Sunteți pe pagina 1din 19

1. Constructii industriale- definitie, amplasare tipuri de industrii.

Def. Sunt constructii destinate adapostirii sau ce servesc programului de procese industriale.
Amplasarea zonelor industriale este dependenta de un complex de factori care influenteaza
favorabil sau contradictoriu functionarea acestora, fapt ce impune cunoasterea lor in detaliu si la
momentul oportun- factori economici, factori naturali, factori social politici.
Dupa gradul de incomodare al constructiilor industriale avem 3 categorii:
-industrii cu zone de protectie mare.
- industrii cu degajari nocive reduse de inox.
-industrii de servirea populatiei- brutarii, atelier de confectii, atelier de reparatii.
2. Constructii industriale- exigente. Tipuri de constructii industriale.
Tipuri de constructii industriale-
- Hale industriale: - parter, etajate, cu structura din beton armat monolit, cu structura din
beton armat precomprimat, structuri metalice, structuri mixte, cu destinatii speciale.
- Constructii pentru magazine
- Rezervoare din beton armat, metalice
- Castele de apa
- Silozuri fie din beton sau otel
- Turnuri de racire
- Fundatii pentru utilaje
- Turbine eoliene
- Tunele circulabile.
Exigente constructiile industriuale trebuie sa satisfaca o serie de cerinte care concomitent au o
pondere mare: cerinte de ordin tehnic, cerinte induse de exploatare
Exigente economice: -consum redus de materiale si volumul de munca: -reducerea timpului de
montaj :- cost total minim.
3. Constructii industriale- climatul industriale( temperatura, umiditate).
Conditiile de microclimat trebuie sa corespunda cerintelor tehnologice si activitati
desfasurate de personal.
Temperatura este un factor esential ce intervine in climatul industrial datorita schimbului
de caldura ce intervine intre corpul uman, procesele de fabricatie si temperatura ideala de lucru.
Atunci cand se alege temperatura ideala de lucru trebuie avut in vedere punctul de roua(punctul
de roua- temperatura la care vapori devin saturati si incep sa condeseze).
Umiditatea este raportul dintre continutul real de vapori de apa din aer, continutul max de
saturatie la aceasi temperatura. In industria textila, alimentara, ind hartiei care au degajari de
umiditate, in perioada de iarna exista pericolul produceri condesului, precum si pericolul formari
ceei. Condesul favorizeaza aparitia mucegaiului acumularea de praf, si duce la degradarea cladiri
si costuri suplimentare de intretinere.
4. Constructii industriale- climatul industrial(ventilatia aerului, puritatea aerului, surse ce
afecteaza puritatea aerului).
Ventilatia este de doua tipuri:
- Ventilatie naturala: se realizeaza pentru combaterea degajarilor de caldura si umiditate.
- Ventilatie artificiala: in sectiile cu degajari nocive se pot aplica sisteme de absortie
concentrata sau se pot prevedea sisteme de aspiratie.
Praful industrial- provine din procese de sfaramare, slefuire, taiere, transport, ambalarea
materialelor , in functie de procesul tehnologic poate sa fie uscat sau umed.
Surse de degajari de praf:
- degajari de la procese chimice la instalati de ardere.
- Baile cu plumb
5. Hale industriale- generalitati, caracteristici, forma, rosturi.
Halele industriale au forme adaptate la fluxurile tehnologice si un pronuntat caracter
functional, modul de calcul este realizat pe modele simplificate.
Halele sunt in general constructii dispuse pe 1 nivel ce acopera spatii mari
spatiul interior este limitat de peretii laterali si acoperis.
Halele pot fi :
- Din punct de vedere al nivelurilor- parter, etajate
- Din punct de vedere al prevederi ci echipamente de ridicare, cu sau fara podul rulant, pe sina
sau cu macarale.
Rosturi- la cladirile cu dimensiuni mari in plan este necesar intreruperea continuitatii elementelor
-rosturile halelor pot fi long sau transversale
-dim minime 5-10 cm
6. Hale industriale- elemente structurale, scheme statici, materiale.
Elemente structurale
Stalpi de rezistenta,Console pt podul rulant,Grinzi secundare,Fundatii,Structura de inchidere,Pod
rulant,Grinzi de rulare pentru pod rulant,Rigle longitudinale pe care se fixeaza pereti
exteriori,Pereti de inchidere cu diverse posibilitati,Plansee intermediare.
Scheme statice
Elementele care compun structura de rezistenta au diferite conexiuni, in functie de
amplasare si tipul legaturilor se obtin diagrame diferite pe element.
- Cadru continuu incastrat la baza
- Cadru continuu articulat la baza
- Console incastrate la baza si rigle simplu rezemate
- Console verticale cu arce cu tirant suspendat de montanti.
Materiale :
- Beton armate si/sau precomprimat
- Otel in combinatii poate fi si cu beton armat
- Mixte
- lemn
7. Hale industriale- hale din beton armat, tipuri de elemente constructive.
Elemente constructive: tipuri de elemente de suprafata prefabricate, se utilizeaza pentru
realizarea invelitori.
- Chesoane de acoperis
- Element T drepte
- Elemente T curbe
- Elemente TT drepe
- Elemente U
- Placi curbe subtiri
Elemente liniare:
- Stalpi- furca, consola, sectiune variabila, consola cu vuta, consola dreapta
- Grinzi- cu sectiune constanta. Cu sectiune constanta in camp si ingrosata in reazem, cu
sectiune variabila cu doua pante, cu sectiune variabila cu patru pante, cu sectiune variabila
cu goluri circulare, cu zabrele monolita.
8. Hale industriale- imbinari ale elementelor prefabricate ( imbinari continue umede)
Imbinarile umede presupun realizarea continuitatii armaturilor urmata de metoda nodurilor:
- Reprezinta zonele cele mai defavorabile
- Nu se executa pe timp ploios sau rece
- Se executa pe reazeme in locuri cu momente maxime.
Metode:
- Prin suprapunere/ ancorarea mustatilor
- Imbinarea cu bucle concetrice
- Imbinarea sudata a mustatilor
- Inadirea barelor cu dispozitive mecanice.
9. Hale industriale- imbinari ale elementelor prefabricate (imbinari continue uscate).
Imbinari continue : -nu permit rotirea elementelor
-trebuie s transmit diagrame de M,T,N
Imbinari continue uscate :se execut pe reazeme in locuri cu moment max,ceea ce
reprezint zonele cele mai nefavorabile
- Cu placute metalice sudate
- Cu buloane
- Prin precomprimare
10. Hale industriale- imbinari ale elementelor prefabricate (imbinari articulate).
-asigura continuitatea fizica a elementelor
Imbinarea grinda pe grinda
-articulatia se executa cu dornuri care patrund in orificiile lasate in elemetele imbinate
-dornurile preiau fortele paralele cu planul imbinarii
-se pot executa si fara dornuri, daca fortele de frecare dezvoltate pe suprafata de imbinare sunt mai
mari decat fortele dezvoltate accidental
-capetele elementelor imbinate se vor calcula cu grija mai ales cu privire la armarea cu etrieri.
11. Hale industriale- imbinari ale elementelor prefabricate (imbinari semi-articulate, cu
dornuri),probleme locale la imbinari cu dornuri.
-au o sensibilitate la viteza de aparitie a fortelor
-este necesara efectuarea corecta a calculelor si det exacta a valorilor fortelor orizontale
-alunecarea locala a dornului sau deformarea acestuia are efect asupra rotirii nodului si implicit al
zveltetei stalpului
12. Hale industriale- hale din otel(utilizare, avantaje si dezavantaje, elemente componente).
Sunt utilizate pentru constructii cu deschideri mari, hale cu poduri rulante cu regimuri de lucru
situate in spatii cu degajari de caldura, constructii pentru industria cu utilaje ce produc socuri sau
vibratii, constructii industriale amplasate pe terenuri dificile de fundare.
Elemente specifice:
- Structura de rezistenta primara alcatuita din grinda si stalp
- Structura secundara formata din pane de acoperis, rigle de perete
- Contra vanturi- verticale- orizontale.
Avantaje :
- Rezistente mecanice mari.
- Deschideri mari cu un consum mic de material
- Rapiditate la montaj
Dezavantaje:
- Necesita intretinere periodica
- Este necesara protectia la incendiu
13. Hale industriale- hale mixte beton- otel. Hale cu structura din lemn lamelar.
Hale cu structura din lemn lamelar- structurile din lemn pentru hale industriale se realizeaza din
cadre lamelate sau arce si sunt recomandate pentru deschideri de 12-24 m. In general, schema
statica este carcateristica structurii cu trei articulatii. Astfel de structuri se recomanda a fi utilizate la
depozitele pentru ingrasaminte chimice. Atat cadrele cat si arcele cu 3 articulatii reazama pe fundatii
din beton armat. Rigiditatea spatiala a structurilor din cadre si arce din lemn se realizeaza prin
contravanturi sau prin astereala dubla incrucisata.
14. Hale industriale- tipuri constructive (hale tip peron si tip sed,hale cu deschideri mari).
Hale industriale peron- au avantajul unei bune iluminari directe si al unei posibilitatu usoare de
ventilatie. Structura de rezistenta static determinata este indicata pentru terenuri de fundatii slabe,
cu tasari probabile inegale.
Hale industriale tip sed- sunt caracterisate pt industria de bunuri de consum (textile,
metalurgice). Solutia este economica avand grad ridicat de aplicabilitate in special pt ctii amplasate
pe teren bune de fundare. Astfel de structuri realizate din b.a. prefabricat sau monolit asigura un
grad de iluminat corespunzator si poate acoperi o suprafata construita foarte mare.
Halele cu deschideri mari- se utilizeaza in cazul suprafetelor acoperite. In aceste cazuri sistemele
uzuale de grinzi si elemente de acoperis.
15. Hale industriale poduri rulante(definitie,descriere functionala,tipuri).
Podul rulant reprezinta un utilaj echipat cu tambur, folosit pentru desfasurarea de fise pt
ridicarea si mutarea anumitor obiecte. Efectueaza numai miscari de tranzlatie si utilizeaza spatiul
aerian a halei care estte de regula nefolosit , sunt actionate electric de cele mai multe ori.
Podurile industriale se utilizeaza in cadrul platformelor industriale unde sunt necesare miscari de
materii prime, produse finite sau semifinite, precum si la sustinerea unor conducte.
Clasificare dupa tipul constructiv:
- Mono grinda- exista o singura grinda
- Bi grinda- doua grinzi transversale.
16. Hale industriale- poduri rulante (elemente componente, incarcari specifice).
Elemente componente:
- Caruciorul
- Podul rulant efectiv
- Grinzi de rulare pentru podul rulant
- Elemente auxiliare- opritori, roti, cabina, sonerie avertizare, linie alimentare, sina alimentare.
Incarcari specifice: aceste incarcari apar datorita miscarilor ansamblului:
- Transversale
- Longitudinale
- Coborare urcare
Incarcari verticale:
- Forte orizontale generate de franarea caruciorului acestea se impart in 2 categori in functie
de suspensia caruciorului: cu suspensie rigida si suspensie elastica.
- Forte generate de franare podului rulant.
- Forte datorate loviri in opritori
- Forte datorate strambari podului rulant
17. Hale industriale poduri rulante (particularitati de calcul: sine de rulare, grinzi, opritori,
console din beton armat).
Sinele de rulare:
-se realizeaza din otel patrat plin, sau rotunjite.
-dimensiunea variaza in functie de sarcinile ce le revin.
-naltimea minima a sinelor este limitata si de gabaritul sistemelor de prindere si de usura. Sinele
cu sectiune se utilizeaza pentru aria incarcarilor preluate la incarcarile foarte mari si se utilizeaza
sine cu cuplaje.
Grinzile de rulare :
- Se executa din profile metalice sau din beton armat
- Se verifica la SLU si stare limita de deformati
- Sageata maxima admisa variaza intre deschiderea L/400 si L/750.
Opritori
-sunt utilizati pentru oprirea accidentala a caruciorului sau a podului rulant, acesta se amplaseaza
la capetele grinzilor de rulare. Opritori pot fi rigizi sau cu amortizare.
Console
-majoritatea consolelor la constructii industriale sunt de tipuri console scrute. Consolele se
calculeaza prin evaluarea momentelor incovoietoare si fortelor taietoare. Preia eforturile prin
arie de armatura si etrieri orizontali.
18. Hale industriale- fundatii pentru stalpii halelor industriale (monolite,prefabricate).
Se realizeaza sub diverse forme si tipuri. se realizeaza din beton simplu sau beton armat, pline
sau cu goluri, cu latimi de pana la 1.5m , sau cu nervuri.
Fundatii izolate sub stalpi monolite:
-rigide cu bloc de beton sinplu si cuzinet armat
-inaltimea cuzinetului trebuie sa permita ancorarea barelor longiudinale din grinzi
-elastice talpi din beton armat
-se realizeaza sub forma prismatica sau de tip obelisc
Fundatiile tip pahar folosite in mod curent pentru stalpii prefabricati.

19. Rezervoare pentru lichide- definitie, clasificare, elemente componente, eforturi/actiuni.


Rezervoarele asigura inmagazinarea unor tipuri de lihide, de regula cantitati mari.
Clasificare:
- Subterane
- Rezervoare semi ingropate
- Rezervoare de suprafata
- Rezervoare suspendate
- Rezervoare inchise sau deschise
- Rezervoare in functie de temperatura.
Elemente componente:
- Radieri executat cu pante spre punctele de golire
- Base ( cuve de mici dimensiuni amplasate la cotele minime
- Pereti executati cu grosimea constanta sau variabila
- Acoperis din placi izolate sau planse ciuperca.
- Stalp asezat la circa 3-4 m iterax grosime 30x30
- Elemente de etanjsare- realizate din tale metalice sau alte scheme de sigilare a rosturilor.
Eforturi
- Greutatea proprie a structurilor
- Presiunea apei in interior
- Actionarea si impingerea pamanatului
- Sub presiunea apei in cazul in care rezervorul este executat intr-un teren cu nivel ridicat al
panzei freatice
- Variatiile de temperatura care furnizeaza dilatari si contractii
20. Rezervoare pentru lichide- rezervoare rotunde din beton armat.
-suporta eforturi de intindere ceea c permite adoptarea de grosimi reduse la pereti
-grosimea peretilor la partea superioara poate fi 8-10 cm
-armaturile sunt alcatuite din bare orizontaale ce formeaza inele inchise
-inadirea armaturii nu se utilizeaza

21. Rezervoare pentru lichide- rezervoare rotunde din beton precomprimat (monolite si
prefabricate)
-precomprimarea se realizeaza pe orizontala la pereti
-leg dintre pereti si radier impiedica deformarea libera a peretelui
-se realizeaza cu fascicule izolate ancorate sau prin infasurare
-se utilizeaza penduli pt evitarea frecarii la intindere armaturii
-avantaje-simplificarea operatiei de betonare si armare a peretilor
-reducerea costurilor cu manopera
22. Rezervoare pentru lichide- rezervoare prismatice din beton.

Peretii lucreaza la incovoiere pe doua directii principale. Grosimea mai mare decat a peretilor
prefabricati si mult mai mare decat a peretilor precomprimati.
Punctele slabe sunt colturile ce necesita detaliere si eXecutie adecvata.
In cazul rezervoarelor cu adancimi mari se poate recurge la intarirea colturilor cu vute.
Distantele dintre grinzile orizontale trebuie facuta astfel incat sarcina orizontala sa fie distribuita
pe fiecare griinda in mod egal.
La rezervoare nu se admite redistribuirea eforturilor.

23. Rezervoare pentru lichide- calculul seismic al rezervoarelor.


M160%Mtot
M240%Mtot
M1 furnizeaza efectul hidrodinamic ce este supus la acceleratie, are un efect de plesnire al
peretilor.
Conform normativului romanesc (calculul bazinelor)P73/1978 ,lichidul este considerat cu
amortizare de 1%din amortizarea critica.
Efectele se pot determina in cadrul hidrodinamic:
-efectul presiunilor hidrodinamice asupra peretilor;
- efectul presiunilor hidrodinamice asupra fundului rezervorului;
-inaltimea la care urca apa in rezervor;
-perioada de oscilatie a lichidului (oscilatiile au perioade mari )
h=5.40m=>T=5.1sec
Toate efectele se calculeaza in functie de latime,lungime, inaltime coroana apa , a.g.
24. Castele de apa tipuri, alcatuire, particularitati si mod de calcul (incarcari , verificari
elemente, verificari de ansamblu).
Alcatuirea lor este din:
fundatie, turn, rezervor, acoperisul rezervorului, planseu intermediar.
Turnul se poate executa ca un cilindru din beton armat la care se poate aplica metoda cofrajelor
glisante,deoarece turnarea se va face la putin timp intre ele , grosimea va fi mai mare.
Fundatiile pot fi izolate sau cu radieri geerali.
In cazul structurilor in cadre avem doua cazuri:
- structura cu picior fara contravantuiri, la inaltimi mici ale rezervorului,
-structura cu picior cu contravantuiri se dispun inele de rigidizare sau plansee la cca. 4-8m
Incarcari asupra castelelor de apa:
greutatea proprie, greuatea lichidului inmagazinat, incarcari climatice(zapada, vant), actiunea
seismica.
Verificari individuale ale elementelor componente:
-calculul acoperisului:
-impingere orizontala si angentiala , care actioneaza pe inelul acoperisulu.
-peretii la incovoiere excentrica.
-grinda inelara de reazem calculata la incovoiere si torsiune.
-calculul boltilor.
-calculul inelului peretiilor la torsiune.

25. Castele de apa- calculul seismic, comportarea la cutremur a castelelor de apa, categorii de
avarii, masuri constructive antiseismice.
Calculul seismic al castelelor de apa:
O prima categorie trateaza initar interactiunea intre lichid castel, lichid teren.
Metoda simplificata:
Mt=Me+0.2* *h
-[kg/m]
Modelul Houser-Newmark, sau metoda cu doua grade de libertate
Ma=35-37% M lichid
Comportarea la cutremur al castelelor de apa:
Sunt cele mai sensibile structuri la solicitari seismice, deoarece sunt in marea majoritate static
determinate cu un singur element de rezistenta si la care nu pot avea loc plastifieri
Categorii:
1) Prabusiri prin ruperea turnului,
2) Crapaturi mari la baza stalpului.
3) Fisuri
4)Fisuri fine
Masuri constructive antiseismice:
-fundarea pe terenuri neomogene suficient de rezistente cu panza freatica la adancime.
-executarea fundatiei cu radier general cu adancime de fundare suficienta
-executarea structurii de rezistenta sub forma de cilindru de beton in detrimentul sistemelor cu stalp.
-ancorarea corecta a armaturilor longitudinale in radieri.
-armarea turnului pe ambele fete.
-prevederrea dde plansee intermediare pe inaltimea turnului
-prevederea de mansoane la conductele care trec prin elementul din beton armat.
- instalatiile care exista pe inaltimea turnului se vor lega rigid de structura de rezistenta.
26. Turnuri de racire definitie ,generalitati , tipuri.

Sunt instalatii ce elimina caldura produsa de apa, prin evaporare(umede) sau prin
conducte(uscate). Sunt constructii ce se utilizeaza pentru racire, cu circuit inchis a apei din
schimbatoarele de caldura.
Aceste sunt de 2 tipuri:
-cu tiraj natural(deschise atat superior cat si inferior)
Circulatia aerului este data de diferenta de timp intre aerul rece si cald ce se ridica prin turn
si gaurile inferioare si superioare.
-cu tiraj fortat(circulatia este data de ventilatoare)
In cazul acesta, performanta este data strict de ventilatoare, dar cu costuri direct
proportionale.
Dimensiunile lor rezulta dintr-un calcul termic .

27. Turnuri de racire cu tiraj natural- geometrie, elemente componente, mod de executie.

Turnul este rigidizat prin centuri la partea superioara si inferioara.


La partea inferioara descarca pe stalp pentru a facilita tirajul.
La executia turnului se recomanda utilizarea de cofraje secundare.Grosimea minima a placii curbe
subtire este de 618cm pentru a asigura rigidizarea.
Turnurile de racire umede sunt prevazute cu o cuva care preia apa racita si este la o capacitate de
cca. 50mc/sec.
Structura in care se face condensarea apei se numeste structura secundara .
Tot in aceasta zona exista capace pentru condens.
Varianta alternativa de realizare a turnurilor este si pe structura metalica.
Fundatii:
-grinda inelara
-radier inelar cu cuzinet sub stalpi

28. Silozuri- definitie, clasificare , elemente componente.


Sunt destinate inmagazinarii unor marfuri granulare sau toate materilalele curgatoare cu
exceptia lichidelor.
Silozuri realizate din : otel, beton.
Silozuri realizate direct pe radier , rezemate pe o retea de talpi.
DIN PUNCT DE VEDERE CONSTRUCTIV :
-siloz de capacitate mare
-siloz celular
Silozule de capacitate mare cu dimensiuni in plan mari, comparabile cu inaltimea, de regura realizate
din otel.
La cele celulare dimensiunea e 1.5-3m si inaltime mare cca. 10-35m.
Elementele componente ale silozurilor:
-cuva pentru descarcare
-statia de sortare si masurare
-celule de stocare
-turnul de distribuire
29. Silozuri- tipuri de celule, gruparea celulelor, tipuri de incarcari asupra elementelor.

Tipuri de celule :
-celulele pot fi patrate(poligunare 5-8 laturi)sau circulare.
celule patrate-sunt cele mai eficiente
celule circulare- permit spatii intre ele, spatii suplimentare pentru depozitarea echipamentelor.
Gruparea celulelor:
- se pot aseza pe un singur rand, pe mai multe randuri , sau cate doua pe verticala.
-la exterior se executa zidarie de protectie la exteriorul unui singur rand, elementele ce sunt ancorate
in elementele din beton de cca. 12-15cm
In cazul structurilor din beton armat expuse la variatii de temperatura vor aparea degradari ale
suprafetelor exterioare urmate de cedari ale zidariei , clar se va modifica permeabilitatea peretelui.
Incarcarile asupra elementelor sunt urmatoarele:
-presiuni orizontale si verticale asupra peretilor.
-forta de frecare intre material si pereti;
- incarcari verticale datorate greutatii.

30. Silozuri- calculul plniei, calculul elementelor inferioare.

La silozuri de capacitate mare calculul se face dupa teoria impingerii pamantului cu neglijarea frecarii
dintre material si siloz.
Date de intrare:
-densitatea materialului stocat
-unghiul de taluz natural(de frecare interna)
- la silozurile cu dimensiuni reduse se tine cont de frecarea dintre material si pereti.
Calcularea peretilor in sectiunea orizontala:
calcularea se face pe fasii orizontale de inaltime= cu 1 m , care sunt considerate ca formeaza cadre
orizontale inchise.
Momentul incovoietor se obtine prin calculul cadrelor cu noduri inchise prin procedeul transmiterii
momentelor la capete.
Acest caz furnizeaza momentul maxim datorita amplificarii formei deformate.
Incarcarea a cate doua celule alaturate .

31. Silozuri- cauze frecvente de cedare.


Subiecte desene:
1. Hale industriale- cadru curent, cadru de fronton ( doar desene).
2. Hale industriale console de beton armat( detaliu de armare).

3. Hale industriale- stalp articulat la baza (detaliu de armare).


4. Hale industriale imbinare articulata la grinzi ( detaliu).

5. Hale industriale sectiune printr-o hala de beton armat cu pod rulant (desen).
6. Hale industriale detalii de asezare si prindere a sinelor cailor de rulare pentru poduri rulante.

7. Hale industriale detalii de opritori la grinzi de rulare pentru poduri rulante


8. Fundatii pentru stalpi de hale industriale detaliu pentru fundatie tip talpa armata cu stalpi din
beton armat.

9. Fundatii pentru stalpi de hale industriale- detaliu pentru fundatie tip bloc de beton si cuzinet de
b.a cu stalpi de beton.
10. Fundatii pentru stalpi de hale industriale detaliu pentru fundatie tip bloc de beton si cuzinet
de b.a cu stalpi din otel.

11. Fundatii pentru stalpi de hale industriale detaliu pentru fundatie tip pahar si stalp prefabricat
de beton armat.
12. Rezervoare pentru lichide prismatice. (sectiune prin rezervor cu contraforti).

13. Rezervoare pentru lichide prismatice.(detaliu de armare a intersectiei intre doi pereti)
14. Rezervoare pentru lichide prismatice.(detaliu de armare a intersectiei perete-radier).

15. Rezervoare pentru lichide din elemente precomprimate (detaliu de reazem alunecator)
16. Rezervoare pentru lichide cu elemente prefabricate (detalii de rosturi verticale si orizzontale)

17. Turnuri de racire- forme uzuale ale inelului superior (detalii)

18. Turnuri de racire- armarea buiandrugului (armarea bazei panzei)


19. Turnuri de racire- tipuri de fundatii (detalii

20. Silozuri detalii de armare a intersectiilor de pereti


21. Silozuri- detaliu de armare a plniei.