar aceasta conþine
elemente deformate.
138 AxisVM 7.0
Programul considerã ca element deformat triunghiul care are unghiul interior

mai mic de 15° sau mai mare de 165°.
Îndesire Între trei puncte arbitrare în spaþiu se

triunghiularã I. genereazã o reþea din patrulatere care pe
prima laturã desenatã conþine ºi triunghiuri.
Dacã între douã puncte din cele trei deja
existã o linie, aceasta este împãrþitã conform
împãrþirii reþelei. În fereastra funcþiei se
poate regla separat împãrþirea laturilor.
În timpul desenãrii, programul reprezintã reþeaua cu linie întreruptã roºie dacã

cursorul este într-o poziþie în care reþeaua nu se poate genera. Programul
reprezintã reþeaua cu linie întreruptã gri dacã cursorul este într-o poziþie în
care se poate genera o reþea, dar aceasta conþine elemente deformate.
Programul considerã ca element deformat patrulaterul care are unghiul
interior mai mic de 30° sau mai mare de 150°.
Îndesire Modul de funcþionare al acestei funcþii este

triunghiularã II. asemãnãtor cu „Împãrþire în triunghi I”, dar
se genereazã ºi diagonala dreptunghiurilor ºi
se obþine o reþea alcãtuitã numai din
triunghiuri. Diagonalele generate sunt
paralele cu prima laturã desenatã a
triunghiului.
$ În timpul desenãrii, programul reprezintã reþeaua cu linie întreruptã roºie dacã

cursorul este într-o poziþie în care reþeaua nu se poate genera. Programul
reprezintã reþeaua cu linie întreruptã gri dacã cursorul este într-o poziþie în
care se poate genera o reþea dar aceasta conþine elemente deformate.

3.8.7. Divizare linie
Aceastã funcþie împarte o linie ºi genereazã noduri noi pe aceasta. Linia este
împãrþitã automat în douã sau mai multe segmente. În fereastra funcþiei se pot
alege urmãtoarele opþiuni:
Dupã raport:
linia este împãrþitã în douã ºi se precizeazã
raportul de împãrþire a lungimii liniei;
Dupã lungime:
linia este împãrþitã în douã ºi se precizeazã
distanþa de la punctul i pânã la punctul de
împãrþire.
140 AxisVM 7.0
Uniform:
linia este împãrþitã în n pãrþi egale
Iniþial Dupã
Dacã funcþia este aplicatã pe linii la care au fost deja ataºate elemente finite,
acestea vor moºteni proprietãþile ºi încãrcãrile elementului finit vechi.
Observaþii:
Elementul finit plan îºi pierde caracteristicile dacã una din liniile
delimitatoare este împãrþitã.
Elementele se pot selecta ºi înainte de executarea funcþiei.
3.8.8. Intersecþie
Dacã în timpul editãrii geometriei funcþia de intersectare automatã nu a fost

activatã, cu aceastã funcþie se pot genera nodurile la intersecþia liniilor.
În intersecþia liniilor selectate, programul genereazã noduri ºi împarte liniile
în raport cu punctele de intersecþie. Dacã funcþia este aplicatã pe linii la care
au fost deja ataºate elemente finite, acestea vor moºteni proprietãþile ºi
încãrcãrile elementului finit vechi. Se poate aplica numai pe elemente liniare.
Observaþie:
Elementele se pot selecta ºi înainte de executarea funcþiei.
3.8.9. Copiere
Copiere prin translatarea

elementelor în direcþia
unui vector dat.
Se genereazã „N” copii ale

Cu increment elementelor selectate, la
distanþe date de vectorul
de translatare.
Cu împãrþire Se genereazã „N” copii la distanþe egale ale elementelor selectate în vectorul
de translatare.
Cu distanþã: Genereazã copii la distanþa definitã cu parametrul „d” în direcþia vectorului de
translatare. Numãrul copiilor este egal cu numãrul ce rezultã din împãrþirea
vectorului de translatare ºi a distanþei „d”, rotunjit la partea întreagã.
Cu multiplicare Genereazã un numãr arbitrar de copii ale elementelor selectate în aºa fel încât
sfârºitul unui vector de translatare este începutul noului vector translatare.
Deplasare Elementele selectate sunt mutate prin translaþie la distanþa ºi direcþia definitã
de vectorul de deplasare.
Noduri conectate
Se leagã cu linie nodul cu imaginea lui copiatã, se poate alege din
urmãtoarele opþiuni:
Nu sunt Programul nu uneºte noduri.

142 AxisVM 7.0
Dublu selectate Þinând apãsatã tasta [Alt] ºi clicând pe nod încã o datã, acesta se selecteazã
dublu.
La copiere, aceste noduri sunt legate de copiile lor.
Toate Toate nodurile selectate sunt legate cu linii de copiile lor.

Copiere elemente La selectarea opþiunii, se copiazã elementele finite ataºate geometriei.
Elementele finite care rezultã moºtenesc proprietãþile elementelor finite
iniþiale.
Copiere încãrcãri La selectarea opþiunii, se copiazã încãrcãrile definite pe elemente finite.
Elementele finite care rezultã moºtenesc încãrcãrile elementelor finite iniþiale.
Copiere cote Cotele ºi liniile de cote se copiazã împreunã cu noduri numai dacã acestea
sunt selectate. Dacã opþiunea nu este selectatã cotele nu se copiazã.
O operaþie de translatare se poate efectua în felul urmãtor:

1. se dã un clic pe butonul Translaþie
2. se selecteazã elementele de translatat
3. se dã un clic pe butonul OK
4. în fereastra funcþiei de copiere se introduc parametrii necesari
5. OK.
6. se dã punctul iniþial ºi final al vectorului de deplasare.
Operaþiile de mai sus se pot efectua ºi în ordinea 2-3-1-4-5-6.
Observaþie:
Dacã o parte a structurii se repetã de mai multe ori, se recomandã definirea
acesteia inclusiv cu elemente ºi încãrcãri, pentru a se copia toate elementele.
La utilizarea funcþiei de copiere, vectorul de translatare se poate da folosind
nodurile ºi liniile deja existente.
3.8.10. Rotire
Rotirea ºi multiplicarea elementelor în raport cu o axã. Rotirea se poate

efectua în jurul axei care trece prin centrul de rotaþie ºi este totdeauna
perpendicularã pe planul ecranului. Unghiul de rotire este dat de unghiurile
dreptelor care se definesc prin centrul de rotaþie ºi punctul de început ºi final
al rotaþiei.
În fereastra aplicaþiei se pot alege urmãtoarele opþiuni:
Cu increment Se genereazã „N” copii ale

elementelor selectate, în
jurul axei de rotire, la
unghiul de rotire dat ºi cu
diferenþele de înãlþime h
date.
Cu împãrþire Se genereazã „N” copii ale

jurul axei de rotire, la
unghiul dat de raportul
unghiului de rotire ºi „N”
la diferenþele de înãlþime h
date.
Cu unghi dat Se genereazã copii la unghiuri definite cu parametrul „α” în direcþia rotirii.
Numãrul copiilor este egal cu numãrul ce rezultã din împãrþirea unghiului de
rotire ºi a unghiului „α” rotunjit la partea întreagã.
Cu multiplicare Se genereazã un numãr arbitrar de copii ale elementelor selectate în vederea
curentã în raport cu o singurã axã de rotaþie, cu direcþii ºi unghiuri de rotaþii
diferite pe copii.
Deplasare Elementele selectate se rotesc la unghiul de rotire dat cu diferenþa de înãlþime
h datã.
Noduri conectate Vezi detaliat... 3.8.8. Copiere
Copiere elemente, încãrcari ºi cote Vezi detaliat... 3.8.8. Copiere
În perspectivã rotirea se poate face numai în raport cu o axã perpendicularã pe
144 AxisVM 7.0
axa Z. În acest caz, centrul de rotaþie ºi punctele de început ºi final ale rotaþiei
pot sã fie numai puncte existente, iar unghiul de rotaþie se mãsoarã în
proiecþia în planul X-Y.
3.8.11. Oglindire
Copierea ºi deplasarea elementelor prin oglindire.
În fereastra funcþiei se pot

Prin copiere
Se genereazã copia
elementelor selectate în
raport cu un plan definit
de utilizator
Prin multiplicare Se genereazã un numãr

arbitrar de copii ale
planuri separate pentru
fiecare copie.
Elementele selectate sunt
Prin deplasare oglindite în raport cu un
plan definit de utilizator.

Copiere elemente, încãrcãri ºi cote Vezi detaliat... 3.8.8. Copiere
În perspectivã, oglindirea se poate face numai în planurile perpendiculare pe

planul X-Y. În acest caz, planul de oglindire se poate defini numai prin
punctele existente.
3.8.12. Scalare
Copierea ºi redimensionarea elementelor dupã un raport dat. Raportul de

scalare în raport cu axele (factorul de scalare) este dat de raportul
coordonatelor punctului vechi ºi al celui nou, în sistemul local de coordonate,
a cãrui origine este ºi centrul scalãrii. Coordonatele noului punct vor fi egale
cu coordonatele vechiului punct înmulþit cu factorii de scalare dupã cele trei
axe.
În fereastra funcþiei se pot
Cu increment Se genereazã „N” copii ale

elementelor selectate în
aºa fel încât locul
elementului n se obþine
prin înmulþirea coordona-
telor cu n ºi cu factorul de
scalare.
Cu împãrþire Se genereazã „N” copii ale elementelor selectate în aºa fel încât locul
elementului n se obþine prin înmulþirea coordonatelor cu factorul de scalare ºi
împãrþirea cu n.
Cu multiplicare Se genereazã un numãr arbitrar de copii ale elementelor selectate cu un singur
centru de scalare, având puncte de referinþã diferite pentru fiecare copie.
Rescalare Elementele selectate se scaleazã cu un factor de scalare dat.

Copiere elemente, încãrcãri ºi cote Vezi detaliat... 3.8.8. Copiere
În perspectivã, centrul de scalare ºi punctul de referinþã, precum ºi noul loc al
acestuia se pot defini numai cu ajutorul punctelor deja existente.
146 AxisVM 7.0
3.8.13. Verificarea reþelei
Cu aceastã funcþie se pot

elimina din reþeaua
modelului sau din reþeaua
selectatã nodurile ºi liniile
duble.
Funcþia uneºte toate punctele care sunt mai apropiate decât parametrul definit
la Interval ºi liniile generate între aceste puncte. În centrul de greutate al
nodurilor unite, programul genereazã un nod nou iar nodurile vechi sunt
ºterse. În fereastra funcþiei se poate da valoarea intervalului de verificare. La
alegerea opþiunii Selectarea nodurilor ºi reþelelor independente programul
avertizeazã dacã modelul actual conþine puncte ºi pãrþi independente.
Observaþie:
În cazul în care o linie ºi un poligon sunt
suprapuse ºi punctele lor de început ºi
final sunt identice, eroarea nu este
eliminatã. În acest caz se poate utiliza
funcþia de intersectare, care intersecteazã
liniile care sunt suprapuse.
3.8.14. Suprafaþã
Cu aceastã funcþie se pot crea elementele necesare pentru definirea

elementelor finite de suprafaþã. În toate cazurile când se modeleazã suprafeþe
(învelitoare, placã, ºaibã), reþeaua trebuie formatã din patrulatere convexe ºi
triunghiuri. Funcþia cautã în reþeaua selectatã suprafeþele plane convexe
delimitate de trei sau patru linii. Trebuie selectate într-unul sau în mai mulþi
paºi toate liniile care fac parte din suprafaþa ce va fi modelatã. Elementele
finite plane se pot defini numai cu ajutorul elementelor definite ca suprafaþã.
Observaþie:
Programul considerã patrulaterele plane dacã distanþa de la al patrulea punct
pânã la planul definit de restul de trei puncte este mai micã decât valoarea
setatã δ [m] în meniul Opþiuni/Setãri/Editare/Toleranþa.
3.8.15. Modificare
Modificarea elementelor geometrice deja definite.

Modificarea poziþiei unei linii sau a unui nod se poate face în felul urmãtor:
1. Cursorul se poziþioneazã pe linie / nod.
2. În timp ce este apãsatã tasta stângã a mausului, se deplaseazã
linia/nodul.
3. Se deplaseazã linia/nodul în poziþia doritã sau se introduce noua
coordonatã în fereastra de coordonate, dupã care se apasã o tastã de
comandã.
F Dacã au fost selectate mai multe linii sau noduri, modificarea schimbã poziþia
tuturor liniilor sau nodurilor selectate.
Modificare rapidã: Clicând pe un nod se deschide editorul de tabel cu
Noduri, unde se poate modifica coordonata nodului. Dacã sunt selectate mai
multe noduri, clicând pe un nod dintre acestea se pot edita coordonatele
nodurilor selectate.
148 AxisVM 7.0
Trecerea nodurilor selectate în acelaºi plan se poate face în modul urmãtor:

1. Se clicheazã pe un nod selectat
2. Se selecteazã coloana coordonatelor corespunzãtoare
3. Din meniul Editare/Introducerea valorilor comune se introduce valoarea
doritã
3.8.16. ªtergere
[Delete] ªtergerea elementelor geometrice deja definite.

ªtergerea se poate face în felul urmãtor:
1. Se selecteazã elementele dorite a fi ºterse. În timpul selectãrii se poate
utiliza bara de selecþie.
2. Se apasã tasta Del.
3. În fereastra de dialog a funcþiei se aleg tipurile de date care se ºterg.
4. Cu butonul OK se închide fereastra.
F Geometrie
Dacã la elementele geometrice au fost ataºate elemente finite ºi încãrcãri se
ºterg elementele finite ºi încãrcãrile.
F Elemente
Dacã la elementele finite au fost ataºate ºi alte elemente (ex. reazem sau
nervurã la elemente de suprafaþã), reazemele sau încãrcãrile se ºterg de
asemenea.
Referinþã
Cu referinþele ºterse se ºterge definiþia elementelor finite ºi încãrcãrile la care
s-au folosit referinþele respective.
F Se ºterg numai elementele selectate din fereastra funcþiei de ºtergere.
3.9. Elemente
Definirea elementelor finite ºi caracteristicile acestora.

Pentru definirea elementelor finite sunt necesare urmãtoarele caracteristici:
Element finit Material Secþiune Referinþã Rigiditate Suprafaþã

Zãbrea • • o
Barã • • • o
Nervurã • • o
ªaibã • • •
Placã • • •
Învelitoare • • •
Reazem o •
Corp rigid
Arc o
Contact o
El. de legãturã o •
o: opþional
Cu aceste funcþii se pot defini diferite elemente finite.

În cursul definirii se dau caracteristicile specifice pentru fiecare element. În
continuare sunt prezentate funcþiile referitoare la aceste elemente finite.
150 AxisVM 7.0
3.9.1. Materiale
Definirea materialelor folosite în modelul structurii.

Datele se pot încãrca din baza de date a programului sau se pot preciza în
tabel. Dacã se ºterge un material definit anterior, se ºterg ºi elementele la care
s-a folosit acest material.
Încãrcare din Biblioteca de materiale conþine toate caracteristicile materialelor uzuale în
biblioteca de proiectarea structuralã curentã conform normativelor STAS, Eurocode, DIN
materiale ºi MSz. Materialele prezentate aici pot fi folosite la orice model.
Biblioteca conþine urmãtoarele caracteristici de material:
Tip material: [Oþel, Beton, Lemn, Aluminiu, etc.]

Standard Naþional
Standard de material
Denumire material
Culoare material
Culoare contur
Ex Modulul de elasticitate pentru direcþia x
Ey Modulul de elasticitate pentru direcþia y
ν Coeficientul Poisson
α Coeficientul de dilatare termicã
ρ Densitate
(Ey diferã de Ex numai în cazul materialelor anizotrope)
În cazul lemnului: ρ este densitatea pentru umiditatea de echilibru de 12%, E

este modulul de elasticitate pe direcþie longitudinalã fibrelor. Nu s-a luat în
considerare deformaþia din curgerea lentã a lemnului.
În cazul betonului: E este modulul de elasticitate pentru încãrcãri de scurtã

duratã.
fy Limitã de curgere
fu Rezistenþã la rupere
oþel
f y* Limitã la curgere (40mm < t < 100mm)
EC f u* Rezistenþã la rupere (40mm < t < 100mm)
fck Valoarea caracteristicã a rezistenþei la
beton compresiune
γc Factor de siguranþã
α Factor de reducere a rezistenþei la
compresiune
Φt Caracteristica deformaþiei în timp a
betonului
σH Rezistenþa admisibilã
oþel σ pH Rezistenþa la presiune pe gaurã
MSz Ry Rezistenþa la rupere

σ bH Rezistenþa admisibilã la compresiune
beton
σ tH Rezistenþa admisibilã la întindere
σb Rezistenþa admisibilã la compresiune

DIN beton
σ bZ Rezistenþa admisibilã la întindere
Rc Rezistenþa la curgere
oþel
R Rezistenþa de calcul
Rbc Rezistenþa la compresiune
STAS
Rbt Rezistenþa la întindere
beton φ Caracteristica deformaþiei în timp a

betonului
ε b1 Deformaþia specificã a betonului
εu Deformaþia specificã ultimã a betonului

152 AxisVM 7.0
Date noi În cazul definirii unui material

nou apare fereastra de dialog din
dreapta. Definind mai multe
materiale noi cu acelaºi nume,
acestea vor apãrea în tabel sub
numele nume_nrordine.
F Pentru elemente tip zãbrea, barã,

nervurã, placã, ºaibã, învelitoare
ºi reazem programul aplicã un
model de material liniar-elastic,
izotrop (conform legii lui Hooke),
iar pentru element de contact, arc
cu rezistenþã, zãbrea neliniarã ºi
reazem neliniar un model
neliniar-elastic.
Modelul de material neliniar este
luat în considerare numai în
cazul unui calcul neliniar.
Pentru elementele finite este necesar sã se defineascã urmãtoarele

caracteristici de materiale:
Elementul finit E ν α ρ
Zãbrea • • •
Barã • • •
Nervurã • • •
ªaibã • • • •
Placã • • • •
Învelitoare • • • •
Reazem
Corp rigid
Arc
Contact
Element de legãturã
3.9.2. Secþiuni
Definirea tipurilor de secþiune pentru bare, zãbrele ºi nervuri (secþiunile sunt

constante în lungul barelor).
Caracteristicile secþionale se pot încãrca din baza de date a secþiunilor sau se
pot completa direct în tabel. Caracteristicile secþionale se precizeazã în funcþie
de sistemul local de coordonate al barelor, zãbrelelor ºi nervurilor.
La fiecare secþiune nou definitã se dã un nume ºi se introduc urmãtoarele

caracteristici secþionale:
Nume
Procedura de Laminat, Tras la rece, Sudat, Alte
fabricare
Forma I, U, L, Þeavã, Cerc, Dreptunghiular, C, Z, S, J, T,
Închis, Unic
Ax [cm2] aria secþiunii

Ay [cm2] aria de forfecare în direcþia y (numai pentru elementele
tip nervurã)
Az [cm2] aria de forfecare în direcþia z (numai pentru elementele
tip nervurã)
Ix [cm4] Momentul de inerþie dupã axa localã x (torsiune)
Iy [cm4] Momentul de inerþie dupã axa localã y (încovoiere)
Iz [cm4] Momentul de inerþie dupã axa localã z (încovoiere)
Iyz [cm4] Momentul de inerþie centrifugal
Iω [cm4] Momentul de inerþie torsional pentru profile I necesare la
proiectarea structurilor metalice
Hy (*) [cm] Dimensiunea secþiunii dupã axa localã y (lãþime)
Hz (*) [cm] Dimensiunea secþiunii dupã axa localã z (înãlþime)
154 AxisVM 7.0
yG (*) Poziþia centrului de greutate dupã axa localã y, mãsuratã

faþã de colþul inferior stâng al dreptun-ghiului
circumscris secþiunii transversale
zG (*) [cm] Poziþia centrului de greutate dupã axa localã z, mãsuratã
faþã de colþul inferior stâng al dreptun-ghiului
circumscris secþiunii transversale
P.t. Puncte de calcul al tensiunilor
Trebuie introduse toate caracteristicile secþionale folosite de elemente. Dacã

din tabel se ºterge o secþiune, atunci se ºterg ºi elementele de barã, zãbrea ºi
nervurã care au fost definite cu aceastã secþiune. În locul elementelor ºterse
rãmân vizibile liniile reþelei.
Pentru elementele de nervurã dacã A y ≠ 0 sau A z ≠ 0 programul ia în

considerare ºi deformaþiile din forfecare. Ariile de forfecare sunt date de
relaþiile:
A A
unde: A y = x Az = x
ρy ρz
A S ′y2
ρz =
Iy2 ∫
( A)
k2
dA
ρ = coeficientul de formã al secþiunii
S’y = momentul static al secþiunii

care lunecã în raport cu axa y
Valorile coeficientului de formã ρ :

3.9.3. Referinþe
Definirea referinþelor pentru fixarea sistemelor locale de coordonate pentru

elementele finite.
Referinþele pot fi puncte, vectori, axe ºi planuri.
Poziþia elementelor finite în spaþiu, orientarea, precum ºi alte caracteristici
(caracteristici secþionale, solicitãri ºi direcþii de armare) sunt date în raport cu
sistemul local de coordonate.
La elementele de suprafaþã, momentele m x, m y, mxy, solicitãrile de ºaibã qxz,
qyz ºi n x, n y, n xy, iar la bare solicitãrile secþionale Nx, Qy, Qz, ºi momentele
încovoietoare Mx, My, Mz , sunt date în aceste sisteme locale de referinþã.
Sistemul local de coordonate al elementelor finite se poate defini cu ajutorul
referinþelor.
Modificare rapidã: Clicând pe simbolul grafic al referinþei apare tabelul cu
referinþe. Dacã sunt selectate mai multe referinþe tabelul va conþine datele
tuturor referinþelor selectate. Definirea vectorului ºi a axului de referinþã se
face cu douã puncte. Planul de referinþã se defineºte cu trei puncte. Dupã
închiderea tabelului programul normalizeazã axa de referinþã ºi vectorul de
referinþã.
$ Coordonatele locale sunt afiºate cu urmãtoarele culori pe ecran: x = roºu,
y = galben, z = verde.
Definirea ºi utilizarea referinþelor sunt prezentate mai jos:
Referinþe Referinþã automatã la elemente tip zãbrea sau barã:

automate Optând pentru referinþã automatã programul asociazã elementelor tip zãbrea
sau barã un vector de referinþã dupã urmãtoarele criterii: Dacã axa localã x a
zãbrelei sau barei este paralelã cu axa globalã Z, atunci vectorul de referinþã
va avea direcþia axei globale X. În toate celelalte cazuri vectorul va avea
direcþia axei globale Z.
Referinþã automatã la elemente tip nervurã:
În cazul când avem nervuri independente de placã, asocierea unui vector de
referinþã este identic cu cele descrise mai sus. În toate celelalte cazuri însã
când elementele tip nervurã sunt legate de elemente de suprafaþã, se întâmplã
astfel: Vectorul de referinþã va fi paralel cu bisectoarea unghiului axelor z
locale ale elementelor de suprafaþã legate de nervura respectivã.
Referinþã automatã la elemente de suprafaþã:
Optând pentru referinþã automatã programul asociazã elementelor tip zãbrea
sau barã un vector de referinþã dupã urmãtoarele criterii:
Fixarea axei locale x
156 AxisVM 7.0
Dacã planul suprafeþei este paralel cu planul X-Y global, atunci vectorul va
avea direcþia axei globale X. În toate celelalte cazuri vectorul va fi paralel cu
linia de intersecþie a celor douã plane mai sus amintite.
Fixarea axei locale z
Dacã planul suprafeþei este vertical, atunci vectorul de referinþã are direcþia
spre originea sistemului global de coordonate. În toate celelalte cazuri el este
direcþionat paralel cu axa globalã Z.
Punct de referinþã Definirea orientãrii în spaþiu (sisteme locale) a elementelor de reazem, barã ºi
a direcþiei pozitive z pentru elemente de suprafaþã.
Pentru fiecare barã se poate ataºa un punct de referinþã în sistemul global de
coordonate, care defineºte sistemul local de coordonate al elementului în
spaþiu (x, y, z axe locale) prin fixarea planului x-z ºi direcþia pozitivã a axei z.
Definirea sistemului local de coordonate pentru bare cu ajutorul punctului

de referinþã
Punct de referinþã Punct de referinþã
În cazul elementelor de suprafaþã, punctul de referinþã este utilizat pentru

fixarea direcþiei pozitive a axei z locale (normalã la suprafaþã).
Axa localã z pozitivã este în semispaþiul în care se aflã punctul de referinþã.

Axa z este perpendicularã pe elementul de suprafaþã. Punctul de referinþã nu
trebuie sã fie pe axa z.
Punctele de referinþã au culoarea roºie pe ecran.
$
Axa localã x a elementului de suprafaþã aratã în direcþia punctului de

referinþã. (punctul de referinþã trebuie sã fie în planul elementelor de
suprafaþã).
Punct de referinþã
În cazul reazemelor, direcþia rezemãrii se poate fixa cu ajutorul punctului de

referinþã dupã cum urmeazã:
Dacã cu un punct de referinþã sunt definite direcþiile mai multor elemente de

reazem, toate vor fi orientate în direcþia punctului de referinþã.
Vector de În cazul elementelor de suprafaþã, sistemul local de coordonate al elementului

referinþã finit, cu fixarea direcþiei axei x ºi a direcþiei pozitive a axei z , este complet
definit. Cu ajutorul punctului, vectorului, axei sau planului de referinþã, se
poate fixa direcþia pozitivã a axei x în felul urmãtor:
Axa localã x a elementului

va fi paralelã cu vectorul
de referinþã (vectorul de
referinþã trebuie sã fie
paralel cu planul elemen-
tului de suprafaþã).
Vector de referinþã
158 AxisVM 7.0
Definirea sistemului local de coordonate pentru elemente de bare

Vector de referinþã Vector de referinþã
Referinþele ataºate la elemente definesc direcþia pozitivã a axelor x ºi z din

care direcþia pozitivã a axei y rezultã conform sistemului drept de referinþã. O
referinþã se poate ataºa la mai multe elemente.
În cazul reazemelor, direcþia rezemãrii se poate fixa cu ajutorul vectorului de

referinþã dupã cum urmeazã:
Dacã, cu un vector de referinþã sunt definite direcþiile mai multor elemente de

reazem, toate vor fi paralele cu vectorul de referinþã.
Axã de referinþã Axa localã x a elementului de suprafaþã aratã spre axa de referinþã. (centrul
elementului de suprafaþã nu poate sã fie pe axa de referinþã).
Axã de referinþã
Plan de referinþã Axa localã x a elementului de suprafaþã este paralelã cu linia care rezultã din
intersecþia planului de referinþã cu planul elementului (planul de referinþã nu
poate sã fie paralel cu planul elementului).
Plan de referinþã
Setarea intervalului complet
$ Referinþele au culoarea roºie pe ecran.
Referinþele ataºate la elemente definesc direcþia pozitivã a axelor x ºi z din

care direcþia pozitivã a axei y rezultã conform sistemului drept de referinþã.
3.9.4. Elemente liniare
Zãbrea
Cãutare în biblioteca de
materiale
Editor grafic de secþiuni
Cãutare în biblioteca de
secþiuni
160 AxisVM 7.0
Element spaþial cu douã noduri, axã

rectilinie ºi secþiune constantã.
Elementul zãbrea are trei grade de
libertate nodalã. Este conectat în
noduri cu articulaþii sferice. Preia
numai solicitãri axiale (Nx).
Definire Se selecteazã liniile la care se vor ataºa elemente de zãbrea cu aceleaºi

caracteristici secþionale ºi materiale.
Clicând pe acest buton apare fereastra de dialog Cãutare în biblioteca de
materiale, de unde se pot încãrca materiale noi pentru model.

secþiuni, de unde se pot încãrca secþiuni noi pentru model.
Clicând pe acest buton apare Editorul grafic de secþiuni, unde se pot defini
secþiuni noi pentru model.
Secþiune:
Dintre caracteristicile secþionale, la calculul rigiditãþilor se ia în considerare
numai aria Ax.
$ Pe ecran, elementul zãbrea apare în culoare roºie.
Pentru opþiunea Auto programul fixeazã automat direcþia axei locale x.
Axele locale y, respectiv z ale zãbrelei se pot seta cu asocierea unui punct sau
vector de referinþã. Prin alegerea referinþelor automate programul fixeazã
direcþiile vectorilor de referinþã (Vezi detaliat….: 3.9.3.
Referinþe). Fixarea axelor locale are efect numai asupra vizualizãrii
barelor.
Caracteristici neliniare:
Pentru elementele zãbrea se pot defini parametrii neliniari. Elementul zãbrea
poate sã lucreze numai la întindere sau numai la compresiune.
Cu introducerea solicitãrii maxime se poate limita forþa maximã ce este
preluatã de element.
F Parametrii neliniari sunt luaþi în considerare numai în analiza neliniarã.
În analizele staticã liniarã, modalã ºi de stabilitate se iau în considerare
rigiditatea iniþialã a barelor identicã la solicitãrile de compresiune ºi
întindere.
Bara
Element spaþial cu douã noduri, axã rectilinie ºi secþiune constantã. Pentru

fixarea axelor locale (sistemul local de coordonate) ale elementului, este
necesar un punct sau un vector de referinþã.
Pe fiecare nod, barele au trei grade de libertate de translaþie ºi trei de rotire.
În secþiunea elementului rezultã trei eforturi perpendiculare între ele, unul
axial ºi douã de forfecare (N x, Qy, Qz), precum ºi trei momente perpendiculare
între ele, unul de torsiune ºi douã de încovoiere (Mx, My, Mz) .
F Capãtul i este capãtul cu numãrul de ordine mai mic al barei.
Nodul de start marcheazã originea axei

x. Nodul final marcheazã sfârºitul axei
locale x. Dacã direcþia axei locale x
este direcþia i→j (vezi figura), atunci i
este nodul de start. Dacã j→i, atunci
nodul de start este j.
Definire Se selecteazã liniile la care se vor ataºa elemente de barã cu aceleaºi

caracteristici secþionale ºi materiale.
Clicând pe acest buton apare fereastra de dialog Import din biblioteca de

Clicând pe acest buton apare fereastra de dialog Import din biblioteca de

162 AxisVM 7.0
Referinþã automatã:
Programul asociazã elementelor tip barã un vector de referinþã dupã
urmãtoarele criterii:
Dacã axa localã x a barei este paralelã cu axa globalã Z, atunci vectorul de
referinþã va avea direcþia axei globale X.
În toate celelalte cazuri vectorul va avea direcþia axei globale Z.
Sistemul local de coordonate al barei se poate inversa. Existã posibilitatea ca

axa localã x sã arate dinspre capãtul i înspre capãtul j, sau invers. Mai existã
posibilitatea setãrii automate, caz în care programul alege direcþia axelor x
locale ale barelor selectate pe baza coordonatelor capetelor de barã.
$ Elementele de barã apar cu culoarea albastrã pe ecran.
Articulaþii:
Definirea articulaþiilor la capetele barelor în sistemul local de coordonate.
Implicit, capetele barelor sunt prinse rigid în nodurile structurii. Dacã
utilizatorul doreºte o altã prindere decât cea implicitã, trebuie sã selecteze
barele cu aceeaºi prindere de capãt. Definirea prinderii se face cu butoane de
alegere.
deplasare blocatã pe direcþia componentei

deplasare liberã pe direcþia componentei
bara este prinsã elastic în nod
Cele ºase coduri corespund pentru solicitãrile dupã axele x, y, z locale.
Legãturile de barã curent utilizate se pot alege dintr-o listã de selecþie ºi se pot
ataºa barelor.
Cod Tipul legãturii Simbol

000001 Articulaþie în jurul axei z
nu preia moment încovoietor Mz.
000010 Articulaþie în jurul axei y
nu preia moment încovoietor My.
000011 Articulaþie în jurul axelor y ºi z
nu preia moment încovoietor My Mz.
000111 Articulaþie sfericã
nu preia moment Mx, My, Mz articulaþie în
jurul axelor x, y, z.
010000 Reazem cu role în lungul axei y
nu preia forþã tãietoare Qy.
001000 Reazem cu role în lungul axei z
nu preia forþã tãietoare Qz.
F Dacã o barã se defineºte cu articulaþii sferice la ambele capete, va avea

miºcare liberã de corp rigid, care nu este permisã (rotire în jurul axei x
locale). În asemenea situaþii, la un capãt al barei trebuie blocatã rotirea
articulaþiei sferice în jurul axei x.
ex.: punct start punct final
Legãturã semirigidã:
Definirea rigiditãþilor la rotire ale capetelor de barã.
În cazul legãturilor articulate semirigide, în primul pas se definesc codul
legãturii, dupã care se asociazã rigiditãþile la încovoiere referitoare la axele y
ºi z.
Se dau rigiditãþile unui arc liniar elastic în raport cu axele locale y ºi z care
modeleazã o legãturã caracterizatã cu moment-rotire. În cazul unei relaþii
neliniare moment- rotire se dã de regulã rigiditatea iniþialã.
164 AxisVM 7.0
legãturã: model:
Diagrama moment-rotire:
F Condiþiile de utilizare sunt detaliate în Eurocode 3.

Moment limitã:
Capetelor de barã încastrate sau semirigide se pot defini ºi momente limitã
prin care se poate limita valoarea momentului încovoietor preluat de
articulaþie.
F Parametrul referitor la moment limitã are efect numai în contextul unei
analize statice neliniare.
$ Prezenþa articulaþiilor este marcatã de program cu un cerc albastru.

Legãtura semirigidã de barã este marcatã cu o cruce albastrã în interiorul unui
cerc albastru.
Articulaþia sfericã este marcatã cu un cerc roºu.
Nervura
Cãutare în biblioteca
de materiale
de secþiuni
Pentru modelarea nervurilor se poate utiliza o barã spaþialã cu trei noduri, cu

axa dreaptã ºi secþiune constantã. Elementul nervurã se poate defini ca barã
individualã sau ataºat la un element finit de suprafaþã. Nervurile se pot ataºa
centric sau excentric la elementele de suprafaþã.
La definire se selecteazã liniile la care sunt ataºate elemente de nervurã.
Material:
Materialul nervurii poate sã fie diferit de materialul elementului plan la care
este ataºat.
Secþiune:
Secþiunea nervurii se ia ca în figurile de mai jos . Conform acestora se dau ºi
caracteristicile secþionale ale nervurii.

166 AxisVM 7.0
Referinþã: Punct de referinþã

Nervura are sistemul local de coor-
donate care se poate fixa cu punct de
referinþã sau automat: axa x localã
este axa nervurii, iar axa z localã este
paralelã cu bisectoarea axelor locale
z ale elementelor finite plane.
Dacã într-o muchie sunt conectate mai multe elemente plane ºi la definire
sunt selectate una sau douã muchii, referinþa automatã este stabilitã pe baza
sistemelor locale ale elementelor plane.
Excentricitate:
Excentricitatea se înþelege în direcþia axei z locale. Semnul ei este pozitiv
dacã suprafaþa medianã a plãcii este la z local al plãcii pozitiv ºi negativ în
caz invers.
unde:
exc = distanþa de la centrul de greutate al secþiunii nervurii pânã la planul
median al elementului de suprafaþã, luatã cu semnul corespunzãtor.
F În cazul plãcilor, excentricitatea nervurii modificã numai momentul de
inerþie la încovoiere al nervurii conform formulei:
I y* = I y + A * exc 2
În cazul învelitoarelor nervura este legatã excentric de acestea, rezultând
astfel solicitãri axiale în ambele elemente. Dacã nervura nu este pe muchia
elementului de suprafaþã excentricitatea nu se poate introduce.
3.9.5. Elemente de suprafaþã
Pentru modelarea suprafeþelor se pot utiliza elemente finite plane

izoparametrice cu ºase, opt sau nouã noduri. Cu aceste elemente finite se pot
modela ºaibe, plãci subþiri ºi învelitoare în domeniul deplasãrilor mici.
Grosimea elementelor trebuie sã fie mai micã decât o zecime din deschiderea
mai micã a plãcii, iar sãgeata (w) sã nu fie mai mare decât 20% din grosimea
plãcii sau a învelitoarei.
Suprafeþele ºi feþele curbe se pot aproxima cu suprafeþe plane, ceea ce nu

conduce la rezultate satisfãcãtoare în toate cazurile.
Elementele trebuie sã fie triunghiuri sau patrulatere convexe cu raportul
1
laturilor nu mai mare decât ºi raportul grosime lungime nu mai mic
5
1
decât .
100
ªaibã
Selectare tip
element de
suprafaþã
Selectare
referinþã din Selectare
desen referinþã din listã
Selectare punct
de referinþã din
listã
Elementele de ºaibã se pot utiliza la probleme de stare planã de tensiune

( σ zz = σ xz = σ yz = 0 , ε xz = ε yz = 0 , ε zz ≠ 0 ), sau la stare planã de
deformaþie ( ε zz = ε xz = ε yz = 0 , σ xz = σ yz = 0 , σ zz ≠ 0 ).
F ªaiba se poate încãrca numai în planul ei. Încãrcãri cu altã direcþie decât
aceasta nu pot fi preluate de element.
168 AxisVM 7.0
Rezultã eforturi nx, ny, nxy [kN/m] din care se determinã eforturile principale
n1, n2 ºi direcþia lor αn.
La definirea elementelor de ºaibã se precizeazã urmãtoarele date:
Stare planã de tensiune/ stare planã de deformaþie
Material
Grosime
Punct/vector/axã/plan de referinþã pentru axa localã x
Punct de referinþã pentru axa localã z

Programul asociazã elementelor tip ºaibã un vector de referinþã dupã urmã-
toarele criterii:
Dacã planul suprafeþei este paralel cu planul X-Y global, atunci vectorul va
linia de intersecþie a celor douã plane mai sus amintite.
$ Punctul central al elementelor de ºaibã este marcat cu culoarea albastrã.
Placa
Selectare tip
element de
suprafaþã
Selectare
Selectare referinþã din
referinþã din listã
desen
Selectare punct
de referinþã din
listã
În cazul elementelor finite tip Lagrange cu ºase noduri sau a elementelor tip
Heterosis cu nouã noduri, conform teoriei Mindlin-Reissner, la calculul
deplasãrilor se va þine cont de efectul forþelor tãietoare.
Elementul de placã se poate încãrca numai perpendicular pe planul lui. În

cazul unei încãrcãri cu altã direcþie decât aceasta, elementul nu va prelua
încãrcarea.
Rezultã momentele mx, my, mxy [kNm/m], forþe tãietoare qx, qy din secþiuni
perpendiculare pe planul elementului, se determinã momentele principale m1,
m2 unghiul, αm ºi rezultanta qR a forþelor tãietoare.
La definire se precizeazã:
Material
Grosime

materiale.
Programul asociazã elementelor tip placã un vector de referinþã dupã urmã-
toarele criterii:
Dacã planul suprafeþei este paralelã cu planul X-Y global, atunci vectorul va
linia de intersecþie ale celor douã plane mai sus amintite.
$ Punctul central al elementelor de placã se marcheazã cu culoarea roºie.
Învelitoare
Selectare tip
element de
suprafaþã
Selectare
referinþã din
Selectare listã
referinþã din
desen
Selectare punct
de referinþã din
listã
170 AxisVM 7.0
Elementul de învelitoare se obþine din cuplarea elementului de ºaibã ºi placã.

În cazul învelitoarelor efectul de ºaibã ºi placã se considerã independent.
F Elementul se poate încãrca în planul lui ºi perpendicular pe planul lui.
Se obþin eforturi de ºaibã ºi placã conform explicaþiilor de la elemente finite
de ªaibã ºi Placã.
La definire elementelor de învelitoare se dau urmatoarele date:
Material
Grosime
materiale.
Programul asociazã elementelor de tip învelitoare un vector de referinþã dupã
urmãtoarele criterii:
Dacã planul suprafeþei este paralelã cu planul X-Y global, atunci vectorul va
linia de intersecþie ale celor douã plane mai sus amintite.
$ Punctul central al elementelor de placã este marcat cu culoarea verde.

3.9.6. Reazem nodal
Elementul de reazem este alcãtuit din arcuri cu un capãt legat de un punct fix,
iar cu celãlalt de nodul care este rezemat. În sistemul lor local de coordonate,
arcurile au rigiditãþi la deplasare ºi rotire.
Activ numai la compresiune
Activ numai la întindere
Reazem pentru întindere ºi

compresiune
Direcþia rezemãrii poate sã fie:

globalã
datã de referinþã
relativã la barã sau nervurã
relativã la muchie
Valoarea implicitã a rigiditãþii reazemelor este de 1.000E+10 [kN/m],
[kNm/rad][reazem fix].
Globalã Reazeme paralele cu sistemul global de
coordonate.
Se selecteazã nodurile pentru care
rezemarea este identicã, dupã care se
completeazã valorile rigiditãþilor în
fereastra funcþiei.
Trebuie precizate rigiditãþile pentru
translaþii (Rx, Ry, Rz) ºi la rotiri (Rxx,
Ryy, Rzz).
172 AxisVM 7.0
F Pentru un nod se poate defini un singur reazem global. Pentru punctele

centrale ale liniilor de margine la elemente de suprafaþã nu se pot defini
reazeme nodale.
Dupã referinþã Reazem definit cu un punct de referinþã

sau vector de referinþã.
La un nod se pot ataºa mai multe reazeme.
Dupã selectarea nodului, se precizeazã
rigiditatea la translaþie Rx, ºi la rotire Rxx.
Direcþia resortului este definitã de nodul elementului ºi punctul de referinþã

sau vectorul de referinþã, dupã cum urmeazã:
Vector de referinþã
În cazul în care la un punct de În cazul în care la un vector de

referinþã sunt ataºate mai multe referinþã sunt ataºate mai multe
reazeme, toate vor arãta în direcþia reazeme, toate vor fi paralele cu
acestuia. acesta.
Relativã la Reazeme definite în direcþia

barã/nervurã sistemului local de coordonate al
barelor sau nervurilor.
Se selecteazã barele ºi nervurile
pentru care rezemarea este identicã,
dupã care se completeazã valorile
rigiditãþilor în fereastra funcþiei.
Rigiditãþile trebuie date pentru translaþii (Rx, Ry, Rz) ºi la rotiri (Rxx, Ryy,
Rzz).
Relativã la Reazeme nodale cu direcþia x, y, z relativã la muchia elementelor,
muchie unde:
x = axa definitã de muchia elementului
y = axa perpendicularã pe x orientatã în interiorul elementului,
z = axa perpendicularã pe planul elementului, cu sensul în semispaþiul în
care se aflã punctul de referinþã al elementului.
Se selecteazã barele ºi nervurile pentru care rezemarea este identicã dupã care
se completeazã valorile rigiditãþilor în fereastra funcþiei. Dacã în muchie sunt
conectate douã elemente de suprafaþã, axa z va fi perpendicularã pe
bisectoarea unghiului închis de elemente, iar axa y va fi perpendicularã pe
aceasta ºi axa x.
Dacã în muchie sunt conectate mai multe
elemente de suprafaþã, la definirea
reazemului se pot selecta una sau douã
elemente de suprafaþã cu care programul
fixeazã direcþia reazemului pe baza celor
descrise mai sus.
Rigiditãþile trebuie date pentru translaþii
(Rx, Ry, Rz) ºi la rotiri (Rxx, Ryy, Rzz).
Comportare În cazul unei comportãri neliniare se poate alege pentru fiecare componentã
neliniarã de deplasare: o rigiditate activã la compresiune sau la întindere ºi pentru o
comportare neliniarã.
F Parametrii de mai sus sunt luaþi în considerare numai la calcul static neliniar,
în cazul analizelor static liniar, modalã I/II ºi stabilitate reazemele se iau în
calcul cu rigiditãþile lor iniþiale.
Calcul reazem Cãutare în biblioteca de

nodal materiale
Editor grafic de secþiuni
Încastrare/articulaþie
partea de sus
de secþiuni
Încastrare/articulaþie
partea de jos
Clicând pe butonul Calcule… programul determinã rigiditãþile reazemelor la

deplasare ºi rotire. Datele necesare pentru acest calcul sunt urmatoarele:
materialul, secþiunea, lungimea barei ºi prinderile stâlpului.
174 AxisVM 7.0
3.9.7. Reazem liniar
Direcþia rezemãrii poate sã fie:

globalã
relativã la barã
relativã la muchie
Asigurã rezemarea continuã a elementelor barã, nervurã sau a muchiei
elementelor de suprafaþã. Cu rezemarea continuã se poate asigura o rezemare
pe mediu elastic de tip Winkler.
Se selecteazã elementele de suprafaþã, barele ºi nervurile pentru care
rezemarea este identicã, dupã care se completeazã valorile rigiditãþilor în
fereastra funcþiei.
Valoarea implicitã a rigiditãþilor este de 1.000E+05 [kN/m/m], [kNm/rad/m].
Globalã Reazeme paralele cu sistemul
global de referinþe. Rigiditãþile
trebuie definite la translaþii (Rx,
Ry, Rz) ºi la rotiri (Rxx, Ryy,
Rzz).
Relativã la Rezemarea barelor ºi nervurilor paralel cu sistemul lor local de coordonate.

barã/nervurã Cu rezemarea continuã se poate asigura o rezemare pe mediu elastic de tip
Winkler. Rezemarea elasticã se comportã identic pentru
întindere/compresiune ºi este constantã în interiorul elementului.
F Barele ºi nervurile rezemate pe pat elastic trebuie împãrþite în cel puþin
patru segmente în toate cazurile.
La definirea reazemului liniar programul verificã relaþia de mai jos ºi
comunicã împãrþirea corespunzãtoare.
1  4E I 4E x I y 
L ≤ lk = min  4 x z 4
,  , unde L este lungimea barei.
2  R y Rz 
F În cazul barelor pe mediu elastic, solicitãrile din câmp sunt calculate din
solicitãrile de la capetele barelor, cu metoda interpolãrii lineare (un alt
motiv, care impune necesitatea unei segmentãri suficient de dese).
Relativã la Reazem la muchia cu direcþia x, y, z relativ la muchia elementelor,

muchie unde:
x = axa definitã de muchia elementului
y = axa perpendicularã pe x care aratã în interiorul elementului,
z = axa perpendicularã pe planul elementului care aratã în semispaþiul în
care se aflã punctul de referinþã al elementului.
Dacã în muchie sunt conectate douã elemente de suprafaþã, axa z va fi
perpendicularã pe bisectoarea unghiului închis de elemente iar axa y va fi
perpendicularã pe aceasta ºi axa x.
Dacã în muchie sunt conectate mai multe Punct de referinþã
elemente de suprafaþã la definirea reazemului

se pot selecta una sau douã elemente de
suprafaþã cu care programul fixeazã direcþia
reazemului pe baza celor descrise mai sus.
Rigiditãþile trebuie definite pentru translaþii
(Rx, Ry, Rz) ºi la rotiri (Rxx, Ryy, Rzz).
Rigiditatea reazemului liniar este constantã în interiorul muchiei elementului.

neliniarã de deplasare: o rigiditate activã la compresiune sau la întindere sau pentru o
comportare neliniara.
176 AxisVM 7.0
Calcul reazem
liniar local
Clicând pe butonul Calcule… programul determina rigiditãþile reazemelor la

deplasare ºi rotire. Datele necesare pentru acest calcul sunt urmatoarele:
materialul, secþiunea, lungimea barei ºi prinderile „peretelui”.
3.9.8. Reazem de suprafaþã
Rezemarea elementului de suprafaþã în direcþia sistemului local de coordonate

al acestuia.
Cu rezemarea se poate asigura o rezemare pe mediu elastic de tip Winkler
pentru care trebuie date rigiditãþile [kN/m/m 2] pentru deplasãri (Rx, Ry, Rz).
Rezemarea elasticã se comportã identic pentru întindere/compresiune ºi este
constantã în interiorul elementului de suprafaþã.
Valoarea implicitã a rigiditãþilor de rezemare este de 1.000E+04 [kN/m/m2].
neliniarã de deplasare: o rigiditate activã la compresiune sau la întindere sau pentru o
comportare neliniara.
3.9.9. Corp rigid
Cu corpurile rigide este posibilã modelarea unor pãrþi dintr-o structurã, care
au rigiditatea mult mai mare decât restul elementelor. De exemplu: legãturi
excentrice de bare, legãturi dintre bare ºi ºaibe.
Corpul rigid este indeformabil, dar se deplaseazã cu structura ºi transmite
deplasãrile ºi eforturile la elementele vecine.
Modelare legãturã ºaibã-barã: Legãturã excentricã de bare:
Definire Definirea unui corp rigid nou se face prin marcarea liniilor care-l formeazã.
Liniile selectate care formeazã un grup de linie independentã, va fi considerat
ca ºi un corp rigid independent.
Dacã la modificarea corpurilor rigide sunt selectate linii care unesc aceste
corpuri, rezultã unirea lor într-un singur corp rigid.
Dacã la modificarea corpurilor rigide liniile selectate nu formeazã o reþea de
linii continuã, rezultã fragmentarea lor în mai multe corpuri rigide.
F În procesul de definire a elementelor finite este interzis ca toate
nodurile/muchiile unui element finit sã fie legate la acelaºi corp rigid. Un
nod al unui corp rigid are întotdeauna ºase grade de libertate care nu pot fi
legate.
$ Corpurile apar pe ecran cu linie neagrã îngroºatã.

178 AxisVM 7.0
3.9.10. Elementul de arc (resort)
Element cu comportare neliniarã, cu care se pot lega douã noduri din

structurã. Elementul arc dispune de sistemul lui local de coordonate. În acest
sistem local de coordonate se dau rigiditãþile arcului la translaþii (Kx, Ky, Kz)
ºi la rotiri (Kxx, Kyy, Kzz).
Direcþia sistemului local de coordonate poate sã fie:

globalã
definitã cu ajutorul geometriei
datã de referinþe
relativã la element finit
definitã relativ la nod
La fiecare componentã a rigiditãþii se

poate asocia o forþã limitã.
Componenta arcului nu poate prelua
forþã mai mare decât aceastã
componentã.
F Forþa limitã se ia în considerare numai în cazul analizei neliniare.

F În analizele staticã liniarã I, analizã modalã de ordinul I ºi II ºi stabilitate,
rigiditatea elementelor de arc este luatã în considerare cu valoarea ei iniþialã
ºi rãmâne constantã în timpul analizei.
3.9.11. Elementul de contact
Cu acest element se poate modela contactul între douã elemente. Modul de

lucru al elementului contact poate sã fie activ sau inactiv. În modul de lucru
activ, rigiditatea lui este mai mare cu multe ordine de mãrime decât în modul
inactiv. Datoritã faptului cã în modul inactiv rigiditatea elementului nu este
180 AxisVM 7.0
zero, elementul contact lucreazã cu o oarecare aproximare. Cu utilizarea

acestui element se pãstreazã forma de bandã a matricii de rigiditate a
structurii, iar în cadrul modelului este posibilã utilizarea unui numãr nelimitat
de elemente de contact.
Elementul de contact este un element puternic neliniar (o schimbare micã de

deplasare produce un efort foarte mare), fapt care dã dificultãþi în a asigura
convergenþa metodei de iterare Newton-Raphson, sensibilã pentru schimbãri
bruºte ale rigiditãþii. Determinarea unei rigiditãþi optimale este o problemã
dificilã. Din aceastã cauzã, dacã este posibil, rigiditatea activã a elementului
de contact nu trebuie sã fie constantã. Dacã convergenþa procesului de iterare
întâmpinã dificultãþi, existã posibilitatea de a reduce schimbãrile rapoartelor
de rigiditate, care reduc neliniaritatea indusã a elementului de contact.
Modul activ poate sã aparã pentru întindere (ex. un ºurub întins de la o
prindere) sau pentru compresiune (ex. contactul a douã table).
Elementul contact se poate defini între douã noduri.
Valoarea implicitã a rigiditãþii active este de 1E+08 kN/m. Valoarea rigiditãþii
inactive este de 1E-02 kN/m. În majoritatea cazurilor, aceste valori s-au
dovedit satisfãcãtoare, dar se pot schimba dupã preferinþele utilizatorului.
Pentru elementul contact se poate da o fantã iniþialã (o distanþã ≥0), care
rezultã din geometria nodului. Când se închide fanta, elementul devine activ,
altfel fiind inactiv.
Adaptarea rigiditãþilor active: Acest proces este controlat de program cu

respectarea valorii de pãtrundere.
Dacã pãtrunderea este mai micã decât valoarea minimã, atunci rigiditatea
contactului se poate micºora. Valoarea implicitã este de 1E-05.
Dacã pãtrunderea este mai mare decât valoarea maximã, atunci rigiditatea
contactului (pentru a pãstra precizia calculelor) se majoreazã. Valoarea
implicitã este de 1E-05. Dacã pãtrunderea este între valorile minime ºi
maxime, rigiditatea elementului de contact nu se schimbã.
Adaptarea rigiditãþii active se face numai în limitele admise de raportul de
adaptare. Rigiditatea activã poate sã ia valori înmulþite sau împãrþite cu acest
raport. Valoarea raportului de adaptare poate sã fie 10, 100 sau 1000.
Valoarea implicitã este 100.
Observaþie În analiza staticã I, modalã I/II ºi stabilitate, rigiditatea elementului de

contact se ia în funcþie de mãrimea iniþialã a fantei. Dacã fanta iniþialã este
zero, elementul contact va participa în analiza respectivã cu rigiditatea
activã, dacã nu, cu rigiditatea inactivã. Acest contact este echivalent cu un
element de arc care are rigiditatea definitã conform elementului de contact.
3.9.12. Element de legãturã
Elementele de legãturã modeleazã legãtura între douã noduri sau douã linii
concentrând proprietãþile de rigiditate în interfaþa dintre ele (legãturã de
transmitere efort ºi deplasare). Poziþia acestei interfeþe în cadrul elementului
de legãturã trebuie definitã în momentul definirii elementului. Elementele de
legãturã au ºase componente de rigiditate, care pot fi ºi cu caracter neliniar.
Element de legãturã nod-nod

Element de legãturã între douã noduri cu interfaþã definitã. Poziþia interfeþei
în cadrul elementului este arbitrarã. Prin definirea componentelor de rigiditate
ale legãturii dupã sistemul de coordonate global, transmiterea de efort ºi rotire
între cele douã noduri devine reglabilã. Se mai poate defini ºi comportare
neliniarã pentru toate componentele.
182 AxisVM 7.0
De obicei se aplicã la: legãturi panã-riglã, legãtura între barele unor grinzi cu
zãbrele, la legãtura barelor contravântuirilor în cruce, la realizarea transmiterii
corecte nod-nod.
Exemplu: legãturã panã-riglã (vezi exemplul Steelframe.axs în directorul
Exemple).
Sã presupunem axa globalã Z verticalã, deasemenea fiind paralelã cu axa
localã z. Fie rigla un profil IPE-400 în planul XZ, iar pana un profil I-200.
Dorim transmiterea eforturilor de pe panã pe riglã, dar nu ºi a momentelor
încovoietoare.
Cele douã elemente sunt modelate cu axele lor. Elementul de legãturã trebuie
introdus între cele douã axe, în intersecþia aparentã a axelor. În acest caz
elementul de legãturã trebuie asociat unei linii a cãrui lungime este egalã cu
distanþa dintre axe, adicã 30 cm (40/2+20/2). Punctul de origine al
elementului de legãturã sã-l considerãm cel de pe riglã. Interfaþa trebuie
aºezatã întotdeauna în punctul efectiv de tangenþã al celor douã elemente
liniare (panã-riglã). În cazul de faþã interfaþa se aºeazã la 20 cm (40/2) de la
punctul de origine al elementului de legãturã, deci poziþia lui va fi 20/30 =
0.6666. Dacã se presupune încastrare rigidã la deplasare, putem da valoarea
1E10 rigiditãþii la deplasare, iar la rotire valori nule. Panele nefiind legate
altfel, pentru evitarea rotirii de corp rigid în jurul axei locale x trebuie sã fie
KYY= 0.001 sau o valoare la fel de micã.
Comportare În cazul unei comportãri neliniare se poate alege pentru fiecare componentã o
neliniarã caracteristicã efort-deplasare.
Element de legãturã linie-linie
Element de legãturã alcãtuit din ºase noduri care leagã elemente tip nervurã
sau muchiile ale elementelor de suprafaþã Poziþia interfeþei în cadrul
elementului poate fi aleasã arbitrar. Transmiterea eforturilor ºi a deplasãrilor
între douã elemente de nervurã (sau legatura intre douã elemente finite de
suprafaþa sau legatura între un element finit plan ºi o nervurã) se face prin
definirea corespunzãtoare a componentelor rigiditãþilor elementului de
legaturã. Axa localã x este definitã de linia interfeþei, iar axa localã z este
perpendicularã pe planul interfeþei. Axa localã y se considerã dupã regula
mâinii drepte cunoscând celelalte douã axe deja. Componentele de rigiditate
la rotire de obicei se iau cu valoarea zero. Se mai poate defini ºi comportare
neliniarã pentru toate componentele.
184 AxisVM 7.0
De obicei se aplicã la: legãturã placã-perete, interfaþa legãturii între diferitele

materiale ale grinzilor compuse, grinzilor parþial compuse sau celor
necompuse, legãturã semirigidã nervurã-placã sau la modelarea barelor
suprapuse.
Exemplu: legãturã placã-perete articulatã.
Sã presupunem axa globalã Z verticalã, peretele paralel cu planul YZ, placa
paralelã cu planul XY ºi cã modelarea peretelui s-a fãcut cu elemente tip
învelitoare. Fie grosimea plãcii egalã cu 15 cm. Dorim transmiterea
eforturilor de pe placã pe perete, dar nu ºi a momentelor încovoietoare.
Cele douã elemente sunt modelate cu planele lor mediane. În acest caz
peretele trebuie luat doar pânã la cota inferioarã a plãcii, iar elementele de
legãturã trebuie incluse între cele douã suprafeþe, adicã între muchia peretelui
ºi marginea plãcii. În cazul de faþã elementele de legãturã se vor afla în planul
vertical al peretelui. Distanþa dintre muchii este de 7.5 cm (15/2). Punctul de

origine al elementului sã-l considerãm nodurile aflate pe muchia peretelui, ºi
interfaþa dintre elemente (linia de tangenþã efectivã placã-perete) se aflã la
cota inferioarã a plãcii, adicã la distanþa de 0 cm de origine. Astfel poziþia
interfeþei va fi 0/7.5 = 0. Dacã se presupune încastrare rigidã la deplasare,
putem da valoarea 1E+10 rigiditãþii la deplasare, iar la rotire valori nule.
neliniarã de rigiditate o caracteristicã efort-deplasare..
Etapele definirii elementului de legãturã linie-linie sunt urmãtoarele:
1. Se definesc domeniile
(Vezi... 3.9.14. Domenii) ºi
se unesc cu linii nodurile
adiacente. Pe laturile opuse
al domeniilor trebuie sã fie
acelaºi numãr de puncte.
2. Se selecteazã dreptunghiul dintre

cele douã domenii.
3. Se definesc punctele de origine

pentru elementul de legãturã (dacã nu
sunt selectate puncte elementul de
legãturã se va defini între cele douã
muchii la mijloc).
4. Se definesc rigiditãþile (se va crea

elementul de legãturã).
5. Se genereazã automat reþeaua de

elemente finite (Vezi... 3.9.16.
Generarea reþea).
6. Odatã cu generarea reþelei sunt

împãrþite ºi elementele de legãturã.
186 AxisVM 7.0
3.9.13. Grade de libertate nodale
Nodurile nu sunt elemente separate, dar din punctul de vedere al grupãrii intrã
în aceastã categorie.
Prin gradul de libertate al unui nod se înþelege posibilitatea de a fi deplasat
într-o direcþie. Fiecare nod are ºase grade de libertate nodale: translaþii eX,
eY, eZ ºi rotiri θX, θY, θZ pe direcþia axelor globale.
În timpul analizelor se genereazã ecuaþiile pentru fiecare grad de libertate
liber. Acest fapt asigurã un randament deosebit în capacitatea de calcul ºi în
timpul de analizã.
Pentru structurile cele mai des folosite, gradele de libertate nodale se pot
alege dintr-o listã de selecþie.
Tipuri de modele:
grindã cu zãbrele planã
grindã cu zãbrele spaþialã
cadru plan
reþea de grinzi
ºaibã
placã
Definire Definirea gradelor de libertate pentru elementele selectate.

Se selecteazã gradele de libertate care se modificã ºi cu butoanele Fix/Liber

se seteazã valorile.
Modul definirii:
Suprascriere
schimbã gradele de libertate definite cu noile grade de libertate definite de
utilizator.
Unire
combinã gradele de libertate existente ale nodurilor cu cele noi în felul
urmãtor: deplasarea nodului pe direcþia datã este permisã dacã sunt permise în
cele douã coduri iar în caz contrar nu sunt permise. Aceastã opþiune se poate
defini la modelul cu plan de simetrie.
Exemplu eX eY eZ θX θY θZ
Cod existent: liber blocat liber blocat liber blocat
Cod nou: liber liber liber blocat blocat blocat
Cod final: liber blocat liber blocat blocat blocat
Fiecare nod are un cod cu ºase simboluri pentru deplasãrile eX, eY, eZ ºi
rotirile θX, θY, θZ dupã axele globale.
F Implicit toate nodurile sunt libere ºi se pot modifica dupã preferinþã. Pe
direcþiile blocate, componentele încãrcãrilor ºi ale maselor nu sunt luate în
considerare. Suma încãrcãrilor care acþioneazã pe direcþia gradelor de
libertate blocate sunt afiºate în tabelul cu încãrcãrile neechilibrate.
$ Nodurile care au grade de libertate blocate pe o direcþie din cele ºase, apar cu
culoarea albastru deschis.
Tabelul gradelor de libertate nodale predefinite:
Legendã: deplasare liberã, rotire liberã în jurul axei.
1=blocat
0=liber
1 2 3 4 5 6
eX eY eZ θX θY θZ
188 AxisVM 7.0
Grad de libertate Figura Grad de Figura

libertate
Grinzi cu zãbrele
Grindã cu zãbrele Grindã cu
în planul X-Y zãbrele în
cod: 001111 planul X-Z
cod: 010111
Grindã cu zãbrele Grindã cu
în planul Y-Z zãbrele
cod: 100111 spaþialã
cod: 000111
Structuri în cadre
Cadru în planul Cadru în
X-Y planul X-Z
cod: 001110 cod: 010101
Cadru în planul
Y-Z
cod: 100011
Reþele de grinzi
Reþea de grinzi în Reþea de
planul X-Y grinzi în
cod: 110001 planul X-Z
cod: 101010
Reþea de grinzi în
planul Y-Z
cod: 011100
ªaibe
ªaibã în planul ªaibã în
X-Y planul X-Z
cod: 001111 cod: 010111
ªaibã în planul
Y-Z
cod: 100111
Placã planã
Placã în planul Placã în
X-Y planul X-Z
cod: 110001 cod: 101010
Placã în planul Y-Z

cod: 011100
Simetrii
Plan de simetrie Plan de simetrie
X-Y X-Z
cod: 001110 cod: 010101
Plan de simetrie
Y-Z
cod: 100011
3.9.14. Domeniu
Domeniul este un element geometric

ºi structural complex. Geometria lui
este descrisã de un poligon închis,
care poate sã conþinã goluri, linii ºi
puncte interioare. Domeniul descris
de punctele poligonului, golurilor
precum ºi ale liniilor trebuie sã se
afle obligatoriu în acelaºi plan.
Domeniul este definit prin urmãtorii parametrii:
Tip element (placã, ºaibã, învelitoare)
Material
Grosime
Sistem local de coordonate
La poligonul liniilor ºi punctelor interioare, precum ºi marginii golurilor
interioare domeniului se pot asocia urmãtoarele elemente:
– reazem nodal, liniar ºi de suprafaþã
– element tip nervurã
– încãrcare distribuitã
– greutate proprie
– încãrcare datã de variaþia de temperaturã
– grad de libertate nodal
$ Domeniul este reprezentat în
interiorul conturului prin linie
verde (învelitoare), roºie (placã)
sau albastrã (ºaibã).
190 AxisVM 7.0
Domeniul se poate aplica pentru modelarea planºeelor, pereþilor ca elemente

structurale complexe.
Se poate opta pentru generarea automatã a reþelei la domenii.
Vezi: 3.9.16. Generarea reþelei
Un element structural poate fi alcãtuit dintr-unul sau din mai multe domenii.
Domeniul 2
Domeniul 1 Domeniul 1
Domeniul 3
Domeniul poate sã conþinã alte domenii interioare.
Definirea Se selecteazã liniile care sunt contururile unuia sau a mai multor domenii.
domeniului Programul alege dintre liniile selectate poligoanele cele mai mari care se aflã
în acelaºi plan ºi le asociazã parametrii definiþi în fereastra de dialog:
Modificare Clicând pe linia de contur interioarã a domeniului apare fereastra de dialog de

mai sus în cu funcþia Modificare.
ªtergere Clicând pe butonul [Delete] ºi selectând domeniile dorite, dupã închiderea
ferestrei de dialog programul ºterge numai proprietãþile domeniului (încãrcãri,
reazeme), nu ºi punctele sau liniile componente ale lui.
3.9.15. Gol
Definirea golurilor în interiorul domeniilor.

Se selecteazã poligoanele închise
din interiorul domeniului (dome-
niilor), care vor defini golurile.
Golurile pot fi mutate în cadrul
unui domeniu sau dintr-un do-
meniu în altul, geometria lor
poate fi schimbatã dupã
preferinþã. Poligonul golului ºi
cel al domeniului trebuie neapãrat
sã se situeze în acelaºi plan. Domeniu Gol
$ Golurile sunt reprezentate în exteriorul conturului cu linie verde (învelitoare),

roºie (placã) sau albastrã (ºaibã).
3.9.16. Generarea reþelei
Genereazã o reþea de elemente finite triunghiulare având lungimea laturilor

cea setatã în fereastra de dialog de mai jos. Reþeaua generatã ia în considerare
toate golurile, punctele ºi liniile interioare ale domeniului.
Generarea reþelei poate fi urmãritã într-o fereastrã separatã în care clicând pe

butonul Renunta se poate opri generarea reþelei.
La generarea reþelei în cazul unor elemente finite tip barã care sunt incluse
total sau parþial în domeniu, programul ia în considerare numai nodurile de la
capetele de barã, nu ºi liniile aferente acesteia.
Dacã în interiorul domeniului se gãsesc elemente patrulatere sau triunghiulare
pe care deja au fost generate reþele, programul le include farã modificãri pe
acestea în reþeaua nouã.
192 AxisVM 7.0
Înaintea generãrii reþelei Dupã generarea reþelei

Generarea unei reþele noi pe un domeniu pe care anterior s-a generat o reþea
are ca efect schimbarea reþelei domeniului în cel nou.
3.9.17. Îndesirea reþelei de elemente finite
Cu aceste funcþii se poate mãri fineþea de discretizare în elemente finite. În

urma aplicãrii funcþiilor, elementele finite noi moºtenesc proprietãþile,
(material, grosime, referinþe, …), rezemarea ºi încãrcãrile elementelor finite
originale. Se poate alege dintre urmãtoarele posibilitãþi de îndesire:
Uniformã
înainte de îndesire dupã îndesire

Se dã lungimea maximã a laturii unui element finit din reþeaua îndesitã.

Funcþia realizeazã îndesirea reþelei astfel încât fiecare element va avea laturile
de lungime mai micã decât valoarea datã.
Îndesirea unei Se face o îndesire uniformã pe elementele selectate.

zone
Elementele selectate sunt împãrþite în felul urmãtor:
element dreptunghiular element triunghiular
Îndesire în jurul
unui punct
194 AxisVM 7.0
Trebuie selectate nodurile, în jurul cãrora se doreºte îndesirea reþelei (ex:

rezemãrile pe stâlpi ale plãcilor). Trebuie dat un raport de împãrþire. Reþeaua
din jurul nodurilor selectate va fi generatã astfel, încât sã împartã liniile de
reþea dupã raportul dat. Acest raport poate avea valori între 0.2-0.8.
Îndesire dupã
muchie

Trebuie selectate liniile (muchiile) în jurul cãrora se cere îndesirea reþelei
(ex: rezemãri pe muchie, încãrcãri distribuite) ºi dat un raport de împãrþire.
Reþeaua (din jurul liniilor marcate) va fi generatã astfel încât sã împartã liniile
legate la liniile marcate dupã raportul dat. Raportul poate avea valori între
0.2-0.8.
3.9.18. Model ArchiCAD
Cu opþiunea File / Import se poate încãrca un file ArchiCAD tip *.ach ca

folie de dos în model.
Vezi detaliat…2.1.6. Import
Vizualizare Se poate selecta care dintre nivelele ºi tipurile de elemente ale modelului
original ArchiCAD sã aparã pe folia de dos.
Observaþie:
La generarea unei scheme statice
sau la ºtergerea unor obiecte, apare
paleta de selectare. Pe aceastã
paletã se poate seta în ce domeniu
de secþiune (stâlpi, grinzi) sau
domeniu de grosime (pereþi,
planºee ºi învelitoare) sã se
încadreze elementele vizualizate.
Intervalul complet
ªtergerea Cu aceastã opþiune se pot ºterge elementele selectate ale foliei de dos.
obiectelor
196 AxisVM 7.0
Generarea Cu elementele selectate ale foliei de dos programul genereazã o schemã

schemei statice staticã. Elementele preluate se considerã astfel: stâlpii ºi grinzile prin axa lor
centralã, iar elementele tip planºeu, perete ºi învelitoare prin planul lor
median.
Pe baza nivelurilor ºi a elementelor existente în modelul ArchiCAD
programul genereazã detalii. Elementele schemei statice sunt introduse
automat în aceste detalii (Vezi...1.8.6. Detalii).
Obiectelor ArchiCAD selectate se pot asocia proprietãþi de element dupã cum

urmeazã:
Planºeu Se poate defini planºeul ca

placã planã sau învelitoare.
Trebuie definit materialul ºi
grosimea planºeului. În
cazul unor planºee din mai
multe straturi vor apãrea ºi
straturile (cu grosimile lor)
obiectelor ArchiCAD în lista
din figura alãturatã. Putem
seta grosimea ºi prin
selectarea straturilor. Impli-
cit programul alege stratul
cu grosimea cea mai mare.
Perete Perete poate fi definit ca ºi

tip ºaibã sau învelitoare.
grosimea peretelui. În cazul
unor pereþi din mai multe
straturi vor apãrea ºi
obiectelor ArchiCAD în listã
din figura alãturatã. Putem
seta grosimea ºi prin
selectarea straturilor. Impli-
cit programul alege stratul
cu grosimea cea mai mare.
Se poate asocia reazem liniar pãrþii inferioare a peretelui clicând în cãsuþa

Rezemare la partea inferioarã.
Obiectul perete selectat poate fi modificat într-un reazem liniar prin opþiunea
Convertirea pereþilor în reazeme. Astfel reazemele vor apãrea în locul
muchiei de sus a peretelui. La calculul rigiditãþilor reazemelor programul þine
cont de modul de rezemare a pãrþii inferioare ºi superioare a peretelui.
Stâlp Programul preia obiectele de

tip stâlp ca elemente barã.
secþiunea stâlpului. În cazul
alegerii variantei Automat
la secþiune, programul alege
tipul secþiunii dupã carac-
teristicile geometrice ale
modelului ArchiCAD. Se
Editor grafic de
secþiuni poate asocia reazem nodal
pãrþii de jos a stâlpului
Import din biblioteca clicând în cãsuþa Rezemare
de secþiuni
la partea inferioarã.
Obiectele stâlp selectate pot fi schimbate în reazeme nodale prin opþiunea

Convertirea stâlpilor în reazeme. Astfel reazemele vor apãrea în capãtul de
sus a stâlpului. La calculul rigiditãþilor reazemelor programul þine cont de
modul de rezemare al stâlpului.
Grindã Obiectele tip grindã se pot

defini ca nervurã sau ca
barã. Trebuie definit mate-
rialul ºi secþiunea grinzii. În
cazul alegerii variantei
Automat la secþiune, prog-
ramul alege tipul secþiunii
dupã caracteristicile geo-
metrice ale modelului
ArchiCAD.
198 AxisVM 7.0
Acoperiº Obiectele tip acoperiº sunt

întotdeauna considerate ca
elemente tip învelitoare.
grosimea acoperiºului. În
cazul unor elemente din mai
multe straturi vor apãrea ºi
obiectelor ArchiCAD în lista
din figura alãturatã.
Grosimea putem seta ºi prin
selectarea straturilor.
Implicit programul alege
stratul cu grosimea cea mai
mare.
3.9.19. Modificare
Modificarea caracteristicilor elementelor finite deja definite.

Modificarea se poate face astfel:
1. Se þine apãsatã tasta [Shift] ºi se selecteazã cu cursorul elementele de
modificat. Pentru selectare se poate utiliza ºi fereastra sau bara de
selectare.
2. Se dã un clic pe butonul elementului.
3. În rândul datei de modificat se comutã butonul de modificare.
4. Se modificã data (datele).
5. Cu butonul OK se închide fereastra de dialog.
Modificare rapidã: clicând pe domeniul sau elementul finit apare fereastra
de dialog aferentã acestuia. Dacã sunt selectate mai multe elemente finite,
clicând pe unul dintre acestea este posibilã modificarea proprietãþilor tuturor
elementelor acest tip deodatã. Dacã sunt selectate elemente finite ºi se
clicheazã pe un element neselectat, selecþia se anuleazã iar modificarea va fi
valabilã pentru elementul pe care s-a clicat. Clicând pe un nod este posibilã
modificarea rapidã a gradelor de libertate ale acestuia.
3.9.20. ªtergere
[Delete] ªtergerea elementelor deja definite.

ªtergerea se poate face în felul urmãtor:
1. Concomitent, prin apãsarea tastei [Shift] ºi se selecteazã cu cursorul
elementele care se vor ºterge. În timpul selectãrii se poate utiliza
bara de selecþie.
2. Se apasã tasta [Delete].
3. În fereastra de dialog a funcþiei se aleg elementele care se ºterg.
4. Cu tasta OK se închide fereastra.
F Geometrie
Dacã la elementele geometrice sunt definite elemente finite ºi încãrcãri, se
ºterg elementele finite ºi încãrcãrile.
Elemente
Dacã la elementele finite au fost ataºate alte elemente finite (ex. reazem sau
nervurã), reazemele ºi încãrcãrile vor fi ºterse de asemenea.
Referinþã
ªtergând referinþele, se ºterg definiþiile elementelor finite ºi încãrcãrile la care
s-au folosit referinþele respective.
200 AxisVM 7.0
3.10. Încãrcãri
Definirea ipotezelor de încãrcare pentru analizele staticã, modalã ºi stabilitate.

F Pentru analiza staticã, modalã ºi stabilitate trebuie definitã cel puþin o
ipotezã de încãrcare.
Dintre ipotezele de încãrcare definite se poate
alege cea doritã direct din meniul rapid care apare
prin clicarea pe sãgeata aflatã lângã butonul
Ipoteze ºi grupãri de încãrcare (încãrcãrile
definite sunt valabile pentru aceastã ipotezã de
încãrcare).
3.10.1. Ipoteze ºi grupãri de încãrcare

Ipoteza Clicând pe un icon din câmpul Ipotezã nouã, în lista ipotezelor de încãrcare
apare un câmp nou, necompletat. În câmp se poate completa numele ipotezei.
Sunt permise denumiri de ipotezã care încã nu figureazã în lista ipotezelor. Se
pot defini maxim 99 de ipoteze.
Tipul ipotezei poate sã fie unul din urmãtoarele trei :
Static
Aceastã ipotezã se poate folosi la analiza modalã sau stabilitate. În cazul
analizei modale, încãrcãrile dintr-o ipotezã staticã se pot transforma în mase
nodale. Ipoteza se poate asocia la o grupare de încãrcare. La generarea
combinaþiilor de dimensionare, ipoteza va participa cu parametrii grupãrii.
F Combinaþiile de dimensionare se pot genera numai din rezultatele
analizelor statice de ordinul I.
Linie de influenþã
În aceastã ipotezã de încãrcare se pot defini numai deplasãri relative
secþionale pentru generarea liniilor de influenþã. Ipoteza se poate folosi în
analiza staticã liniarã. Rezultatul va fi linia de influenþã pentru eforturile
unitare X, Y ºi Z.
F În ipoteza de încãrcare Linii de influenþã se pot defini numai tipuri de
încãrcãri pentru linie de influenþã.
Seismic
În aceastã ipotezã se definesc parametrii necesari pentru generarea
încãrcãrilor din seism. Pentru generarea acestei ipoteze, este obligatorie
efectuarea analizei modale. Pentru fiecare formã de vibraþie pe baza maselor
nodale ºi a frecvenþelor, programul genereazã o ipotezã de încãrcare. La
definirea încãrcãrilor seismice se genereazã k+2 ipoteze, unde k este numãrul
modurilor de vibraþie iar douã ipoteze conþin media pãtraticã a eforturilor cu
semnele ´+´ ºi ´-´.
Vezi detaliat… 3.10.18. Seism
F În ipoteza de încãrcare Seismic se pot defini numai tipuri de încãrcãri pentru
seism.
Duplicare
Se poate face o copie a ipotezei de încãrcare. La copiere trebuie dat numele
noii ipoteze ºi un factor de multiplicare. Încãrcãrile din ipoteza nouã se
înmulþesc cu acest factor. Valoarea factorului poate fi ºi negativã.
ªtergere
ªterge ipoteza selectatã.
Selectarea unei ipoteze de încãrcare:

Se selecteazã o ipotezã de încãrcare din lista ipotezelor de încãrcare din partea
stânga a ecranului. Dupã închiderea ferestrei de dialog, ipoteza actualã va fi
ipoteza selectatã.
202 AxisVM 7.0
Grupare nouã Pentru generarea combinaþiilor de dimensionare este necesarã definirea

grupãrilor de încãrcare. Clicând pe un icon din Grupare nouã, în lista
ipotezelor de încãrcare apare un câmp gol. În acest câmp se poate completa
numele grupãrii. Sunt permise denumiri de grupãri care încã nu figureazã în
lista grupãrilor. La definirea unei grupãri trebuie daþi ºi coeficienþii de grupare
(coeficienþi de siguranþã, de simultaneitate ºi dinamici).
Ipotezele de încãrcare se pot asocia în aceste grupãri de încãrcare. Ipoteza
selectatã va face parte din gruparea selectatã din lista grupãrilor de încãrcare.
Ipotezele de încãrcare se pot grupa ºi cu ajutorul mausului din lista ierarhicã a
grupãrilor ºi a ipotezelor. Vezi detaliat…3.10.2 Combinaþii de
încãrcãri
În grupare poate sã fie una din urmãtoarele tipuri de încãrcãri:
Permanente
Grupa încãrcãrilor permanente (greutatea proprie, încãrcãri permanente…).
Toate încãrcãrile din aceastã categorie sunt luate în considerare în fiecare
combinaþie calculatã.
Cvasipermanente
Grupa încãrcãrilor cvasipermanente. Toate încãrcãrile din aceastã categorie
sunt luate în considerare când efectul lor este defavorabil.
Variabile
Grupa încãrcãrilor temporare variabile (încãrcãri utile, încãrcãri din vânt,
zãpadã, …). Toate încãrcãrile din aceastã categorie sunt luate în considerare
când efectul lor este defavorabil.
Excepþionale
Grupa încãrcãrilor excepþionale (seism, cedare de reazem, explozie, ...). Din
grupa încãrcãrilor excepþionale, la formarea unei combinaþii de dimensionare
se ia numai o singurã ipotezã de încãrcare cu încãrcãri excepþionale.
Tipul încãrcãrilor Diferitele tipuri de elemente finite se pot încãrca cu urmãtoarele tipuri de
încãrcãri:
Tipul încãrcãrii Tipul elementului

Concentrat Nod, barã
Distribuit Barã, nervurã, placã, învelitoare
Pe muchie ªaibã, placã, învelitoare
Greutatea proprie Zãbrea, barã, nervurã, ºaibã, placã, învelitoare
Variaþie de lungime Zãbrea, barã
Variaþie de temperaturã Zãbrea, barã, nervurã, ºaibã, placã, învelitoare
Forþã de tensionare Zãbrea, barã
Cedare de reazem Reazem
Lichid Placã, învelitoare
Linie de influenþã Zãbrea, barã
Seism Nod
3.10.2. Combinaþii de încãrcãri
Cu aceastã funcþie din ipotezele de încãrcare definite se pot genera combinaþii

de încãrcãri. La definirea unei combinaþii, fiecãrei ipoteze de încãrcare trebuie
sã i se asocieze un coeficient, în funcþie de mãsura în care aceasta participã
într-o combinaþie. Programul calculeazã combinaþiile însumând rezultatele
ipotezelor (deplasãri, eforturi, reacþiuni), multiplicate cu coeficienþii daþi.
Dacã folosim coeficientul 0, ipotezele de încãrcare respective nu vor participa
în combinaþia respectivã.
F Existã posibilitatea de a modifica, ºterge sau crea o combinaþie nouã ºi
ulterior, dupã efectuarea calculelor. Dupã modificarea tabelului de
combinaþii, când se trece din nou la rezultate, programul genereazã
automat ºi rezultatele acestor combinaþii noi (Se poate utiliza doar la
rezultatele calculelor de ordinul I).
În cazul modificãrii combinaþiilor de încãrcare aferente analizei de ordinul
II, rezultatele acestora se ºterg.
STAS Combinaþiile (grupãrile) de dimensionare vor fi calculate conform STAS

101077/OA-77 în modul urmãtor:
1. Eforturi, reacþiuni (stãri limitã ultime):
∑ n ⋅ P + ∑ n C +n ⋅ ∑ n ⋅V = X(G.F.)
i i i i g i i
∑ P +∑ C + ∑ n ⋅V + E = X ( G .S .)
i i
d
i i 1
Programul calculeazã automat toate combinaþiile posibile în gruparea
fundamentalã ºi în gruparea specialã pe baza formulelor de mai sus, dupã care
204 AxisVM 7.0
selecteazã valorile maxime ºi minime ale eforturilor/reacþiunilor referitoare la

secþiunea datã.
2. Deplasãri (stãri limitã ale exploatãrii normale):
∑ P +∑ C
i i + n g ⋅ ∑ Vi = Y(G.F.)
Sunt calculate automat toate combinaþiile posibile în gruparea fundamentalã,

pe baza formulei de mai sus, dupã care sunt selectate valorile maxime ºi
minime ale deplasãrilor.
Semnificaþia notaþiilor:
P - componenta încãrcãrii permanente
C - componenta încãrcãrii cvasipermanente
V - componenta încãrcãrii variabile
E - componenta încãrcãrii excepþionale
n - coeficientul încãrcãrii (de supraîncãrcare - conduce la intensitãþi de calcul
limitã)
nd - coeficientul încãrcãrii (de lungã duratã - conduce la intensitãþi de calcul
reduse)
ng - coeficient de grupare - este luat în considerare automat în funcþie de
numãrul încãrcãrilor variabile luate în considerare în combinaþia respectivã,
cu urmãtoarele valori:
1,0 în cazul unei singure încãrcãri variabile;
0,9 în cazul a douã sau trei încãrcãri variabile;
0,8 în cazul a patru sau mai multe încãrcãri variabile;
EUROCODE Combinaþiile de dimensionare conform EUROCODE sunt calculate pe baza

relaþiilor de mai jos:
Pentru eforturi:
permanente ºi variabile:
∑γ Gi G ki + γ Qj Q kj + ∑γ
i≠ j
Qi Ψ0 i Q ki
excepþionale:
∑γ GAi G ki + A k + Ψ1 j Q kj + ∑Ψ
i≠ j
2 i Q ki
seismice:
∑G ki + γ I A Ed + ∑Ψ 2 i Q ki
Pentru deplasãri:
rar:
∑G ki + Q kj + ∑Ψ
i≠ j
0 i Q ki
de lungã duratã:
∑G ki + Ψ1 j Q kj + ∑Ψ
i≠ j
2 i Q ki
cvasipermanente:
∑G + ∑Ψ
ki 2 i Q ki
3.10.3. Forþe concentrate în noduri
Încãrcãrile nodale se definesc cu cele ºase

componente Fx, Fy, Fz, Mx, My, Mz dupã direcþia
axelor de coordonate globale. Dacã încãrcarea se
defineºte într-un nod în care deja existã o încãrcare,
atunci se poate opta pentru adãugare sau
suprascriere.
Semnul pozitiv coincide cu semnul pozitiv al sistemului de coordonate

globale.
F Dacã nodul nu are posibilitate de deplasare liberã în direcþia componentei
încãrcãrii (gradul de libertate corespunzãtor este blocat), nu va avea efect
asupra structurii.
$ Forþele concentrate aplicate în noduri sunt reprezentate cu sãgeþi galbene iar
momentele încovoietoare concentrate cu sãgeþi duble de culoare verde.
206 AxisVM 7.0
3.10.4. Forþe concentrate pe bare
Încãrcãrile concentrate se definesc cu cele ºase componente Fx, Fy, Fz, Mx,
My, Mz dupã direcþia axelor de coordonate globale sau locale. Dacã încãrcarea
se defineºte într-o secþiune în care deja existã o încãrcare atunci se poate opta
pentru adãugare sau suprascriere.
Semnul pozitiv coincide cu semnul pozitiv al sistemului de coordonate
globale sau locale.
$ Forþele concentrate sunt notate cu sãgeþi galbene iar momentele încovoietoare
concentrate cu sãgeþi duble de culoare verde.
3.10.5. Forþe concentrate pe domeniu
În poziþia actualã a cursorului se poate defini o forþã concentratã pe domeniu

sau element finit. Programul determina tipul ºi planul suprafeþei. Se pot defini
numai încãrcãri concentrate care sunt compatibile cu suprafaþa.
Poziþia încãrcãrilor se poate da ºi cu coordonate.
Direcþia încãrcãrii poate sa fie :

– paralelã cu sistemul global de coordonate
– paralelã cu sistemul local de coordonate al domeniului sau al elementului
finit
– conform referinþei.
Modificare Se poate modifica poziþia ºi valoarea forþei concentrate deja existente.
Modificarea 1. Se deplaseazã cursorul pe imaginea încãrcãrii

poziþiei: 2. Apãsând butonul din stânga al mausului se poate muta încãrcarea.
3. Prin miºcarea mausului sau prin introducerea coordonatelor încãrcarea
se poate muta în poziþia nouã.
4. Clicând cu butonul din dreapta mausului încãrcarea concentratã se
muta în poziþia nouã.
Modificarea 1. Se deplaseazã cursorul pe imaginea încãrcãrii.

valorii: 2. Se apasã pe butonul din stânga a mausului.
3. În fereastra încãrcãrii se modificã încãrcarea.
4. Se închide fereastra de dialog a încãrcãrii.
Modificarea încãrcãrii se poate face ºi în tabel.

F Încãrcãrile definite pe domenii se pãstreazã ºi la regenerarea reþelei de
elemente finite.
208 AxisVM 7.0
3.10.6. Încãrcãri distribuite pe bare ºi nervuri
Pe barele selectate se pot defini încãrcãri distribuite. Într-o ipotezã de

încãrcare pe o barã se pot defini mai multe încãrcãri distribuite.
Parametrii care se dau:

Direcþia: local, global, global proiectat
Tip: dreptunghi, trapez, triunghi
Poziþia: A-dupã raport, H-dupã distanþã
Secþiunea 1: x1 distanþa mãsuratã de la nodul i
Valoarea încãrcãrii în secþiunea 1: px1, py1, pz1 [kN/m]
Secþiunea 2: x2 distanþa mãsuratã de la nodul i
Valoarea încãrcãrii în secþiunea 2: px2, py2, pz2 [kN/m]
Definit dupã raport → 0 ≤ x1 / x2 ≤ 1.

Definit dupã lungime → 0 ≤ x1 < x2 ≤ L unde L [m] este lungimea barei.
Dacã tipul încãrcãrii este global proiectat aceasta are valoarea:

pb = p ⋅ sin α , unde α este unghiul între axa barei ºi direcþia încãrcãrii.
F Încãrcãri distribuite pe nervuri se pot defini numai pe toatã lungimea ei.
3.10.7. Încãrcãri uniform distribuite pe muchie
Încãrcarea uniform distribuitã pe muchie se defineºte pe muchia elementelor

finite plane. În cazul învelitoarelor încãrcarea se poate defini ºi în proiecþia
globalã. Intensitatea încãrcãrii este constantã în lungul muchiei.
În funcþie de tipul elementului finit, încãrcarea poate fi:
210 AxisVM 7.0
Tip În direcþia coordonatelor locale În direcþia coordonatelor globale
ªaibã
- -
- -
Placã
planã - -
Înveli-
toare
Pentru Învelitoare se pot defini încãrcãri global proiectate. Pe baza intensitãþii

date se poate calcula încãrcarea care acþioneazã pe muchie ps = p ⋅ cos α ,
unde α este unghiul între muchie ºi direcþia încãrcãrii.
3.10.8. Încãrcare liniarã pe domeniu
Definire încãrcare liniarã pe domeniu sau pe element finit plan. Se pot defini
numai încãrcãri concentrate care sunt compatibile cu suprafaþa.
Direcþia încãrcãrii poate sã fie:
– paralelã cu sistemul global de coordonate
– globalã proiectatã
– paralelã cu sistemul local de coordonate al domeniului sau al elementului
finit
Definirea
încãrcãrii liniare
pe domeniu între
douã puncte
Definirea
încãrcãrii liniare
pe domeniu pe un
poligon.
Modificare Se poate modifica poziþia ºi valoarea forþei concentrate deja existent.

212 AxisVM 7.0
Modificarea 1. Se deplaseazã cursorul pe imaginea încãrcãrii

poziþiei: 2. Apãsând butonul din stânga a mausului se poate muta încãrcarea.
3. Prin miºcarea mausului sau prin introducerea coordonatelor încãrcarea
se poate muta în poziþia noua.
4. Clicând cu butonul din dreapta mausului încãrcarea concentrata se
muta în poziþia noua.
Modificarea 1. Se deplaseazã cursorul pe imaginea încãrcãrii.

valorii: 2. Se apasã pe butonul din stânga a mausului.
3. In fereastra încãrcãrii se modifica încãrcarea.
4. Se închide fereastra de dialog al încãrcãrii
Modificarea încãrcãrii se poate face ºi în tabel. în tabel se poate modifica ºi

forma liniei de distribuþie a încãrcãrii.

elemente finite.
3.10.9. Încãrcãri uniform distribuite pe suprafaþã
Intensitatea încãrcãrii uniform distribuite pe un element de suprafaþã este

constantã.
Încãrcãrile uniform distribuite pe suprafaþa se pot definii pe elemente finite de
suprafaþa ºi domenii.

elemente finite.
În funcþie de tipul elementului finit de suprafaþã încãrcãrile pot fi:
Tip În direcþia coordonatelor locale În direcþia coordonatelor globale
ªaibã
- -
- -
Placã
planã - -
Înveli-
toare
214 AxisVM 7.0
3.10.10. Încãrcãri tip lichid
Pentru elementele marcate

se pot defini încãrcãri de
tip lichid liniar variabil.
Încãrcarea care acþioneazã
asupra elementelor de
suprafaþã este calculatã în
centrul elementelor.
3.10.11. Încãrcãri din greutatea proprie

Programul calculeazã greutatea proprie a elementelor în funcþie de aria
secþiunii transversale ºi densitate în cazul barelor respectiv grosime ºi
densitate în cazul elementelor de suprafaþã ºi le asociazã la ipoteza actualã.
3.10.12. Variaþie de lungime

Pentru barele ºi zãbrelele
selectate se poate defini o
variaþie de lungime (eroare de
fabricaþie) de mãrimea dL. O
variaþie de lungime dL
pozitivã induce compresiune
în element. Efectul este
asemãnãtor cu încãrcarea din
temperaturã dT = dL (α ⋅ L) .
3.10.13. Forþã de tensionare

Pentru barele ºi zãbrelele
selectate se poate defini o forþã
de tensionare P[kN]. O forþã de
tensionare pozitivã induce în
element întindere.
Efectul este asemãnãtor cu încãrcarea datã de temperaturã

dT = = − P (α ⋅ E ⋅ A ) .
3.10.14. Încãrcãri date de variaþie de temperaturã pe elemente de barã
Zãbrea Zãbrelelor selectate li se asociazã o variaþie de temperaturã uniformã.

Se dau urmãtorii parametrii:
Tref temperatura iniþialã (în stare netensionatã)
T temperatura finalã (în timpul analizei)
Barã/nervurã Barelor sau nervurilor selectate li se asociazã de asemenea o variaþie de

temperaturã uniformã. Se dau urmãtorii parametrii:
Tref: temperatura iniþialã
Ts: temperatura fibrei superioare în direcþia selectatã
Ti: temperatura fibrei inferioare în direcþia selectatã
dT==T - Tref variaþia uniformã de temperaturã.
=
Dacã dT este pozitiv nervura sau bara se încãlzeºte.
216 AxisVM 7.0
Temperatura în centrul de greutate (T):
Cu direcþia localã y yG
T = T2 + (T1 − T2 )
Hy
Cu direcþia localã z zG
T = T2 + (T1 − T2 )
Hz
unde (yG, zG) este centrul de greutate al secþiunii iar Hy, Hz dimensiunile
secþiunii descrise în baza de date a secþiunilor.
¹
dT =T1 – T2 variaþia de temperaturã neuniformã.
3.10.15. Încãrcãri date de variaþie de temperaturã pe elemente plane
Elementelor plane selectate li se poate asocia o variaþie de temperaturã

uniformã sau neuniformã.
Tref: temperatura iniþialã (în stare netensionatã)
T1: temeperatura feþei dinspre punctul de referinþã (la z > 0)
T2: temeperatura feþei opuse punctului de referinþã (la z < 0)
dT= variaþia uniformã de temperaturã luatã în considerare în planul median al

elementului. Dacã dT= este pozitiv, elementul se încãlzeºte.
dT = = (T1 + T2 ) / 2 − Tref
¹
dT variaþia neuniformã de temperaturã.
dT ≠ = T1 − T2
T1
T2
Pentru elementele tip ºaibã se ia în considerare numai componenta dT=.

¹
Pentru elementele tip placã se ia în considerare numai componenta dT .
3.10.16. Cedare de reazem

În direcþia rezemãrilor, reazemele nodale se încarcã cu deplasarea e [m] sau
rotirea θ [rad]. Dacã deplasarea nodului este blocatã pe direcþia componentei
cedãrii de reazem (grad de libertate blocat) aceasta nu are efect asupra
structurii.
Ordinea de mãrime a rigiditãþii reazemului trebuie sã fie de 3-4 ori mai mare
decât rigiditatea structurii pe direcþia reazemului. Cedarea de reazem este
luatã în considerare cu forþa Preazem = K reazem ⋅ edeplasare care acþioneazã pe
direcþia respectivã.
Semnele pozitive ale cedãrilor de reazem sunt prezentate în figurã:
218 AxisVM 7.0
3.10.17. Linii de influenþã

Pentru secþiunea barei
selectate se poate da
deplasarea relativã a
secþiunii ex /ey /ez /θx /θy
/θz. Pentru aceastã încãr-
care componentele diagra-
melor de deplasare
reprezintã linia de
influenþã a secþiunii date a
barei. Valoarea
deplasãrilor relative e sau
θ trebuie sã fie +1.00 sau
-1.00.
F Încãrcare pentru linie de influenþã se poate defini numai în ipoteza de linie

de influenþã. (Vezi 3.10.1. Ipoteze ºi grupãri de încãrcare).
Zãbrea Pentru secþiunea barei selectate se poate da deplasarea
relativã a secþiunii ex. Pentru aceastã încãrcare,
componentele diagramelor de deplasare reprezintã
linia de influenþã a secþiunii date a barei. Valoarea
deplasãrilor relative ex trebuie sã fie +1.00 sau -1.00.
Barã Pentru secþiunea barei selectate se poate da deplasarea relativã a secþiunii
ex /ey /ez /θx /θy /θz. Pentru aceastã încãrcare, componentele diagramelor
deplasãri reprezintã liniile de influenþã ale secþiunii date a barei. Valoarea
deplasãrilor relative e sau θ trebuie sã fie +1.00 sau -1.00.
3.10.18. Seism
Determinarea încãrcãrilor din seism
se face cu analiza spectralã a rãspun-
sului pentru modele plane ºi spaþiale
conform normativului P100-92.
Din valorile ºi vectorii proprii calculaþi de program în cadrul analizei modale

programul genereazã încãrcãrile orizontale nodale aferente maselor nodale
pentru fiecare mod de vibraþie. Cu aceste încãrcãri aferente fiecãrui mod de
vibraþie, se efectueazã o analizã staticã.
Din rezultatele obþinute se calculeazã media pãtraticã a solicitãrilor:
Yk = ∑Y
i
2
ki
unde Yi este componenta deplasãrii sau a efortului într-o secþiune în modul i

de vibraþie. În cazul în care diferenþa între douã perioade proprii succesive
este mai micã de 10%, atunci valorile deplasãrilor ºi solicitãrilor sunt
calculate cu relaþia
Yj , j + 1 = Yj + Yj + 1
iar suma obþinutã este consideratã ca un singur termen în calculul mediei
pãtratice.
Eforturile astfel obþinute sunt întotdeauna pozitive. La definirea ipotezei
seismice sunt generate douã ipoteze de încãrcare, una marcatã cu ‘+’ ºi
cealaltã cu ‘-‘. În prima ipotezã media pãtraticã a deplasãrilor ºi eforturilor
este cu semnul pozitiv, iar în cealaltã cu negativ. Dupã efectuarea analizei
statice, rezultatele aferente fiecãrui mod de vibraþie apar în ipoteze separate
de încãrcare, cu denumirile marcate de ‘01’, ‘02’, ‘n’. Aceste ipoteze de
încãrcare se pot folosi la crearea combinaþiilor de încãrcare ºi a combinaþiilor
de dimensionare.
220 AxisVM 7.0

α [ ]: coeficient de importanþã al construcþiei
ks [ ]: coeficient funcþie de zona seismicã
Tc [s]: perioada de colþ
ψ [ ]: coeficient de reducere a efectelor acþiunii seismice
Ve [m/s]: viteza echivalentã de propagare a undelor seismice
Lc [m]: lungimea construcþiei
În funcþie de perioadele proprii ale structurii, programul determinã

coeficienþii βr conform diagramelor de mai jos:
Forþele seismice sunt calculate conform relaþiei:

S k ,r = α k s β r Ψ η'k ,r Gk
unde, k : gradul de libertate al nodului
r : numãrul modului propriu de vibraþie
în timp ce coeficientul η kr
'
η'kr = vkr pr
unde factorul de participare pr se determinã cu relaþia:
pr = prx2 + pry2 + pr2θ

În aceastã metodã de calcul nu este consideratã influenþa componentei de
translaþie verticalã a miºcãrii seismice a terenului datoritã faptului cã, de
regulã, este un cuplaj dinamic neglijabil între oscilaþiile verticale ºi cele
orizontale.
Factorii de participare parþiali se determinã cu relaþiile urmãtoare:
1
prx =
Ar
∑m v
k
k kr γ kx
1
pry =
Ar
∑m v
k
k kr γ ky
∑ [m(x γ ]
π 2
− yk γ kx )vkr + J k v'krγ kθ
1
pr θ = ξr k ky
VeTr Ar k
unde:
Lc - lungimea construcþiei
γ kx ,γ ky ,γ kθ - cosinuºi directori al gradului de libertate de indice k în raport
cu axele sistemului global de referinþe.
Factorul Ar are expresia:
(
Ar = ∑ mk v kr2 + J k vkr'2 )
k
în care:
xk , y k - coordonatele în plan orizontal ale sistemului de referinþã global al
punctului la care se raporteazã un grad de libertate de indice k,
Ve - viteza echivalentã de propagare a undelor seismice în terenul de fundare.
Valorile coeficientului ξ r se determinã cu relaþia:
ξ r = 2ζ r
unde:
2 3
Tg  Tg   Tg 
ζ r = 0.38 − 0.418 log 2 − 0.208 log 2  + 0.0163 log 2 
Tr  Tr   Tr 
Perioada predominantã Tg se determinã cu relaþia:
Tg = 0.6TC
Programul verificã inegalitatea de mai jos ºi, dacã nu este satisfãcutã, dã un
mesaj de avertizare:
Lc 1
<
VeTr 3
F Dacã condiþia nu este satisfãcutã, înseamnã cã sarcinile seismice sunt

supraevaluate, ceea ce conduce la supradimensionãri considerabile.
222 AxisVM 7.0
3.10.19. Mase nodale
Pentru analiza modalã I/II masele care nu sunt introduse în ipotezele de

încãrcare se pot lua în considerare ca mase concentrate în noduri.
Pentru analiza modalã II masele nodale se pot lua în considerare ca încãrcãri
statice care prin efectul de ordinul II afecteazã rezultatele.
Pentru nodurile selectate se pot defini mase concentrate mx, m y, m z [kg] pe

cele trei direcþii globale.
$ Masele nodale sunt vizualizate cu un cerc dublu de culoare roºu închis.
3.10.20. Modificare
Modificarea încãrcãrilor deja definite.
Modificarea se poate face astfel:
1. Se þine apãsatã tasta [Shift] ºi se selecteazã cu cursorul elementele a cãror
încãrcare se modificã. Pentru selectare se poate utiliza ºi fereastra sau
bara de selectare.
2. Se dã un clic pe butonul încãrcãrii.
3. În rândul datei de modificat se comutã butonul de modificare.
4. Se modificã data (datele).
5. Cu butonul OK se închide fereastra de dialog.
Modificare rapidã: clicând pe elementul finit încãrcat se afiºeazã fereastra
de dialog aferentã încãrcãrii. Dacã sunt selectate mai multe elemente finite,
clicând pe unul dintre acestea se pot modifica încãrcãrile pentru toate
elementele deodatã. Dacã sunt selectate elemente finite ºi clicarea se face pe
un element care nu este ales, selectarea se anuleazã iar modificarea se poate
face numai pentru acest element. Dacã elementul este încãrcat cu mai multe
încãrcãri se poate modifica numai o încãrcare a elementului. În acest caz se
poate modifica încãrcarea concentratã sau distribuitã care este mai aproape de
punctul unde s-a fãcut clicarea.
F Modificarea încãrcãrilor se face în mod asemãnãtor cu definirea, diferenþa

fiind numai în aspectul cã la modificare se poate schimba ºi o caracteristicã
a încãrcãrii. Caracteristicile încãrcãrii elementelor selectate care nu au fost
modificate în fereastrã rãmân neschimbate.
F Dacã sunt selectate elemente a cãror încãrcare nu se poate modifica cu

funcþia apelatã, acestea rãmân neschimbate.
3.10.21. ªtergere
[Delete] ªtergerea încãrcãrilor deja definite.
Etapele operaþiei de ºtergere sunt urmatoarele:
1. Concomitent, la apãsarea tastei [Shift] ºi cu cursorul, se selecteazã
elementele a cãror încãrcare se ºterge. În timpul selectãrii se poate
utiliza bara de selecþie.
2. Se apasã tasta [Del.]
3. În fereastra de dialog a funcþiei se aleg elementele care se ºterg.
4. Cu tasta OK se închide fereastra.
Geometria
Dacã la elementele geometrice sunt definite elemente finite ºi încãrcãri,
acestea se ºterg.
224 AxisVM 7.0
Elemente
Dacã la elementele finite au fost ataºate alte elemente finite (ex. reazem sau
nervurã), acestea se ºterg de asemenea. Dacã pe elementul finit a fost definitã
ºi încãrcare se ºterge ºi aceasta.
Referinþe
ªtergând referinþele, se ºterge ºi definiþia elementelor finite precum ºi
încãrcãrile la care s-au folosit referinþele respective.
4. Analizã
Cu acest program se pot efectua analize statice de ordinul I ºi II, modale de
ordinul I ºi II ºi de stabilitate. În sistemul de programe AxisVM, analiza
structurilor se bazeazã pe metoda elementului finit. Metoda elementului finit
este prezentatã detaliat în bibliografia manualului de utilizare. Condiþia
utilizãrii sistemului de programe este cunoaºterea metodei elementului finit
aferent programului ºi experienþã în utilizarea acestuia.
Analiza unei structuri este efectuatã în trei etape:
1. pregãtirea datelor pentru analizã

2. efectuarea analizei (în funcþie de tipul analizei)
3. prelucrarea rezultatelor pentru vizualizare
Etapele, durata unei analize ºi datele referitoare la model, se pot vizualiza prin
apãsarea butonului Detalii.
Pregãtirea În cadrul pregãtirii datelor, programul verificã datele de intrare ºi avertizeazã

datelor pentru utilizatorul dacã acestea nu sunt corecte. În funcþie de tipul erorii, analiza este
analizã întreruptã sau se poate continua sau întrerupe în funcþie de opþiunea
utilizatorului.
Dupã aceasta, programul efectueazã o operaþie de optimizare a numerotãrii
nodurilor pentru a reduce lãþimea semibenzii sistemului de ecuaþii ºi implicit
spaþiul ocupat de aceasta. În cadrul operaþiei se utilizeazã metodele
Cutchill-McKee invers ºi Akhras-Dhatt într-un singur ciclu de iteraþie.
Evoluþia procesului de optimizare ºi spaþiul ocupat de sistemul de ecuaþii
aferente sunt afiºate în fereastra analizei.
226 AxisVM 7.0
Analiza Etapele analizei sunt afiºate în fereastra analizei.

Sistemul simetric liniar de ecuaþii este rezolvat cu metoda Cholesky
modificatã în cazul analizelor statice ºi prin iterare în subspaþiu în cazul
analizei modale ºi stabilitate.
În cadrul analizelor, erorile de rezolvare a sistemului de ecuaþii provenite din
rotunjiri ºi de rezemare a modelului, se determinã în toate cazurile ºi sunt
afiºate în fereastra de Info ca Eeq. Dacã aceastã valoare este mai mare de
0.00001 precizia rezultatelor nu este satisfãcãtoare din cauza faptului cã
sistemul de ecuaþii nu este bine condiþionat. Precizia deplasãrilor obþinute va
fi asemãnãtoare.
Fiecare nod al modelului poate sã aibã ºase grade de libertate nodale de
deplasare. Matricea de rigiditate a structurii ºi matricea maselor se genereazã
în funcþie de aceste grade de libertate nodale. În acest mod se obþine un
randament asemãnãtor pentru structuri plane ºi spaþiale.
Prelucrarea La prelucrarea datelor, rezultatele sunt ordonate în funcþie de numerotarea
rezultatelor iniþialã a nodurilor ºi pregãtite pentru vizualizare graficã.
pentru vizualizare
Parametrii necesari pentru diferitele tipuri de analizã sunt prezentaþi în

continuare.
4.1. Staticã
Liniarã În cadrul analizei liniare, diagrama forþã-deplasare este liniarã.
La apelarea funcþiei, analiza se efectueazã imediat pentru toate ipotezele de
încãrcare. Comportarea geometric liniarã a structurii presupune cã deplasãrile
structurii sunt mici, iar materialul utilizat este izotrop sau anizotrop ºi se
comportã liniar (legea lui Hooke).
F Vezi descrierea elementelor contact, arc ºi utilizarea acestora în analiza
liniarã staticã.
Neliniarã În cadrul analizei neliniare diagrama forþã-deplasare este neliniarã.

Aceastã comportare provine din utilizarea elementelor neliniare (contact, arc)
sau dintr-o analizã geometric neliniarã (bare ºi zãbrele).
La apelarea analizei neliniare apare fereastra cu parametrii necesari ai
analizei:
Parametrii analizei
Se dau parametrii pentru analiza incrementalã:
Ipoteza de Se alege ipoteza de încãrcare pentru care se face analiza (numai o singurã
încãrcare ipotezã sau combinaþie).
Selectarea parametrilor de control (forþã/deplasare) pentru analiza neliniarã:
Încãrcare În cazul controlului în forþe, incrementele se dau în incremente uniforme de

forþã. În acest caz, structura va fi încãrcatã în trepte uniforme cu încãrcãrile
multiplicate cu factorul de forþã.
Deplasare În cazul controlului în deplasãri, incrementele se dau în incremente uniforme

de deplasare. În acest caz, structura va fi încãrcatã în nodul selectat pe
direcþia gradului de libertate ales în trepte uniforme de deplasare.
Factor de În funcþie de control, se dã factorul de forþã (control în forþe) sau valoarea

Forþã/Deplasare deplasãrii maxime (control în deplasãri).
maximã
228 AxisVM 7.0
Numãrul Se dau numãrul paºilor pentru analiza incrementalã. Valoarea implicitã este
incrementelor 1, dar pentru structuri cu comportare neliniarã pronunþatã, pentru asigurarea
convergenþei numerice, sunt necesari mai mulþi paºi.
Actualizarea În prima iteraþie a fiecãrui increment, programul corecteazã rigiditãþile

rigiditãþilor structurii. Pentru setarea implicitã (n=1), corecþia se face pentru fiecare
iteraþie. Aceastã valoare are efect favorabil asupra comportãrii numerice ºi
conduce la convergenþã pentru un numãr minim de paºi. În unele cazuri,
actualizarea mai rarã a rigiditãþilor conduce la un timp de rulare mai favorabil,
chiar dacã numãrul iteraþiilor este mai mare. În aceste cazuri valoarea lui n se
dã în consecinþã.
Criterii de convergenþã
Analiza convergenþei asigurã precizia rezultatelor analizei neliniare. Este

foarte important ca parametrii convergenþei sã fie daþi corespunzãtor. În
procesul de iterare, valoarea incrementului deplasãrii ºi vectorul forþelor
neechilibrate trebuie sã se anuleze (sã tindã cãtre zero).
Numãrul maxim Se alege în funcþie de nelinearitatea structurii ºi parametrii analizei folosite.

de iteraþii Valoarea implicitã este 20. Dacã criteriile de convergenþã nu sunt îndeplinite
în numãrul maxim de iteraþii, programul nu dã rezultate.
Deplasare/Încãrc Criterii multiple de convergenþã se pot exprima în deplasãri, forþã sau lucru
are/ mecanic (este obligatoriu cel puþin un criteriu). În majoritatea cazurilor,
Lucru mecanic criteriul exprimat cu ajutorul lucrului mecanic este suficient. În anumite
situaþii, pentru o eroare mare a incrementului de deplasare, corespunde o forþã
micã neechilibratã sau invers. Valorile implicite pentru parametrii de
convergenþã sunt urmãtoarele: deplasare 0.001, forþã 0.0001 lucru mecanic
0.0000001.
Neliniaritate geometricã pentru bare
Pentru aceasta opþiune programul determinã echilibrul pentru structura

deformatã. În funcþie de mãrimea deplasãrilor programul face o analizã de
ordinul I sau de ordinul II.
Programul þine cont de neliniaritatea geometricã numai pentru elementele
zãbrea, barã ºi nervurã.
Dacã în model nu sunt elemente neliniare (contact, arc) se activeazã doar
opþiunea Neliniaritatea geometricã.
Dacã în model sunt elemente neliniare, atunci în analizã se ia în considerare
neliniaritatea acestor elemente (contact, arc). Prin activarea opþiunii
Neliniaritatea geometricã pentru bare se poate þine cont ºi de neliniaritatea
elementelor de barã ºi zãbrea.
F Barele trebuie împãrþite în cel puþin patru segmente.
Luarea în considerare a armãrii efective
În cazul plãcilor de beton armat este posibilã efectuarea analizei cu armarea

efectivã. În acest caz deplasãrile ºi eforturile în placã sunt determinate pe baza
diagramei de moment-curbura. Deplasãrile ºi eforturile (redistribuþia
eforturilor) determinate în acest fel þin cont de comportarea neliniarã a
betonului armat.
Salvarea ultimului increment
Dacã analiza neliniarã se efectueazã cu mai multe incremente de încãrcare

programul determinã deplasãrile ºi eforturile pentru fiecare incremente de
încãrcare. În majoritatea cazurilor este suficientã salvarea numai a ultimului
increment. În acest caz se selecteazã opþiunea respectivã.
F În cazul în care se salveazã numai ultimul increment comportarea structurii
în fazele intermediare nu se poate urmãrii.
Observaþie În aceastã analizã, programul foloseºte o metodã iterativã de tip

Newton-Raphson. Metoda este cunoscutã în mai multe variante, care diferã
între ele prin modul de corectare a matricii de rigiditate.
Pentru o mai bunã înþelegere a analizei, în continuare este exemplificatã
comportarea unui sistem cu un singur grad de libertate:
Arc neliniar elastic Comportãri posibile

230 AxisVM 7.0
Dacã n=1 (valoarea implicitã), atunci Dacã n>Numãrul maxim al

rigiditãþile se corecteazã în fiecare iteraþiilor, atunci rigiditãþile se
iteraþie ºi metoda de iterare se corecteazã numai în prima iteraþie,
numeºte metoda Newton-Raphson iar metoda de iteraþie se numeºte
obiºnuitã. metoda Newton-Raphson modificatã.
Dacã 1<n<Numãrul maxim

a iteraþiilor, atunci se poate
utiliza o metodã Newton-
Raphson modificatã. În
figurã este reprezentat
procesul de iterare pentru
n=2.
Observaþie În cazul sistemelor cu consolidare, analiza se confruntã cu instabilitatea

numericã, ceea ce conduce la divergenþa procesului de iterare dacã n>1.
Datoritã acestui fapt, la schimbarea stãrii elementului contact se corecteazã
rigiditatea elementelor chiar dacã aceasta nu este necesarã conform
parametrului n.
Comportãrile cu palier „snap-through” nu se pot analiza cu control în forþe. În
acest caz, soluþia este utilizarea controlului în deplasãri.
Control de În figurã este prezentatã, cu linie continuã,
forþã/deplasare o soluþie cu control de forþã pentru o
structurã cu o caracteristicã forþã-
deplasare care, la valoarea P0 a forþei, dã
eroare datoritã faptului cã structura are
deplasãri foarte mari. În acest caz,
structura se poate analiza fãrã probleme cu
control în deplasãri.
4.2. Analiza modalã

În cadrul analizei modale, programul determinã primele n valori proprii cerute
ºi vectorii proprii aferenþi. Analiza este o rezolvare a unei probleme generale
de valori proprii (programul foloseºte metoda iterãrii în subspaþii). Programul
verificã dacã au fost determinate valorile proprii cele mai mici.
La analizã, programul foloseºte matricea diagonalã a maselor, aceasta
conþinând doar mase de translaþie.
F În cadrul analizei structurii, programul determinã numai valori proprii
pozitive. Valorile proprii apropiate de zero nu se pot determina.
Parametrii analizei
Se dau parametrii pentru analiza modalã:
Ordinul I Efectul forþelor de întindere/compresiune asupra rigiditãþii elementelor nu

este luat în calcul în timpul analizei pentru determinarea modurilor de
vibraþie.
Ordinul II În cadrul analizei sunt luate în calcul efectele forþelor axiale asupra rigiditãþii
elementelor.
În analiza modalã de ordinul II forþele de întindere mãresc rigiditatea
elementelor iar forþele de compresiune scad rigiditatea. Acest fenomen
influenþeazã rezultatele analizei modale. În toate cazurile, la acest tip de
analizã se folosesc rezultatele de la o ipotezã staticã.
232 AxisVM 7.0
Numãrul Se dã numãrul modurilor de vibraþie care se determinã în cadrul analizei.

modurilor de Valoarea implicitã este 6 iar valoarea maximã 99. Numãrul modurilor cerute
vibraþie nu poate sã fie mai mare decât numãrul gradelor de libertate dinamicã ale
structurii.
Ipotezã Se poate selecta ipoteza de încãrcare sau doar masa care sã se ia în

considerare în cadrul analizei (numai o singurã ipotezã sau combinaþie). În
cadrul analizei modale de ordinul I ºi II încãrcãrile pot fi convertite în mase.
La analiza modalã de ordinul II programul foloseºte rezultatele de la o ipotezã
staticã.
Convertirea Se poate opta pentru convertirea încãrcãrilor de naturã gravitaþionalã în mase.
încãrcãrilor în
mase
Analizele de convergenþã asigurã precizia rezultatelor analizei modale, din
acest motiv este foarte importantã alegerea parametrilor de convergenþã.
Numãrul maxim Numãrul maxim a iteraþiilor se alege în funcþie de modurile de vibraþie care se
de iteraþii determinã (valoare mai mare pentru numãr mai mare de valori proprii).
Valoarea implicitã este de 20. Dacã nu sunt îndeplinite criteriile de
convergenþã cu parametrii de convergenþã aleºi, programul nu dã rezultate.
Convergenþa Se determinã convergenþa relativã a valorii proprii. Valoarea implicitã este de

valorilor proprii 1.0E-10.
Convergenþa Valoarea de referinþa implicitã este de 0.00001. Valoarea erorilor cu care au

vectorilor proprii fost determinate vectorii proprii sunt comparate cu aceastã valoare de
referinþã. Dacã eroarea este mai mare decât valoarea de referinþã, atunci
aceasta va apare în paleta de informaþii cu culoarea roºie.
F În analizã, programul foloseºte matricea diagonalã a maselor. În consecinþã,

pentru o modelare corespunzãtoare a distribuþiei maselor în model este
necesarã împãrþirea barelor în mai multe segmente ºi discretizarea
corespunzãtoare în cazul elementelor finite plane.
Precizia rezultatelor este suficient de bunã dacã pentru fiecare semiundã
elementele sunt împãrþite în patru segmente (în cazul elementelor de suprafaþã
pe ambele direcþii).
Pentru structuri în cadre etajate se poate adopta modelul cu masele
concentrate în noduri.
Pentru acoperiºuri cu deschideri mari ºi structurã în reþea suficient de densã
(grinzi, ferme, cabluri, etc.) este suficient a considera masele aplicate în
noduri.
Formele de vibraþii sunt normalizate în raport cu matricea

maselor: {U }T ⋅ [M ] ⋅ {U } = 1
4.3. Stabilitate
În cadrul analizei de stabilitate programul determinã numãrul cerut de
parametrii critici de încãrcare minimi ºi formele de pierdere a stabilitãþii
aferente. Analiza este o rezolvare a unei probleme generale de valori proprii
(programul foloseºte metoda iterãrii pe subspaþii). Programul verificã dacã au
fost determinate valorile proprii cele mai mici.
F În cadrul analizei structurii, programul determinã numai valori proprii
pozitive. Valorile proprii apropiate de zero nu se pot determina.
Parametrii analizei
Se dau parametrii pentru analizã:
Ipoteza Se alege o ipotezã de încãrcare pentru care se face analiza de stabilitate

(numai o singurã ipotezã).
Numãrul formelor Se dau numãrul formelor de pierdere a stabilitãþii dorite. Valoarea implicitã
de pierdere a este 6, iar valoarea maximã 99. Numai valoarea cea mai micã are semnificaþie
stabilitãþii fizicã (aceastã valoare dã parametrul critic al încãrcãrii).
Vezi în capitolul Analiza modalã.
234 AxisVM 7.0
Flambajul barelor Prin flambajul barelor se înþelege flambaj într-un plan (axa deformatã a barei
este o curbã planã, ºi secþiunea barei nu se roteºte în jurul axei x locale).
Secþiunea barei trebuie sã aibã una sau douã axe de simetrie (dacã încãrcãrile
acþioneazã în planurile de simetrie) sau trebuie definite cu momentele de
inerþie principale I1 ºi I2.
F Barele trebuie împãrþite în cel puþin patru segmente.
F Dacã, λcr < 0 , pierderea stabilitãþii are loc pentru încãrcarea cu semnul
opus, iar parametrul critic al încãrcãrii aferente ipotezei este λcr ≥ λcr .
efectiv
F În cazul structurilor care conþin elemente de zãbrea programul determinã

parametrul critic al încãrcãrii aferente pierderii globale a stabilitãþii.
Programul nu analizeazã flambajul zãbrelelor.
4.4. Elemente finite

Structurile analizate pot sã conþinã diferite elemente structurale. Pentru
modelarea acestor elemente programul dispune de numeroase elemente finite.
Toate tipurile de elemente finite se pot utiliza în analizele staticã I, modalã I ºi
stabilitate. Analiza staticã geometric nelinearã ºi analiza modalã de ordinul II
se poate efectua numai pentru structurile alcãtuite din bare.
Zãbrea Barã Nervurã
Element finit patrulater de ºaibã, Element finit triunghiular de ºaibã,

placã, învelitoare placã, învelitoare
Arc Contact Reazem

(numai o singurã (numai o singurã
componentã este componentã este
reprezentatã) reprezentatã)
Deplasãrile nodale ale elementelor finite în sistemul local de coordonate sunt

prezentate în tabelul urmãtor:
Element ex ey ez θx θy θz Figura
finit u v w
Zãbrea •
Element liniar izoparametric cu douã noduri
Barã • • • • • •
Element cubic Hermit de tip Euler-Bernoulli-Navier cu douã

noduri
Nervurã • • • • • •
Element izoparametric Thimosenko cu trei noduri cu câmp

cvadratic de deplasãri
ªaibã • •
Element cvadratic izoparametric de tip Serendipity cu opt

noduri, Element cvadratic izoparametric cu ºase noduri
Placã • • •
236 AxisVM 7.0
Element cvadratic izoparametric de tip Hughes cu nouã noduri

(Mindlin), element cvadratic izoparametric cu ºase noduri
(Mindlin)
Învelitoare • • • • •
Element combinat din elementele ºaibã ºi placã
Reazem • • • • • •
(numai douã
componente)
Arc • • • • • • (numai douã

componente)
Contact •
Corp rigid
Element de
legaturã • • • • • • (numai douã
componente)
Unde:
u, v, w translaþii locale în direcþia axelor x, y, z
θx, θy, θz rotiri locale în direcþia axelor x, y, z
(•) rigiditatea în direcþia datã
Eforturi Eforturile în elementele finite în sistemul local de referinþã:
Element finit Solicitare

Zãbrea Nx
Barã Nx Qy Qz Mx My Mz
Nervurã Nx Qy Qz Mx My Mz
ªaibã nx ny nxy
Placã mx my mxy qx qy
Învelitoare nx ny nxy mx my mxy qx qy
Arc Nx Ny Nz Mx My Mz
Contact Nx
Reazem Nx Ny Nz Mx My Mz
Corp rigid
Element de legãturã
4.5. Etapele unei analize

Analiza unei structuri cu metoda elementului finit are urmãtoarele etape:
1. Determinarea proprietãþiilor geometrice, de elasticitate, de rezemare ºi
a încãrcãrilor pe structurã.
2. Determinarea modului de preluare a încãrcãrilor (efectul de ºaibã,
placã, învelitoare, grindã).
3. Definirea discontinuitãþilor locale (rigidizãri, goluri).
4. Alegerea tipurilor de elemente finite pentru modelarea structurii. În
aceastã etapã, materialul elementelor ºi proprietãþile de rigiditate se
concentreazã în axa elementelor.
5. Discretizarea structurii. Fineþea discretizãrii trebuie sã fie în
concordanþã cu precizia doritã de calcul ºi hardware-ul disponibil.
6. Pregãtirea datelor conform punctul 5.:
a.) Caracteristici geometrice
b.) Caracteristici de rigiditate
c.) Topologia elementelor
d.) Caracteristici de rezemare
e.) Încãrcãri (staticã), mase (analiza modalã).
7. Verificarea datelor de intrare (precizie, compatibilitate).
8. Analiza structurii.
9. Alegerea rezultatelor caracteristice.
10. Verificarea rezultatelor dupã criteriile:
a.) Corectitudinea ºi precizia rezultatelor (convergenþa).
b.) Compatibilitatea rezultatelor cu condiþiile definite în punctul 6.d.
c.) În cazul structurilor speciale, analiza cu altã metodã sau program
pentru compararea ºi analiza rezultatelor.
11. Reluarea analizei. Dacã în punctul 10. nu este satisfãcutã o condiþie
se reia parcurgerea punctelor 1.-6. cu modificãrile necesare.
12. Extragerea rezultatelor caracteristice sub formã tabelarã sau
diagrame. Concluzii finale privind rezistenþa ºi stabilitatea structurii
cu respectarea criteriilor de rezistenþã ºi stabilitate.
Modelare Construirea modelului de calcul al structurii înseamnã acceptarea unor ipoteze

(simplificatoare), a cãror efecte asupra rezultatelor trebuie luate în considerare
(la dimensionare).
La elementele de suprafaþã, la baza împãrþirii în elemente finite trebuie sã fie
o analizã atentã a stãrii de tensiune ºi deformaþie a structurii, luând în
considerare forma, materialele, încãrcãrile ºi rezemãrile efective.
Poziþia nodurilor ºi a liniilor (topologia împãrþirii în elemente finite) de reþea
depind ºi de discontinuitãþile apãrute în geometrie (linii de contur neregulate,
reazeme intermediare) ºi încãrcãrile (forþe concentrate sau distribuite
variabile) structurii.
În locurile cu concentrãri de tensiuni (unghiuri ascuþite) este indicatã o
discretizare mai finã. Evitarea singularitãþilor, cauzate de efecte concentrate,
238 AxisVM 7.0
se face prin aplicarea acestora pe suprafeþe mici, dar finite. Contururile curbe
pot fi aproximate cu un numãr corespunzãtor de segmente drepte.
Pentru a mãri precizia rezultatelor este necesarã îndesirea reþelei de elemente
finite. În fiecare caz, reþeaua cu o împãrþire mai finã trebuie sã conþinã
împãrþirea anterioarã.
4.6. Mesaje de eroare

‘Matricea de rigiditate nu este pozitivã’
Determinantul matricii de rigiditate este zero sau negativ, din cauza unei
modelãri greºite.
‘Matrice singularã Jacobi’
Matricea de rigiditate Jacobi a unui element finit este singularã

(geometrie deformatã).
‘Nodurile nu au grad de libertate liber’
Toate gradele de libertate sunt blocate.
‘Deformaþie foarte mare în incrementul actual’
Elementul a suferit deformaþii foarte mari în incrementul actual.
‘Incrementul de rotire este foarte mare’
Incrementul de rotire al elementului depãºeºte π/4 rad (90°). Pentru o
soluþie corectã trebuie majorat numãrul treptelor de forþã.
‘Componentã de deplasare necorespunzãtoare’
Componenta controlului în deplasãri este aleasã pe direcþia unui grad de
libertate blocat.
‘Criteriile de convergenþã nu au fost îndeplinite’
Numãrul iteraþiilor nu este suficient.
‘Divergenþã în iteraþia actualã’
În procesul de iterare a apãrut divergenþã. Paºii de incrementare sunt prea
mari sau criteriile de convergenþã nu sunt suficient de restrictive.
‘Prea multe valori proprii’
Rangul matricii maselor este mai mic decât a modurilor de vibraþie
cerute.
‘Nu s-a gãsit nici o valoare proprie’
Criteriile de convergenþã nu au fost îndeplinite pentru nici o valoare
proprie.
‘Aceasta nu este valoarea proprie minimã (xx)’
Existã xx valori proprii mai mici decât cea calculatã.
‘Modelul conþine elemente denaturate (foarte deformate). Modificaþi

reþeaua!’
Modificaþi geometria elementelor finite denaturate.
‘Elementul finit a suferit deformaþii excesive în timpul analizei.’

Mãriþi numãrul incrementelor de încãrcare.
‘Rezultatele nu sunt convergente nici dupã numãrul maxim de iteraþii’

Mãriþi numãrul maxim de iteraþii.
‘Nodul ... pe direcþia ... nu are rigiditate.’

Verificaþi rezemarea pe direcþia respectivã ºi gradele de libertate nodale.
240 AxisVM 7.0
Aceastã paginã este lãsatã intenþionat goalã.

5. Rezultate
5.1. Staticã
De pe foaia Staticã se poate efectua analiza staticã de ordinul I ºi II.
Vizualizarea rezultatelor obþinute.
Scara de reprezentare
Componenta Cãutare valori

Parametrii de reprezentatã min/max
reprezentare
Modul de reprezentare
Analizã staticã
neliniarã
Ipoteza de încãrcare,
Analizã staticã combinaþia, înfãºurãtoarea Animaþie
liniarã sau combinaþia de
dimensionare
Reprezentare
diagrame neliniare
Analizã staticã Analiza staticã liniarã Vezi detaliat…4.1. Staticã
liniarã
Analizã staticã Analiza staticã neliniarã Vezi detaliat…4.1. Staticã

neliniarã
242 AxisVM 7.0
Parametrii de Modul grafic ºi parametrii de reprezentare a rezultatelor. Se poate selecta

reprezentare ipoteza de încãrcare, combinaþia, înfãºurãtoarea sau combinaþia de
dimensionare.
Ipoteza de încãrcare,
combinaþia, înfãºurãtoarea
sau combinaþia de
dimensionare
Componenta
reprezentatã
Scara
reprezentãrii
Parametrii de interpolare
Modul interpolãrii
Parametrii de intensitate
Afiºare valori pe diagrame
Modul de reprezentare a
rezultatelor
Opþiune pentru aplicarea Vizualizare
setãrilor în toate ferestrele detalii
În continuare sunt explicaþi parametrii din fereastra de dialog de reprezentare.

Ipoteza Prin apãsarea butonului Selectare se deschide fereastra de dialog Alegeþi o

ipotezã.
Ipotezã sau
combinaþie de
încãrcãri
Selectare
înfãºurãtoare
Selectare combinaþie
de dimensionare
Reprezentare valori
minime ºi maxime
pentru înfãºurãtoare
ºi combinaþie de
dimensionare
În funcþie de analiza efectuatã se poate selecta din rezultatele liniare sau

neliniare. Pentru aceste rezultate se pot alege douã sau trei tipuri de rezultate:
1. Rezultatele pentru o ipotezã sau combinaþie de încãrcare.
2. Diagrama înfãºurãtoare din ipoteze ºi/sau combinaþii de încãrcare.
Programul, din ipotezele selectate, alege valorile minime ºi maxime
ºi le vizualizeazã.
3. În cazul analizei liniare programul genereazã combinaþii de
dimensionare folosind gruparea încãrcãrilor (vezi detaliat Gruparea
încãrcãrilor).
În cazul diagramelor înfãºurãtoare ºi de dimensionare se pot alege din

opþiunile:
Min, Max Vizualizarea concomitentã a valorilor maxime ºi minime.
Min Vizualizarea numai a valorilor minime (valoarea cu semnul).
Max Vizualizarea numai a valorilor maxime (valoarea cu semnul).
244 AxisVM 7.0
Reprezentare
structurã
Nedeformat
Reprezentarea structurii ºi în forma nedeformatã.
Deformat
Structura este vizualizatã numai în forma deformatã.
Modul de
reprezentare
Diagramã
Componenta rezultatelor selectate este reprezentatã sub formã de
diagramã. Pe diagrame se poate afiºa ºi valoarea solicitãrilor.
Secþiune
Componenta rezultatelor selectate este reprezentatã pe secþiune cu sau
fãrã afiºarea valorile solicitãrilor. Sunt reprezentate secþiunile deja
definite ºi selectate.
Izolinie
Este un mod de reprezentare a componentei solicitãrii. Intervalul
valorilor minime ºi maxime este împãrþit în subintervale ale cãror limite
sunt reprezentate cu linii de culori diferite. Valorile solicitãrilor
corespunzãtoare culorilor sunt afiºate în Fereastra de scarã a culorilor.
Detaliile pentru setarea ferestrei de scarã a culorilor vezi: Paleta de culori
(1.10.3.).
Suprafaþã de nivel
Este un mod de reprezentare a componentei solicitãrii. Intervalul
valorilor minime ºi maxime este împãrþit în subintervale care sunt
reprezentate cu suprafeþe de culori diferite. Valorile solicitãrilor
corespunzãtoare limitelor culorilor sunt afiºate în Fereastra de scarã a
culorilor. Detaliile pentru setarea ferestrei de scarã a culorilor vezi:
Paleta de culori ( 1.10.3.)
Inactiv
Este dezactivatã reprezentarea graficã.
Secþiuni Se pot activa reprezentarea secþiunilor deja definite. Dacã pentru modul de
reprezentare se alege opþiunea Secþiuni, atunci diagramele sunt afiºate numai
în secþiunile selectate. Dacã existã secþiune definitã printr-un plan de secþiune,
afiºarea conturului dreptunghiular al acesteia se poate seta prin opþiunea
Desenarea conturului secþiunii.
Componenta Se poate alege componenta de reprezentat.
Scara Scara de reprezentare a diagramelor. Valoarea implicitã este de 1.00 pentru
care valoarea maximã din diagramã va fi 50 de pixeli. Scara se poate modifica
dupã preferinþã.
Uniformizarea Nu este
solicitãrilor Solicitãrile obþinute în noduri nu sunt mediate.
Selectiv
Solicitãrile obþinute în noduri sunt mediate în funcþie de sistemul local de
coordonate a elementelor care sunt legate în nodul respectiv ºi încãrcãrile
aferente elementelor.
Toate
Solicitãrile obþinute în noduri sunt mediate fãrã a se lua în considerare
caracteristicile elementelor ºi încãrcãrile pe acestea.
Variaþia Setarea parametrilor de intensitate.
intensitãþii
Valori Nod
numerice pe
Afiºarea valorii componentei pe nod sau pe reazem nodal.
Linie
Afiºarea valorii componentei rezultatelor pe barã, nervurã, secþiuni,
reazeme de muchie, elemente de contact ºi arc.
Suprafaþã
Afiºarea valorii componentei rezultatelor pe elemente de suprafaþã ºi
reazeme de suprafaþã. Rezultatele pe elemente de suprafaþã sunt date în
ºapte sau nouã noduri. Programul determinã valoarea maximã absolutã
pe elementul finit ºi o afiºeazã numai pe aceasta. Punctul cu valoarea
maximã este marcat cu un punct negru pe ecran.
Numai Min./Max.
Valorile afiºate pe noduri, lini sau suprafeþe vor fi minimele ºi maximele
locale.
246 AxisVM 7.0
Ipoteza de
încãrcare,
combinaþia,
înfãºurãtoare sau
combinaþia de
dimensionare
Din lista de selecþie se poate alege

- Ipoteza sau combinaþia de încãrcare
- Pasul analizei neliniare
- Înfãºurãtoarea
- Combinaþie de dimensionare
Componenta Din lista de selecþie se poate alege componenta de:
reprezentatã - Deplasãri (eX, eY, eZ θX, θY, θZ,eR, θR)
- Solicitãri de barã (Nx, Qy, Qz, Mx, My, Mz)
- Efort unitar în barã (Smin, Smax,Ty, Tz )
- Eforturi de suprafaþã (nx, ny, mx, my, mxy, qx,
qy, qR, n1, n2, an, m1, m2, αm, nxv, nyv, mxv,
myv)
Variaþia intensitãþii (dnx, dny, dnxy, dmx, dmy, dmxy, dqx, dqy)
- Efort unitar în suprafaþã (Sxx, Syy, Sxy, Sxz, Syz, So, S1, S2)
- Reacþiune reazem nodal (Rx, Ry, Rz, Rxx, Ryy, Rzz)
- Reacþiune reazem pe muchie (Rx, Ry, Rz, Rxx, Ryy, Rzz)
- Reacþiune reazem de suprafaþã (Rx, Ry, Rz)
- Solicitare arc (Rx, Ry, Rz, Rxx, Ryy, Rzz)
- Solicitare contact (Nx)
Modul de
Modul de reprezentare
reprezentare
Din lista de selecþie se poate alege modul de reprezentare a componentei

rezultatelor:
- Diagramã
- Secþiune
- Izolinie
- Suprafaþã de nivel
- Inactiv
La reprezentarea componentelor rezultatelor înfãºurãtoare Min, Max ºi

combinaþii de dimensionare Min, Max, modul de reprezentare cu Izolinie ºi
Suprafeþe de nivel nu se poate folosi.
Scara
reprezentãrii
Cu scara reprezentãrii se poate modifica scara diagramelor.
5.1.1. Valori minime ºi maxime
Programul cautã valorile minime ºi maxime în ipoteza de încãrcare ºi detaliul

actual (dacã sunt activate detalii, valorile minime ºi maxime se referã numai
la acestea). Funcþia determinã valoarea minimã ºi maximã a componentei
selectate. Dacã aceste valori extreme apar în mai multe noduri acestea sunt
marcate de program.
248 AxisVM 7.0
5.1.2. Animaþie
Salvare în fiºier
video
Butoane de comandã Setarea vitezei de Setarea parametrilor de

rulare animaþie
Se pot vizualiza deplasãrile, eforturile, formele de vibraþii ºi de pierdere a

stabilitãþii cu faze de miºcare.
Parametrii
Animaþie Derulare
Unidirecþional
Derulare de la zero pânã la
valoarea maximã.
Bidirecþional
Derulare continuã de la zero
pânã la valoarea maximã.
Generare faze
Secvenþe
Numãrul cadrelor folosite pentru animaþie între 3-99.
Recalcularea randãrii
Vizualizarea solicitãrii cu acoperire în fiecare fazã.
Recalculare culori
Culorile sunt schimbate în fiecare fazã conform valorilor zero ºi maximã
setatã în Fereastra de scarã a culorilor.
Realizare fiºier video: Clicând pe butonul roºu putem salva animaþia sub
numele numefisier.avi, care ulterior poate fi vizualizat cu programul Windows
Media Player.
Fiºier video Programul genereazã în fiºierul
video un numãr de secvenþe care se
poate seta la Parametri.... De obicei
aceste filme au durata setatã în
fereastra Durata pozelor – dacã
hardware-ul are capacitatea
necesarã pentru vizualizare.
Implicit aceastã valoare este de 100
ms, ceea ce înseamnã o vitezã de
10 poze/sec.
250 AxisVM 7.0
5.1.3. Reprezentare diagrame
Parametrii diagramei
Reprezentarea rezultatelor calculului neliniar sub formã de diagrame.

Se pot reprezenta maxim douã diagrame.
Pentru diagramã trebuie selectatã o componentã pentru axa X ºi una pentru Y.
Perechile de valori aferente paºilor de iteraþie se reprezintã cu o linie
continuã.
Setarea parametrilor:
5.1.4. Tabele cu rezultate
În tabele sunt afiºate valorile rezultatelor. Dacã o parte din elementele

structurii sunt selectate, în tabel se afiºeazã numai rezultatele pe aceste
elemente. Dupã preferinþã, se pot selecta ºi alte criterii de filtrare pentru
afiºarea tabelarã a rezultatelor (de ex. în funcþie de tipul de secþiune).
Conþinutul tabelului, cu ajutorul memoriei temporare (Clipboard), se poate
transfera în alte programe (de ex. Excel, Word…).
În tabelul Combinaþii de dimensionare (vezi 3.10.2), în afarã de valorile
componentelor min/max, sunt afiºate datele ipotezelor participante în aceste
combinaþii cu notaþiile urmãtoare:
[ … ] ipotezele cu încãrcãrile permanente
| … | ipotezele cu încãrcãrile cvasipermanente
{ … } ipotezele cu încãrcãrile variabile
( … ) ipotezele cu încãrcãrile
excepþionale
252 AxisVM 7.0
Extras La capãtul fiecãrui tabel se gãseºte un extras care este întocmit din valorile
rezultatelor din tabel. În acest extras sunt afiºate valorile eforturilor minime ºi
maxime din tabel.
Cautã valori În tabel valorile minime ºi maxime sunt

extreme extrase numai pentru elementele selectate.
Componentele aferente valorilor maxime se
afiºeazã în toate cazurile.
Dacã componenta min/max apare într-o
singurã secþiune valorile aferente din acel loc
se afiºeazã ºi în tabel. În caz contrar în locul
componentelor aferente se afiºeazã ‘∗’.
În coloana Distanþã se afiºeazã locul primei
apariþii a componentei min/max.
5.1.5. Deplasãri
Nod Ca rezultat, se obþin valorile

componentelor deplasãrii dupã
direcþiile globale, pe baza cãrora este
determinatã rezultanta translaþiilor
(eR) ºi rezultanta rotirilor (fR).
Reprezentãrile deplasãrilor pentru o ºaibã în consolã:
diagramã cu afiºarea valorilor secþiune cu afiºarea valorilor
curbã de nivel suprafaþã de nivel
Barã Se obþin componentele rezultatelor deplasãrilor secþionale a barelor în

sistemul global ºi local de coordonate.
Se activeazã prin selectarea barei.
La vizualizarea modelului sau detaliile modelului, valorile deplasãrilor nodale
ºi secþionale se afiºeazã în sistemul global de coordonate.
La selectarea unei bare cu cursorul apare fereastra cu deplasãrile nodale ºi
secþionale ale barei în sistemul local de coordonate al acestuia.
Concomitent se pot afiºa mai multe bare în aceastã fereastrã, dacã:
– diferenþa dintre unghiurile locale de coordonate a barelor nu depãºeºte o
valoare datã
– direcþiile axelor locale „x” coincid
– materialele barelor sunt identice
254 AxisVM 7.0
Salvare imagine
Ipoteza/ combinaþie de
Editor de breviar de calcul încãrcare
Copiere Înfãºurãtoare inactivã

Imprimare Înfãºurãtoare activã
În cadrul ferestrei existã posibilitatea afiºãrii rezultatelor ºi a altor ipoteze sau

combinaþii de încãrcare. În cazul înfãºurãtoarelor se poate opta pentru
activarea sau dezactivarea funcþiilor componente.
Prin miºcarea liniei albastre ale diagramelor, pe barã se citesc rezultatele în
diferite puncte.
Tabele cu ipotezã sau combinaþie de încãrcare

rezultate
Secþ Dist ex ey ez eR fx fy fz fR
[m] [mm] [mm] [mm] [mm] [rad] [rad] [rad] [rad]
80 1 L=5.000
0.000 -2.9 -0.1 1.9 3.6 0.00004 -0.00095 -0.00192 0.00215
0.500 -2.9 -1.0 2.4 4.0 0.00004 -0.00116 -0.00188 0.00222
1.000 -2.9 -1.9 3.1 4.7 0.00004 -0.00128 -0.00178 0.00220
1.500 -2.9 -2.8 3.7 5.5 0.00004 -0.00130 -0.00161 0.00208
2.000 -2.9 -3.5 4.4 6.4 0.00004 -0.00125 -0.00138 0.00186
2.500 -2.9 -4.2 4.9 7.1 0.00004 -0.00110 -0.00108 0.00155
3.000 -2.9 -4.6 5.4 7.7 0.00004 -0.00087 -0.00072 0.00114
3.500 -2.9 -4.9 5.8 8.1 0.00004 -0.00055 -0.00031 0.00066
4.000 -2.9 -4.9 5.9 8.3 0.00004 -0.00014 0.00016 0.00030
4.500 -2.9 -4.7 5.8 8.1 0.00004 0.00036 0.00069 0.00081
5.000 -2.9 -4.2 5.6 7.6 0.00005 0.00096 0.00110 0.00160
înfãºurãtoarea deplasãrilor
Sec C m/m Ipot. Dist. ex ey ez eR fx fy fz fR
þ. [m] [mm] [mm] [mm] [mm] [rad] [rad] [rad] [rad]
80 1 L=5.000
ex min 3.Tk 0.000 -9.7
max 5.Tk 5.000 -0.9 -1.3 -0.6 1.7 -0.00015 0.00018 0.00040 0.00047
ey min Ci. 4.000 -4.9
1.
max 5.Tk 0.000 -0.9 0.0 -1.1 1.4 -0.00018 -0.00011 -0.00063 0.00067
ez min 5.Tk 0.000 -0.9 0.0 -1.1 1.4 -0.00018 -0.00011 -0.00063 0.00067
max 7.Tk 4.000 -3.0 -4.9 6.0 8.3 0.00020 -0.00011 0.00016 0.00028
eR min 5.Tk 0.500 -0.9 -0.3 -1.0 1.4 -0.00018 -0.00015 -0.00062 0.00066
max 3.Tk 4.000 -9.7 -4.9 4.1 11.6 0.00006 -0.00021 0.00016 0.00027
fx min 2.Tk 0.000 -2.4 -0.1 -0.6 2.5 -0.00023 -0.00065 -0.00188 0.00200
max Ci. 5.000 -2.9 -4.2 5.6 7.5 0.00023 0.00094 0.00127 0.00159
1.
fy min Ci. 1.500 -2.9 -2.8 3.7 5.4 0.00013 -0.00130 -0.00161 0.00207
1.
max 7.Tk 5.000 -3.0 -4.2 5.6 7.6 0.00023 0.00098 0.00127 0.00162
fz min Ci. 0.000 -0.00192
1.
max Ci. 5.000 0.00127
1.
fR min 5.Tk 4.000 -0.9 -1.6 -0.6 1.9 -0.00016 0.00001 0.00007 0.00017
max Ci. 0.500 0.00221
1.
înfãºurãtoarea deplasãrilor
Sec C m/m Ipot. Dist. ey ez eR fx fy fz fR
þ. [m] [mm] [mm] [mm] [rad] [rad] [rad] [rad]
80 1 L=5..000
ex min 0.000 -2.4
max 5.000 -2.9 -4.2 5.6 7.5 0.00023 0.00094 0.00127 0.00159
ey min 4.000 -9.7 -4.9 4.1 11.6 0.00006 -0.00021 0.00016 0.00027
max 0.000 -2.4 -0.1 -0.6 2.5 -0.00023 -0.00065 -0.00188 0.00200
ez min 0.000 -9.7 -0.1 0.6 9.8 -0.00006 -0.00063 -0.00190 0.00201
max 4.000 -2.4 -4.8 2.1 5.8 -0.00013 -0.00004 0.00016 0.00021
fx min 0.000 -2.9 -0.1 1.9 3.5 0.00009 -0.00095 -0.00192 0.00214
max 5.000 -2.9 -4.2 5.6 7.5 0.00023 0.00094 0.00127 0.00159
fy min 1.500 -2.4 -2.7 0.6 3.7 -0.00019 -0.00088 -0.00158 0.00182
max 5.000 -2.9 -4.2 5.6 7.5 0.00023 0.00094 0.00127 0.00159
fz min 0.000 -2.9 -0.1 1.9 3.5 0.00009 -0.00095 -0.00192 0.00214
max 5.000 -2.9 -4.2 5.6 7.5 0.00023 0.00094 0.00127 0.00159
Sec C m/m combinaþii de dimensionare

þ.
80 1
ex min [Ip. 1.,Ip. 2.] {Ip. 4.} (6.Te)
max [Ip. 1.,Ip. 2.] {Ip. 3.} (7.Te)
ey min [Ip. 1.,Ip. 2.] {Ip. 5.} (7.Te)
max [Ip. 1.,Ip. 2.] {Ip. 4.} (6.Te)
ez min [Ip. 1.,Ip. 2.] {Ip. 5.} (7.Te)
max [Ip. 1.,Ip. 2.] {Ip. 4.} (6.Te)
fx min [Ip. 1.,Ip. 2.] {Ip. 3.} (7.Te)
max [Ip. 1.,Ip. 2.] {Ip. 3.} (7.Te)
fy min [Ip. 1.,Ip. 2.] {Ip. 4.} (6.Te)
max [Ip. 1.,Ip. 2.] {Ip. 3.}
fz min [Ip. 1.,Ip. 2.] {Ip. 3.} (7.Te)
max [Ip. 1.,Ip. 2.] {Ip. 3.} (7.Te)
256 AxisVM 7.0
5.1.6. Eforturi în elemente de zãbrea sau barã
Zãbrea În elementele de tip zãbrea apar numai eforturi axiale Nx.
Dacã semnul forþei axiale este pozitiv, elementul de zãbrea este întins.
Valorile min/max pentru solicitãrile înfãºurãtoare ºi de dimensionare se pot
afiºa concomitent pe model.
Diferite moduri de reprezentare pentru solicitãrile unei grinzi cu zãbrele:
diagrama Nx cu afiºarea valorilor valori min/max Nx cu afiºarea

valorilor
Barã În elemente barã se stabilesc urmãtoarele eforturi: Nx , Qy , Qz , M x , M y , M z.

Eforturile în bare sunt date în
sistemul local de coordonate.
Sensurile pozitive ale eforturilor sunt
date în figurã. Diagramele de
momente încovoietoare sunt desenate
de program pe fibra întinsã a barei.
Diferite moduri de reprezentare pentru eforturi pe cadre:

diagrama Nx cu afiºarea valorilor valori min sau max Qz cu afiºarea
valorilor
diagrama My cu afiºarea valorilor valori min/max My cu afiºarea

valorilor
La selectarea unei bare cu cursorul apare fereastra cu diagramele acesteia.

Concomitent, se pot afiºa mai multe bare în aceastã fereastrã, dacã:
– diferenþa dintre unghiurile locale de coordonate ale barelor nu
depãºeºte o valoare datã
– direcþiile axelor locale „x” coincid
– materialele barelor sunt identice

activarea sau dezactivarea funcþiilor componente.
Prin miºcarea liniei albastre ale diagramelor, pe barã se citesc rezultatele în
diferite puncte.
258 AxisVM 7.0
Tabele cu Se pot afla solicitãrile în orice secþiune a barei.

rezultate La selectarea unei ipoteze sau combinaþii de încãrcare, în tabele apar
solicitãrile calculate în toate secþiunile barei.
F Pentru combinaþiile de înfãºurãtoare ºi de dimensionare pe bare se afiºeazã

numai valorile componentelor min/max.
Dacã componenta min/max apare într-un singur loc în model valorile aferente
ale solicitãrilor în acel loc se afiºeazã ºi în tabel. În caz contrar, în locul
solicitãrilor aferente se afiºeazã ‘∗’, iar în coloana Distanþã se afiºeazã locul
primei apariþii a componentei min/max.
ipotezã sau combinaþie de încãrcare
Pr. Dist. Nx Qy Qz Mx My Mz
[m] [kN] [kN] [kN] [kNm] [kNm] [kNm]
23 1 L=1.208
0.000 14.57 -26.39 -84.96 -5.29 19.01 -9.47
0.121 14.57 -26.39 -69.90 -5.29 9.66 -6.28
0.242 14.57 -26.39 -54.80 -5.29 2.13 -3.09
0.363 14.57 -26.39 -39.69 -5.29 -3.57 0.10
0.402 14.57 -26.39 -34.72 -5.29 -5.05 1.15
0.402 -4.26 -26.39 -34.69 -5.29 -5.06 1.15
0.483 -4.26 -26.39 -24.59 -5.29 -7.45 3.29
0.604 -4.26 -26.39 -9.48 -5.29 -9.51 6.47
0.725 -4.26 -26.39 5.62 -5.29 -9.73 9.66
0.785 -4.26 -26.39 13.16 -5.29 -9.16 11.25
0.786 -4.26 41.34 13.19 -5.29 -9.16 11.25
0.846 -4.26 41.34 20.73 -5.29 -8.14 8.79
0.967 -4.26 41.34 35.83 -5.29 -4.71 3.86
1.087 -4.26 41.34 50.93 -5.29 0.53 -1.07
1.208 -4.26 41.34 64.03 -5.29 7.62 -6.68
înfãºurãtoarea solicitãrilor
Pr. C m/m Ipot. Dist. Nx Qy Qz Mx My Mz
23 1 L=1.208
Nx min 7.Tk 0.000 -21.85
max 3.Tk 0.000 24.77
Qy min 9.Tk 0.786 -40.81
max 4.Tk 0.786 61.22
Qz min 3.Tk 0.000 24.77 -7.92 -144.43 -8.99 32.32 -2.84
max 7.Tk 0.000 -21.85 13.19 127.44 7.94 -28.52 4.73
Mx min 3.Tk 0.000 -8.99
max 7.Tk 0.000 7.94
My min 7.Tk 0.000 -21.85 13.19 127.44 7.94 -28.52 4.73
max 3.Tk 0.000 24.77 -7.92 -144.43 -8.99 32.32 -2.84
Mz min 4.Tk 0.000 -7.28 -39.58 42.48 2.65 -9.51 3
max 4.Tk 0.785 11.47 6.65 -52.31 -4.75 -14.72 16.88
combinaþii de dimensionare
Pr. C m/m Dist. Nx Qy Qz Mx My Mz
23 1 L=208
Nx min 1.21 -5.02 38.17 64.00 -5.29 7.49 -5.70
max 0.00 20.91 -22.99 -87.00 -5.29 19.18 -8.71
Qy min 0.00 12.76 -29.79 -89.72 -5.29 20.08 -10.23
max 1.21 -2.31 43.45 69.74 -5.29 8.03 -6.31
Qz min 0.00 16.56 -27.75 -90.94 -5.29 20.17 -9.77
max 1.21 -2.55 42.40 76.23 -5.29 8.30 -6.19
Mx min 0.00 -5.29
max 0.00 -5.29
My min 0.79 -3.06 41.13 21.61 -5.29 -12.40 11.47
max 0.00 16.56 -27.75 -90.94 -5.29 20.17 -9.77
Mz min 0.00 12.76 -29.79 -89.72 -5.29 20.08 -10.23
max 0.79 12.18
Pr. C m/m Tdist. Combinatie
[m] de
dimensionare
23 1
Nx min 1.21 [Ip. 1.,Ip. 2.] {Ip. 3.}
max 0.00 [Ip. 1.,Ip. 2.] {Ip. 3.}
Qy min 0.00 [Ip. 1.,Ip. 2.] {6.Te}
max 1.21 [Ip. 1.,Ip. 2.] {6.Te}
Qz min 0.00 [Ip. 1.,Ip. 2.] {6.Te} (Ip. 3.)
max 1.21 [Ip. 1.,Ip. 2.] {Ip. 4.} (6.Te)
Mx min 0.00 [Ip. 1.,Ip. 2.] {Ip. 3.} (Ip. 5.)
max 0.00 [Ip. 1.,Ip. 2.] {Ip. 3.} (Ip. 5.)
My min 0.79 [Ip. 1.,Ip. 2.] {Ip. 4.} (6.Te)
max 0.00 [Ip. 1.,Ip. 2.] {6.Te} (Ip. 3.)
Mz min 0.00 [Ip. 1.,Ip. 2.] {6.Te}
max 0.79 [Ip. 1.,Ip. 2.] {Ip. 5.}
5.1.7. Solicitãri de nervurã
Pentru elemente de nervurã se stabilesc

urmãtoarele eforturi: Nx , Qy , Qz , M x , My ,
Mz. Eforturile în elementul de nervurã sunt
date în sistemul local de coordonate cu
originea în centrul de greutate al secþiunii
acestuia. Sensurile pozitive ale eforturilor
sunt date în figurã. Diagramele de momente
încovoietoare sunt desenate de program pe
fibra întinsã a barei.
În nervurile cuplate excentric de elemente de învelitoare, pe lângã momentele
încovoietoare ºi forþele tãietoare, apare ºi forþa axialã.
Este posibilitatea de a reprezenta un poligon format din mai multe elemente
de nervurã dacã unghiul axelor locale acestora coincid.
Diferite moduri de reprezentare pentru solicitãrile de nervurã:
diagrama Mx cu afiºarea valorilor diagrama My
Tabele cu
rezultate
Secþ. Dist. Nx Qy Qz Mx My Mz
[kN] [kN] [kN] [kNm] [kNm] [kNm]
7 3 L=1.000
0.0 -28.59 0.05 4.61 1.29 -18.37 0.00
0.5 -25.01 0.03 6.64 2.03 -14.72 -0.02
1.0 -21.43 0.01 8.67 2.78 -11.07 -0.05
înfãºurãtoare
260 AxisVM 7.0
Sec C m/m Ipot. Dist. Nx Qy Qz Mx My Mz

þ. [kN] [kN] [kN] [kNm] [kNm] [kNm]
4 3 L=1.000
Nx min 2.Tk 0.0 -32.96 0.30 -5.58 -2.57 -18.19 0.18
max Ci. 1. 1.0 -24.15 0.54 -14.12 -8.07 -8.86 0.32
Qy min Ci. 1. 0.0 -30.91 0.26 -9.15 -6.94 -18.73 0.16
max 2.Tk 1.0 -24.33 0.64 -9.79 -3.95 -10.40 0.36
Qz min 3.Tk 1.0 -24.15 0.54 -14.12 -8.07 -8.86 0.32
max 2.Tk 0.0 -32.96 0.30 -5.58 -2.57 -18.19 0.18
Mx min Ci. 1. 0.0 -24.15 0.54 -14.12 -8.07 -8.86 0.32
max 3.Tk 1.0 -32.96 0.30 -5.58 -2.57 -18.19 0.18
My min Ci. 1. 0.0 -30.91 0.26 -9.15 -6.94 -18.73 0.16
max Ci. 1. 1.0 -24.15 0.54 -14.12 -8.07 -8.86 0.32
Mz min Ci. 1. 0.0 -30.91 0.26 -9.15 -6.94 -18.73 0.16
max 2.Tk 1.0 -24.33 0.64 -9.79 -3.95 -10.40 0.36
5.1.8. Eforturi în elemente de suprafaþã
Eforturi În elementele de suprafaþã se produc urmãtoarele eforturi:
Element de suprafaþã Notaþie

ªaibã nx
ny
nxy
Placã mx
my
mxy
qx
qy
Învelitoare nx
ny
nxy
mx
my
mxy
qx
qy
Diferite moduri de reprezentare pentru o placã rigidizatã cu nervuri:
diagramã secþiune cu valori
izolinie suprafaþã de nivel
F În cazul momentelor unei plãci, indicii x ºi y reprezintã direcþia fibrelor

încovoiate paralele cu axele locale sau direcþia armãrii.
Momentul încovoietor mx roteºte în jurul axei locale y iar m y în jurul axei x.
Eforturile de încovoiere pentru placã sunt pozitive dacã întind fibra de sus
(faþa elementului dinspre direcþia pozitivã a axei z ), ºi negative dacã întind
faþa opusã .
Variaþia Toate modelele de elemente finite ºi analiza cu elementele finite sunt

intensitãþii aproximãri inginereºti. În funcþie de numãrul elementelor finite din model, de
forma lor, de condiþiile de solicitare ºi de rezemare ºi de alþi factori, precizia
aproximãrii poate sã fie foarte corectã sau greºitã.
La aprecierea preciziei de aproximare ne ajutã, fãrã a efectua o analizã nouã,
vizualizarea variaþiei intensitãþilor. Variaþia intensitãþilor pe baza rezultatelor
de calcul ne aratã mãrimea variaþiei solicitãrilor în interiorul elementelor, în
procente, în raport cu valoarea maximã a solicitãrii. La elementele care aratã
variaþii mari de intensitãþi, pentru o aproximare mai exactã se recomandã
îndesirea reþelei. Valoarea acceptabilã a modificãrii intensitãþilor se poate
determina pe bazã de experienþã.
262 AxisVM 7.0
Tabele cu ipotezã sau combinaþie de încãrcare

rezultate
Nod Supraf. nx ny nxy mx my mxy qR
[kN/m] [kN/m] [kN/m] [kNm/m] [kNm/m] [kNm/m] [kN/m]
1 Inv. 2. gros.= 0.200 m
2 62.71 295.73 104.16 8.55 48.35 17.03 45.20
3 -18.84 242.13 197.64 1.53 43.64 17.05 49.83
4 -234.39 234.79 219.31 -4.84 9.73 15.04 24.98
5 -246.30 218.16 210.15 5.11 13.90 13.99 24.10
6 Inv. 9. -124.87 -72.51 149.75 5.50 46.07 17.00 45.00
7 -124.87 235.93 -34.50 5.50 46.07 17.00 41.47
8 -223.77 223.09 211.27 0.61 11.89 14.58 22.80
9 Inv. 12. -60.14 255.78 184.33 6.94 31.12 14.81 36.02
10 Inv. 27. -101.77 249.02 187.66 3.05 28.96 15.07 37.11
Nod C m/m Ipot. Supraf. nx ny nxy mx my mxy qR

[kN/m] [kN/m] [kN/m] [kNm/m] [kNm/m] [kNm/m] [kN/m]
1 nx min Ci. 1. Inv. 2. Gros.= 0.200 m
max Ci. 1. Inv. 2. -48.85 701.98 -26.16 9.36 102.02 18.41 58.15
ny min Ci. 1. Inv. 2. 94.39 368.62 45.70 14.32 97.36 11.82 69.86
max Ci. 1. Inv. 2. 67.97 -213.04 96.15 5.31 44.12 9.66 44.81
nxy min Ci. 1. Inv. 2. 48.85 701.98 -26.16 9.36 102.02 18.41 58.15
max Ci. 1. Inv. 2. 81.03 612.36 -93.79 3.33 47.35 8.12 41.32
mx min Ci. 1. Inv. 2. 62.71 295.73 104.16 8.55 48.35 17.03 45.20
max Ci. 1. Inv. 2. 81.03 612.36 -93.79 -3.33 47.35 8.12 41.32
my min Ci. 1. Inv. 2. 88.40 435.05 66.15 16.10 100.54 19.37 68.03
max Ci. 1. Inv. 2. -67.97 213.04 96.15 5.31 44.12 9.66 44.81
mxy min Ci. 1. Inv. 2. 48.85 701.98 -26.16 9.36 102.02 18.41 58.15
max Ci. 1. Inv. 2. 81.03 612.36 -93.79 3.33 47.35 -8.12 41.32
qR min Ci. 1. Inv. 2. 88.40 435.05 66.15 16.10 100.54 19.37 68.03
max Ci. 1. Inv. 2. 67.79 435.78 -11.31 7.18 50.50 15.44 37.03
94.39 368.62 45.70 14.32 97.36 11.82 69.86
Eforturi principale Pentru elementele de suprafaþã programul

determinã eforturi principale n1, n2, αn, m1, m2,
αm ºi rezultanta forþei tãietoare qR.
Valorile sunt afiºate corespunzãtor urmãtoarelor
condiþii ºi semne:
m1 ≥ m 2 , n 1 ≥ n 2
−90 o < α ≤ +90 o în raport cu axa localã x a
elementului finit plan
Învelitoare
ªaibã Placã
2
n x + ny  n x − ny 
n1 n1 = +   + n xy

2 -
2  2 
2
nx + n y  nx − n y 
n2 n2 = −   + n 2xy

-
2  2 
2n xy
tg ( 2α n ) =
αn nx − ny -
2
mx + my  mx − m y 
m1 - m1 = +   + m xy

2
2  2 
2
mx + my  m x − my 
m2 - m2 = −   + m xy

2
2  2 
2m xy
tg ( 2α m ) =
αm - mx − my
q R = q x2 + q y2
qR -
F În cazul elementului de ºaibã solicitat în starea planã de deformaþie

nz ≠ 0 , dar aceste valori nu sunt calculate.
$ Eforturile se pot afiºa sub formã de diagramã, secþiune, curbã de nivel ºi

suprafeþe de nivel.
În cazul reprezentãrii direcþiilor principale (αn, αm) sub formã de diagramã
sunt vizualizaþi vectorii corespunzãtori, a cãror lungime ºi culoare variazã în
funcþie de efortul principal în direcþia respectivã. Capãtul vectorului este
marcat cu o linie perpendicularã dacã valoarea efortului principal este
negativã.
264 AxisVM 7.0
Efort principal negativ
Tabele cu
rezultate ipotezã sau combinaþie de încãrcare
Nod Supraf. n1 n2 an m1 m2 am
[kN/m] [kN/m] [°] [kNm/m] [kNm/m] [°]
29 Gros.= 0.200 m
30 52.01 100.23 43.68 14.10 -3.46 -70.83
31 239. 44.77 -109.78 -47.52 14.89 4.96 67.67
învelitoar
e
31 40. 19.34 -156.68 -65.49 5.80 9.86 57.69
învelitoar
e
31 85. 25.76 -202.82 -62.96 4.53 8.26 59.54
învelitoar
e
31 128. 47.19 -105.14 -45.90 14.46 4.19 69.16
învelitoar
e
32 30.67 130.51 56.46 10.02 -6.99 -64.31
33 25.58 -180.53 64.12 5.14 9.03 58.56
34 30.27 -143.23 -55.26 9.04 -5.53 -67.09
35 31.12 -137.22 -55.69 9.52 -6.24 -65.65
înfãºurãtoarea eforturilor
Nod. Supraf. Ipot. n1 [kN/m] n2 [kN/m] an m1 m2 am

[°] [kNm/m] [kNm/m] [°]
329 Gros.= 0.200 m
n1 min 140. 2.Tk 246.68 -294.61 68.53 6.74 -15.00 77.65
învelitoar
e
n1 max 140. Ci. 1. 348.15 -117.66 61.23 48.51 -3.58 71.95
învelitoar
e
n2 min 135. 2.Tk 253.71 -372.91 66.95 10.65 -9.31 69.03
învelitoar
e
n2 max 140. Ci. 1. 348.15 -117.66 61.23 48.51 -3.58 71.95
învelitoar
e
α_n min 140. 3.Tk 283.92 -148.32 57.20 41.71 -1.38 79.84
învelitoar
e
α_n max 135. Ci. 1. 318.70 -254.21 69.41 12.78 -20.20 64.32
învelitoar
e
m1 min 135. 2.Tk 246.68 -294.61 68.53 6.74 -15.00 77.65
învelitoar
e
m1 max 140. Ci. 1. 348.15 -117.66 61.23 48.51 -3.58 71.95
învelitoar
e
m2 min 135. 3.Tk 318.70 -254.21 69.41 12.78 -20.20 64.32
învelitoar
e
m2 max 140. 3.Tk 283.92 -148.32 57.20 41.71 -1.38 79.84
învelitoar
e
α_m min 140. Ci. 1. 323.01 -318.16 68.29 18.75 -13.40 58.27
învelitoar
e
α_m max 135. 2.Tk 278.86 -181.41 58.30 39.42 -5.68 83.74
învelitoar
e
Eforturi pentru La elementele de suprafaþã se determinã forþele normale ºi momentele n xv,

dimensionarea nyv, m xv, m yv , la care se dimensioneazã armãturile.
armãturilor Valorile se determinã astfel:
n xv = nx ± nxy , n yv = n y ± nxy
m xv = m x ± m xy , m yv = m y ± m xy
$ Mãrimea eforturilor de dimensionare a armãturilor se poate vizualiza sub

formã de diagrame, diagrame pe secþiuni, curbe sau suprafeþe de nivel.
5.1.9. Reacþiuni
În elemente de reazem (resort) deplasãrile cu

semn pozitiv corespund reacþiunilor cu semn
pozitiv (efort axial ºi moment de torsiune).
De exemplu, alungirea reazemului (resort)
produce întindere.
$ Reacþiunile se pot vizualiza sub formã de
diagrame sau cu culori. În modul de
reprezentare cu diagrame reacþiunea apare
reprezentatã cu vector.
Rezultanta În cazul reazemelor sunt calculate ºi rezultantele ReR ºi RθR. pe baza

reacþiunilor urmãtoarelor formule:
R eR = R ex2 + Rey2 + R ez2 RθR = Rθ2x + Rθ2y + Rθ2z
Diferite moduri de reprezentare a reacþiunilor:
Momente Ryy în reazeme Rezultanta ReR a reacþiunilor
Solicitare Ry în reazeme de Rezultanta ReR a reacþiunilor de

muchie muchie
266 AxisVM 7.0
Tabele cu
Grupa Nod Tip Rx Ry Rz Rr Rxx Ryy Rzz Rrr

[kN/m] [kN/m] [kN/m] [kN/m] [kNm/m] [kNm/m] [kNm/m] [kNm/m]
1 1 Glob. 195.54 1239.81 250.23 1279.84 -151.60 25.13 0.00 153.67
88 Glob. 88.76 916.73 -54.03 922.60 -196.24 7.29 0.00 196.37
13 Glob. 84.60 740.48 -132.44 756.97 -244.16 1.85 0.00 244.17
înfãºurãtoarea reacþiunilor
Liniel Tip C m/m Ipot. Nod. Rx Ry Rz Rr Rxx Ryy Rzz Rrr

[kN/m] [kN/m] [kN/m] [kN/m] [kNm/m] [kNm/m] [kNm/m] [kNm/m]
1 Contu R.lat. Rx min Ci 1 8 60.01 469.89 -114.82 487.42 -270.51 1.36 0.00 270.51
r
max Ci 1 8 107.90 373.79 -122.55 407.90 -287.43 2.36 0.00 287.44
Ry min Ci 1 8 90.95 307.03 -125.53 343.94 -287.14 1.61 0.00 287.15
max Ci 1 8 81.03 524.49 -103.68 540.74 -260.46 1.92 0.00 260.46
Rz min Ci 3 5 90.95 307.03 -125.53 343.94 -287.14 1.61 0.00 287.15
max Ci 1 8 93.94 447.87 -99.94 468.40 -271.32 1.65 0.00 271.33
Rxx min Ci 3 5 90.95 307.03 -125.53 343.94 -287.14 1.61 0.00 287.15
max Ci 1 8 81.03 524.49 -103.68 540.74 -260.46 1.92 0.00 260.46
Ryy min Ci 1 8 107.90 373.79 -122.55 407.90 -287.43 2.36 0.00 287.44
max Ci 1 5 81.03 524.49 -103.68 540.74 -260.46 1.92 0.00 260.46
Rzz min Ci 1 8 74.93 386.76 -107.77 408.42 -276.45 1.00 0.00 276.46
max Ci 1 8 107.90 373.79 -122.55 407.90 -287.43 2.36 0.00 287.44
5.1.10. Eforturi unitare (tensiuni) în elemente de zãbrea ºi barã
Zãbrea În elemente de zãbrea sunt calculate eforturile unitare de

compresiune/întindere:
N
Sx = x
Ax
Dacã semnul efortului unitar este pozitiv, elementul de zãbrea este întins.
Valorile min/max pentru solicitãrile înfãºurãtoare ºi de dimensionare se pot
afiºa concomitent pe model.
Modul de vizualizare a eforturilor unitare este identic cu vizualizarea
eforturilor de zãbrea (curbe ºi suprafeþe de nivel).
Barã/nervurã În secþiunile barelor ºi nervurilor sunt calculate urmãtoarele eforturi unitare:

N M y ⋅ I z + M z ⋅ I yz M z ⋅ I y + M y ⋅ I yz
S x ,i = x + 2
⋅ zi − 2
⋅ yi
Ax I y ⋅ I z − I yz I y ⋅ I z − I yz
unde yI , zI sunt coordonatele cu semne a punctelor de tensiune asociate
secþiunii.
Dacã semnul efortului unitar este pozitiv, în punctul respectiv este întindere.
Ty T
Ty ,medie = , Tz ,medie = z
Ax Ax
Modul de vizualizare a eforturilor unitare secþionale este identic cu
vizualizarea eforturilor de barã.
Dintre eforturile unitare secþionale Sx,I numai Smin, Smax sunt vizualizate sub
formã de diagramã sau curbã de nivel.
La selectarea unei bare cu cursorul apare fereastra cu eforturile unitare
Smin, Smax , Ty,medie, Tz,medie ale acesteia.
Se pot reprezenta diagrame pe poligoane formate din mai multe bare dacã
sunt satisfãcute condiþiile de la punctul 5.1.6.

activarea sau dezactivarea funcþiilor componente. Prin miºcarea liniei albastre
ale diagramelor, pe barã se citesc rezultatele în diferite puncte.
268 AxisVM 7.0
Tabele cu Se pot afiºa tensiunile pentru orice secþiune a barei.

rezultate În cazul ipotezelor sau combinaþiilor de încãrcare în tabel sunt afiºate valorile
pentru fiecare secþiune.
F Pentru înfãºurãtoare ºi combinaþiile de dimensionare pe bare se afiºeazã
numai valorile componentelor min/max.
Dacã componenta min/max apare într-un singur loc în model, valorile aferente
ale eforturilor unitare în acel loc se afiºeazã ºi în tabel. În caz contrar, în locul
eforturilor unitare aferente se afiºeazã ‘∗’, iar în coloana Distanþã se afiºeazã
locul primei apariþii a componentei min/max.
Pr. Dist. smin smax ty,atl tz,atl

[m] [kN/cm2] [kN/cm2] [kN/cm2] [kN/cm2]
14 5 L=3.385
0.000 1.45 2.19 -2.37 0.69
0.338 0.71 2.64 -2.37 0.69
0.677 -1.12 3.27 -2.37 0.69
1.015 -2.87 3.73 -2.37 0.69
1.354 -4.75 4.40 -2.37 0.69
1.692 -6.26 5.06 -2.37 0.69
2.031 -8.83 5.69 -2.37 0.69
2.370 -11.18 6.32 -2.37 0.69
2.708 -13.45 6.91 -2.37 0.69
3.047 -15.69 7.79 -2.37 0.69
3.385 -16.26 8.43 -2.37 0.69
Pr. C m/m Ipot Dist. Smin Smax Tymedl Tmedl

3 1 L=6,000
Smin min Ci. 3. 3 -12,08 11,69 0 0,01
max Ci. 2. 0,6 -1,02 0,82 0 -0,44
Smax min Ci. 2. 0,6 -1,02 0,82 0 -0,44
max Ci. 3. 3 -12,08 11,69 0 0,01
Tymed min Ci. 1. 0 0
max Ci. 3. 0 0
Tzmed min Ci. 3. 0 -9,61 9,22 0 -1,09
max Ci. 3. 6 -10,28 9,89 0 1,11
combinaþii de dimensionare
Pr. C m/m Ipot Dist. Smin Smax Tymed Tzmed

1 1 L=6,000
Smin min Ci 1. 0 -11,73 5,12 0 0,32
max Ci 1. 3 -3,55 -2,93 0 0,13
Smax min Ci 1. 3 -3,55 -2,93 0 0,13
max Ci 1. 0 -11,73 5,12 0 0,32
Tymed min Ci 1. 0 0
max Ci 1. 0 0
Tzmed min Ci 1. 6 -4,61 -1,76 0 -0,07
max Ci 1. 0 -11,73 5,12 0 0,32

5.1.11. Eforturi unitare în elemente de suprafaþã
Eforturi unitare Programul determinã în noduri eforturile unitare în fibrele inferioare, mediane
ºi superioare:
Componenta ªaibã Placã Învelitoare

n 6 n 6
sxx sxx = x sxx = ± 2 ⋅ mx sxx = x ± 2 ⋅ mx
t t t t
ny 6 ny 6
syy syy = syy = ± 2 ⋅ my syy = ± 2 ⋅ my
t t t t
nxy 6 nxy 6
sxy sxy = sxy = ± 2 ⋅ mxy sxy = ± 2 ⋅ mxy
t t t t
3q xz 3q xz
sxz s xz = s xz =
2t 2t
3qyz 3qyz
syz syz = syz =
2t 2t
F În cazul elementelor de ºaibã în stare planã de deformaþie s zz ≠ 0 .

În acest caz valoarea Szz este calculatã cu formula:
s zz =ν ⋅ ( s xx + s yy )
În cazul momentelor unei plãci, indicii x ºi y reprezintã direcþia fibrelor
încovoiate paralele cu axele locale.
Momentul încovoietor m x se roteºte în jurul axei locale y, iar m y în jurul
axei x.
Efortul unitar Von Pentru elementele de suprafaþã se calculeazã efortul unitar Von Mises cu
Mises relaþia:
sö = 0.5 [( s xx − s yy ) 2 + ( s yy − s zz ) 2 + ( s zz − s xx ) 2 ] + 3(s xy
2 2
+ s yz 2
+ s zx )
$ Valoarea eforturilor unitare se poate vizualiza sub formã de diagramã,

diagramã pe secþiune ºi curbã sau suprafaþã de nivel.
270 AxisVM 7.0
Tabele cu
Nod Supraf. Poz. Sxx Syy Sxy Sxz Syz Sö

[kN/cm2] [kN/cm2] [kN/cm2] [kN/cm2] [kN/cm2] [kN/cm2]
1241 Inv. 431. I -2.71 -5.81 11.24 0.00 0.00 20.11
M -0.52 1.49 1.66 -7.29 1.25 13.26
S 1.67 8.78 -7.92 0.00 0.00 15.92
1241 Inv. 432. I -2.71 -5.81 -11.24 0.00 0.00 20.11
M -0.52 1.49 -1.66 -7.29 -1.25 13.26
S 1.67 8.78 7.92 0.00 0.00 15.92
2857 I -1.78 -4.04 -6.50 0.00 0.00 11.78
M 0.00 1.08 -1.50 -3.51 -0.76 6.83
S 1.79 6.20 3.49 0.00 0.00 8.19
2890 I -2.53 -4.47 -6.31 0.00 0.00 11.60
M -1.02 1.86 -1.42 -3.92 -1.64 8.16
S 0.49 8.18 3.47 0.00 0.00 9.96
înfãºurãtoarea eforturilor unitare
Nod C m/m Ipot. Supraf. Poz. Sxx Syy Sxy Sxz Syz Sö
1241 Sxx min Ci 2 Inv. 101 S -4.97 -13.49 -5.33 0.00 0.00 15.00
max Ci 2 Inv. 101 I 3.96 16.28 3.26 0.00 0.00 15.75
Syy min Ci 2 Inv. 101 S -4.97 -13.49 -5.33 0.00 0.00 15.00
max Ci 2 Inv. 101 I 3.96 16.28 3.26 0.00 0.00 15.75
Sxy min Ci 2 Inv. 101 I -2.71 -5.81 -11.24 0.00 0.00 20.11
max Ci 2 Inv. 91 S -2.71 -5.81 11.24 0.00 0.00 20.11
Sxz min Ci 2 Inv. 101 M -7.29
max Ci 2 Inv. 91 M 0.00
Syz min Ci 2 Inv. 101 M -0.51 1.39 -1.04 -4.15 -2.98 9.19
max Ci 1 Inv. 91 I -0.52 1.36 1.04 -4.15 2.97 9.18
Sö min Ci 3 Inv. 91 M 9.18
max Ci 2 Inv. 101 S 20.11
eforturi unitare de dimensionare
Nod. C m/m Ipot Supraf. Poz. Sxx Syy Sxy Sxz Syz Sö Dimensionare
1241 Sxx min Ci. 1. Inv.11. S Sxx,min -8.95 -12.58 -8.76 0.00 0.00 18.32 [Ip. 1.] {Ip. 2.}
max Ci. 1. Inv.7. I Sxx,max 6.58 19.19 2.62 0.00 0.00 14.37 [Ip. 1.]
Syy min Ci. 1. Inv.11. M Syy,min -8.95 -12.58 -8.76 0.00 0.00 18.00 [Ip. 1.] {Ip. 3.}
max Ci. 2. Inv.9. S Syy,max 6.58 19.19 2.62 0.00 0.00 14.37 [Ip. 1.] {Ip. 2.}
Sxy min Ci. 1. Inv.11. I Sxy,min -8.95 -12.58 -8.76 0.00 0.00 18.00 [Ip. 1.] {Ip. 3.}
max Ci. 3. Inv.11. M Sxy,max -5.44 -9.42 1.44 0.00 0.00 16.33 [Ip. 1.] {Ip. 3.}
Sxz min Ci. 3. Inv.2. S Sxz,min -7.01 [Ip. 1.] {Ip. 2.}
max Ci. 2. Inv.11. I Sxz,max 0.00 [Ip. 1.]
Syz min Ci. 1. Inv.1. K Syz,min -1.18 3.31 -3.07 -3.00 -4.95 15.00 [Ip. 1.] {Ip. 3.}
max Ci. 3. Inv.1. S Syz,max -0.26 2.41 2.98 -7.01 4.64 15.65 [Ip. 1.] {Ip. 2.}
Sö min Ci. 2. Inv.11. I Sö,min 7.51 [Ip. 1.]
max Ci. 1. Inv.11. M Sö,max 22.96 [Ip. 1.]
5.1.12. Linii de influenþã
Pentru forþele unitare ‘PX’, ‘PY’, ‘PZ’ se determinã liniile de influenþã care
se pot vizualiza grafic sau se pot afiºa numeric. Forþele unitare sunt dirijate
dupã direcþia pozitivã a axelor globale de referinþã.
Ordonatele liniei de influenþã ne dau valorile solicitãrilor în secþiunea
corespunzãtoare liniei de influenþã din forþa „+1”, care acþioneazã în locul
ordonatei.
Zãbrea Clicând pe o zãbrea, apare valoarea absolutã maximã de pe zãbrea.
Reprezentarea liniei de influenþã la element de zãbrea:

Interpretarea forþei ‘1’ în direcþia Z. Linia de influenþã a grinzii cu zãbrele
Linia de influenþã a unei zãbrele la Linia de influenþã a tãlpii de jos la

grinzi cu zãbrele grinzi cu zãbrele
Barã Clicând pe barã, apare ordonata cu valoarea absolutã maximã de pe elementul

de barã.
Reprezentarea liniilor de influenþã la bare:

Interpretarea forþei ‘1’ în direcþia Z. Linie de influenþã Nx
272 AxisVM 7.0
Linie de influenþã Qz Linie de influenþã My
5.1.13. 5.1.13. Încãrcãri neechilibrate
Pentru fiecare ipotezã de încãrcare programul determinã rezultanta

încãrcãrilor exterioare pe direcþiile X, Y, Z, XX, YY, ZZ ale sistemului global
de referinþe, care sunt afiºate în rândul notat cu E.
În tabel pentru fiecare ipotezã de încãrcare este ataºat un rând notat cu I în
care se afiºeazã rezultanta încãrcãrilor neechilibrate pe nod. Dacã aceastã
valoare nu este 0, o parte a încãrcãrilor exterioare nu încarcã reazemele. Acest
fapt se întâmplã când gradele de libertate nodale nu sunt fixate corespunzãtor.
F Se recomandã verificarea echilibrului dupã fiecare analizã staticã.
5.2. Analiza modalã
Se obþin rezultatele analizei modale.

Modurile de vibraþii se pot vizualiza grafic sub formã de diagrame ºi valoric
în tabele.
Formele de vibratii sunt normalizate în raport cu masele.
Vizualizarea formelor de vibraþie:

cadru, modul 1 de vibraþie cadru, modul 2 de vibraþie
placã, modul 2 de vibraþie placã, modul 6 de vibraþie
În fereastra de informaþii sunt afiºate urmãtoarele date:

f: frecvenþa [Hz]
ω: frecvenþa circularã [radiani/s]
T: perioada [s]
V.p.: valoarea proprie
Eroare: eroarea relativã a soluþiei
Numãrul iteraþiilor: numãrul iteraþiilor în care s-a gãsit soluþia
F Analiza se efectueazã o datã numai pentru o ipotezã sau combinaþie de
încãrcare dar programul salveazã rezultatele tuturor analizelor efectuate.
Tabele cu formã de vibraþie
rezultate
Nod. eX eY eZ fX fY fZ
1 0.00 0.00 0.00 0.0000 0.0000 0.0000
2 -0.35 2.35 -1.31 -0.3612 0.0675 0.0968
3 -0.01 0.04 -0.02 -0.0858 0.0128 0.0230
4 -0.02 0.15 -0.08 -0.1590 0.3498 0.0426
5 -0.05 0.32 -0.18 -0.2196 0.2312 0.0588
6 -0.08 0.54 -0.30 -0.2681 -0.3456 0.0718
toate formele de vibraþie

Nod. Form eX eY eZ fX fY fZ
a
1 1 -0.35 2.35 -1.31 -0.3612 0.0675 0.0968
2 -0.01 0.04 -0.02 -0.0858 0.0128 0.0230
3 -0.02 0.15 -0.08 -0.1590 0.3498 0.0426
4 -0.05 0.32 -0.18 -0.2196 0.2312 0.0588
5 -0.03 0.34 -0.24 -0.4456 0.2378 0.0345
6 -0.02 0.54 -0.30 -0.2681 -0.3456 0.0718
2 1 -0.08 0.54 -0.30 -0.2681 -0.3456 0.0718

2 2.62 0.00 -0.70 -0.0484 0.3239 -0.1806
3 0.35 -2.34 1.30 1.2556 -0.0000 -0.3364
274 AxisVM 7.0
4 0.35 -2.31 1.29 2.0717 0.0000 -0.5551

5 -2.61 0.00 0.70 0.1682 -1.1257 0.6277
4 -1.50 0.42 -0. 85 -0.2761 0.13512 0.0544
frecvenþe
f [Hz] T [s] ω V.p. Eroare
[rad/s]
1 6,96 0,14 43,71 1910,92 3,67E-12
2 27,35 0,04 171,86 29536,23 7,79E-14
3 44,69 0,02 280,81 78854,88 2,28E-12
4 48,09 0,02 302,18 91313,24 6,02E-13
5 95,71 0,01 601,39 361669,29 2,89E-07
6 118,54 0,01 744,83 554778,77 1,80E-08
5.3. Stabilitate
Se obþin rezultatele analizei de stabilitate.

Forma de pierdere a stabilitãþii se poate vizualiza
grafic, sub formã de diagrame ºi valoric, în
tabele.
În fereastra de informaþii sunt afiºate urmãtoarele
date:
ncr: parametrul încãrcãrii critice
Eroare: eroarea relativã a soluþiei
Iteraþie: numãrul iteraþiilor efectuate
F Analiza se efectueazã o datã numai pentru o ipotezã sau combinaþie de
încãrcare dar programul salveazã rezultatele tuturor analizelor efectuate.
5.4. Armare
5.4.1. Calculul armãturii pentru elemente plane
Calculul armãturii elementelor de placã, ºaibã ºi învelitoare se poate face

dupã urmãtoarele standarde:
STAS 10107/0-90: în stadiul III de lucru

MSz: în stadiul III de lucru
Eurocode 2: în stadiul III de lucru
DIN 1045: în stadiul III de lucru
DIN 1045-1: în stadiul III de lucru
Direcþiile de armare sunt considerate direcþiile x, y ale sistemului local de

coordonate ale elementelor placã, ºaibã sau învelitoare.
F Nu este stabilitã cantitatea de armãturã minimã necesarã într-o secþiune.

Cantitãþile de armãturã mai mici decât cantitatea minimã necesarã, sunt
numai informative.
Componentele mxv, myv, n xv, n yv eforturi de dimensionare

rezultatelor axa, aria de armãturã inferioarã necesarã pe direcþia x
aya, aria de armãturã inferioarã necesarã pe direcþia y
axf, aria de armãturã superioarã necesarã pe direcþia x
ayf, aria de armãturã superioarã necesarã pe direcþia y
xa aria de armãturã inferioarã efectivã pe direcþia x
ya aria de armãturã inferioarã efectivã pe direcþia y
xf aria de armãturã superioarã efectivã pe direcþia x
yf aria de armãturã superioarã efectivã pe direcþia y
am(a) deschiderea fisurii în axul armãturii inferioare
am(f) deschiderea fisurii în axul armãturii superioare
amsz(a) deschiderea fisurii în fibra inferioarã a plãcii
amsz(f) deschiderea fisurii în fibra superioarã a plãcii
aR(a) diagrama fisurilor inferioare
aR(f) diagrama fisurilor superioare
276 AxisVM 7.0
Parametrii de Pentru calculul armãturii necesare se dau urmãtorii parametrii:

armare
Tipul betonului
Tipul oþelului
Coeficientul condiþiilor de lucru pentru beton
Valoarea relativã a înãlþimii zonei comprimate
Grosimea h al elementului
xinferior, yinferior,
xsuperior, ysuperior acoperirea cu beton (acoperirea cu beton<h/2)
Pentru MSz ºi Eurocode2
coeficientul excentricitãþii dacã nv < 0
coeficientul excentricitãþii dacã nv > 0
Cu excentricitatea în funcþie de grosimea h, programul majoreazã
excentricitatea rezultatã din perechea de forþe normalã-moment
încovoietor (este o excentricitate adiþionalã).
F Acoperirea cu beton este mãsuratã între axa geometricã a armãturii ºi
suprafaþa elementului.
Placã Dacã solicitãrile, mx, my, mxy sunt date într-un punct, atunci momentele
(MSz, Eurocode2) încovoietoare de dimensionare sunt urmãtoarele:
∆m 2 = 0
Momentul optim de rezervã:
∆m 1 = min!
mx ≥ my
m x ≥ − m xy
Da Nu
m xs = m x + m xy m sx = 0
2
m xy
m ys = m y + m xy m sy = m y +
mx
m y ≤ m xy
Da Nu
2
m xy
m xi = −m x + m xy m xi = −m x +
my
m yi = −m y + m xy m iy =0
Programul determinã cantitatea necesarã de armãturã în secþiune în zona

întinsã ºi comprimatã.
Rezultatele sunt urmãtoarele:
axa, axf, aya, ayf
aria de armãturã totalã pe direcþia x: Ax = axa + axf
aria de armãturã totalã pe direcþia y: Ay = aya + ayf
F “ Apare mesajul de eroare ‘Secþiunea nu se poate arma!’ în urmãtoarele

cazuri:
STAS, MSz
Momentul de dimensionare este mai mare decât 1.75 ⋅ M R 0 , unde M R0 este
momentul capabil a secþiunii fãrã armãtura comprimatã.
Eurocode 2
A sinferior + A ssuperior > 0 , 04 A c , unde A c aria secþiunii de beton
278 AxisVM 7.0
Tabele cu Notaþii folosite:

rezultate (-) armãtura comprimatã
??? secþiunea nu se poate arma în direcþia respectivã
Armãtura întinsã nu este marcatã cu nici un simbol.
Nod Supr axa aya axf ayf
[mm2/m] [mm2/m] [mm2/m] [mm2/m]
51 2063 1014 52 0
52 750 816 673 0
53 1062 3305 1225 464 (-)
54 Placa. 87. 2834 2834 0 0
54 Placa 221. 1382 ??? 359 0
54 Placa 158. 701 3265 758 423 (-)
54 Placa 96. 2009 3230 701 389 (-)
55 2147 2932 0 91 (-)
56 1486 3267 387 426 (-)
înfãºurãtoare
Nod Supr. Ip. axa aya axf ayf
[mm2/m] [mm2/m] [mm2/m] [mm2/m]
43
axa max Placa 68. Ci. 1. 2876
aya max Placa 284. Ci. 4. 2370
axf max Placa 163. Ci. 3. 289
ayf max Placa 171. Ci. 3. 206
dimensionare
Nod Supr axa aya axf ayf Combinaþie de dimensionare
[mm2/m] [mm2/m] [mm2/m] [mm2/m]
59
axa max Placa 159. 2154 [ Ip. 1.,Ip. 2.] {Ip. 3.} (Ip.
5.)
aya max Placa 72.. 2416 [ Ip. 1.,Ip. 2.] {Ip. 4.}
axf max Placa 241. 895 [ Ip. 1.,Ip. 2.] {Ip. 3.} (6.te)
ayf max Placa 93. 766 [ Ip. 1.,Ip. 2.] {6.te} (7.te)
ªaibã Programul determinã cantitatea necesarã de armãtura numai pentru ºaiba în

(MSz, Eurocode2) stare planã de tensiune.
Dacã eforturile, nx, ny, nxy sunt date într-un punct, eforturile normale de
dimensionare sunt urmãtoarele:
∆n 2 = 0
Forþa normalã optimã de rezervã:
∆n1 = min!
ny > n x
n x ≥ − n xy
Da Nu
n x = n x + n xy nx = 0
2
n xy
n y = n y + n xy ny = ny +
nx

întinsã ºi comprimatã. Armãturã comprimatã rezultã numai în secþiunile în
care betonul nu poate prelua forþa normalã de dimensionare.
F Apare mesajul de eroare “Secþiunea nu se poate arma!” în urmãtoarele
cazuri:
STAS, MSz
Capacitatea portantã a armãturilor comprimate rezultatã din eforturile de
dimensionare este mai mare decât capacitatea portantã a betonului comprimat.
( A s ⋅ Rsu ≥ A b ⋅ Rbu )
Eurocode 2
Asinferior + Assuperior > 0 ,04 A c , unde Ac aria secþiunii de beton
Rezultatele sunt date în puncte în modul urmãtor:

axi, axs, ayi, ays
armãtura totalã pe direcþia x: Ax = axi + axs
armãtura totalã pe direcþia y: Ay = ayi + ays
F Aria de armãtura necesarã pentru secþiunea totalã se obþine prin suma Axi
+ Axs.
Armãtura întinsã nu este marcatã cu nici un simbol.
Nod Supr. axa aya axf[mm2 ayf

[mm2/m] [mm2/m] /m] [mm2/m]
51 2063 1014 52 0
52 750 816 673 0
53 1062 3305 1225 464 (-)
54 Saiba 87. 2834 2834 0 0
280 AxisVM 7.0
54 Saiba 221. 1382 ??? 359 0

54 Saiba 158. 701 3265 758 423 (-)
54 Saiba 96. 2009 3230 701 389 (-)
55 2147 2932 0 91 (-)
56 1486 3267 387 426 (-)
înfãºurãtoare
Nod C m/m Ip. Supr. axa aya axf ayf
[mm2/m] [mm2/m] [mm2/m] [mm2/m]
43
axa min. Saiba 51. Ci. 7. 2876
max. Saiba 68. Ci 2. 2876
aya min. Saiba 718. Ci. 1. 2370
max. Saiba 284. Ci. 4. 2370
axf min. Saiba 23. Ci. 1. 289
max. Saiba 163. Ci. 3. 289
ayf min. Saiba 44. Ci. 1. 206
max. Saiba 171. Ci. 3. 206
dimensionare
Nod C m/m Supr. axa aya axf ayf Combinatie de dimensionare
[mm2/m] [mm2/m] [mm2/m] [mm2/m]
59
axa min. Saiba 38. 0
max. Saiba 159. 2154 [ Ip. 1.,Ip. 2.] {Ip. 3.} (Ip.
5.)
aya min. Saiba 17. 0
max. Saiba 72. 2416 [ Ip. 1.,Ip. 2.] {Ip. 4.}
axf min. Saiba 119. 270
max. Saiba 241. 895 [ Ip. 1.,Ip. 2.] {Ip. 3.} (6.te)
ayf min. Saiba 429. 237
max. Saiba 93. 766 [ Ip. 1.,Ip. 2.] {6.te} (7.te)
Învelitoare Dacã eforturile nx, ny, nxy, mx, my, mxy sunt date într-un punct, eforturile de
(STAS, MSz, dimensionare sunt calculate conform celor descrise la armarea plãcilor ºi a
Eurocode2) ºaibelor.
întinsã ºi comprimatã.
Rezultatele sunt date în puncte în modul urmãtor:
axi, axs, ayi, ays
armãtura totalã pe direcþia x: Ax = axi + axs
armãtura totalã pe direcþia y: Ay = ayi + ays
F Apare mesajul de eroare „Secþiunea nu se poate arma!” în urmãtoarele
cazuri:
STAS, MSz
Capacitatea portantã a armãturilor comprimate rezultatã din eforturile de
dimensionare este mai mare decât capacitatea portantã a betonului comprimat.
( A s ⋅ Rsu ≥ A b ⋅ Rbu )
Eurocode 2
Asinferior + Assuperior > 0 ,04 A c , unde Ac aria secþiunii de beton
Armãtura întinsã nu este marcatã cu nici un simbol

Nod Supr. axi ayi axs ays
[mm2/m] [mm2/m] [mm2/m] [mm2/m]
gros.= 0.16 m
40 2834 2834 0 0
41 Inv. 117. 1382 ??? 359 0
41 Inv 64. 701 3265 758 423 (-)
41 Inv 126. 2147 2932 0 91 (-)
42 1486 3267 387 426 (-)
înfãºurãtoare
Nod C m/m Ip Suprt axa[mm2/m] aya[mm2/m] axf[mm2/m] ayf[mm2/m]

328 axa min Ci. 7. Inv. 218. 2876 (-)
max Ci. 7. Inv. 218. 2876(-)
aya min Ci. 7. Inv. 218. 2370
max Ci. 7. Inv. 218. 2370
axf min Ci. 7. Inv. 218. 289
max Ci. 7. Inv. 218. 289
ayf min Ci. 7. Inv. 248 206
max Ci. 7. Inv. 218. 206
dimensionare
Nod K m/m Supr. axa aya axf ayf Combinatie de

[mm2/m] [mm2/m] [mm2/m] [mm2/m] dimensionare
328 axa min Inv. 218. 2876
max Inv. 218. 2876 [ Ip. 1.,Ip. 2.] {Ip. 3.}
(Ip. 5.)
aya min Inv. 218. 2370 [ Ip. 1.,Ip. 2.] {Ip. 4.}
max Inv. 218. 2370 [ Ip. 1.,Ip. 2.] {Ip. 3.}
(6.te)
axf min Inv. 218. 289 [ Ip. 1.,Ip. 2.] {6.te}
(7.te)
max Inv. 218. 289
ayf min Inv. 248 206
max Inv. 218. 206
5.4.2. Aria de armãturã efectivã
Aria de armãturã In urma determinãrii ariei de armãturã necesarã se poate defini aria de
efectivã armãturã efectivã. Cu aria de armãturã efectivã programul determinã
deschidererea fisurilor pentru plãci, ºaibe ºi învelitoare.
Cu aria de armãturã efectivã se pot calcula sãgeþile în domeniul neliniar
pentru plãci.
Se definesc armarea efectivã inferioarã ºi superioarã dupã cum urmeazã:
282 AxisVM 7.0
Armarea efectivã se
afiºeazã în structura
din stânga a ferestrei
de dialog.
Dacã este selectatã în
structurã o repartiþie
aceasta se poate
modifica în câmpurile
din dreapta a ferestrei
de dialog.
F Acoperirea cu beton este mãsuratã între axa geometricã a armãturii ºi

suprafaþa elementului.
Cu butonul ªterge (sau cu tasta [DEL]) se poate ºterge repartiþia de armãturã

actualã, Cu butonul Adãugare (sau cu tasta [INS]) în grupa actualã se poate
insera repartiþia de armãturã actualã.
Dacã sunt selectate armarea superioarã sau armarea inferioarã se poate ºterge
cu butonul ªterge (sau cu tasta [DEL]) toate repartiþiile de armãturã din
aceastã iar cu butonul Adãugare (sau cu tasta [INS]) se poate insera repartiþia
de armãturã actualã.
În grupa Armarea minimã din selecþie sunt afiºate ariile de armãturã maxime
determinate pentru direcþiile x ºi y. Grosimea minimã h reprezintã grosimea
minimã definitã la parametrii de armare.
5.4.2.1. 5.4.2.1.Calculul deschiderii fisurilor
Calculul deschiderii fisurilor pentru elementele ºaibã,

placã ºi învelitoare se face în stadiul II de lucru
conform STAS 10107/0-90, Msz ºi EC2. Direcþiile
de armare sunt considerate direcþiile axelor locale x,
y ale elementelor de suprafaþã. Programul reprezintã
deschiderea fisurilor cu suprafeþe, reprezintã fisurile
ºi direcþia fisurilor.
Parametrii pentru
calculul deschiderii
fisurilor sunt pe
pagina parametri.
În tabel sunt date urmatoarele date:
am : deschiderea fisurii în axul armãturii

amsz : deschiderea fisurii în fibra extremã a betonului
x: înãlþimea zonei comprimate de beton
σb: efortul unitar în fibra cea mai comprimatã de beton
σ a: efortul unitar în armãtura întinsã
aR : direcþia fisurii faþã de axa localã x
Aaxs, Aays: aria de armãturã efectivã superioarã pe direcþiile x ºi y
Aaxs, Aays: aria de armãturã efectivã inferioarã pe direcþiile x ºi y
F Programul atenþioneazã dacã în armãtura întinsã efortul unitar depãºeºte

limita de curgere.
284 AxisVM 7.0
5.4.2.2. 5.4.2.2. Sãgeata plãcilor în domeniul neliniar
În analiza staticã de ordinul I sãgeata plãcilor este determinatã pe baza teoriei

elasticitãþii. În practicã plãcile de beton armat se comportã neliniar elastic.
Armãtura mãreºte iar fisurile reduc rigiditatea plãcilor din beton armat. La
determinarea sãgeþilor în domeniul neliniar programul þine cont de aceste
douã efecte.
În analiza pe baza diagramei de moment-curburã programul determinã
sãgeata exactã a plãcilor. Analiza se poate efectua dupã standardele: STAS
10107/0-90, Msz, EC2 ºi NEN.
Etapele analizei:
1.) determinarea eforturilor în domeniul elastic
2.) determinarea ariei de armãturã necesarã
3.) definirea ariei de armãturã efectivã
4.) analiza neliniarã
F La pornirea analizei neliniare opþiunea „Luarea în considerare a armãrii
efective” trebuie sã fie selectatã. Analiza se poate efectua pentru o singurã
ipotezã sau combinaþie de încãrcare.
Sãgeata plãcii:
liniar neliniar
5.4.3. Verificare armare stâlp
Verificarea armãrii se poate efectua dupã urmãtoarele standarde:

STAS 10107/0-90: stadiul III de solicitare
Eurocode 2: stadiul III de solicitare
MSz: stadiul III de solicitare
Pe pagina Armãtura se poate defini secþiunea stâlpului, materialele ºi
lungimea de flambaj.
Schimbând pagina pe Verificare armare programul face automat calculele

ºi determinã suprafaþa de interacþiune M-N.
Taste de editare Taste speciale de editare:

[↑][ ↓] [←] [→], 8 Deplasarea cursorului (cruce) în planul curent de lucru.
[Ctrl]+ Deplasarea cursorului (cruce) în planul curent de lucru cu paºi definiþi cu

[↑][↓][←][→], 8 multiplicatorul Ctrl.
[Esc] Întreruperea funcþiei în execuþie ºi revenirea la nivelul de meniu superior.

8 buton drept Un efect asemãnãtor se poate obþine cu funcþia Renunþã din meniul imediat.
[Enter], [Space] Taste de comandã. Se pot utiliza pentru alegerea punctelor de meniu,
8 buton stâng executarea funcþiilor.
[Tab] Deplasarea cursorului între suprafaþa desenului ºi ferestrele de dialog.

(Deplasarea cursorului între câmpurile de informaþii a ferestrelor de dialog.)
[Alt] Este activat meniul de comandã actual.

[+] [-] Mãrire/micºorare. Centrul mãririi sau micºorãrii este poziþia actualã a
cursorului (crucea).
286 AxisVM 7.0
Încarcã Încãrcare secþiune de beton ºi/sau armare definitã în modelul actual. Se pot
încãrca numai secþiuni cu pereþi groºi cu date grafice!
Salvare Salvarea armãrii sub o denumire. Armarea salvatã astfel se poate asocia la
orice secþiune de beton.
Definirea armaturii Pe pagina Armare sunt urmatoarele instrumente:
Parametrii Introducerea datelor necesare pentru determinarea suprafeþei de interacþiune.
Într-un punct cu Aºezarea armãturii într-un punct oarecare în secþiune, cu ajutorul cursorului.
stratul de acoperire Dacã cursorul se aflã în colþul sau pe latura secþiunii, armãtura se va aºeza în
poziþia cursorului cu stratul de acoperire.
Distribuit Se vor aºeza N+1 bare între douã puncte împãrþind uniform distanta în N
echidistant segmente.
Distribuit pe arc Se vor aºeza N+1 bare pe arcul de cer definit cu centrul ºi capetele,
împãrþind uniform arcul de cerc în N segmente.
Diametrul Definirea ºi modificarea diametrului armãturii.

Pentru modificare se vor selecta armãturile din secþiuni dupã care, din listã,
se alege diametrul dorit sau se introduce de la tastaturã noul diametru.
Acoperire Introducerea sau modificarea stratului de

acoperire.
N Numãrul în care se împarte segmentul pe care se aºeazã armãturile

distribuite.
Transformãri Copierea cu repetare sau deplasare a barelor

geometrice Copiere selectate în secþiune.
Copierea cu repetare prin rotire a barelor selectate
Rotire în secþiune.
Copierea sau deplasarea cu oglindire a barelor
Oglindire selectate în secþiune
Modificarea poziþiei armãturii se poate face în felul urmãtor:

1. Se poziþioneazã cursorul pe centrul armãturii
2. Prin apãsarea butonului din stânga al mausului ºi prin miºcarea
acestuia se modificã poziþia armãturii,
3. Dupã ce s-a aºezat armãtura pe poziþia nouã se introduc noile
coordonate pe paleta de coordonate ºi se apasã o tastã de comandã.
Verificare armare Clicând pe pagina Verificare armare, programul cu datele definite pentru
secþiune determinã suprafaþa de interacþiune M-N, majoreazã momentele
încovoietoare efective calculate sau date în tabel (Nx, Mya, Mza, Myf, Mzf ) cu
momentele rezultate din excentricitãþile adiþionale ºi verifica dacã solicitãrile
astfel corectate (Nxd, Myd, Mzd) sunt în interiorul suprafeþei de interacþiune.
Reprezentarea diagramelor se poate seta în urmãtoarea fereastrã de dialog.
Se pot selecta nivelurile de forþe

axiale reprezentate pe
diagramele N-M, N-My, N-Mz.
Dacã se opteazã pentru afiºarea
solicitãrilor efective barelor
selectate, pe diagramã se vor
afiºa punctele solicitãrilor.
Valoarea forþelor axiale aferente
punctelor se poate afiºa pe
diagramã.
Simbolurile folosite sunt
urmãtoarele:
288 AxisVM 7.0
$ pãtrat albastru, dacã solicitarea efectivã Nx-My-Mz este în interiorul

curbei.
× cruce roºie, dacã solicitarea efectivã Nx-My-Mz este în afara curbei.
Valoarea forþelor aferente acestor puncte sunt afiºate pe diagramã.
Suprafaþa N-M Reprezentarea axonometricã a suprafeþei Nx-My-Mz.
Scara orizontalã
Scara verticalã
Curba N-M Reprezentarea axonometricã a curbelor Nx-My sau Nx-Mz.
Se poate utiliza la secþiuni care au o axã de simetrie.

Diagrama M y-Mz Diagrama My -Mz aferenta forþei axiale N.
290 AxisVM 7.0
Curba
excentricitãþilor
limitã
Reprezentarea curbelor cu excentricitãþile limitã determinate de valorile

M yHi M zHi
ºi .
Ni Ni
Solicitãri Programul afiºeazã în tabel forþele axiale maxime Nx ºi momentele Mya,
Mza, My f, Mzf de pe capetele inferioare ºi superioare ale barelor selectate din
care determinã excentricitãþile urmãtoare:
STAS MSz Eurocode 2
Excentricitate iniþialã eey, eez eey, eez eey, eez
Excentricitate adiþionalã eay, e az dey, de z eay, ea z
Excentricitate de ordinul II e2y, ee2z ety, e tz e2y, ee2z
Capãtul inferior este considerat originea sistemului local de coordonate al
barei.
Pe fiecare direcþie programul adunã la excentricitatea iniþialã excentricitatea

nefavorabilã ºi verificã dacã momentele încovoietoare astfel obþinute se
situeazã în interiorul suprafeþei de interacþiune.
STAS Eurocode 2
etoty = ee y + e ay+ e 2y etoty = ee y + ea y+ e 2y
etotz = ee z + e az+ e 2z etotz = ee z + ea z+ e 2z
etoty = e 01y + e ay etoty = e 01y + ea y
etotz = e 01z + e az etotz = e 01z + eaz
etoty = e 02y + e ay etoty = e 02y + ea y
etotz = e 02z + e az etotz = e 02z + eaz
MSz
etoty = ee y ± (de y+ e ty) /2
etotz = ee z ± de z+ etz
etoty = ee y ± de y+ e ty
etotz = ee z ± (de z+ e tz) /2
etoty = e 01y ± dey
etotz = e 01z ± dez
etoty = e 02y ± dey
etotz = e 02z ± dez
Unde e01y , e01z ºi e02y , e 02z reprezintã valorile iniþiale ale excentricitãþilor
iniþiale.
Programul calculeazã solicitãrile Myd = N xd·etotz ºi M zd = – Nxd·etoty ºi verificã
dacã sunt în interiorul suprafeþei de interacþiune.
292 AxisVM 7.0
Pe diagramele N-M limitã sunt vizualizate

punctele asociate acestor momente
încovoietoare.
Tabelul se poate completa cu valori
suplimentare de solicitãri.
Semnele solicitãrilor sunt conform figurii
alãturate.
Calculul se face în urmãtoarele ipoteze:
Conform MSz: Conform Eurocode 2:

Diagrama σ,ε: Diagrama σ,ε:
Conform STAS 10107/0-90:

Diagrame σ,ε :
Diagrame σ,ε (cu consolidare):
Conform MSz: Conform Eurocode 2:
Barele care au diametrul mai mic de Barele care au diametrul mai mic de
10 mm nu se iau în considerare 1/12 din distanþa dintre etrieri nu
se iau în considerare
Barele care au diametrul mai mic de
1/12 din distanþa dintre etrieri
nu se iau în considerare
Programul nu ia în considerare mai
multã armãturã comprimatã
decât 5% din aria betonului
comprimat
Programul nu ia în considerare mai
mult efort de compresiune în
oþel decât în secþiunea de beton
(reducerea proporþionalã a
cantitãþii de oþel în secþiune)
Conform STAS 10107/0-90:

Barele care au diametrul mai mic de
10 mm nu se iau în considerare
5.4.4. Dimensionare armare grindã
Programul AxisVM dimensioneazã armãtura grinzilor conform standardelor

urmãtoare:
STAS 10107/0-90
(în stadiul III. de solicitare)
Msz
MSz 15022-1:1986, MSz 15022-1:1986/1M:1992
MSz 15022-7:1986, MSz 15022-7:1986/1M:1992
Eurocode 2
ENV 1992-1-1:1991, ENV 1992-1-1:1991/AC:1992
294 AxisVM 7.0
Sunt considerate ca ºi grinzi elementele care au o dimensiune considerabil

mai mare decât celelalte douã ºi nu sunt solicitate la forþã axialã.
Programul se poate folosi pentru dimensionarea grinzilor cu secþiune

dreptunghiularã, secþiune în forma de T încovoiate în planul lor de simetrie cu
forte axiale reduse.
Grinda pe porþiunea analizatã are secþiune constantã ºi este din acelaºi
material.
Calitatea oþelului considerat este aceeaºi atât pentru armarea inferioarã cât ºi
superioarã.
Armarea transversalã se poate considera din material diferit faþã de cel din
armarea longitudinalã.
Dimensionarea constã în douã etape:

– dimensionarea armãturii longitudinale la solicitãrile My ºi M z
– dimensionarea armãturii transversale pentru solicitãrile de forfecare Qz sau
Qy ºi de torsiune M x
La determinarea armãturilor longitudinale forþa axiala se neglijeazã, la forþe
axiale considerabile se recomandã folosirea modulului de verificare armare
stâlp.
Încovoierea ºi forfecarea sunt analizate independent dar, în cazul Eurocod 2,
la determinarea VRd1 se þine cont de aria de armãturã întinsã (EC2 4.3.2.3.
Asl).
În cazul STAS 10107/0-90 forþa tãietoare preluatã de beton Qb se determinã
þinând cont de aria de armãturã întinsã intersectatã de fisura înclinatã.
Armãtura longitudinalã este calculatã pentru diagrama dilatatã (STAS

10107/0-90,EC2 4.3.2.4.4. (6) ).
Programul face numai analizele descrise, orice altã analizã descrisã în

standarde trebuie efectuatã de cãtre utilizatorul programului.
Programul nu face analiza pentru încovoierea oblicã, solicitãrile compuse,
pierderea stabilitãþii grinzilor ºi compresiunea localã din încãrcãrile
perpendiculare pe axul grinzii.
Programul nu se poate aplica pentru armarea consolelor scurte (STAS
10107/0-90, EC2 Msz 2.5.3.7. ºi 5.4.4., MSz Anexa F3.).
Clicând pe reazem se afiºeazã urmãtoarea fereastrã de dialog.
Se poate seta distanþa mãsuratã la stânga ºi la dreapta din axul reazemului

care nu se ia în considerare la calcule. Solicitãrile sunt interpolate între
capetele segmentului.
296 AxisVM 7.0
Parametrii grinzii
Solicitãri de dimensionare
Selectarea solicitãrilor din planul z-x sau
y-x al grinzii.
Etrieri
Ramuri de forfecare: setarea numãrului
ramurilor de forfecare al etrierilor.
F Stratul de acoperire se mãsoarã de la marginea betonului pânã la axul

armãturii.
as
ai
ai distanþa dintre axul armãturii inferioare ºi marginea secþiunii, a s distanþa

dintre axul armãturii superioare ºi marginea secþiunii.
Vizualizare Se pot seta componentele diagramei care se afiºeazã, cantitãþile de armãturã

calculate ºi inscripþionarea acestora.
Afiºarea diagramei
Afiºare inscripþii
298 AxisVM 7.0
Rezultatele reprezintã diagramele cu cantitãþile de armãtura longitudinalã ºi

distanþa maximã dintre etrieri:
Armarea Pe diagrama cantitãþilor de armãturã se afiºeazã aria necesarã de armãturã

longitudinalã întinsã, cu roºu, aria necesarã de armãtura comprimatã, cu albastru ºi aria
minimã necesarã din prescripþii, cu gri.
Distanþa dintre Linia neagrã reprezintã distanþã maximã dintre etrieri, linia albastrã distanþã
etrieri calculatã, iar linia gri, distanþã maximã rezultatã din prescripþii.
Notaþii, materiale, coeficienþi:
STAS EC2
Rc Rezistenþa de calcul a fcd Rezistenþa de calcul a betonului
betonului la compresiune la compresiune
Rt Rezistenþa de calcul a fctd Rezistenþa de calcul a betonului
betonului la întindere la întindere
α = 0.85
coeficient care þine seama de
durata încãrcãrilor ºi de alte
efecte nefavorabile
γc = 1.5
coeficientul de siguranþã al
betonului
Ra Rezistenþa de calcul a fyd Rezistenta la curgere a
armãturii armaturii
εa Deformaþia specificã a εsu Deformaþia specificã limitã a
armãturii armãturii
Ea (=210 kN/mm2) Es (=200 kN/mm2)
Modulul de elasticitate al Modulul de elasticitate al
armãturii armãturii
γs = 1.15
coeficientul de siguranþã al
oþelului
MSz
σbH Rezistenþa de calcul a
betonului la compresiune
σhH Rezistenþa de calcul a
betonului la întindere
σsH Rezistenþa de calcul a

armãturii
εsH Deformarea specificã limitã a
armãturii
Es (=206 kN/mm2)
Modulul de elasticitate al
armãturii
300 AxisVM 7.0
5.4.4.1. 5.4.4.1. Dimensionarea armãturii transversale la forfecare/torsiune
Dimensionare la forfecare
Dimensionarea armãturilor transversale se poate face conform standardelor:
STAS STAS 10107/0-90
MSz MSz 15022-1:1986, MSz 15022-1:1986/1M:1992
Szabványügyi közlöny 12. szám, 2000 december
MSz 15022-7:1986, MSz 15022-7:1986/1M:1992
Eurocode 2 ENV 1992-1-1:1991, ENV 1992-1-1:1991/AC:1992
Dimensionarea armãturii transversale la forfecare/ torsiune

conform STAS 10107/0-90
Distanþa dintre etrieri se determinã pe baza relaþiilor de mai jos:

Forþa tãietoare preluatã de beton ºi etrieri se determina cu relaþia:
Qcap = Qb + ∑ ne Ae Rat
Forþa tãietoare preluatã de beton:
bho2 p
Qb = mt Rt
si
pentru zone plastice potenþiale
3−Q
mt = ≤1
2
în celelalte cazuri
mt = 1
nivelul de solicitare
Q
Q=
Abo Rt
Dacã Q ≤ 0.50 nu este necesarã armarea la forþa tãietoare.
Dacã Q ≤ c nu se respectã este necesarã mãrirea secþiunii sau calitãþii
betonului.
c = 2 pentru zone plastice potenþiale
c = 4 pentru celelalte cazuri.
Unde:
Aa
p = 100 procentul de armare determinat din aria armãturilor întinse
bho
intersectatã de fisura înclinatã,
si proiecþia orizontalã a fisurii înclinate.
Dacã secþiunea este solicitatã ºi la torsiune:

Aria necesarã de armãturã longitudinalã uniform dispusã pe perimetrul de
calcul al secþiunii, se calculeazã cu relaþia:
M tU e
Aal =
2 Abs Ra
Distanþa dintre etrierii suplimentari pentru preluarea torsiunii, cu relaþia:
2 Ae Abs Ra
(ae ) M =
t
Mt
 Q M  1
Nivelul de solicitare se calculeazã cu relaþia Q =  + t 
 Abs Wt  Rt
Unde:
1 2 b
Wt = bh (3 − ) , b fiind latura micã a secþiunii.
6 h
Dacã Q ≤ 0.50 nu este necesarã armarea la forþã tãietoare ºi torsiune.
Dacã Q ≤ c nu se respectã, este necesarã mãrirea secþiunii sau a calitãþii
betonului.
c = 2 pentru zone plastice potenþiale
c = 4 pentru celelalte cazuri.
Distanþa maximã dintre etrierii care preiau forfecarea ºi torsiunea se
determinã cu relaþia:
1 .
ae =
1 1
+
(a e ) M t (a e ) T

conform Msz
Distanþa dintre etrieri se determinã pe baza relaþiilor de mai jos:

Capacitatea portantã a secþiunii de beton solicitat numai la forfecare:
TH = THb + ∑ THs
Dacã secþiunea este solicitatã ºi la torsiune atunci:
TM MtM
+ ≤1
TH MtH
Valoarea minimã pentru T H:

THa = 0, 5 ⋅ b ⋅ h ⋅ σhH − na N , dar nu mai mult decât 0 ,6 ⋅ b ⋅ h ⋅ σhH
302 AxisVM 7.0
determinatã fãrã armarea transversalã.

Valoarea maximã pentru T H:
THf = m ⋅ b ⋅ h ⋅ σbH + n f N , determinatã pe baza capacitãþi portante a
betonului.

THb =  1 −
∑ THs 
 ⋅ THa
 THf 
 
As
THs = 0, 85 ⋅ h ⋅ ⋅ σsH (sin α + cos α )
t
Notaþia În cazul general În cazul etrierilor înclinaþi
(a =30°-60°)
M 0,25 0,4
na dacã N este compresiune 0,1
dacã N este întindere 0,2
nf dacã N este compresiune 0,15 0,2
dacã N este întindere 0 0
Distanþa dintre etrieri determinatã pentru forþa tãietoare:

THa
1−
THf
tT = ⋅ 0.85 ⋅ h ⋅ nk ⋅ Ask
TM − THa
Dacã 50% din forþa tãietoare este preluatã de etrieri, distanþa maximã dintre
etrieri nu va fi mai mare decât h/2. (vezi: MSz 15022/7-86 2.1.6 paragraf 2.)
Momentul de torsiune minim preluat:
W
MtHa = −na t N ,
b⋅h
W
iar cel maxim: MtHf = m ⋅ Wt ⋅ σbH + n f ⋅ t ⋅ N
b⋅h
Unde Wt este valoarea cea mai defavorabilã dintre modulele de rigiditate la
torsiune: b 2 ⋅ h ºi b2 ⋅ h .
Wt = Wt =
b b
3 + 1.8 ⋅ 2.2 + 2.6 ⋅
h h
m := 0.3;
na : ca ºi la forfecare
dacã N este
0.15
compresiune
nf
dacã N este
0
întindere
Momentul de torsiune preluat de armãturile longitudinale

: MtH = 2 ⋅ At ⋅ As1 ⋅ σs 1H
K
din care aria de armãturã longitudinalã suplimentarã: A = M tH ⋅ K
s1
2 ⋅ A t ⋅ σ s1 H
aria de armãturã rezultatã se va dispune uniform pe conturul secþiunii ºi
independent de armãturile rezultate din momentele încovoietoare.
Momentul de torsiune preluat de armãturile transversale:
Ask ⋅ σskH
M tH = 2 ⋅ At ⋅
tM t
din care distanþa dintre etrieri:
A sk ⋅ σskH
tM t = 2 ⋅ At ⋅
MtH
unde:
At aria secþiunii de beton închisã de etrier
K perimetrul secþiunii de beton închis de etrier
As1 aria de armãturã uniform distribuitã pe perimetrul K pentru
preluarea momentului de torsiune
Ask aria unei ramuri de etrier închis pentru preluarea momentului de
torsiune
Distanþa maximã dintre etrieri care preiau forfecarea ºi torsiunea se va

determina cu relaþia:
1
t= .
1 1
+
tM t
tT
CONFORM (EC2 4.3.2)
Dimensionarea se bazeazã pe forþa tãietoare preluatã de:

– secþiunea de beton VRd1 fãrã armãturi pentru preluarea forfecãrii
– forþa tãietoare maximã VRd2, care se poate prelua fãrã cedarea armãturii
comprimate
– forþa tãietoare VRd3 preluatã de armãturi
Nu este necesarã dimensionarea la forfecare dacã Vsd < VRd1 (EC2 4.3.2.3.)
Dacã Vsd > VRd1, este necesarã dimensionarea armãturii pentru preluarea
efortului de forfecare. (EC2 4.3.2.4.).
În acest caz, programul din condiþiile Vsd ≤ VRd2 ºi a Vsdred ≤ VRd3 determinã
distanþa maximã dintre etrieri.
Din forþa tãietoare de dimensionare, 50% se va prelua cu etrieri
perpendiculari pe axul grinzii. Determinarea armãturii transversale se poate
304 AxisVM 7.0
face cu metoda standard sau cu metoda diagonalelor cu înclinare variabilã.
Cu metoda diagonalelor cu înclinare variabilã se poate reduce cantitatea de

armãturã transversalã dacã armãturile comprimate determinate cu metoda
standard au rezervã (VRd2 > Vsd).
Prin schimbarea unghiului fisurii înclinate, armãtura comprimatã preia mai
mult efort, iar armãturile transversale mai puþin.
50% din forþa tãietoare de dimensionare se va prelua în mod obligatoriu de
etrieri EC2 5.4.2.2. (5).
a.) Metoda standard (EC2 4.3.2.4.3.)

Se presupune cã unghiul fisurii înclinate este de 45°.
(5) EC2 4.3.2.4.3.
Forþa tãietoare preluatã de secþiune se va determina cu relaþia:
VRd3=Vcd + Vwd (4.22) EC2 4.3.2.4.3
unde:
Vcd forþa tãietoare preluatã de beton ºi este egalã cu V Rd1.
Asw
Vwd = ⋅ 0 , 9d ⋅ fywd forþa tãietoare preluatã de armãturã.
s
(4.23) EC2 4.3.2.4.3.
Pentru verificarea barelor de beton comprimate:
1
VRd 2 = ν ⋅ fcd ⋅ bw ⋅ 0, 9 ⋅ d ⋅ (1 + cot α ) (4.25) EC2 4.3.2.4.3.
2
În cazul etrierilor perpendiculari pe axul grinzii cot α = 0
Secþiunea nu este corespunzãtoare daca forþa tãietoare de dimensionare este
mai mare decât forþele tãietoare preluate de barele de beton comprimate, sau
dacã din condiþia de limitare a deschiderii fisurilor pentru distanþa maximã
dintre etrieri Vsd − 3 ⋅ VRd1 > 200 .
ρ w ⋅ bw ⋅ d
b.) Metoda diagonalelor cu înclinare variabilã (EC2 4.3.2.4.4)
Programul din egalitatea Vsd = VRd2 determina ctgφ cu care, din relaþia lui
VRd3, se determinã distanþa maximã dintre etrieri. În cazuri favorabile,
necesarul de etrieri se reduce cu 50%. Rezultatele sunt puternic influenþate de
prevederile constructive.
Unghiul barelor de beton comprimate cu axul grinzii:

EC2 4.3.2.4.4. (1)
0, 4 < cot θ < 2,5 pentru armãturi continue în lungul grinzii
0,5 < cot θ < 2,0 pentru armãturi întrerupte în lungul grinzii
Pe baza barelor de beton comprimate:

cot α + cot θ
VRd 2 = bw ⋅ 0.9 ⋅ d ⋅ ν ⋅ fcd (4.26) EC2 4.3.2.4.4.
1 + cot 2 θ
Pe baza armãturilor care preiau forþa tãietoare:
A
V Rd 3 = sw ⋅ 0 , 9d ⋅ f ywd ⋅ cot θ (4.27) EC2 4.3.2.4.4.
s
Efortul de întindere în armãturile longitudinale:

M 1
Fsd = sd + Vsd ⋅ (cot θ − cot α ) (4.30) EC2 4.3.2.4.4.
z 2
la care se ia în considerare dilatarea diagramei de momente încovoietoare.
(EC2 4.3.2.4.4. EC2 5.4.2.1.3.)
Prevederi constructive:
Procentul de armare pentru preluarea forfecãrii ρw = Asw ⋅ bw ⋅ sin α
s
Valorile minime pentru ρ w sunt conform EC2 5.4.2.2. (5) tabelul 5.5.
Distanþa maximã dintre etrieri smax sunt determinate pe baza VSd , VRd1 ºi V Rd2
respectând EC2 5.4.2. (7).
Distanta dintre etrieri se determinã pentru limitarea deschiderii fisurilor
conform EC2 4.4.2.3. (5) tabelul 4.1.3.
Pentru forfecare ºi torsiune
Dacã nu se poate neglija torsiunea atunci,
2 2
 Tsd  V 
  +  sd  ≤ 1
 TRd 1   VRd 2 
condiþiile constructive sunt suficiente dacã:

4.5 b
Vsd + ⋅ Tsd ≤ VRd 1 ºi Tsd ≤ ⋅ VRd 1
b 9
Armãtura transversalã ºi longitudinalã necesarã pentru preluarea torsiunii se

determinã pe baza relaþiilor urmãtoare:
Prin cedarea barei de beton comprimate:

ctgφ
TRd 1 = ν ⋅ f cd ⋅ t ⋅ 2 ⋅ Ak ⋅
1 + ctg 2φ
306 AxisVM 7.0
Prin cedarea armãturii longitudinale întinse:

f yld
TRdl 1 = 2 ⋅ Ak ⋅ Asl ⋅
u k ⋅ ctgφ
armãtura longitudinalã pentru preluarea torsiunii: A = Tsd ⋅ u k ⋅ ctgφ , care se
2 ⋅ Ak ⋅ f yld
sl
va dispune uniform pe perimetrul secþiunii.
Prin cedarea etrierilor:

fywd
1 = 2 ⋅ A k ⋅ A sw ⋅
w
TRd
s ⋅ ctg φ
distanþa maximã dintre etrierii care preiau torsiunea:
fywd
sT = 2 ⋅ A k ⋅ Asw ⋅
Tsd ⋅ ctgφ
TRd 1 
Momentul capabil de torsiune:  l 
TRd = min TRd 2
 w 
TRd 2 
Distanþa maximã dintre etrierii care preiau forfecarea ºi torsiunea se va

determina cu relaþia:
1 .
t=
1 1
+
tM t tT
5.4.4.2. 5.4.4.2. Dimensionarea armãturii longitudinale
Ipotezele de calcul sunt urmãtoarele:
Conform STAS 10107/0-90: Conform Eurocode 2: EC 4.3.1.

Diagrame σ,ε: Diagrame σ,ε conform: EC2
4.2.1.3.2. ºi EC2 4.2.2.3.2.
Eforturile în armãturi ating valoarea Eforturile în armãturi ating valoarea

rezistenþei de calcul. rezistenþei de calcul.
Înãlþimea zonei comprimate nu va fi Înãlþimea zonei comprimate nu va fi

mai mare decât: mai mare decât:
ε − ε b0 ε − εc1
x 0 = h ⋅ bH x0 = d ⋅ cu
ε s 0 − ε bH εs1 − ε cu
Dacã din calcule va rezulta o valoare Dacã din calcule va rezulta o valoare
mai mare, secþiunea se va arma mai mare, secþiunea se va arma
dublu, însã armãtura nu va prelua mai dublu, însã procentul de armare a
multã compresiune decât betonul armãturii întinse ºi comprimate nu va
comprimat. depãºi 4%.
Conform Msz:
Diagrame σ,ε:
Eforturile în armãturi ating valoarea

rezistenþei de calcul.
Înãlþimea zonei comprimate nu va fi
mai mare decât:
ε − εb0
x0 = h ⋅ bH
ε s 0 − ε bH
Valoarea calculatã de program se
poate modifica în fereastra
parametrilor de armare.
Dacã din calcule rezultã o valoare
mai mare, secþiunea se va arma
dublu, dar armãtura nu va prelua mai
multã compresiune decât betonul
comprimat.
Programul determinã aria necesarã de armãturã întinsã ºi comprimatã pentru

fiecare secþiune.
Armãtura longitudinalã întinsã se dimensioneazã la valoarea majoratã a lui
M / z din cauza fisurilor înclinate. Standardele recomandã dilatarea diagramei
de momente. (STAS 10107/0-90) (EC2 5.4.2.1.3.) (MSz 3.1.1.2.)
Programul determinã valorile minime (Mmin ≤ 0) ºi maxime (M min ≤ 0) a
diagramelor dilatate pentru care dimensioneazã armãtura întinsã ºi
comprimatã. Pe diagrama ariilor de armãturã, armãtura întinsã este
reprezentatã cu linie albastrã, armatura comprimatã cu linie roºie iar
armãturile întinse (EC2, MSz) respectiv comprimate (Msz) rezultate din
prevederile constructive, cu linie gri.
308 AxisVM 7.0
Prevederi constructive:
STAS MSz EUROCODE 2

Ariile minime de Conform tabelului 26 din 0,003 ⋅ A c  0 ,6
 ⋅ bt ⋅ d EC2
armãturã întinsã STAS 10107/0-90 max  fyk
0,004 ⋅ A c *
0.0015 ⋅ b ⋅ d
daca clasa  t
betonului. > C40 5.4.2.1.1. (1)

Ariile minime de Conform tabelului 26 din 0,001 ⋅ A c
armãturã STAS 10107/0-90
comprimatã
Aria de armãturã Conform condiþiei 0,04 ⋅ Ac
maximã x ≤ ξb h0 EC2 5.4.2.1.1. (2)
Lãþimea secþiunii 80 mm
de beton
Distanþa maximã Pentru zone plastice 400 mm Vezi forfecare
dintre etrieri potenþiale  EC2 pentru prevederile
≤ h
h 1, 5 ⋅ b constructive
ae ≤ 200 mm ; ae ≤ 
4
Pentru celelalte cazuri
3
ae ≤ 300 mm ; ae ≤ h.
4
F Programul afiºeazã mesaj de eroare ºi nu deseneazã diagrama ariilor de

armãturã în urmãtoarele cazuri:
MSz
mesaj Secþiunea este insuficientã pentru încovoiere (Ns' > Nb)

eveniment Efortul de compresiune preluat de armãtura comprimatã este mai mare decât
efortul de compresiune preluat de betonul comprimat:
N s' = A sv ⋅ σ sH > N b = b ⋅ x 0 ⋅ σ bH
rezolvare Se mãreºte secþiunea sau calitatea betonului.
mesaj Secþiunea de beton nu corespunde pentru forfecare/torsiune (T_M > T_Hf)

eveniment Forþa tãietoare de dimensionare este mai mare decât forþa tãietoare capabilã a
barelor de beton.
EUROCODE 2
mesaj Distanþa dintre etrieri este foarte micã (V_sd-3V_Rd1)/rho_w/b_w/d > 200
eveniment Vsd − 3 ⋅ VRd 1
Pentru limitarea deschiderii fisurilor > 200
ρ w ⋅ bw ⋅ d
rezolvare Se mãreºte secþiunea, calitatea betonului sau diametrul etrierilor.
mesaj Secþiunea de beton este insuficientã la încovoiere (As + As2 > 0.04 Ac)
eveniment Procentul de armare longitudinal este mai mare decât 4%.
mesaj Secþiunea de beton este insuficientã la forfecare (V_sd > V_Rd2)
eveniment Forþa tãietoare de dimensionare este mai mare decât forþa tãietoare maximã
VRd2 care se poate prelua fãrã ca armãtura comprimatã sã cedeze.
5.5. Dimensionarea elementelor din oþel
5.5.1. Verificare bare de oþel
Verificare structuri de oþel conform STAS 10108/0-78
Conform standardului STAS 10108/0-78, dimensionarea structurilor metalice

se poate face manual. În standard sunt detaliate metodele pentru un calcul
manual ºi, de regulã, se trateazã structurile plane. În aceastã situaþie, modulul
de dimensionare a structurilor metalice din programul AxisVM, se bazeazã pe
metodele de calcul manuale aplicate la structurile spaþiale.
În continuare, se vor prezenta metodele de calcul din programul AxisVM,
care sunt concepute pe baza formulelor care exprima eficienþa în secþiunile de
barã. Aceste formule diferã doar ca formã de cele exprimate în standarde.
Pentru a înþelege metoda folositã de programul AxisVM, se va exemplifica
analiza barelor de oþel la încovoiere-rãsucire. Programul face verificarea chiar
dacã aceasta nu este necesarã folosind singura metodã introdusã în program.
Aceastã exemplificare este necesarã pentru a înþelege metodele de calcul care
au fost implementate în program.
310 AxisVM 7.0
Modulul de dimensionare conform STAS 10108/0-78 se poate utiliza la:

a.) profile laminate I e.) secþiuni dreptunghiulare pline
b.) profile sudate I f.) secþiuni circulare pline
c.) þeava dreptunghiularã
d.) þevi
Secþiunile care nu se încadreazã în descrierea de mai sus, nu se pot verifica.
Programul considerã cã secþiunile nu conþin slãbiri (gãuri sau goluri) ºi nu
sunt mai groase de 40mm. Se presupune cã secþiunea este constantã, are douã
axe de simetrie ºi este încãrcatã în centrul de forfecare.
Programul efectueazã analizele descrise în acest capitol. Orice altã analizã
prevãzutã în standarde ºi normative trebuie efectuatã de cãtre utilizatorul
programului.
Programul considerã ca inima profilului este paralelã cu axa locala z a

secþiunii.
Analize:
Programul efectueazã urmãtoarele analize:
Compresiune-Încovoiere [N-M] (STAS 10108 6.1, 7.1, 8.1)
Compresiune-Încovoiere-Stabilitate [N-M] (STAS 10108 6.2, 7.2, 8.2)
Forfecare /y [Qy]
Forfecare /z [Qz]
Tensiune echivalentã în punctul de legãtura a inimii ºi a tãlpii [σech] (STAS
10108 8.3)
În relaþiile de calcul sunt folosite capacitãþile portante ale secþiunilor:
Ay
1) raportul ariei de forfecare pe direcþia y
Ax
Az
2) raportul ariei de forfecare pe direcþia z
Ax
3) W y modulul de rezistenþã pe direcþia y
4) W z modulul de rezistenþã pe direcþia z
5) ( )
max λ y , λ z zvelteþea maximã a secþiunii
6) ϕ min coeficientul de flambaj minim

7) ϕ g coeficientul de flambaj la rãsucire
Programul furnizeazã aceste date ca rezultate parþiale.
Analizele sunt efectuate conform expresiilor eficienþelor. Descrierea
variabilelor, expresiilor lor ºi situaþiile în care acestea sunt aplicate, sunt
detaliate în standard. În continuare, sunt prezentate etapele în care sunt
determinate eforturile capabile (pentru detalii suplimentare se va consulta
standardul).
Compresiune- Este o verificare de rezistenþã. Analiza este exprimatã cu relaþiile de mai jos
Încovoiere formulate pe baza relaþiilor din standard (STAS 6.1, 7.1, 8.1).
N My
+ ≤1
AR W y R
N Mz
+ ≤1
AR W z R
N My Mz
+ + ≤1
1.1AR 1.1W y R 1.1W z R
Compresiune- Analiza este exprimatã cu relaþiile de mai jos formulate pe baza relaþiilor din
Încovoiere- standard (STAS 10108 6.2, 7.2, 8.2):
Stabilitate
My
≤1 (7.8)
ϕ gW y R
My Mz
+ ≤1 (7.9)
1.1ϕ g W y R 1.1W z R
Nc cyM y
+ ≤1 (8.5)
ϕ min AR  N 
ϕ g 1 − Wy R
 N Ey 

Nc cz M z
+ ≤1 (8.5)
ϕ min AR  N 
 1 − W z R
 N Ez 
312 AxisVM 7.0
Nc cyM y cz M z
+ + ≤ 1 (8.10)
1.1ϕ min AR  N   N 
1.1ϕ g 1 − 1.1 1 − W z R
N Ez 
Wy R
 N Ey  

Pentru solicitãrile de întindere, standardul nu oferã relaþii explicite. În aceste

cazuri, analiza se face conform EC3:
My N 
M eff , y =  − 0. 8 t W y
 Wy A 
 
Nt M eff , y
+ ≤1
AR ϕ g W y R
Nt M eff , y Mz
+ + ≤1
1.1AR 1.1ϕ g W y R 1.1W z R
Forfecare /y Este o verificare de rezistenþã. Analiza este exprimatã cu relaþia:
Qy
1.2 ≤1
Ay R f
unde A y este aria de forfecare pe direcþia y, ºi Rf=0.6R.

Coeficientul 1.2 þine cont de distribuþia eforturilor unitare
Forfecare /z Pentru profile cu inimã:
τ z max Qz S y
= ≤1 (7.2)
Rf tI y R f
pentru alte profile:
Qz
1.2 ≤1
Az R f
unde A y aria de forfecare pe direcþia y, t grosimea totalã a inimilor, ºi

Rf=0.6R.
A y , ºi Az sunt calculate de program ºi nu sunt identice cu valorile date la

definirea secþiunilor.
Tensiune Verificarea se face pe baza relaþiei (pentru profile I ºi þevi dreptunghiulare):

echivalentã în
punctul de
legãturã al inimii σ ech = σ 2 + 3τ 2 ≤ 1.1R
ºi al tãlpii
unde σ ,τ reprezintã eforturile unitare calculate în punctul de legãturã al

inimii ºi al tãlpii.
Parametrii de proiectare
Pentru verificarea conform STAS 10108/0-78 în fereastra de dialog

Parametrii de proiectare, se dau urmãtorii parametrii:
Flambaj µyy, µzz: coeficienþii lungimii de flambaj în jurul axelor y sau z conform STAS
10108/0-78 Aceºti coeficienþi se determinã conform recomandãrilor din
standard.
Dacã rezemarea se poate considera continuã, atunci coeficientul lungimii de
flambaj va avea o valoare micã.
314 AxisVM 7.0
În cazul stâlpilor rigidizaþi cu rigle de fronton ºi al grinzilor rigidizate cu

pane, coeficienþii lungimii de flambaj în planul rigidizãrilor, se vor lua
corespunzãtor raportului între distanþa dintre rigidizãri ºi lungimea
elementului.
Încovoiere cu µ0: dacã pierderea stabilitãþii la încovoiere nu este împiedicatã, se dã valoarea

torsiune 1.
ν: distanþa dintre centrul de greutate al secþiunii ºi punctul de aplicare al
încãrcãrii, conform STAS 10108/0-78.
Se presupune cã axa localã z este axa slabã ºi încãrcãrile care produc
pierderea stabilitãþii acþioneazã în acest plan.
Programul considerã cã coeficientul µz, se poate utiliza ºi pentru talpa
comprimatã.
Asamblare piese Având în vedere cã analiza structurii se efectueazã cu metoda elementului
finit, iar dimensionarea ºi verificarea se face pentru elementele de structurã,
este necesar ca elementele finite sa fie asamblate în elemente de structurã.
Elementul de structurã poate conþine un numãr arbitrar de elemente finite.
Elementele finite grupate în elementele structurale trebuie sã satisfacã
urmãtoarele condiþii: sã fie din acelaºi material, secþiunea ºi sistemul local de
coordonate sã fie identicã, iar elementele finite sã fie coliniare. Respectarea
acestor condiþii vor fi verificate de cãtre program.
Pentru definirea punctelor de capãt ale elementelor structurale existã douã
posibilitãþi:
Elementele structurale vecine sunt
împãrþite de elementele conectate în
nodurile elementelor selectate.
Elementele selectate formeazã un

singur element structural care este
independent de celelalte elemente
conectate în noduri.
Diagrama pe bare:
Clicând pe un element structural se afiºeazã fereastra de dialog cu diagramele
rezultatelor ºi a eficienþelor maxime.
În fereastra de dialog se pot afiºa rezultatele pe orice element, în orice
secþiune, pentru orice ipotezã sau combinaþie de încãrcare.
Verificare structuri de oþel conform MSz 15024/1-85
Conform standardului MSz 15024, dimensionarea structurilor metalice se

poate face manual sau automatizat. În standardul MSz 15024 sunt detaliate
metodele pentru un calcul manual si de regulã, se trateazã structurile plane.
Pentru calculul automatizat, sunt formulate numai principii de proiectare. În
aceastã situaþie, modulul de dimensionare al structurilor metalice din
programul AxisVM se bazeazã pe metodele de calcul manual aplicate la
structurile spaþiale.
În continuare, se vor prezenta metodele de calcul din programul AxisVM care
sunt concepute pe baza formulelor care exprima eficienþa în secþiunile de
barã. Aceste formule diferã doar ca formã de cele exprimate în standarde, dar
þin cont ºi de încovoierea oblicã.
Pentru a înþelege metoda folositã de programul AxisVM, se va exemplifica
analiza barelor de oþel la încovoiere-rãsucire. În standard, pentru aceastã
verificare, sunt prevãzute douã metode ºi, de asemenea, este prevãzut ºi când
trebuie efectuatã verificarea. Programul face verificarea chiar dacã aceasta nu
este necesarã folosind singura metodã introdusã în program. Aceastã
exemplificare este necesarã pentru a înþelege metodele de calcul care au fost
implementate în program.
Programul face analiza barelor solicitate la incovoiere-rãsucire, ceea ce
standardul nu prevede în mod explicit.
316 AxisVM 7.0
Modulul de dimensionare conform MSz 15024/1-85 se poate utiliza la:

c.) þeavã dreptunghiularã
d.) þevi
Secþiunile care nu se încadreazã în descrierea de mai sus nu se pot verifica.

Programul presupune cã secþiunile nu conþin slãbiri (gãuri sau goluri) ºi nu
sunt mai groase de 40mm. Se presupune cã secþiunea este constantã, are douã
axe de simetrie ºi este încãrcatã în centrul de forfecare.
prevãzutã în standarde ºi normative trebuie efectuatã de cãtre utilizatorul
programului.
Programul considerã cã inima profilului este paralelã cu axa localã z a
secþiunii.
Analize:
Programul efectueazã urmãtoarele analize.
Compresiune-Încovoiere-Forfecare [N-M-Q] (MSz 15024 3.3.2.1/3, 3.5.4)
Compresiune-Încovoiere-Flambaj [N-M] (MSz15024 3.2.1)
Copresiune-Încovoiere-Rãsucire [N-M] (MSz 15024 3.5.6.1)
Forfecare /y [Qy] (MSz 15024 2.6.2.3)
Forfecare /z [Qz] (MSz 15024 2.6.2.3)
Tensiune echivalentã în punctul de legãtura al inimii ºi al tãlpii [σössz] (MSz
15024 3.3.2.2)
Stabilitatea localã a inimii (MSz 15024 3.3.4)
Stabilitatea localã a tãlpii (MSz 15024 3.2.3)
În relaþiile de calcul sunt folosite capacitãþile portante ale secþiunilor:

Forþa axiala capabilã [NH] (MSz 15024 3.1.1)
Forþa tãietoare capabilã / axa y [Qy,H] (MSz 15024 2.6.2.3)
Forþa tãietoare capabilã / axa z [Qz,H] (MSz 15024 2.6.2.3)
Momentul încovoietor capabil /yy [My,H] (MSz 15024 2.6.2.4/5/6/7)

Momentul încovoietor capabil /zz [Mz,H] (MSz 15024 2.6.2.4/5/6/7)
Forþa axialã capabilã la flambaj /yy [N ki,y,H] (MSz 15024 3.2.1.2)
Forþa axialã capabilã la flambaj /zz [Nki,z,H] (MSz 15024 3.2.1.2)
Momentul încovoietor capabil la rãsucire [Mk,H] (MSz 15024 3.3.3.2/3)
Programul furnizeazã aceste date ca rezultate parþiale.

variabilelor, expresiilor lor ºi situaþiile în care acestea sunt aplicate, sunt
detaliate în standard. În continuare, sunt prezentate etapele în care sunt
determinate eforturile capabile (pentru detalii suplimentare se va consulta
standardul).
Determinarea momentului încovoietor de ordinul II pe baza momentului

încovoietor de ordinul I:
M II = ψ ⋅ M I , (MSz 15024-3.5.3.), unde, pentru eforturi de compresiune,

1
•= coeficient de majorare (în general ψ=1), ºi
N Ry
1– ⋅
N kr • H
• ⋅E⋅I
N kr = , forþa criticã de flambaj, ºi
L20
L0, lungimea de flambaj.
Relaþiile de mai sus se aplicã conform sistemului local de coordonate y ºi z al
barelor.
Forþa axialã capabilã:
N H = A x ⋅ • H , (MSz 15024-2.6.2.2.), unde

Ax este aria secþiunii, în ipoteza în care aceasta nu conþine slãbiri. Rezultatele
sunt valabile doar în ipoteza în care secþiunea nu conþine slãbiri.
Forþa tãietoare capabilã:
Q H = A ƒ ⋅ ƒ H , (MSz-15024, 2.6.2.3.), unde

Aτ este aria de forfecare , pentru direcþia z a inimii, ºi pentru direcþia y a
tãlpilor pentru profilele cu inimã. Pentru celãlalte tipuri de secþiuni, ariile de
forfecare sunt considerate conform prescripþiilor de specialitate.
Momentul încovoietor capabil:
M H = W ⋅ • H , (MSz-15024, 2.6.2.4.)
Momentele încovoietoare capabile, conform axelor locale y ºi z sunt
318 AxisVM 7.0
determinate cu modulele de rezistenþã conform MSz 15024- paragraful

3.3.1.2.
Programul ia în considerare efectul de reducere al forþei axiale capabile, al
forþei tãietoare capabile ºi al momentului încovoietor capabil, conform MSz
15024- 2.6.2.5. ºi 2.6.2.6, sau 2.6.2.7.
Forþa axialã capabilã la flambaj:
N kiH = ϕ ⋅ A x ⋅ • H , (MSz 15024, 3.2.1.2.), unde

ϕ este coeficientul de flambaj în funcþie de zvelteþea, secþiunea ºi materialul
barei, conform (MSz 15024-3.2.1.3-4-5). Forþa axialã capabilã la flambaj este
determinatã pe cele douã axe principale. Programul ia în considerare
flambajul spaþial prin determinarea coeficientului de zvelteþe calculat pentru
axa slabã (z) a secþiunii, conform (MSz 15024-3.2.1.6).
Momentul încovoietor capabil la rãsucire:
M kH = ϕ k ⋅ Wcompresiune ⋅ • H , (MSz 15024, 3.3.3.3.), unde

ϕk coeficientul de flambaj determinat pe baza coeficientului de zvelteþe:
1.1 E
•k = ˆ .
• ki
σki, este efortul unitar în fibra extremã a barei la care se produce flambajul.
Analizele sunt efectuate în modul urmãtor:
Compresiune- Este o verificare de rezistenþã. În prima etapã programul determinã eforturile

Încovoiere- capabile (MSz 15024 2.6.2), forþa axialã capabilã (MSz 15024 2.6.2.2) ºi
Forfecare momentul încovoietor capabil (MSz 15024 2.6.2.4/5/6).
Ca urmare, analiza este exprimatã cu relaþia:
N M yII M zII
+ + ≤1
N H M yH M zH
Compresiune- Conform MSz 15024 3.2.1, analiza este exprimatã cu relaþia:

Încovirere-
N M yII M zII
Flambaj + + ≤1
N KiH M yH M zH
Compresiune- Se presupune cã secþiunea barei are douã axe de simetrie ºi coeficientul de

Încovoiere- flambaj νz se poate utiliza ºi pentru pierderea stabilitãþii tãlpii comprimate.
Rãsucire
Condiþia este exprimatã ºi în MSz 15024 3.5.6.1 în care se are în vedere ºi
pierderea stabilitãþii în planul axei slabe.
În cazul compresiunii cu încovoiere:

N ˜ k ⋅ M IIy M IIz
+ + ≤1
N ki,z,H M kH M zH
În cazul întinderii analiza se face conform EC3 5.5.3:
˜ k ⋅ M eff,y M eff,z
+ ≤1
M kH M zH
βk coeficient de reducere pentru momentul încovoietor care variazã conform z
MSz 15024- 3.3.3.2.- fig. 9.
Forfecare /y Este o verificare de rezistenþã. Forþa tãietoare capabilã este determinatã
conform MSz 15024, paragraful 2.6.2.3. Analiza este exprimatã cu relaþia:
1.2 Qy
≤1
QyH
Coeficientul 1.2 þine cont de distribuþia eforturilor unitare.

Forfecare /z Conform aliniatului de mai sus:
1.2 Qz
≤1
QzH
Tensiune Este o verificare de rezistenþã. Analiza se efectueazã conform MSz 15024,

echivalentã în paragraful 3.3.2.1., pentru profile cu inimã (profile I ºi þeava dreptunghiularã).
punctul de
lagãturã al inimii În verificare se foloseºte efortul unitar tangenþial mediu din inimã.
ºi al tãlpii
Stabilitatea localã Analiza se efectueazã conform MSz 15024 3.3.4 ºi este exprimatã cu relaþia:
a tãlpii
σ red
≤1
σ bH
unde eforturile unitare capabile σbH la stabilitatea localã a tãlpii se determinã

conform MSz 15024 paragrafele 3.3.4.5 ºi 3.3.4.8.
320 AxisVM 7.0
Stabilitatea localã Stabilitatea localã a inimii este efectuatã conform MSz 15024 3.2.3, ºi este
a inimii exprimatã cu relaþia:
λo
≤1
λ ref
unde zvelteþea de referinþã este determinatã conform MSz 15024 3.2.3.3, ca λ

sau 0.75λE.
Parametrii de proiectare
Pentru verificarea conform MSz 15024, în fereastra de dialog Parametrii de

proiectare, se dau urmãtorii parametrii:
Coeficient al lungimii
de flambaj
Coeficient al lungimii de
flambaj la rãsucire
Distanþa dintre rigidizãri
Asamblare piese
Coeficienþi de stabilitate:
Flambaj νy, νz : coeficienþii lungimii de flambaj în jurul axelor y sau z, conform MSz
15024. Aceºti coeficienþi se determinã conform recomandãrilor din standard.
Dacã rezemarea se poate considera continuã, atunci coeficientul lungimii de
flambaj va avea o valoare micã.
În cazul stâlpilor rigidizaþi cu rigle de fronton ºi al grinzilor rigidizate cu

pane, coeficienþii lungimii de flambaj în planul rigidizãrilor se va considera în
conformitate cu raportul între distanþa dintre rigidizãri ºi lungimea
elementului.
Încovoiere cu νω: dacã pierderea stabilitãþii la încovoiere nu este împiedicatã, se dã valoarea

torsiune 1.
d: distanþa dintre centrul de greutate al secþiunii ºi punctul de aplicare al
încãrcãrii, conform MSz 15024 Tabelul 14.
Se presupune cã axa locala z este axa slabã ºi încãrcãrile care produc
pierderea stabilitãþii acþioneazã în acest plan.
Programul presupune cã coeficientul νz se poate utiliza ºi pentru talpa
comprimatã.
Voalare Inima grinzilor poate sã fie:
Nerigidizatã: se presupune cã grinzile nu au rigidizãri în
câmp
Rigidizãri transversale: se presupune cã grinzile au rigidizãri la
distanþa a
Programul considerã cã la capãtul grinzilor sunt rigidizãri.
coordonate sã fie identice, iar elementele finite sã fie coliniare. Respectarea
posibilitãþi:
împãrþite de elementele conectate
în nodurile elementelor selectate.

322 AxisVM 7.0
Diagrama pe bare:
rezultatelor ºi ale eficienþelor maxime.
Salvare imagine în Ipoteza sau combinaþie de

Editor de breviar încãrcare
de calcul biblioteca de imagini
Imprimare Numãrul elementului structural
DUPLA
Verificare structuri de oþel conform Eurocode 3:
Dimensionarea structurilor metalice conform Eurocode 3.

Modulul de dimensionare se poate utiliza la:
c.) þeavã dreptunghiularã
d.) þevi
Secþiunile care nu se încadreazã în descrierea de mai sus nu se pot verifica.
Programul verificã secþiunile care se încadreazã în clasele 1, 2 ºi 3. Programul

nu verificã secþiunile care se încadreazã în clasa 4.
Programul presupune cã secþiunile nu conþin slãbiri (gãuri sau goluri) ºi nu

sunt mai groase de 40mm.
prevãzutã în standarde ºi normative trebuie sã fie efectuate de cãtre
utilizatorul programului.
Programul presupune cã inima profilului este paralelã cu axa localã z a
secþiunii.
Clasificarea secþiunilor:
Analize:
Programul efectuezã urmãtoarele analize:

Compresiune-Încovoiere-Forfecare [N-M-V] (EC3 5.4.8-9)
Compresiune-Încovirere-Flambaj [N-M] EC3 5.5.4)
Copresiune-Încovoiere-Rãsucire [N-M] (EC3 5.5.4)
Forfecare /y [Vy] (EC3 5.4.6, 5.6.3)
Forfecare /z [Vz] (EC3 5.4.6)
Forfecare inimã-Încovoiere-Compresiune [Vw-M-N] (EC3 5.6.7.2)
324 AxisVM 7.0
În relaþiile de calcul sunt folosite capacitãþile portante a secþiunilor:
Forþa axialã plasticã capabilã [Npl,Rd] (EC3 5.4.4)

Forþa axialã plasticã capabilã / axa y [Vpl,y,Rd ] (EC3 5.4.6)
Forþa axialã plasticã capabilã / axa z [V pl,z,Rd] (EC3 5.4.6)
Forþa axialã plasticã capabilã la voalare [Vba,Rd] (EC3 5.6.3)
Momentul încovoietor capabil /yy [Mel,y,Rd] (EC3 5.4.5)
Momentul încovoietor capabil /zz [M el,z,Rd] (EC3 5.4.5)
Momentul încovoietor plastic capabil /yy [Mpl,y, Rd ] (EC3 5.4.5)
Momentul încovoietor plastic capabil /zz [Mpl,z,Rd] (EC3 5.4.5)
Forþa axialã plasticã capabilã la flambaj /yy [N b,y,Rd] (EC3 5.5.1)
Forþa axialã plasticã capabilã la flambaj /zz [Nb,z,Rd] (EC3 5.5.1)
Momentul încovoietor capabil la rãsucire [Mb,Rd] (EC3 5.5.2)
Programul furnizeazã aceste date ca ºi rezultate parþiale.
variabilelor, expresiilor lor ºi a situaþiilor în care sunt aplicate, sunt detaliate
în standard. În continuare, sunt prezentate etapele în care sunt determinate
eforturile capabile (pentru detalii suplimentare se va consulta standardul).
Compresiune- Forþa axialã de dimensionare poate fi de întindere sau compresiune. Forþa
Încovoiere- tãietoare de dimensionare poate (forfecare puternicã), sau nu (forfecare
Forfecare moderatã) sã depãºeascã jumãtatea forþei tãietoare capabile a secþiunii.
În cazul forfecãrii moderate (EC3 5.4.8), pentru clasele de secþiune 1. ºi 2.
verificarea se face conform (5.4.8.1), iar pentru clasele de secþiune 3. cu
aproximaþii acoperitoare conform (EC3 5.4.8.2).
Pentru secþiunile de clasa 1. ºi 2.:
N Sd M y ,Sd M z ,Sd
+ + ≤1
N pl , Rd M pl , y , Rd M pl , z , Rd
Pentru secþiunile de clasa 3.:

N Sd M y ,Sd M z ,Sd
+ + ≤1
A fyd Wel , y , fyd Wel , z , fyd
Pentru secþiunile I ºi þevi dreptunghiulare forfecate puternic (EC3 5.4.9),

calculul se face cu momentul încovoietor redus plastic capabil, conform (EC3
5.4.7).
Compresiune- Conform EC3 5.5.4, analiza este exprimatã cu relaþia:
Încovoiere-
Flambaj
N Sd k y M y ,Sd k z M z ,Sd
+ + ≤1
fy fy fy
χ min A Wpl , y Wpl , z
γ M1 γ M1 γ M1

N Sd k y M y ,Sd k z M z ,Sd
+ + ≤1
fy fy fy
χ min A Wel , y Wel , z
γ M1 γ M1 γ M1
Compresiune- Se presupune cã secþiunea este constantã, are douã axe de simetrie ºi este
Încovoiere- încãrcatã în centrul de forfecare. Valoarea lui k (EC3 F1.2) este egalã cu
Rãsucire minimul dintre valoarea Kz sau cu 1. Axa slabã este axa localã z.
Condiþiile sunt exprimate în (EC3 5.5.4), paragrafele (5.52 ºi 5.54).

N Sd k LT M y ,Sd k z M z ,Sd
+ + ≤1
fy fy fy
χzA χ LT Wpl , y Wpl , z
γ M1 γ M1 γ M1

N Sd k LT M y ,Sd k z M z ,Sd
+ + ≤1
fy fy fy
χzA χ LT Wel , y Wel , z
γ M1 γ M1 γ M1
Pentru întindere - încovoiere analiza se face conform (EC3 5.5.3).

Forfecare /y Conform condiþiilor din (EC3 5.4.6; EC3 5.6.7.2), paragrafele (5.20 ºi 5.66b).
Vy ,Sd
≤1
Vpl , y , Rd
Forfecare /z Conform condiþiilor din (EC3 5.4.6; EC3 5.6.7.2), paragrafele (5.20 ºi 5.66b).
Vz ,Sd
≤1
min (Vpl , z , Rd , Vba , Rd )
Forfecare inimã- Pentru secþiunile cu inimã (I, þeava dreptunghiularã) pentru completarea
Încovoiere- analizei la forfecare pe direcþia /z, este necesarã efectuarea acestei analize,
Compresiune conform (EC3 5.6.7).
M g ,Sd
Se foloseºte metoda post-criticã. ≤1
M f , Rd
326 AxisVM 7.0
Pentru verificarea conform EC3 în fereastra de dialog Parametrii de

proiectare, se dau urmãtorii parametrii:
αkr Valoarea minimã pentru coeficientul critic de flambaj αkr corespunzãtoare

ipotezelor de încãrcare, care conþin toate încãrcãrile verticale. Valoarea
minimã este 4. (dacã este mai micã decât 4 este necesarã efectuarea analizei
de ordinul II)
Coeficienþi de stabilitate:
Flambaj Ky, Kz: coeficienþii lungimii de flambaj în jurul axelor y sau z, conform EC3
5.2.6 ºi EC3 5.5.1.5.
Încovoiere cu Kω: dacã pierderea stabilitãþii la încovoiere nu este împiedicatã, se dã valoarea
torsiune 1.
C1, C2: se determinã în funcþie de raportul momentelor pe capetele barei, Kz ºi
natura încãrcãrii. Valoarea coeficientului C1 se poate introduce sau se poate
determina automat. Pentru opþiunea Auto C1, C1=1, dacã kz nu este egalã cu 1
sau dacã momentul intermediar pe barã este mai mare decât momentul de pe
un capãt, sau dacã bara este încãrcatã direct. În acest caz, C1 este calculat
conform EC3, paragraful F1.2, relaþia F3 ºi se presupune cã încãrcarea
acþioneazã în centrul de forfecarea al barei (Za=0). În cazul unei console se ia
C1=1 fãrã opþiunea Auto C1. Programul nu poate sã determine dacã bara este o
consolã sau nu.
Dacã bara este încãrcatã direct ºi valoarea Za este diferitã de 0, valoarea C2 se
introduce conform tabelului F1.2.
Za: distanþa dintre centrul de greutate al secþiunii ºi punctul de aplicare al
încãrcãrii, conform EC3, figura F1.1.
Voalare Inima grinzilor poate fi:
Nerigidizatã: se presupune cã grinzile nu au rigidizãri în câmp
Rigidizãri transversale: se presupune cã grinzile au rigidizãri la distanþa a
Programul presupune cã la capãtul grinzilor existã întotdeauna rigidizãri.

coordonate sã fie identicã, iar elementele finite sã fie coliniare. Respectarea
posibilitãþi:
împãrþite de elementele conectate
în nodurile elementelor selectate.

Diagrama pe bare:
rezultatelor ºi a eficientelor maxime.
5.5.2. Verificare îmbinare cu ºuruburi
Cu ajutorul programului pentru încãrcãri statice se pot efectua urmãtoarele

analize:
- trasare diagramã moment-curburã pentru îmbinare, conform EC3, (Part 1.8
Design of Joints) ,
-moment încovoietor capabil (MRd ) îmbinare,
-rigiditate iniþialã (Sj,init) îmbinare.
Programul se poate utiliza pentru dimensionarea ºi verificarea îmbinãrilor,
conform EC3 ºi Msz.
328 AxisVM 7.0
Cu ajutorul programului se pot analiza urmãtoarele îmbinãri:

• legãturã grindã stâlp colþ de cadru
• legãturã grindã stâlp
• legãturã grindã-grindã
F Secþiunile barelor pot fi din profile laminate sau alcãtuite prin sudurã. Flanºa
de capãt este fixatã pe talpa profilului stâlpului. Unghiul grinzii trebuie sa fie
± 30°. Secþiunea grinzii trebuie sã se încadreze în clasele de secþiune 1, 2 sau
3. Forþa axialã din grindã nu poate sã depãºeascã 5% din Npl,Rd.
Programul va verifica îndeplinirea acestor condiþii.
Etapele proiectãrii
Se selecteazã grinda ºi nodul în care se proiecteazã îmbinarea.
Se pot selecta mai multe grinzi dacã au aceeaºi secþiune, sunt din material
identic, modul de fabricare este asemãnãtor ºi stâlpul pe care sunt rezemate
este identic.
Se clicheazã pe icoana de proiectare a îmbinãrii.
Se afiºeazã urmãtoarea fereastra de dialog:
Salvare imagine în
Editor de breviar biblioteca de imagini
de calcul
Imprimare
Introducerea parametrilor de proiectare se face în trei paºi.
Rigidizãri Rigidizarea îmbinãrii se poate face cu rigidizãri orizontale, oblice ºi rigidizãri

de inimã, mãrind astfel momentul capabil al nodului. Rigidizãrile se pot
dispune conform figurilor de mai jos:
Rigidizãri orizontale
Rigidizãri oblice
330 AxisVM 7.0
Rigidizãri de inimã
Grosimea rigidizãrilor se poate modifica cu ajutorul parametrilor t1 ºi t2.

Aria de forfecare Aria de forfecare a inimii este determinatã inclusiv cu rigidizarea de inimã.
a inimii Prin reducerea ariei se poate conta pe reducerea secþiunii din cauza gãurilor
pentru ºuruburi.
Placa de bazã
Pentru placa de bazã se pot da urmãtorii parametrii:

• grosime
• material
• grosimea ‘a’ a sudurii
• lãþimea (a)
• înãlþimea (c)
• distanþa dintre marginea plãcii ºi a tãlpii superioare a grinzii (b)
• rând de buloane pe prelungirea plãcii
Prin modificarea dimensiunii plãcii de bazã se poate aºeza un rând

suplimentar de buloane.
ªuruburi
ªuruburile se pot aºeza pe doua rânduri simetrice. Pentru o îmbinare se pot

utiliza buloane de aceeaºi dimensiune ºi din acelaºi material.
Pentru ºuruburi se dau urmãtorii parametrii:
• diametrul
• calitatea
• numãrul ºuruburilor
• distanþa dintre cele douã coloane de ºuruburi (d)
332 AxisVM 7.0
Pentru selectarea opþiunii Poziþionare automatã, programul aºeazã rândurile

de ºuruburi definite de utilizator la distanþe egale, þinând cont de distanþele
minime de la margini ºi dintre ºuruburi.
Dacã opþiunea Poziþionare automatã este deselectatã, distanþa dintre
rândurile de buloane se poate seta manual.
F Programul afiºeazã mesaj de atenþionare dacã distanþele dintre ºuruburi sunt

mai mici decât cele prevãzute în standarde.
Distanþele minime se iau conform:

MSz Eurocode
• între ºuruburi 3d • între ºuruburi 2,2d
• de la capãt pe direcþia forþei 2d • de la capãt pe direcþia forþei 1,2d
• de la capãt perpendicular pe • de la capãt perpendicular pe
direcþia forþei 1,5d direcþia forþei 1,2d
Rezultate Clicând pe pagina Rezultate, programul calculeazã:

- diagrama de moment-rotire,
- momentul capabil (MrD) al îmbinãrii,
- rigiditatea iniþialã (Sj,init) a îmbinãrii.
F Programul afiºeazã mesaj de atenþionare dacã momentul încovoietor capabil

este mai mic decât momentul încovoietor de dimensionare.
Programul þine cont la dimensionarea îmbinãrii de:
- forþa axialã,
- forþa tãietoare,
- momentul încovoietor.
Pentru fiecare ipotezã sau combinaþie de încãrcare, momentul încovoietor
capabil MrD, este diferit. Condiþia M rD • Msd trebuie sã fie satisfãcutã pentru
fiecare ipotezã sau combinaþie de încãrcare.
Salvare Salvarea îmbinãrii cu parametrii definiþi. Ulterior îmbinarea se poate ataºa ºi

altor bare.
Încãrcare Încãrcarea îmbinãrilor salvate.
Tabel Tabelul conþine urmãtoarele date:

• Numãrul nodului
• Numãrul barei
• Numãrul ipotezei sau al combinaþiei de încãrcare
• Momentul încovoietor capabil
• Rezultatele verificãrii
334 AxisVM 7.0
Aceastã paginã este lãsatã intenþionat goalã.

6. Scheme de introducere a datelor
6.1. Grindã cu zãbrele
Geometria
1.) Generarea reþelei geometrice (ex. în planul X-Z)
fixarea planului X-Z
realizarea reþelei continue din linii

(se pot utiliza funcþiile: poligon sau nod ºi linie)
Poligon
Elemente
1.) Definirea zãbrelelor
Zãbrea
se selecteazã zãbrelele care au acelaºi material ºi secþiune.
2.) Definire materiale (ex. încãrcare din baza de date)
Baza de date
(Oþel)
3.) Definire secþiuni (ex. alegere din baza de date)
Baza de date
(Æ76x7.0)
336 AxisVM 7.0
4.) Definire reazeme nodale
Reazem
Nodal
global
NODAL
dat de referinþã
se selecteazã nodurile care sunt rezemate identic
5.) Definirea gradelor de libertate nodale
Grade de
libertate nodale
se selecteazã toate nodurile ºi din lista funcþiei se alege ‘grindã cu zãbrele în

planul X-Z’ (în zãbrele vor rezulta eforturi din deplasarea nodurilor în
direcþiile X, Z)
Încãrcãri
1.) Definire ipoteze ºi combinaþii de încãrcare
Ipotezã de încãrcare
Gruparea
încãrcãrilor
Combinaþie
2.) Definirea încãrcãrilor nodale, greutatea proprie, din variaþie de temperaturã,

variaþie de lungime ºi pretensionare.
Nodal
Zãbrea
Zãbrea
Zãbrea
Zãbrea
se selecteazã elementele de zãbrea care sunt încãrcate identic
Staticã 1.) Pornirea analizei statice

338 AxisVM 7.0
6.2. Structurã în cadre
Geometria
1.) Generarea reþelei geometrice (în planul X-Z)
fixarea planului X-Z

(se pot utiliza funcþiile: poligon sau nod ºi linie)
Poligon
Elemente
1.) Definire element finit de barã
Barã
se selecteazã barele care au acelaºi material ºi secþiune.
2.) Definire materiale (ex. încãrcare din baza de date)
Baza de date
(Oþel)
3.) Definire secþiuni (ex. alegere din baza de date)
Baza de date
(I 240)
4.) Definire reazeme nodale
Reazem
Nodal
global
Nodal
relativ la barã
Nodal
local
se selecteazã nodurile care sunt rezemate identic

Grade de libertate nodale
se selecteazã toate nodurile ºi din lista funcþiei se alege ‘cadru în planul X-Z’
(în barele vor rezulta eforturi din deplasarea nodurilor în direcþiile X, Z ºi
rotirea în jurul axei Y)
340 AxisVM 7.0
Încãrcãri
Gruparea î ncãrcãrilor
Combinaþie
2.) Definirea încãrcãrilor nodale, concentrate pe bare, uniform distribuite,

greutatea proprie, din variaþie de temperaturã, variaþie de lungime ºi
pretensionare.
Nodal
Barã
Barã
Barã
Barã
Barã
Barã
se selecteazã elementele de barã care sunt încãrcate identic
Staticã 1.) Pornirea analizei

6.3. Placã
Geometria
1.) Generarea reþelei geometrice (ex. în planul X-Y)
fixarea planului X-Y

(pentru definirea geometriei se poate utiliza orice funcþie)
Dreptunghi
Elemente
1.) Definire domeniu
Placã Material Grosime

342 AxisVM 7.0
2.) Definirea reazemelor de muchie sau nodale
Reazem
Nod
Reazem
Relativ la
muchie
Global de
muchie
se selecteazã elementele care au acelaºi tip de rezemare pe muchie dupã care

se selecteazã muchiile rezemate
în cazul reazemelor relative la muchie, muchia dã direcþia axei local x, axa z
este perpendicularã pe placã, iar axa y pe axele x ºi z
Încãrcãri
Gruparea încãrcãrilor
Combinaþie
2.) Definirea încãrcãrilor nodale, uniform distribuite, greutatea proprie, ºi din

variaþie de temperaturã.
Nodal
Placã
Placã
Placã
Placã
se selecteazã domeniul
direcþia de încãrcare în cazul elementelor de placã este cea perpendicularã pe
aceasta, iar semnul este dat de direcþia axei locale z
(ex. pz=-10.00 kN/m2)
Elemente
1.) Generare reþea
-se selecteazã domeniul

-se dã lungimea medie a laturii (ex.:0,5 m)
344 AxisVM 7.0
Grade de libertate nodale
Se selecteazã toate nodurile ºi din tabel se alege setarea „Placã în planul

X-Y”. Deplasarea pe direcþia Z ºi rotirile dupã axele X si Y sunt libere (în
placã se nasc eforturi din aceste deplasãri).

6.4. ªaibã
Geometria
1.) Generarea reþelei geometrice (ex. în planul X-Z)
• fixarea planului X-Z
• realizarea reþelei continue din linii

(pentru definirea geometriei se poate utiliza orice funcþie)
Împartire în dreptunghi
Suprafeþele sunt generate automat.

(centrele suprafeþelor sunt marcate cu un punct alb)
Elemente
2.) Definirea elementelor de ºaibã
Selectare
ªaibã
Se selecteazã elementele care au acelaºi material, grosime ºi vector de

referinþã.
1.) Definirea materialelor (ex. din baza de date de materiale)
Încarcã
(Beton C20)
2.) Definirea grosimii ex:20 cm

346 AxisVM 7.0
3.) Referinþele sunt generate automat
În direcþiile locale x-y sunt date solicitãrile nx, ny, nxy.
4.) Definirea reazemelor liniare sau nodale
Reazem
Nod
Reazem
Relativ la
muchie
Global de
muchie
Se selecteazã muchiile elementelor care au rezemare identicã.

În cazul reazemelor relative la muchie, aceasta dã direcþia axei locale x, axa z
este perpendicularã pe placa iar axa y pe axele x si z
Grad de libertate
nodal
Se selecteazã toate nodurile si din lista funcþiei se alege „ºaibã in planul X-Z”
(în elemente de ºaibã vor rezulta eforturi din deplasarea nodurilor în direcþia
axelor X,Z)
Încãrcãri
1.) Definire ipoteze si combinaþii de încãrcare
Ipotezã
Gruparea
încãrcãrilor
Combinaþie
2.) Definire încarcare uniform distribuita
Nod
ªaibã
ªaibã
ªaibã
ªaibã
348 AxisVM 7.0
Se selecteazã elementele de ºaibã care sunt încãrcate identic

Elementele de ºaibã se pot încãrca numai în planul lor, iar direcþia pozitivã a
încãrcãrilor este data de direcþia pozitiva a axelor locale
(ex. p y = -10.00 kN/m2)

6.5. Schema de introducere a datelor pentru analiza seismicã
Geometrie
Modul de introducere a datelor este identic cu cele descrise la
punctele 6.1-6.4.
Elemente
Modul de introducere a datelor este identic cu cele descrise la
punctele 6.1-6.4.
Încãrcãri/1.
1.) Definire ipotezã de încãrcare pentru mase
Ipotezã de
încãrcare
2.) Se dau toate masele sau încãrcãrile cu care se efectueazã analiza modalã ºi
seismicã.
Analizã modalã/1.
1.) Analiza modalã

(de regulã pentru o structurã planã se determinã 3 moduri proprii de vibraþie,
iar pentru o structurã spaþialã, 9)
Dacã la opþiunea „Ipotezã presupusã simultan” se alege ipoteza de încãrcare

definitã la Încãrcãri/1. Încãrcãrile sunt convertite în mase.
Încãrcãri/2.
1.) Definire ipotezei de încãrcare SEISM
Ipotezã de
încãrcare
Se dã o ipotezã de încãrcare de tip seism

350 AxisVM 7.0
2.) Definirea parametrilor ipotezei seismice
Seism
Se dau parametrii
Analizã/2.
1.) Analiza staticã

Solicitãrile rezultate din încãrcãrile seismice se obþin în mod similar cu cele
obþinute din încãrcãrile statice. Ipotezele de încãrcare cu semnul ‘+’,
respectiv ‘-’ la capãtul denumirii sunt cele rezultate din însumarea solicitãrilor
din modurile de vibraþie iar ipotezele de încãrcare cu 01, 02, …, n la capãtul
denumirii sunt cele aferente modurilor de vibraþie. Aceste ipoteze pot fi
utilizate ºi în combinaþiile de dimensionare.
M y(+ ) M y(-)
M înf
y
7. Exemple simple
7.1. Cadru plan – analiza staticã de ordinul I
Date AK-ST-I.axs
Geometria structurii:
material: oþel
profil: I 240
Încãrcãri:
Rezultate AK-ST-I.axe
Componenta Analitic AxisVM 7.0

ipot.1. e (XC ) [mm] 17.51 17.51
M y( A ) [kNm] -20.52 -20.52
2. te. e (XC ) [mm] 7.91 7.91
M y( A ) [kNm] 63.09 63.09
352 AxisVM 7.0
7.2. Cadru plan – analiza staticã de ordinul II
Date AK-ST-II.axs
material: oþel
profil: I 240
Încãrcãri:
Rezultate AK-ST-II.axe

1. te. e (XC ) [mm] 20.72 20.56
M y( A ) [kNm] -23.47 -23.40
2. te. e (XC ) [mm] 9.26 9.22
M y( A ) [kNm] 66.13 66.25
Verificare În cazul analizei statice de ordinul II echilibrul structurii este exprimat pe

structura deformatã
7.3. Cadru plan – analiza de stabilitate
Date AK-KI.axs
Geometria ºi încãrcãrile:
material: oþel
profil: I 240
Rezultate AK-KI.axe
Forma de pierdere a stabilitãþii:
Parametrul Cosmos/M  AxisVM 7.0

critic al
încãrcãrii
nkr 6.632 6.633
354 AxisVM 7.0
7.4. Cadru plan – analiza modalã de ordinul I
Date AK-RZ-I.axs
material: oþel
profil: I 240
Rezultate AK-RZ-I.axe
Frecvenþa [Hz]
Forma Cosmos/M  AxisVM 7.0
1 6.957 6.957
2 27.353 27.353
3 44.692 44.692
4 48.094 48.094
5 95.714 95.714
6 118.544 118.544
7.5. Cadru plan – analiza modalã de ordinul II
Date AK-RZ-II.axs
Geometria ºi încãrcãri:
material: oþel
profil: I 240
Rezultate AK-RZ-II.axe
Frecvenþa [Hz]
Forma Cosmos/M  AxisVM 7.0
1 0.514 0.514
2 11.427 11.426
3 12.767 12.766
4 17.146 17.146
5 27.111 27.109
6 39.458 39.456
356 AxisVM 7.0
7.6. ªaibã – analiza staticã de ordinul I
Date VT1-ST-I.AXS
E=880 kN/cm2
ν=0
v=0.10 m
p=100 kN/m
Discretizare:
4x16 elemente
Rezulate VT1-ST-I.AXE

(cu efectul
forfecãrii)
e (zB) [mm] 15.09 15.10
(A) 1800.00 1799.86
N x [kN/m]
7.7. Placã simplu rezematã pe contur– analiza staticã de ordinul I
Date VL1-ST-I. AXS
Material: beton
E=880 kN/cm2
ν=0
v=0.15 m
p=50 kN/m2
Discretizare:
8x8 elemente
Rezultate

(fãrã efectul
forfecãrii)
e (zA) [mm] 51.46 51.46
m x( A ) [kNm/m] 46.11 46.31
Analiza
convergenþei
Variante de discretizãri:
358 AxisVM 7.0
7.8. Placã încastratã pe contur– analiza staticã de ordinul I
Date VL2-ST-I. AXS

Material: beton E=880
kN/cm2
ν=0
v=0.15 m
p=50 kN/m2
Discretizare
16x16 elemente
Rezultate VL2-ST-I.AXE

(fãrã efectul
forfecãrii)
e (zA) [mm] 16.00 16.18
(A) 22.01 22.15
m x [kNm/m]
(B) 64.43 63.25
m x [kNm/m]
( B) 111.61 109.35
q x [kN/m]
Analiza
convergenþei
Variante de discretizare:
BIBLIOGRAFIE
1. Bathe, K. J., Wilson, E. L., Numerical Methods in Finite Element Analysis, Prentice Hall,
New Jersey, 1976.
2. Bojtár I., Vörös G., A végeselem-módszer alkalmazása lemez- és héjszerkezetekre,
Mûszaki Könyvkiadó, Budapest, 1986.
3. Chen, W. F., Lui, E. M., Structural Stability, Elsevier Science Publishing Co., Inc., New
York, 1987
4. Hughes, T. J. R., The Finite Element Method, Prentice-Hall, Inc., Englewood Cliffs, New
Jersey, 1987.
5. Owen D. R. J., Hinton E., Finite Elements in Plasticity, Pineridge Press Limited,
Swansea, 1980
6. Popper Gy., Csizmás F., Numerikus módszerek mérnököknek, Akadémiai Kiadó ⋅
Typotex, Budapest, 1993.
7. Przemieniecki, J. S., Theory of Matrix Structural Analysis, McGraw Hill Book Co., New
York, 1968.
8. Weaver Jr., W., Johnston, P. R., Finite Elements for Structural Analysis, Prentice-Hall,
Inc., Englewood Cliffs, New Jersey, 1984.
9. Dr. Szalai Kálmán, Vasbetonszerkezetek, vasbeton-szilárdságtan, Tankönyvkiadó,
Budapest, 1990. 1998.
10. P100-92, NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ANTISEISMICÃ A
CONSTRUCÞIILOR DE LOCUINÞE, SOCIAL-CULTURALE, AGROZOTEHNICE ªI
INDUSTRIALE.
11. STAS 10107/OA-77, ACÞIUNI ÎN CONSTRUCÞII. CLASIFICAREA ªI GRUPAREA
ACÞIUNILOR PENTRU CONSTRUCÞII CIVILE ªI INDUSTRIALE.
12. STAS 10107/0-90, CONSTRUCÞII CIVILE ªI INDUSTRIALE-CALCULUL ªI
ALCÃTUIREA ELEMENTELOR STRUCTURALE DIN BETON, BETON ARMAT ªI
BETON PRECOMPRIMAT.
13. STAS 10108/0-78, m.
360 AxisVM 7.0
Memo
Memo
362 AxisVM 7.0
Memo

Manual Axis VM

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Manual Axis VM

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

©1991-2001 Inter-CAD Ltd.

Toate drepturile rezervate.

Scopul sistemului de proiectare este uºurarea calculelor în proiectare. Utilizarea programului nu

NOUTÃÞI ÎN VERSIUNEA 7.0 ................................................................................................ 9

1.11. PALETE DE INFORMAÞII .............................................................................................71

2.4. AFIªARE .................................................................................................................... 113

3.8. INSTRUMENTE ÎN EDITORUL GEOMETRIC ...................................................................... 132

3.10.5. Forþe concentrate pe domeniu ............................................................................ 206

5.4. ARMARE .................................................................................................................... 274

Noutãþi în versiunea 7.0

Imprimare din fiºier F 2.1.10. Imprimare din fiºier

Importarea din ArchiCAD a modelelor structurate pe folii ºi F 3.9.18. Model ArchiCAD

Folosirea liniilor de ghidare F 3.9.12. Linii de ghidare

Asociere automatã de referinþe la bare ºi suprafeþe F 3.9.3. Referinþe

Definire domenii F 3.9.14. Domeniu

Încãrcãrile tuturor ipotezelor de încãrcare figureazã în tabele F 1.7. Tabele

Rezolvarea sistemului de ecuaþii înnoitã

Definirea secþiunii independent de reþeaua elementelor de F 1.8.6. Secþiuni

Posibilitatea de comutare în altã ipotezã sau combinaþie de F 5.1.5. Deplasãri ;

Salvarea parametrilor de armare pentru grinzi ºi stâlpi

1.1. Cerinþele hardware :

1.2. Instalare, lansare, schimbare de versiune, capacitate, limbã

Instalarea cheii de protecþie într-o reþea:

Instalare În cazul sistemelor de operare Windows 95/98/NT/2000/Windows

În mod implicit programul este instalat în directorul

Pornirea Programul de instalare creeazã mapa AxisVM ºi iconul AxisVM7 în aceasta.

F La versiunile mai vechi ale sistemului de operare Windows se poate întâmpla

Convertirea La prima încãrcare a modelelor vechi, datele acestora sunt convertite în

Structurare, În sistemul de programe AxisVM analiza structurilor se poate efectua în trei

Limitãrile modelului de calculat sunt urmãtoarele:

Mãrimea maximã a modelului este determinatã de mãrimea memoriei virtuale

1.3. Cum sã începem

Introducerea datelor se face în trei etape bine determinate:

Folosind aceste etape se pot introduce cu uºurinþã ºi modele mai complexe.

1.4. Împãrþirea ecranului

Bara de titlu Bara de meniuri

Conþinutul În bara de titlu a ferestrei de lucru se gãsesc numele directorului ºi a

Navigare în Cu tasta [Alt] se poate naviga în bara de meniu.

Modelul Datele de intrare ºi rezultatele unei structuri le denumim în continuare model.

Programul stocheazã datele modelului în douã fiºiere:

- numemodel.AXS - datele de intrare ale structurii

1.5. Folosirea tastaturii 7 , a mausului 8 ºi a cursorului

cruce (mãrire ºi micºorare)

Pe diferite obiecte cursorul îºi schimbã forma.

- GEOMETRIE: coordonata nodului, lungimea liniei

[↑], [↓], [←], [→], Miºcarea cursorului în planul curent.

[Esc], 8 Întreruperea funcþiei, revenire la un meniu mai superior.

[Enter] [Space] Tastele de comandã.

[+] [-] Mãrire/micºorare. Centrul mãririi/micºorãrii este poziþia actualã a cursorului.

[Insert] Mutã originea desenului în poziþia actualã a cursorului.

1.6. Ferestre de dialog

Listã de selecþie Barã de defilare

Schimbarea câmpului activ se poate face cu tasta [Tab] sau cu ajutorul

Copiere în memorie Inserare din memorie

Câmp activ Bara de defilare orizontalã Bara de defilare verticalã

Rând nou Introducerea unui rând nou în tabel

Selectarea Selecteazã conþinutul tabelului

Editor de breviar Pornire editor de breviar de calcul

Despre tabel Gãsim informaþii despre tabel.

Cãutare Gãsim informaþii despre posibilitãþile de editare a tabelelor.

Mãrime totalã În funcþie de numãrul rândurilor, tabelul se afiºeazã în mãrimea totalã.

[Home] Salt în prima cãsuþã a rândului.

[End] Salt în ultima cãsuþã a rândului.