Compartimentul ARHITECTURA

1) Noțiuni generale despre clădiri. Clasificarea clădirilor. Exigențe atașate clădirilor.

Elemente principale ale clădirilor civile și industriale.

Definiția arhitecturii: știința si arta de a proiecta (concepe) si construi mediul artificial de

viabilitate a omului in conformitate cu aspirațiile si exigentele (cerințele) spirituale si etice ale
societății respective
Clasificări:
Toate construcțiile se împart in:
 Construcții civile (toate înafara de cele menționate mai jos)
 Construcții industriale (destinate industriei)
 Construcții agrozootehnice (ferme de vite, sere)
 Construcții inginerești ,,speciale” (turnuri de televiziune, poduri pasaje)
Construcțiile civile se împart in:
 Clădiri de locuit(case de locuit)
 Clădiri publice (scoli, grădinițe, centre culturale)
Clădirile sau construcţiile civile, industriale şi agricole adăpostesc oameni şi alte
vieţuitoare, activitatea omenească, de intemperiile atmosferice (viscol, ger, vânt, ploaie, arşiţa
soarelui etc.) făcând posibilă adaptarea la mediul geografic atât de variat şi cu clime atât de
diferite. Construcţiile inginereşti sunt toate celelalte construcţii, căi de comunicaţii terestre şi pe
apă, construcţiile hidrotehnice şi subterane, liniile de transport ale energiei electrice etc.
Orice construcţie trebuie să satisfacă o serie de cerinţe sintetizate în trei factori esenţiali,
care concurează la concepţia, proiectarea şi alcătuirea lor. Avem astfel:
– Factorul om – care impune realizarea unor condiţii de confort necesare activităţii omului, de
exemplu condiţii de: temperatură, umiditate, iluminare, zgomot, etc. Acestea depind de tipul
activităţii pe care o desfăşoară omul în construcţie.
– Factorul activitate omenească – impune alcătuirea funcţională a construcţiei astfel încât să
satisfacă cerinţele impuse de tipul activităţii. Astfel se concepe diferit o construcţie de locuit de o
construcţie pentru producţia de automobile sau un depou de locomotive.
– Factorul natură – implică toate acţiunile care rezultă din interacţiunea construcţie – mediu
referitoare la: gradul de seismicitate al zonei, intensitatea acţiunilor climatice (vânt, zăpadă,
ploaie, chiciură, etc),

Clasificarea Construcțiilor
Construcţiile se împart în 2 categorii mari: clădirile, respectiv construcţiile inginereşti.
CLĂDIRILE – sunt acele construcţii care adăpostesc o activitate omenească, în funcţie de
aceasta având:
 Clădiri civile, care cuprind clădirile de locuit, social – culturale, pentru educaţie, sănătate, etc
 Clădiri industriale, care adăpostesc o activitate omenească de producere sau depozitare a unor
bunuri materiale, cum ar fi: fabrici, ateliere, depozite, etc
 Clădiri agro – zootehnice, care adăpostesc producţii animale sau vegetale, depozitarea unor
produse agricole, înnobilarea speciilor animale sau vegetale, cum ar fi: sere, solarii, silozuri,
crescătorii de animale, etc
CONSTRUCŢII INGINEREŞTI – sunt construcţii cu caracter special, cum ar fi:
– Căi de comunicaţii terestre, poduri, tuneluri, baraje, turnuri radio – TV, etc
Clădirile se mai împart şi sub alte criterii, cum ar fi:
a) După structura de rezistenţă, clădirile pot fi:
 Cu structură rigidă, având pereţi de rezistenţă din cărămidă, beton
 Cu structură elastică având structura verticală realizată din cadre de beton armat sau metal
 Structuri mixte, având şi pereţi portanţi, dar şi cadre
 b) După rezistenţa la foc avem, funcţie de materialul din care se execută structuri şi elemente
nestructurale:
 Rezistente ( beton armat )
 Semirezistente ( metal )
 Semicombustibile ( lemn masiv tratat )
 Combustibile ( lemn masiv netratat)
 Inflamabile ( lemn de secţiune mică, paie, stuf, polistiren, etc)
c) După materialele din care se execută, avem construcţii din: lemn, cărămidă, beton armat
monolit sau prefabricat, metal, mixte.
Toate construcţiile de tip clădire sunt realizate din 3 categorii de elemente:

Elemente principale ale clădirilor civile și industriale:

În această categorie intră următoarele 4 elemente componente, care definesc structura de

rezistenţă a clădirii:
 Fundaţiile – preiau încărcările de la structura verticală de rezistenţă şi le transmit terenului de
fundare. Uzual se realizează din beton simplu sau armat, dar întâlnim şi fundaţii din cărămidă,
lemn, etc. Fundaţiile se pot realiza sub formă de: fundaţii izolate, continue sub ziduri, radier
general sub formă de placă groasă cu sau fără îngroşări, reţele de grinzi, piloţi, etc. Adâncimea
de fundare se stabileşte în funcţie de: poziţia terenului bun de fundare, adâncimea de îngheţ a
zonei, înălţimea totală a construcţiei, nivelul apelor freatice, etc.
 Structura verticală de rezistenţă se poate realiza sub forme de: pereţi portanţi, cadre sau mixt
din lemn, cărămidă, beton, metal şi preia încărcările de la structura orizontală şi acoperiş şi le
transmite fundaţiilor.
 Structura orizontală de rezistenţă sau planşeele preiau încărcările care le revin, verticale şi
orizontale, permanente, temporare sau excepţionale şi le transmit structurii verticale de
rezistenţă. Se pot realiza cu sau fără grinzi, plane sau curbe, monolit sau prefabricat, din lemn,
metal, cărămidă sau beton.
 Acoperişul preia încărcările din greutatea proprie şi din acţiunile dinamice (vânt, zăpadă,
ploaie, chiciură, etc) şi le transmit structurii verticale de rezistenţă. Acoperişul se poate realiza
sub formă de acoperiş cu pantă denumit şarpantă, sau fără pantă, denumit terasă.

2) Elemente nestructurale, neportante, care participă la alcătuirea funcţională şi protecţia

construcţiei, această categorie fiind realizată din mai multe elemente:
 Pereţii despărţitori, de compartimentare sau închidere, care delimitează funcţiunile într-o
clădire, respectiv închid clădirea la exterior.
 Învelitoarea – închide acoperişul la partea superioară, protejând panoul sau ultimul nivel, fiind
realizată din produse ceramice (ţiglă, olane), paie, stuf, şiţă, şindrilă.
 Izolaţiile – protejează clădirea sau elemente ale clădirii împotriva apei (hidroizolaţii), împotriva
pierderilor de căldură (termoizolaţii) sau a propagării zgomotului (fonoizolaţii).
 Tâmplăriile de la uşi şi ferestre au rolul de a închide golurile de lumină şi circulaţie, de a izola
interiorul faţă de exterior şi a asigura o iluminare naturală corespunzătoare.
 Finisajele elementelor de construcţii au rol estetic, dar şi igienic, de protecţie mecanică (uneori)
etc. În această categorie intră: tencuieli, zugrăveli, vopsitorii, placaje, pardoseli, tapete, etc.
 Scările asigură circulaţia pe verticală în clădire, fiind dimensionate pentru evacuarea tuturor
persoanelor,.

3) Elemente de echipare tehnică – sunt componente care asigură confortul în activitatea

omului, fiind practic o serie de instalaţii, numărul şi complexitatea lor depinzând de tipul clădirii,
confortul interior impus, posibilităţile financiare, etc. În această categorie se includ:
 Instalaţii de alimentare cu apă şi evacuare a apelor uzate
 Instalaţii de încălzire
 Echipamente de transport pe verticală (lifturi, ascensoare)
 Instalaţii de curenţi şi curenţi slabi (sonerie, interfon, telefon)
 Instalaţii de evacuare a deşeurilor
 Instalaţii de aer condiţionat etc.

Exigențe atașate:

Exigențe funcționale:
1) Toate clădirile de locuit trebuie să corespundă proceselor funcționale ce decurg în ele.
2) Asigurarea populației cu spațiu locativ în conformitate cu structura demografică a
populației și normele de asigurare cu spațiu locativ. Numărul de odăi trebuie să fie egal cu
numarul de persoane minus unu ( n = m-1 );
3) Evidența condițiilor de trai a populației în zona respectivă asupra structurii de
sistematizare a locuinței.
4) Evidența condițiilor climaterice asupra structurii locuinței.
Exigențe fizico-tehnice:

1) Asigurarea temperaturii normative. Încăperile locuibile curente – 18-20 grade; Încăperile

de la colțurile clădirilor sau capetele lor (au 2 pereți exteriori) – 20-22 grade; Încăperile
cu 3 pereți exteriori 22-24 grade; Incăperile auxiliare – 4-16 grade.
2) Umiditatea aerului. În încăperi trebuie să fie în jur de 60%, umiditatea redusă este
dăunătoare, umiditatea sporită este și mai greu de suportat, mai ale cînd depășește 80%.
3) Presiunea atmosferică.
4) Gradul de iluminare naturală.
5) Asigurarea gradului de insorire
6) Asigurarea confortului acustic
7) Frecventa schimbului de aer
8) Aerisirea locuintelor

2) Clădiri de locuit. Clasificarea clădirilor de locuit. Exigențe atașate clădirilor de locuit.

Sisteme și scheme constructive utilizate în proiectarea clădirilor de locuit.

Construcțiile civile destinate să asigure populația cu loc de trai se numesc cladiri de locuit.

Clasificări:
1) După structura de sistematizare spațială:
- clădiri cu un singur apartament
- clădiri de locuit de tip celular (blocate) cu un perete comun.
- clădiri de locuit cu mai multe apartamente
- căminele
- hotelurile
- pensionatele

1.1) Clădirile cu mai multe apartamente pot fi:

- Cu tronsoane (cu 1,2,3,4 tronsoane)
- Clădiri cu coridor central (apartamentele fiind distribuite pe o parte și pe alta)
- Clădiri cu coridor lateral (apartamente distribuite pe o singură parte)
 1.2) Căminele pot fi:
- pentru elevi și studenți
- pentru muncitori sezonieri
- garsoniere pentru familii incomplete (soț și soție)

1.3) Hotelurile pot fi:

- hotel de tip general, cu cazare individuală.
- hoteluri turistice, cu cazare a grupurilor organizate
- hoteluri din zone balneo-turistice sau baze turistice.
- moteluri și camping-uri.

1.4) Pensionatele pot fi:

- pentru copii
- pentru bătrâni și invalizi cu serviciu medical comun.
- pentru bolnavi ce nu se pot întreține singuri.

2) După numărul de nivele:

- Clădiri de locuit tip parter
- Clădiri de locuit cu puține nivele (<P+2E)
- Clădiri de locuit cu un număr mediu de nivele (mai puțin de 5). Aici trebuie să
avem apeduct, sistem de canalizare, conductă de gunoi.
- Clădiri de locuit cu multe nivele (mai puțin de 9 nivele). Aici trebuie să fie
ascensor pentru persoane, fiecare scară trebuie să fie dublată cu capacitatea de 400 kg.
- Clădiri de locuit cu un număr sporit de nivele (mai puțin de 12). Apare încă un
ascensor de oameni sau un ascensor de mărfuri, începând cu 10 nivele scara se face ermetică,
într-un bloc aparte, ca să ajungem în apartament trebuie să trecem pe la balcon.

- Clădiri de înălțime mare, până la 16 nivele - sunt necesare 2 ascensoare, pentru

un număr mai mare de nivele, numărul de ascensoare se determină după calcul.

3) După gradul de responsabilitate și durabilitate:

Clasa Termen de exploatare (ani) Grad de Numărul maxim de nivele. Condițiile de exploate.
clădirii rezist. la
foc.

I >100 I >= 9 (nu este obligatoriu) speciale

Gradul de durabilitate I

II 50-100 I,II <= 9 Obișnuite

Grad de durabilitate II

III 50-100 III <= 5 Obișnuite

Grad de durabilitate II
IV 20-50 III <= 2 Fără condiții de
exploatare.
Grad de durabilitate III

Exigențe atașate:

Exigențe funcționale:
1) Toate clădirile de locuit trebuie să corespundă proceselor funcționale ce decurg în ele.
2) Asigurarea populației cu spațiu locativ în conformitate cu structura demografică a
populației și normele de asigurare cu spațiu locativ. Numărul de odăi trebuie să fie egal cu
numarul de persoane minus unu ( n = m-1 );
3) Evidența condițiilor de trai a populației în zona respectivă asupra structurii de
sistematizare a locuinței.
4) Evidența condițiilor climaterice asupra structurii locuinței.
Exigențe fizico-tehnice:
1) Asigurarea temperaturii normative. Încăperile locuibile curente – 18-20 grade;
Încăperile de la colțurile clădirilor sau capetele lor (au 2 pereți exteriori) – 20-22 grade;
Încăperile cu 3 pereți exteriori 22-24 grade; Incăperile auxiliare – 4-16 grade.
2) Umiditatea aerului. În încăperi trebuie să fie în jur de 60%, umiditatea redusă
este dăunătoare, umiditatea sporită este și mai greu de suportat, mai ale cînd depășește 80%.
3) Presiunea atmosferică.
4) Gradul de iluminare naturală. Creaza conditii favorabile de viabilitate si are o
importanta substantiala asupra sanatatii si o influenta pozitiva asupra stării fiziologice, din
aceasta cauza incaperile de locuit trebuie sa aiba numadecit iluminare naturala prin intermediul
ferestrelor. Aria golurilor de iluminare reprezinata nu mai mult de 1/5,5 parte si nu mai putin de
1/8 parte din aria camerei de locuit.
In unele cazuri cu telul de a ameliora modul de privire se permite de a mari aria
ferestrelor pina la 1/4,5. Conform normelor de iluminare nivelul minimal de iluminare CIN. In
punctul situat la distanta de 1 m de la cel mai indepartat punct de fereastra este egal cu 0,5%.

La cladirile cu coridor central mai lung de 12 m, coridorul se ilumineaza cu ferestre, cu o

arie de 1/16 din ariile coridorului.
 Lungimea coridorului ilumnat dintr-un capat nu poate depasi 20 m, din 2 parti 40 m.
pentru lungimi mai mari se folosesc cladiri in forma de trepte sau se folosesc goluri de
iluminare,sau recreatie.
Scheme de distributie a lungimii cladirilor de locuit si patrunderea iluminatului
natural:

Izolarea acustica reprezinta factorul cel nai important de distributie care include citeva
masuri izolante de protectie acustica :
a)Folosirea sistematizarii inchise.
b)Folosirea ecranelor de protectie.
c)Folosirea fisiilor verzi dea lungul magistralelor de transport.
d)Folosirea ferestrelor cu izolatie acustica ridicata.
5) Asigurarea gradului de însorire. Pentru lociunțe însorirea trebuie să fie de minim 3
ore pe zi, fără întrerupere în timpul echinocțiilor.
6) Asigurarea confortului acustic, în clădirile de locuit se exercită în 2 faze:

a) Protecția de zgomotul exterior, la partea exterioară a geamului (45 dB noaptea,

55 dB ziua).
b) Protecția locuințelor contra zgomotului interior ( ascensorul și casa scării;
conducta de gunoi; zgomotul de la conductele și instalațiile tehnico sanitare; zgomotul aerian și
cel din încăperile vecine).
Izolarea acustica reprezinta factorul cel nai important de distributie care include citeva
masuri izolante de protectie acustica :
a)Folosirea sistematizarii inchise.
b)Folosirea ecranelor de protectie.
c)Folosirea fisiilor verzi dea lungul magistralelor de transport.
d)Folosirea ferestrelor cu izolatie acustica ridicata.
 7) Aerisirea clădirilor de locuit.
Aerisirea cladirilor de locuit se face prin terindarea (250-300m) a cladirilor cu zone
verzi.Prin orientarea cladirilor cu capatul inspre vinturile dominante sau cu laturile lungi ale
fatadei inspre vint prin neamenajarea primelor etaje.In zonele cu vinturi puternice si de lunga
durata aerisirea necesara se asigura prin metode de sistematizare special,ca regula mai multe
cladiri se reundesc intr-un ansamblu care separa cartierul de vint.Cartierele trebuie sa fie isolate
acustic mai ales dea lungul magistralelor de transport. H1>H2,d1>=1,5H1
Izolarea se asigura prin masuri de protectie acustica:sistematizarea functionala fara includerea
magistralelor de transport si intreprinderilor industrial in zonele rezidentiale.

Aerisirea cladirilor de locuit depinde de conditiile igienice si de confort ale

apartamentului in mare masura depind de temperature,puritate,umiditate si mobilitatea
aerului.Temperatura igienica pentru camerile de locuit 18-20 grade.Pentru bucatarie 15-16
grade,umdeitatea relative 50-60 %.Acesti parametric trebuie sa fie asigurati prin calitatile
atomofizice ale constructiilor de inchidere exterioare si prin folosirea sistemului de incalzire si
alte masuri.
Sisteme și scheme constructive utilizate în proiectarea clădirilor de locuit:

1) Sistem constructiv numim ansamblul de structuri portante ale clădirilor legate reciproc între
ele care asigură reciprocitatea, stabilitatea și rezistența clădirii.
 2) Scheme constructive.

Scheme constructive- varianta componentei si amplasarii spatiale a elementelor portante

verticale. Schema constructiva la cladiri, blocuri spatiale, invelis exterior, nucleu central nu se
separa. Cladirile cu schelet portant pot fi realizate conform a 3 scheme constructive :

a) cu rigle sau cadre transversale

b) Cu rigle sau cadre longitudinale

c) tip ciupercă

Cele cu pereti portanti :

a) schema constructiva tip fagure, peretii

principali sint cei verticali amplasati la distanta
mica, cei exteriori sint autoportanti.

b) schema celulara – portantii sint peretii

transversali de baza, peretele interior longitudinal,
cei exteriori sint autoportanti. Traveiele mici
alterneaza cu cele mari.
 c) cu pereti transversali amplasati rar si pereti
exteriori de rigidizare. In zona noastra sint sint
folosite numai a) si b).

d) cu pereti longitudinali portanti si diafragme

transversale de rigidizare. Pentru inaltimi
mici se folosesc si la noi.

e) cu doi pereti longitudinali portanti.

3. Fundatii si terenuri de fundatii. Clasificarea fundatiilor. Exigente atasate fundatiilor.

Fundatii continue, izolate si pe radier general. Avantaje si dezavantaje. Domeniul de utilizare.

Teren de fundare-reprezinta masivul de sol

amplasat direct sub talpa fundatiei care preia prin
intermadiul fundatiei toate incarcarile provenite de la
cladiri.

𝐻𝑚 -hotarul tensiunilor maxime

ℎ𝑡 -adincimea de fundare
𝑅𝑒𝑡𝑟 -retragerea fundatiei
𝐴𝑓 -adincimea de fundare
𝜏𝑒 -diagrama tensiunilor exterioare
Τ-diagrama tensiunilor proprii din sol
CAF-cota paelor freatice

Terenul de fundare trebuie sa corespunda urmatoarelor exigente:

1.Sa posede capacitatea portanta necesara
2.Sa posede compresibilitate mica(neinsemnata)si uniforma
3.Terenul de fudnare trebuie sa fie nemiscat
4.Terenul de fundare trebuei sa fie cit mai omogen
5.Terenul de fundare trebuie sa fie rezistent la actiunile apelor freatice,impuritatilor chimice sau
biologice
6.Terenurile nu trebuie sa se umfle la umezire
 Terenurile de fundare pot fi tasabile la umezire,ele sunt de 2 categorii:
1.Care in urma umezirii sub actiunea greutatii proprii se aseaza pina la 50 mm ele sunt bune
pentru constructii
2.Care in urma umezirii sub greutatea proprie se taseaza mai mult de 50 mm, ele nu sunt bune
pentru constructii.
Terenurile de fundare pot fi:
-naturale(neamenajate)
-artificiale(unde capacitatea protanta si exigentile sunt imbunatatite prin lucrari suplimentare de
consolidare.
Adincimea normala de inghet e cuprinsa intre 0,7-1m, media 0,8m.
Terenurile de fundare se impart in 2 clase:
1.soluri stincoase
2.soluri nestincoase/necoezive
In solurile stincoase intra:
-soluri foarte dure cu rezistenta de comprimare-1200kg.m2
-soluri dure cu rezistenta de comprimare-500-1200kg/m2
-soluri cu duritate mijlocie/obisnuita cu rezistenta-150-500kg/m2
-soluri cu duritate mica la comprimare-50-150kg/m2
-soluri semistincoase care au rezitenta sub 50kg/m2
Solurile stincoase sunt cele mai bune pentru fundatii pentru ca practic ele nu se
comprima.
In solurile nestincoase sunt 3 grupe mari:
-solurile detrice mari-in componenta carora intra particole cu dimensiune mai mari de 2 mm
peste 50%
-soluri nisipoase
-soluri argiloase/coezive-in componenta carora intra argila,nisip,lut.
Terenurile argiloase se inpart in:
-tenuri lutonisipoase cu coef.de construcitie 0.1 <= Ip<=0,07
argilele nisipoase(loess) 0,07<=Ip<=0,17
-terenuri argiloase Ip>0,17
Ip-indice de plasticitate
Un alt indice important este umeditatea capilara saturata care:
-pentru nisip cu graule fine apa capilara poate sa se ridice pina la 50cm
-pentru nisipuri curgulente(ft.fine)-pina la 2m
-pentru argila nisipoasa pina la 19m
-pentru ternuri argiloase-50m
cernoziomul,cranoziomul,loessurile nu sunt terenuri bune de fundare.

Fundatiile- subansamblul structural al cladirilor amplasat la partea inferioara a cladirii

care preia toate incarcarile provenite de la constructia amplasata sus si le transmit terenului de
fundare.
 Fortele ce actioneaza asupra fundatiilor

1. Sarcina
2. Reactia elastica
3. Impingerea laterala a pamintului
4. Incarcarile seismice si vibratiile orizontale
5. Forta de umflare a pamintului
6. Forta de vibrare
7. Temperatura pamintului
8. Temperature aerului din subsol
9. Umiditatea pamintului
10. Umiditatea aerului din subsol
11. Actiunile biologice

Fundatiile pot fi clasificate dupa:

1. Dupa adincimea de fundare:

a) Fundatii directe (de mica adincime)
b) Fundatii indirect
2. Dupa materialele utilizate sunt:
a) Lemn- cu conditia ca cota apelor freatice este mai inalta decit pilotii
b) Din zidarie din piatra naturala sau artificial
c) Din beton ciclopiant (turnam beton si aruncam pietre)
d) Din beton simplu fara armatura
e) Din beton armat
f) Turnat monolit pe loc
g) Montate din elemente prefabricate
h) Fundatii din constructii metalice

Fundatiile din materialele a. – e. pot fi numai fundatii rigide.

Fundatiile f.-h.sint fundatii elastic.

3. Dupa tehnologia de executie fundatiile pot fi:

a) Fundatii executate la fata locului direct in groapa de fundatie
b) Fundatii prefabricate.
4. Dupa Solutia constructive fundatiile pot fi:
a) Continuie ( fundatii executate sub forma de panglica sub toti peretii portanti sau
autoportanti.)
 b) Fundatii izolate sub stilpii structurii de rezistenta

c) Fundatii pe radier general (toate cladirile incepind cu 10 nivele trebuie sa fie pe radier
general)

d) Fundatii pe piloti ( daca nu au capacitate de fundare necesara ,ele sint fundatii indirect de
mare adincime.)

Fundatiile continue
Fundatiile continue pot fi de 2 tipuri: turnate monolit si din elemente prefabricate.
Fundatiile continue turnate monolit pot fi din:
1) Zidarie de piatra Sparta
2) Beton ciclopian
3) Beton simplu
4) Beton armat
Dupa forma sectiunii transversale ele pot fi:
1) Fundatii dreptunghiulare unde latimea este de aceeasi grosime ca si peretele fundatiei
2) Fundatii cu evazari trapezoidale. Sunt acele fundatii la care trecerea de la grosimea
peretlui la talpa se face cu niste planuri inclinate.
 3) Fundatii in trepte-pot fi cu o treapta sau cu mai multe, latimea depinde de materialul folosit si
unghiul de repartizare a tensiunilor interioare

Fundatiile continue din elemente prefabricate sunt de 2 tipuri:

1) Cu pereti din zidarie portanta sau cu pereti si schelet autoportant- talpile de fundatie au forma
trapezoidala cu latimea de 600-800, lungimea de 2380, 1180 si inaltimea de 300
2) Cladiri din panouri mari prefabricate

Fundatiile izolate
Aceste fundatii sunt executate sub stilpi. Ele sunt de 2 tipuri:
1) Fundatii tip pahar
Retragerea trebuie sa fie exact cu 15 cm mai jos de cota 0.000. acestea pot fi turnate monolit sau
prefabricate unde paharul este aparte.
 2) Fundatii cu cuzinet

Fundatii pe radier general

Fundatiile pe radier general pot fi de urmatoarele tipuri:

1) Sub forma de placa din beton armat 2) Fundatii sub forma de placa ce
turnat monolit contine nervure in sus sau in jos

3) Fundatii tip ciuperca 4) Fundatii tip ciuperca

 5) Fundatii cu sectiune cava (cu goluri) sau chesonata

Fundatii pe piloti
Fundatiile pe piloti se
folosesc cind straturile de
pamint cu capacitatea
portanta mare se afla la
adincimea mare (30-40m) iar
cele aflate la suprafata sunt
incapabile de a prelua
incarcarile provenite, fie ca
sunt tasabile sau ca sunt
sensibile la umezire.
Ele reprezinta niste stilpi
care se introduce in pamint si
deasupra lor se executa o
constructive din beton armat
turnat monolit.
In cazul reliefului accidentat fundatia se face in trepte. Pentru terenurile de fundare cu
densitate mare inaltimea treptei poate fie gala cu lungimea, respectinduse conditia ca l>1m;
h<1m ; h/l=1; h/l=1/2;
Fundatiile trebuie sa corespunda urmatoarelor exigente:
1. Sa posede capacitatea portanta necesara
2. Sa posede un grad de durabilitate cel putin egal cu cel al cladirii
3. Sa fie rezistente la alunecare si rasturnare
4. Sa fie rezistente la actiunea apelor freatice
5. Sa fie rezistente la actiunea substantelor chimice si biologice aggressive din apele freatice,
pammint si aer
6. Sa fie tehnologice in executie
7. Sa fie economice
 4) Peretii cladirilor civile. Clasificari.Exigente atasate peretilor. Peretii din zidarie, din
blocuri mari, din panouri mari, pereti monoliti. Avantaje si dezavantajele. Domeniul
de utilizare.
Peretii reprezinta subansambluri structurale ale cladirilor destinate pentru alcatuirea
volumelor inchise(incaperilor) si protectia acestora impotriva fenomenelor
nedorite(frig,caldura,vint….)

Peretii din zidarie portanta trebuie sa corespunda urmatoarelor exigente :

1.Sa posede capacitate portanta necesara
2.Sa posede rigiditatea si stabilitatea necesara
3.Sa posede un grad de durabilitate cel putin egal cu al cladirii (p/u peretii portanti si
autoportanti)
4.Sa posede rezistenta termica necesara(pierderele de caldura sa corespunda celor din tara)
5.Sa posede rezistenta la foc corespunzatoare caldurii proiectate
6.Sa posede gelivitatea corespunzatoare (rezistenta la inghet-dezget, la noi 15 cicluri de inghet-
dezghet)
7.Sa posede un grad de rezistentza acustica corespunzator functiei necesare
8.Sa posede grad de permiabilitate la apa vapori corespunzator functiei sale
9.Sa posede o greutate cit mai mica si sa fie cit mai mobili
10.Sa posede un aspect arhitectural estetic
11.Sa posede cun cost cit mai redus ,consum de manopera si energie cit mai mic
12.Sa posede un grad ridicat de industrializare

Peretii din zidarie se clasifica in felul urmator:

 dupa functia statica peretii sa clasifica:
1. portanti/de rezistentza-care preiau si transmit fundatiilor incarcarile orizontale si verticale care
actioneaza asupra acestora
2. autoportanti-care transmit numai:capacitatea portanta proprie dar nu trebuie sa lipseasca
3. nestructurali-care transmit greutatea proprie si alte actiuni constructiilor portante (planseelor
sau stilpilor)

 dupa materialele folosite peretii se clasifica:

1. din lemn
2. din zidarie de chirpici (chirpici-lampaci- blocuri din lut natural nears)
3. din zidarie din piatra naturala sau artificiala
4. din beton(turnat monolit sau elemente prefabricate)
5. din constructii tip sandwici
  Dupa tehnologia de executie pot fi realizate prin:
1. zidirea blocurilor(cotilet sau caramida)
2. prin turnare in cofraje
3. prin asamblarea elementelor prefabricate

 Dupa pozitia in constructii ,peretii pot fi:

1. de subsol (care se afla mai jos de cota 0)
2. executati deasupra terenului natural (supraterane)
3. exteriori de inchidere a spatiilor construite
4. interiori (de compartimentare pe functiuni a spatiilor construite)

Zidaria se executa din urmatoarele materiale:

1. Blocuri mici din calcar lacustru(cotilet)
2. Blocuri mari din calcar lacustru

3. Caramida de argila arsa plina (caramida 5. Caramida cu goluri

modulara )

6. Blocuri ceramice
4. Caramida perforata pentru pereti interior

Fortanul pentru constructii portante nu poate fi folosit, fiindca nu au gelivitatea necesara nici
pentru peretii exteriori. In zidarie blocurile ,pietrele se aseaza unele linga altele formind rinduri orizontale
suprapuse pe verticala pentru teserea rosturilor.
In zidarie pietrele pot fi :
1. Amplasate pe muchie
2. Pe cant pe latime in lungime
3. Pe latime in curmezis.

Suprafata exterioara a zidariei sa numeste parament,iar in fata vazuta se numeste apareiaj.Dimensiunea

vazuta pe apareiaj se numeste lungime iar dimensiunea pe fata vazuta este coada. Un rind oriozontal de zidarie
se numeste asiza. Distributia pe verticala a asizelor se numeste elevatie.
Rosturile pot fi :
a) Pline
b) Decorativ scoase inafara
c) Decorativ lasate inautru cu o dimensiune oarecare.

Zidaria poate fi realizata prin tesere in lant sau in mai multe rinduri. (nu mai mult de 6)
Grosimea peretelui de zidarie:
Peretele din caramida poate fi intro caramida cu grosimea de 250 mm dintr-o caramida si jumatate si din doua
caramizi.

10

120 250 120 250 120

250 380
510

In zonele fara seismicitate pot fi executate zidariei mixte :

1. Caramizi si beton usor. 2. Caramizi cu umplutura 3. Caramizile cu izolare termica
Rezistenta termica este termica. Aici poate fi : din placi eclise metalice
de 2 ori mai mare decit in zgura, vata mineral,
variantele anterioare. Penoplastul
 Peretii din elemente prefabricate

Solutiile constructive ale peretilor turnati monolit depind de ordinea turnarii peretilor exterior si interior
si anume:
 In caz de turnare mai intii a peretilor interior pe capetele lor se vor executa adincituri cu imbinari cu
pane si se vor lasa cel putin 2 legaturi mecanice pe vertical (jos si sus) in cadrul unui etaj.
 In caz de realizare mai intii a peretilor exteriori prefabricati, legaturile metalice se aseaza in cofraje si
se betoneaza impreuna cu peretii interior.

Imbinari verticale intre pereti:

1) pe capat

2) frontale
 3) combinate

4. Planseele cladirilor civile. Clasificarea planseelor. Exigente atasate planseelor. Plansee

pe grinzi, plansee din elemente prefabricate , plansee monolite.Domeniul de utilizare.

Planseele sunt elemente de constructii asezate orizontal sau inclinat ce separa cladirea in etaje
pe verticala sau o inchide la partea superioara.

Planseele trebuie ca corespunda urmatoarelor exigente:

1)Conditii capitale:
• grad de durabilitate;
• grad de rezistenta la foc;

2)Conditii mecanice:
• capacitate portanta;
• grad de deformabilitate;
• grad de oboseala;

3)Conditii fizice si sanitaro-igienice:

• rezistenta termica;
• rezistenta acustica;
• permiabilitate la apa si vapori;
 • igiena pardoselei si a tavanului;

4)Conditii economico-organizatorice:
• consum cit mai redus de materiale;
• modelare cit mai uniforma;
• industrializare cit mai mare.

Dupa functia si pozitia planseelor in cladire acestea pot fi:

1)Planseu current ,de etaj

2)Planseu peste subsol cu trmoizolatie la partea inferioara

3)Planseu de pod pentru cladiri de tip terasa

Plansee din lemn

Planseele din lemn sunt folosite din cele mai vechi timpuri datorita greutatii proprii reduse si
executiei usoare.Insa au dezavantajul prelucrarii lemnului,deoarece este un material care necesita
metode speciale de intretinere.Ele nu se folosesc la cladirile unde umiditatea relativa a aerului
depaseste 60%(bai,spalatorii) sau in cladiri in care exista pericol de incendiu(depozite de marfuri).
Planseele cu grinzi din lemn sunt de urmatoarele tipuri:

Rezemarea grinzilor pe pereti

Deasupra incaperilor umede, planseele pe grinzi din lemn se fac aparente, adica grinzile ramin
deschise.
 Plansee pe grinzi din beton
Aceste plansee pot fi realizate:
1. cu placi de umplutura din ipsos

2. cu corpuri de umplutura din beton usor

3. cu corpuri de umplutura din beton usor si grinzi turnate monolit

 Se instaleaza o plasa de metal, apoi se betoneaza. Monolitul se toarna pe etape sau o data. Ca
umplutura se folosesc blocuri din beton usor sau ceramice. Restul straturilor se efectuează ca varianta
precedenta. In cazurile când lipsesc corpurile de umplutura, se dispune pe mai multe grinzi alaturate.
Plansee pe grinzi metalice (se utilizeaza foarte rar)

Profilul dublu “T” poate fi inlocuit cu 2 profile “U”, acest tip de plansee se utilizeaza foarte
rar, si poate fi utilizate si impreuna cu umplutura din zidarie.
Plansee din fisii prefabricate

Este interzisa aceasta asezare deoarece provoaca ruperea armaturii.

 Plansee prefabricate
Planseele prefabricate sunt placi cu sectiune plina, cu grosimea de 100mm si mai mult, si pot
fi asezate chiar si pe o odaie intreaga. Se utilizeaza la cladiri cu panouri mari.

Plansee monolite
Acest fel de planse au multe avantaje, unul din el ar fi ca se executa direct pe santier.
Ele pot fi:
6.Acoperisurile cladirilor civile. Clasificarea acoperisurilor. Exigente atasate acoperisurilor.
Acoperisuri fara pod,cu pod cald si cu pod rece. Acoperisuri pe sarpante. Domeniul de
utilizare.

Acoperiș - reprezintă subansamblul constructiv al clădirii, amplasate la partea ei superioară

care împreună cu pereții exteriori și alte elemente ale infrastructurii, alcătuite subsistemului
elementelor de închidere.
5 7
2 8

3 4 9
1
10 6
2
1

Acoperișurile sunt alcătuite din 2 părți:

1. Structura de rezistență numită – șarpantă;
2. Structura de închidere numită – învelitoare.
Acțiunile ce solicită acoperișul sunt:
1. Greutatea proprie.
2. Încărcări temporare (zăpadă, încărcări de reparare).
3. Presiunea vîntului.
4. Aspirația vîntului.
5. ,6 Tensiunile termice.
7. Umiditatea provocată de precipitații atmosferice.
8. Acțiunile agresive ale mediului înconjurător.
9. Iradiația solară.
10. Difuzia vaporilor de apă din interior.
Acoperișurile să corespundă următoarelor exigențe:
 Să posede durabilitatea necesară.
 Să posede capacitatea portantă și stabilitatea necesară.
 Să posede grad de rezistență (termică corespunzător) la foc, corespunzător construcției pe
care o acoperă.
 Să posede grad de permeabilitate (la apă) necesar.
 Să posede grad de rezistență termică corespunzător.
 Să fie rezistent la acțiunile chimice și biologice ale mediului înconjurător.
 Să posede un grad înalt de industrializare (puțin lucru pe șantier).
 Să posede un aspect artistic.
Acoperișurile sunt alcătuite in următoarele straturi (de sus în jos).
1. Învelitoare (protecție hidrofugă).
2. Izolare termică.
3. Barieră contra vaporilor.
4. Construcția de închidere a ultimului etaj.
Ele mai au și unele elemente accesorii:
1. Elemente pentru capacitatea și evacuarea a apelor meteorice.
2. Elemente de închidere perimetrală.
3. Elemente de iluminarea și ventilare a podului etc.
 panta coama
versant
apa
dolie

streasina

picuratoare

fronton

Frontonul este peretele cuprins intre două pante.

După formă acoperișurile pot fi:

1. Cu suprafețe curbe:
a. Cu curbură simplă sau cilindrică
b. De dublă curbură
c. Din intersecții de elemente curbe

2. Acoperișuri cu suprafețe plane înclinate:

a) cu o singură pantă
b) in 2 pante
c) in 2 pante tip set (dinți de ferestrău)
d) in 4 sau mai multe pante
e) cu frînturi de pante
f) acoperișuri tip turn
g) acoperișuri in pante mici
Cele mai răspîndite sînt tip terasă cu pante foarte mici, sunt tip terasă datorită pantei foarte
mici, pe ele se poate circula liber.
 a. b. e.

c.
f.

g.

Acoperișurile pot fi:

1) Cu pod cald (începînd cu 10 nivele sint obligatorii)
2) Cu pod rece

Acoperișuri cu sarpanta din lemn. Ele pot fi:

a) cu șarpantă din lemn pe scaune
b) cu șarpante din ferme
c) cu șarpante din grinzi cu inimă plină

a.
b. Şarpante sub formă de ferme folosite pentru deschideri mari
 lemn

metal

12 m 6m

3. Acoperişuri tip terasă; se fac pentru orice tip de clădiri cu orice înalţime.
a. Acoperişuri neventilate – cînd toate straturile sunt amplasate peste planşeul ultimului
nivel.
1.20 m
>40-45 cm

b. Acoperişuri tip terasă neventilate

i=2.5%

coloana de
evacuare a
apelor meteorice
 La acoperişurile tip terasă nu se pune izolaţia.
La acoperişurile ventilate dacă circulaţia aerului e mare, se face balustradă pentru circuitul de aer.
La acoperişurile ventilate bariera contra vaporilor poate lipsi.
a. dacă i ≤ 2,5%, izolaţia hidrofugă va fi realizată din cel puţin 4 straturi.
b. dacă 2,5 ≤ i ≤ 5%, stratul se va realiza din (pînză bitumată, hidroizolaţii) din 3 straturi.
c. dacă i ≥ 5%, izolaţia hidrofugă se va realize din 2 straturi.

Invelitorile
Invelitorile trebuie sa corespunda urmatoarelor exigente:
1. Impermeabilitatea la apele meteorice
2. Rezistenta termica
3. Durabilitatea
4. Aspectul artistic (plasticitatea)
5. Grad inalt de industrializare
6. Costuri si consumuri de manopera mici

Invelitorile pot fi executate din:

a) sindrila (elemente din lemn si sita)
300...600 mm

8...15 mm

Sindrila reprezinta placate din lemn crapate. Numarul de straturi poate fi 2, 3, 4.

Gradul de durabilitate e de 2 ori mai mare decit cel din azbociment
b)Olanele – semituburi
 ruberoid

mortar

sipci
valoroase

140
450

180

c)Tigla profilata (solzi)

230
430
 400

230

Distanta dintre sipci este de la 165 la 250

d)Invelitori din tabla de tinichea

Se fac din foi de otel care se unesc prin falturi
falt
orizontal
falt vertical simplu

simplu

sipca
falt
orizontal
dublu
190 mm...

e)Invelitori din tabla cutata

 7. Scarile cladirilor civile. Clasificarea scarilor.Exigente atasate scarilor.Scari din elemente
prefabricate si scari monolite. Calculul parametrilor scarilor.

Scarile sunt subansabluri structurale care asigura circulatia pe verticala in cladiri si accesul intre
exteriorul si interiorul ei.
Scarile pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii:
1)dupa destinatie:
a)monumentale-executate la exterior ca scari de acces la muzee,teatre;
b)principale-realizate cladiri cu multe nivele fara ascensor;
c)secundare-executate la cladiri cu ascensor;
d)de incendiu;
e)industiale-destinate intretinerii si exploatarii unor utilaje.
2)dupa felul lor in cladire:
a)interioare;
b)exterioare;
3)dupa materialul utilizat:
a)beton armat;
b)metal;
c)lemn;
d)zidarie;
4)dupa forma si numarul de rampe:
•scari cu rampe drepte:
a)intr-o singura rampa; rampa-planul inclinat pe care sunt aplasate treptele;
b)scari in rampe paralele
 c)scari in doua rampe perpendicular

c)scari cu trei rampe paralele

• scari cu rampe balansate:

a)scari in doua rampe paralele

b)in doua rampe perpendiculare

 c)cu trei rampe perpendicular

•scari cu rampe curbe

•scari elicoidale

Scarile trebuie sa corspunda urmatoarelor cerinte:

1)stabilitate si rigiditate;
2)durabilitate;
3)la intrarea in cladire trebuie sa fie cel putin 2 trepte;
4)latimea rampei p/u subsol l≥900;
5)latimea rampelor l≥1150;
6)latimea podiestului curent l≥1400;
7)latimea podiestului intermediar l≥1200;

Latimea unei rampe poate fi:

a)p/u un flux de oameni,l=500-1000;

b)p/u doua fluxuri de oameni,l=1100-1200;
c)p/u trei fluxuri de oameni,l=1600-1700
 Scari din beton armat

Se folosesc la cladirile cu pereti portanti din zidarie la cele cu schelet portant si din panouri
mari prefabricate. Scarile din b/a pot fe executate monolit sau din elemente prefabricate.

Scarile din b/a turnate monolit se executa:

•turnate odata cu placa;
•turnate ulterior executiei placii;
•sub forma de placa subtite cutata;
•sub forma de trepte independente;

Scarile din b/a monolit pot fi cu vang aparent sau ascuns.

Scarile din b/a elemente prefabricate se executa din rampe si podeste prefabricate separat din b/a.

Scarile din lemn

Se folosesc la cladiri cu plansee din lemn si la casele de locuit pina la 3 nivele.

Se executa din:
a)dulapi p/u trepte cu grosimea de 40mm p/u lemn tare si 70mm p/u lemn moale;
b)scinduri cu grosimea de 25-40mm;
c)grinzi p/u vanguri si subgrinzi cu grosimea de 80…150mm*250…350mm;

Scarile din lemn au urmatoarele avantaje:

•usoare;
•montare usoara;
•aspect esthetic;
•calde.
Dezavantaje:
•combustibile;
•grad de durabilitate scazut;
•costisitoare.

Scarile din lemn se executa dupa urmatoarele scheme constructive:

a)cu vang aparent;
b)cu vang ascuns;
c)scari simple(scara morarului);

1-grinda din lemn; 2-dulapi din lemn; 3-vang; 4-trepte; 5-contratrepte;

6-balustrada
 Scari din metal

Se folosesc in calitate de scari principale la cladirile industriale si ca scari secundare la cladirile

civile.

Pot fi executate din:

•tabla striata;
•tabla gaurita;
•placi prefabricate din b/a;
•contratreptele se executa din tabla cu grosimea de 3-4mm,vangurile se executa din profile
metalice tip U si dublu T cu grosimea de 8-12mm intarite cu corniere scarile metalice pot fi cu vang
ascuns sau aparent.

Scari din zidarie

Se executa ca scari de acces in cladirile civile si pot fi din piatra naturala sau artificiala. La
scarile din piatra naturala trapta superioara se tine pe contatreapta ce ajutorul dintelui,iar
contratreapta reazema pe treapta inferioara cu ajutorul dornului.

Din piatra artificiala se executa de obicei din caramida si pot fi sprijinite una pe alta si nesprijinite.