1.Clasificarea cladirilor industrial.

Cladirile indusriale se clasifica dupa ramurile economici nationale. In total pot fi

deosebit 7 ramuri mari:electroenergetica ,const.de masini ,industria usoara, ind.
Alimentara, materialele de constructie.
Ramurile mari se immpar in subramuri: mat de constructive- productie de
ciment,productia sticlei, productia elem. Din BA prefabricat.
Indiferent de apartenenta ramurala clad.indust. se impart in 4 grupe:
1)cl. energetice- contin cladirile prin intramediul carora se efectuiaza alimentarea
energetica a intreprinderii: cazangerii,transformatoare.
2)cl. ale sis. de transport sip u depozitare- includ garajele,punctele de parcare a
transp. Interior, depozite de articole gata,semifabricate, materie prima.
3)cl. auxiliare- adapostecs cladirile sociale administrative,incaperile de uz social si
de deservire a muncitorilor
4)cl.de productie(hale)- includ halele care confectioneaza, produc marfa gata
sau semifabricate.se clasifica dupa:
-dupa nr de nivele(tip parter, cu 2 nivele,cu mai multe nivele)
-dupa material structurii de rezistenta(cu schelet din beton armat, cu schelet de otel,cu
schelet combinat, cu pereti,cu pereti portanti din zidarii diverse si acoperis pe grinzi din
beton armat,otel sau lemn)
-dupa schema constructiei a acoperisului(in cadre plane ,cu acoperis rezemat pe
grinzi,ferme ,arcuri,cadre ; cu schelet spatial (const. acoperisului in pinza subtire cu curbica

dubla sau ordinara ,acoperis cutat ^^^^^^,

cu fire suspendate, const.preumatice)
-dupa prezenta utilajului de incarcare si transport(fara transport rulant, cu transport
rulant (pod rulanr, macara-grinda)
-dupa sistem de incalzire(reci, calde)
- dupa sistem de iluminare( natural si artificial)
-dupa profilul acoperisului (cu luminatoare, fara luminatoare)
2. Solutiile de sistematizate spatiala ale cladirilor de
productie.
Aceasta depinde de tipul procesului tehnologic si pot fi tip parter si cu 2 nivele sau mai
multe.
Cladiri de tip parter in plan cu forma dreptunghiulara, daca o intreprindere este
alcatuita din citeva hale de dimensiuni
mici sau medii separate, atunci acest
system se numeste pavilionar (fig1),iar
daca toate sunt mici sub acelasi acoperis
acest se numeste
monobloc(fig.2)

In dependent de procesul tehnologic, cl.de productie tip parter pot avea urmatoarea
structura de sistem partial:
1) cu mai multe deschideri

L=12-36 m(6 m)
T= 6-12 m

2) Tip sala- se folosesc p-u procesele tehnologice legate de productia elementelor

de dimensiuni mari sau ce necesita utilaj de dimensiuni mari(hala de asamblare
a avioanelor , cladiri de cutor)

3) Tip celucar- se folosesc de regula p-u procesele de productie automatizate care

necesita transport orizontal in 2 directii ,se folosesc celule patrate cu parametrii
12/12,18/18,24/24, 30/30, 36/36.
 4) Cu structura mixta- contin minim 2 elemente din sisteme examinate de sus.

Cladiri industrial etajate –pot avea urmatoarele structure de sistematizate

spatiala

1)regulata 2)regulate cu bloc parter

3) cu dechidere marita la ultimul etaj.

4) neregulata
 3) Sisteme de transport interior.
Transportul din interiorul halei se impart in 2 grupe:
1)tr. cu actiune periodica
2) tr. continuu

Transportul continuu
se foloseste procesele tehnologice continue legate cu confectionarea articolelor nu
prea grele.In categoria transportului continuu intra transportoarele, elevatoarele,
conveerele.
Transportul cu actiune periodica
- Palanele – pot fi palane manual(capaci.de ridicare 0.5-3 t), electro(1-10t),
mobile, imobile.neajunsuri principale zona redusa de
actiune.

1-zona de actiune a transportului interior

-Macara suspendata(grinzi rulante- 10 t)

- macara speciala
Se instaleza pe stilpi speciali si se deserves agrigate aparte sau usureaza lucrul
podurilor rulante.

-macara portal
Cer deschideri mari si masuri de securitate sporite,
deaorece ele se deplaseaza la nivelul pardoselei unde
se afla si oameni , dechiderea macaralii pina la 100 m,
capacitatea de ridicare pina la 500t

-Pod rulant
capacitarea de ridicarea 6t-600 t,si se impart Q<50 t,Q> 50 t, deschiderea de la 12 m
pina la 50 m.amplasarea podului rulant in cladire poate fi efectuata dupa 3 scheme:
1.fara treceri laterale
2.cu o singura trecere lateral3.cu 2 treceri laterale
 4)Tipizarea si unificarea cladirilor industrial
Unificarea solutiilor de sistematizare spatiale a halelor ,poate fi solutionata in cadrul
unei ramuri sau a citorva ramuri.
Unificarea halelor industrial se realizeaza succesiv de la unificarea parametrilor
geometrici,liniari la unificarea solutiilor de plan si apoi spatiali. Unificarea parametrilor
liniari este strins legata de adoptarea unor tronsoane de plan unificate, in acest scop
diminsiunele in plan , ale halelor se coordoneaza modular prin abordarea unor trame
cu deschideri(L) si travei (T), avind de baza multimodulul 15m,30m, sau 6m.

Dimensiuni pe vertical , la hale, inaltimea stilpilor, panourilor de pereti se

coordoneaza pe baza multimoduluilui 3m,6 m.

1-celula de colt ;2-celula de capat;3- celula laterala ;4- celula curenta; 5- celula
curenta de colt ;6-celula curenta cu rost; r-latimea rostului transversal.

Din cellule unificate se alcatuise dechidere TIP.

Din dechidere pit se alcatuieste tronsoane Tip, care se folosesc la proiectarea
cladirilor din diferite ramuri. Dimensiunile tronsonului unificat , din elemente
prefabricate din beton armat. Rostul se aplica peste fiecare 72 m.
 5) Parametrii si sistematizarea spatiala ale cladirilor de productie.
Parametrii: lungimea si latimea,deschiderea(L),traveia(T),inaltimea(H) si numarul
de etaje,tipul transportului interior.
P-u a micsora nr. de elemente Tip sunt unificati urmatorii paramentii.
Hala de productie- tip parter,deschiderea (L) -12,18,24,30m(creste cu 6 m); travei (T)
-6,12,18m;
Inaltimea utila:
1) hale fara poduri rulante – 3;3.6;4.2;4.8;5.4;6,7.2;8.4;9.6;10.8;12;13.2;14.4;
2) hale cu poduri rulante -1.2;9.6;10.8;12;13.2;14.4;15.6;16.8;18
3) hale etajate- L-6;9;12;15;18…>3m ; T-6m; H- 3.6;4.2;4.8;5.4;6;6.6;7.2

6)Amplasarea stilpilor in raport cu reteaua modulara.

Unificarea halelor industrial presupun un sir de reguli privind amplasarea elemntelor
concomitant in raport de reteaua modular. Aceste reguli permit folosirea imbinarilor
Tip si inlocuirea unor constructii in alta.
 1-stipl intermediar
de linga fronton
2-pp
3-const.portanta
p-u acoperis
4- cheson

7) Rostul de dilatatie transversal la hale cu inaltimea constanta.

Se rezolva obisnuit prin dublarea cadrului transversal.Axa rostului coincide cu axa
retelei modulare si cind este necesara sa se dubleze axele modulare linga rost
cu introducere zonii neuter cu latimea(r) >= 250 mm.

Cind necesita rost de 250mm.

 1) Stilp intermediar de linga rost
2) Constructia portanta pu acoperis
3) Cheson prefabricate
4) Element
adaugator

din beton
armat
prefabricate

8) Rostul de
dilatie transversal la hale cu
inaltimea diferita
9)Rostul de delatatie longitudinala la hale cu inaltimea diferita.
M1,m2-dezacsarea stilpilir marginal./grosimea panoului de perete in structura rostului
de dilatare
10)Rostul de dilatatie long. la halecu inaltimea constanta.

P-u H>=14.4 ;Q>30 ;T>6 ---- DEZAXAREA 250

11)Rostul de dilatatie la
hale cu deschideri
reciproc
perpendicular.
 12) sectiuni transversal la hale parter,principia de proiectare.
Cladiri industrial,indeferent de distinatia ,reprezinta un ansamblu din diferite
elemente constructive amplasate in legatura directa unul cu altul,asigurind
rezistenta,stabilitatea ,durabilitatea atit a cladirii ,cit si fiecarui element in parte .
alegerea elem.constructive se face pe etape:
1) Se determina destinatia functionala si locul fiecarui element in st.cladirii.
2) Se determina toate actiunile ce au loc asupra elementelor proiectate in procesul
confectionarii,exploatarii,montarii si transportarii elementelor.
3) Se determina cele mai defavorabile grupuri de actiune posibile pe dureata de
exploatare a constructiei.
4) Se stabilesc cerintele principale privind elementele component ale cladirii
5) Se allege forma si materialul elemntului constructive.
Sectiunea transversal a unei hale se caracterizeaza prin forma,latimea,inaltimeasi
numarul de nivele,marimea deschiderilor. Forma sectiunii se stabileste in depentedta
de gabarite ale utilajelor tehnologici,de transport si obiectelor fabricate ;de stapiu
necesar p-u circulattie si siguranta; de sistem de iluminare si ventilare.

13) structure la hale parter.

Str.de rezistenta a halelor paarter ,de regula este alcatuita din:
- Cadre transversal-constituide din stilpi si elemente portante p-u
acoperis grinzi sau ferme
- Elemente portante longitudinale-grinzi de rulare,ferme sau grinzi juc,
fundatii, placi de acoperis(chesoane si contravintuiri)
Cind elementele portante ale acoperisului sunt indeplinite sub forma de sisteme
spatiale(cupole,pinza subtire ,bolti)- atunci ele asigura rigiditatea spatiala a halei. Mai
fregvent p-u structura de rezistenta se foloseste beton armat.
Str.metalice se folosec pentru:
- Elemente portante de acopersi cu dechidere mare de 30 m
- Gradul de seismicitate 8,9 baliru
- Stilpi ci H utila a halei > 18 m si pod rulant cu capacitatea >50t
Str mixta-stilpi din beton armat prefabricate.

14)Fundatii
Fundatii p-u rezemarea stilpilor scheletului se folosesc fundatii isolate tip
pahar care se fixeaza in grupa paharului cu ajutorul mortarului ciment-
nisip.
Dupa solutia constructive fundatia se clasifica astfel

15)Grinzi de fundatii
Grinzi de fundatie -sustin peretii autoportanti exterior si se
indeplinesc din beton armat.

1-stilp marginal
2-fundatie izolata tip pahar
3-grinda din fundatie
4- stilpi din beton monolit
5-hidroizolatie orizontala
6-panou de soclu
7-pereu
8-umplutura cu petris p-u preluare reactiei de umpflare a
pamintului
16)stilpi prefabricate cu inima plina p-u cl.ind. fara pod rulant.
17) stilpi prefabricate cu inima plina p-u cl.ind. co pod rulant.
18) stilp prefabricate cu 2 ramuri.
 19)stilp de paina
Se folosesc p-u fixarea panourilor de perete
Alegem din ce facem din beton sau otel in depentdenta de
inaltime.beton<9.6m,otel>9.6m

20)detalii p-u
fixare fixarea
in structura
stilpilor.
21)grinzi de rulare
Fiind supuse la actiuni dinamici grinzi de rulare din beton armat si precomprimat sunt
rationale p-u poduri cu regin usor de lucru cu cap.podului pima la 50t, daca cap.
Podului e mai mare grinzi de rulare se fabrica din otel.
1-stilp marginal,2-piesa inglobata stilpului cu buloane de fixate,3-buloane
de fixare,4- grinda de rulare,5-piesa inglobata grinzei,6-placa de fixare din
metal.
22)elemente portante p-u acoperis-grinzi(transversala)
23)elemente portante p-u acoperis-ferme.
 24)contravintuiri.
Amplasam cind avem pod rulant.si daca cu macara si are H =10.8 si mai
inalta.sunt de 2 tipuri.portal si incrucisate.
25) panouri de perete amplasare lor pe verticala.
Sect. transc sect.longitudinala
 26) elemente de acoperire.
Elemenete de acoperire depend de tipul acoperisului.sunt acoperisuri grele
si usoare.p-u grele se folosesc chesoane prefabricate,p-u usoare –tabla
cutata.

1-tabla cutata din metal

zincat sau panou tip
sangvici

2-pana din metal profil U

3-constructia portanta p-u

acoperis sub forma de
grinda cu 2 pante
 27) invelitoare

- Un strat de protective din pietris innecat in bitum

- 3 straturi de carton bitumos
- Sapa din mortar(ciment-nisip)40-50 mm
- Termoizolatie din vata minirala regida (grosimea dupa calcul 100mm)
- Carton bitumat( bariera contra vaporilor)
- Cheson prefabricate

1-pana din profil U; 2- table cutata ;3- element de fixare din metal ;4-surup
28.Cladiri industrial etajate.Structuri, parametrii de
sistematizare spatiala.
 29.Stilpii cladirilor industrial etajate, dezacxarea,tipurile.

Se folosesc stilpi dreptungiular cu inima plina cu dimensiuni 400*400,400*600.Stilpi

se fabric ape un nivel ,2nivele si 3 nivele.
30.Alcatuirea planseilor tip-1.
31.Alcatuirea planseului tip-2.