DATE INIŢIALE

Caracteristicele regiunii şi teritoriului construcției

Tema proiectului de diplomă ,,Bloc locativ din or. Chisinau’’ este elaborat în
conformitate cu exigenţile compoziţionale,sanitro-igienice,antiincendiare şi
condiţiile de exploatare a clădirilor de locuit în vigoare şi în conformitate cu caietul
de sarcini eliberat de beneficiar. În proiect este indicată soluţia de sistematizare a
terenului cu amplasarea concretă a clădirii proiectate,construcţiilor vecine şi
elementelor de amenajare.
Clădirea proiectată reprezintă o construcţie cu blocuri antiseismice cu diferenta de
un etaj
Structura de rezistenţă schelet din beton armat monolit cu umplutură din zidărie din
blocuri de calcar lacustru, extras din carierele de pe teritoriul R. Moldova.
Caracteristicele regiunii şi teritoriului construcţiei.
Regiunea construcţiei or.Chisinau, RM se caracterizează prin următoarele indice:
1 Raionul climateric – III.
2 Temperatura de calcul a aerului exterior – 16ºC
3 Masa stratului de zăpadă – 50kg (0.5kPa).
4 Presiunea vîntului – 30kg (0.30kPa).
5 Seismicitatea raionului– 7 grade.
6 Seismicitatea terenului de construcţie. – 7 grade
7 Calculul seismic al constructiei – 8 grade.
Terenul de construcţie este situat pe str. M. Cogalniceanu or.Chisinau.
Apele freatice se întîlnesc la adîncimea de 7~8 m de la suprafaţa pămîntului.
Componenţa şi caracteristica complexului.
Componenţa clădirei de construcţie este constituită din, carcasă din beton
armat monolit şi umplutură din zidărie de blocuri de calcar mici, cu structura de
rezistenţă – rigidă.
Categoria seismica a solului – III.
Categoria cladiri– II.
Categoria contraincendiara – II.
Planul general
Planul general de amenajare a teritoriului.
Terenul pentru construcţie este repartizat în conformitate cu planul locului
elaborat de Primăria oraşului Chisinau. Parţial este înconjurată de construcţii
existente.
Pe terenul eliberat de primăria oraşului s–a proiectat blocul principal cu 4
nivele si mansarda.
Amplasamentul ca rezultat din structura de sistematizare existentă a sectorului
dat şi cu propuneri de dezvoltare şi finalizare a zonei .

LD-ME-09-73220-2020 CoalaModCoala№ documentSemnăturaData1

 Planul general a construcţiei este elaborat în baza sarcinei nivelo-arhitecturale
a arhitectorului general a oraşului.
Suprafaţa căii de circulaţie a pietonilor se execută din panouri de beton sau
asfalt.

Indicatorii proiectului

Denumirea indicilor Unit. de Notă

Nr. Valoarea
măs.

1 Numărul etajelor etaj 5

2 Numărul de apartamente m2 40
3 1-odăi ap. 20
4 2-odăi ap. 10
5 3-odăi ap. 10
6 Regim inaltime D+4E+M
7 Aria construita m2 537.6
8 Aria locaiva m2 1080.8
9 Aria totala m2 1820.3
10 Aria totala apartamente m2 1878.18
Volum constructive supra cota
11 m3 1182.72
0.000
12 Volum constructive total m3 8741.37

CARACTERISTICA AMENAJĂRII INTERIOARE

,, Costructia tip bloc locativ din oraş. Chişinău”, este înzestrată cu reţele de apă
potabilă racordate la reţelele orăşeneşti existente, deasemenea şi reţetele de
canalizare. Încălzirea încăperilor locuibile are loc cu ajutorilor sistemei de
încălzire autonomă şi elemente de încălzire sub ferestre precum şi alimentare cu
apă caldă. Ventilarea încăperilor este naturală şi artificială prin refulare şi
aeresire.
Alimentarea cu energie electrică, reţetele telefonice şi alimentarea cu gaz se
produc de la reţetele orăşeneşti existente.
Deşeurile se adună în containere–urne, care regulat sunt transportate cu maşinile
de transportare a deşeurilor la gunoişti.
AMENAJAREA TERENULUI
Amenajarea terenului, unde a fost executată construcţia, are loc prin nivelarea
suprafeţelor, îndepărtarea deşeurilor de construcţie, executarea taluzurilor,
drumurilor, trotuarelor şi a spaţiilor verzii.
Principalele elemente de amenajare şi creare a zonelor verzi a şantierului sunt:
Arbori de foioase amplasaţi în rând. Arbori de răşinoase amplasaţi în grup.
Gazoane de iarbă verde şi florari. Arbuşti în rând. Tufari în şir.

LD-ME-09-73220-2020 CoalaModCoala№ documentSemnăturaData1

 Drumurile sunt executate din asfalt cu borduri din beton armat, iar trotuarele
finisate cu plăci de pavaj. Împrejurul clădirii sunt sădite gazoane cu flori, tufari
decorativi şi arbori atît de foioase, conifer cît şi copaci fructifieri.
Proiectul de înverzire este determinat conform condiţiilor climaterice şi geologice a
teritoriului; determinоnd repartizarea zonelor verzi pe teritoriu, recomandă
asortimentarea, metode de planetare a materialelor, indicii tehnico – economici de
bază, volumul de lucru a înverzirii teritoriului.
Amplasarea zonelor verzi de plantare a arborilor, arbuşti se face în grup.
Plantarea liniară a copacilor şi tufarilor se face în locurile de pe lîngă drumul
principal şi în interiorul curţii.
Plantarea gazoanelor se face pe întreg teritoriu posibil cu excluderea
canalelor
Pentru formarea gazoanelor se recomandă următoarea componenţă :
-iarbă de pădure – 25% ; – iarbă roşie – 25%.
-poleviţă albă – 50%.
Această componenţă asigură gazoane nivelate şi lichidarea suprafeţelor
prăfuite. Lucrările de plantare se face manual, după montarea reţelelor de
comunicaţii şi a planificării verticale a construcţiei.
CONCEPŢIA DE SISTEMATIZARE SPAŢIALĂ
,,Constructia tip Bloc locativ din oraş. Chişinău”, reprezintă o bloc apartamente,
de formă compusa din doua dreptunghiuri regulati în plan, cu dimensiunile în axă
de 19600x24000mm
Structura de rezistenţă a clădirii este formată din schilet monolit fortmat din stîlpi şi
grinzi , planşee şi scări monolite.Demisolul este accesibil din toate scarile cladirei sunt
prezente ferestre care asigura .toatae nivelele cu ecceptia al 4lea sunt dotate cu obiecte
sanitare si canalizare. Cladirea a fost compartimentata pentru as obtine oficii de calitate
ca sa asigure maximum confort și lumina benificiarilor finali.
Pereți autoportanti vor fi realizati din blocuri mici de calcar lacustru extras de pe
teritorile minilor din republica Moldova cu marca cel putin M 35
Peretii despartitor vor fi realizati din blocuri de caramida si din ghips carton .
Zidaria peretilor trebuie sa asigure o rezistenta normative la intinderea axială a
rosturilor
Gelivitatea zidarii peretilor trebuie sa fie minimum G6
Buiandrugii se vor executa din beton armat monolit B15
Planseile se vor executa din beton armat monolit conasate cu centurile antiiseismice
,ce corespund seismicitătii de grade.
Scara – elemente beton armat pe trepte executate din placi ceramice.
Termoizolant – cheramzit γ=500-600kg/m3, cimentoplast.
Proiectul este înzestrat cu sisteme inginereşti moderne pentru finisare exterioară.
Componenţa clădirei de construcţie este constituită din, carcasă din beton armat
monolit şi umplutură din zidărie de piatră de calcar, cu structura de rezistenţă –
rigidă.

LD-ME-09-73220-2020 CoalaModCoala№ documentSemnăturaData1

 Acoperișul se execută din diferite straturi izolatoare .
In scopul iluminării spaşiului interior al casei sunt prevăzute: ferestrele, ele sunt
executate din profil de aluminiu, de diferite forme şi deminsiuni, individuale la
comandă. Uşile au rolul de a comunica, cele exterioare şi interioare sunt din profil
de lemn si pvc. La fixarea elementelor de tîmplărie din metaloplast se utilizează
dibluri cu distnțare și spumă pentru montare.
În interior se utilizează materiale de finisaj de o calitate înaltă de executare. Cum ar
fi straturile finale TINK sur-gri pentru fatada,si multicolor in odaile casei .
In scopul igienii si protecţiei contra uzurii, sunt prevăzute următoarele tipuri de
pardoseli: parchet, plăci de gresie .Toate comunicațiile si instalatile sanitare de
incalzire se instalează pînă la efectuarea lucrărilor de pardoseală. Nivelul pardoselei în
încăperile snitare se efectuează cu 20mm mai jos decît nivelul altor incăperi. Pe
perimetrul clădirii se efectuiază un pereu, lățimea 1,0m, din blocuri pentru trotuar.
TERENUL DE FUNDARE ŞI INFRASTRUCTURA CLĂDIRII
Terenul de fundare reprezintă suprafaţa pe care este amplasată clădirea şi el preia
sarcina de la clădire.
Reeşind din condiţiile geologice, avem următoarele date:
solul reprezintă pămînt: argilă nisipoasă, refractor unde apele subterane sunt la
adîncimi mari de 8-10m.
Este necesar ca presiunea admisibila a terenului de fundare să nu fie mai mică de
cât presiunea efectivă pe talpa fundaţiei, iar tasările să fie admisibile. Pînă la
nivelul fundaţiilor se compactează pămîntul 300mm, se execută stratul suport din
piatră spartă cu grosimea de 50mm şi beton monolit de clasa C3,5 de 100mm.
Pînă la nivelul fundaţiei se compactează pămîntul apoi se execută un pat de
pietriş compact cu h=50mm şi beton monolit de clasa C3,5 h=100mm .
FUNDAŢIILE
Fundaţia reprezintă un elementul portant al construcţiei, situat sub nivelul
terenului natural, prin intermediul căreia se transmit sarcinile de la greutatea
proprie a clădirii la terenul de fundare, cât si de la încărcaturile ce acţionează
asupra clădiri. Astfel este necesar ca presiunea admisibila a terenului de fundare
să nu fie mai mică decât presiunea efectivă pe talpa fundaţiei, iar tasările să fie
admisibile.
Fundaţiile-sub pereţii aflaţi pe perimetrul clădirii se vor executa fundaţii continuie
din beton armat monolit clasa B20, fundaţiile izolate se vor executa la fel din beton
armat monolit clasa B20.
PEREUL
Pereul este destinat pentru evacuarea apelor de la pereţii clădirii, are înclinaţia de
i<3% cu lăţimea de 1m, reprezintă: un strat compactat de piatră spartă cu
grosimea de 20-25mm , blocuri de pavaj.

LD-ME-09-73220-2020 CoalaModCoala№ documentSemnăturaData1

 SCHELET MONOLIT
Scheletul monolit are rolul măririi capacităţii portante a construcţiei şi preluării
eforturilor de la elemente. Casa este prevăzută cu schelet monolit, format din
stîlpi din beton armat monolit de clasa C20 avînd dimensiunile în secţiune de
400x400mm, armaţi cu 4Ø18; 14mmAIII şi Ø6AI. Stîlpii fiind elementul
principal portant al scheletului monolit, pe care sunt amplasate grinzele din beton
armat monolit de clasa C20, armate cu 4Ø14 şi 4Ø12 mm;AIII şi Ø8AI pasul
150 mm, respectînd în procesul de armare a stîlpilor şi grinzilor grosimea
stratului de protecţie de 30mm.
Executarea scheletului monolit se realizează direct la faţa locului, în cofraj din
panouri din placaj-metal şi plăci mixte, prevăzute pentru mai multe refolosiri,
cuprinzînd operaţiile: cofrarea, armarea, betonarea întreţinerea şi după 70–85%
duritate se decofrează, grinzele se menţin cofrate pînă la 15–18 zile.

PEREŢII
Pereţii casei proiectatate, reprezintă elementul de îngrădire a clădirii, sunt
proiectaţi după schema constructivă: carcasă spaţială formată din stîlpi şi grinzi
din beton armat monolit cu dimensiunile în secţiune de 400x400mm cu umplutura
din zidărie din blocuri de calcar
Pereţii despărţitori- se vor executa din plăcide ipsos imbinate pe clei PERFLIX,
pereţii cabinelor, WC, baie, se execută din plăci de ipsos cu
rezistenţă hidrofugă.

Sarcina portantă a pereţilor o poartă grizele şi stîlpii, cadrul monolit, pereţii

exteriori cît şi cei interiori sunt doar autoportanţi şi despărţitori.
Pereţii despărţitori sunt necesari pentru formarea si divizarea spaţiul interior al clădirii.
În clădirea dată pereţii dispărţitori dispărţitori sunt executaţi din cărămidă de
120mm de marca M75care se zidesc pe mortar de ciment-var de marca M50,
rigidizîndu-se peste 5rînduri cu plase de oţel cu cu 2Ø4mm BpI şi piese forjate peste
1,5m pe lungime cu consumul de 0,90kg la 1m2, iar spaţiul dintre zidărie şi schelet se
umple cu material de etanşare, ,si de ghips carton grosimea 120mm, aplicate dupa
tejhnologiilor modern.
Cerinţe faţă de pereţi:
1.Greutate si grosime mică;
2. Izolaţie acustică;
3. Rezistenţă antiincendiară;
4. Să corespundă cerinţelor sanitaro-igienice.
Legătura pereţilor despărţitori de pereţii exteriori sau de planşeu se execută cu ajutorul
crampoanelor, scoabelor, sau cornierelor.

LD-ME-09-73220-2020 CoalaModCoala№ documentSemnăturaData1

 SCĂRILE
Scările sunt elemente de construcţie care asigură legătura pe verticală între
nivelele clădirii.
Legătura se execută prin trepte care sunt aşezate la diferite niveluri, unele faţă de
altele.
După cerinţele antiincendiare scările sunt îngrădite din partea laterală si de sus,
formând casa scării.
Scara este compusă din trepte contratrepte şi vanguri care alcătuiesc rampa scării.
Rampele se reazemă pe odihna scării de la etaj si dintre etaje. Rampele şi
odihnele sunt monolite.
Pentru a reda o comunicare fără pericol se execută o balustradă, care se fixează de
rampă şi are o înălţime de 0,95m. Între rampe se lasă un interval de minimum 100mm
pentru a satisface cerinţele antiincendiare, adică în caz de incendiu prin acest loc este
adus furtunul cu apă la nivelul de mai sus.
Cerinţe faţâ de scări:
1. Să fie rezistente;
2. Să fie durabile;
3. Să asigure securitatea antiincendiară;
4. Să fie comode pentru circulaţie;
5. Să suporte uzura.
În PD rampa şi odihna scării sunt monolitete, formate din odihna şi rampa scării,
realizate din beton C20, armate cu bare de oţel Ø12;mmAIII şi Ø6mmAI.
Balustrada are înălţimea de 900 mm şi reprezintă o plasă metalică cu mîna
curentă alcătuită din placa metalică cu grosimea de 2,5 m pe lungime, pe care este
executată o placă din lemn cu secţiunea de 25 mm.
Balustrada este prinsă de prima treaptă a rampei, înglobate în plăci metalice prin
sudare.
Planşeul- este efectuat din beton armat monolit încastrat în cadru, realizat din beton
clasa B25
CANALE DE VENTILARE
Canale de ventilare includ în componenţa sa: tuburi verticale, asamblate unul
peste altul în pereţi, avînd ramificaţii în camere protejate de condiţiile
atmosferice cu învelitoare din foi zincate.
FERESTRE, VITRALE, UŞI
Ferestrele, sunt destinate pentru iluminarea naturală a încăperilor. Mărimea
ferestrei si numărul de ferestre într-o încăpere depinde de suprafaţa acestei
încăperi şi trebuie să constituie min 1/6 – 1/8 din suprafaţa pardoselii.
La ferestre în interior se prevede un pervaz cu profil din plastic, iar în exterior se
prevede un pervaz din oţel galvanizat, care protejează peretele de pătrunderea
umezelii..

LD-ME-09-73220-2020 CoalaModCoala№ documentSemnăturaData1

 Ferestrele se execută din profil de PVC cu unu sau două canaturi.
Uşile servesc pentru comunicare între încăperi, si ca intrare în clădire.
Repartizarea, numărul si dimensiunile lor depinde de numărul de oameni din
încăpere si de tipul clădirii, totodată respectând exigenţe antiincendiare şi de
evacuare. Se utilizează uşi cu un canat şi două. În dependenţă de încăpere
dimensiunile uşilor sînt diferite. Montarea ferestrelor si uşilor are loc în modul
următor: din timp în zidărie sunt prevăzute minimum 3 ghermele din lemn
antiseptate. Tocurile uşilor si ferestrelor se antiseptează preventiv si la montarea
între ele si perete se aranjează un strat de carton gudronat, iar rostul rămas se
umple cu câlţi si cu mortar de ciment sau cu materiale spumante care în contact
cu aerul se solidifică mărindu-se în volum, astupând astfel rostul. La uşi se
execută ancadramentul în partea de sus si laterală în felul următor: se instalează
pe perimetrul toculuil uşii, la mijloc nişte bucăţi de lemn lungimea cărora este
egală cu lăţimea uşii dacă se instalează pe lateral sau egală cu lungimea, dacă se
instalează pe vertical. Astfel, se fixează la mijlocul tocului uşii pentru ca uşa să se
închidă si deschidă liber si ca să nu să se strângă tocul uşii. Uşile exterioare şi
interioare sunt din profil de PVC.
ACOPERIŞUL
Acoperişul clădirii proiectate, are rolul de a proteja constructia de condiiţiile
climaterice, se cunosc învelitori de tip sarpanta din diverse invelitori.
Acoperişul clădirii proiectate este de tip şarpantă din ţiglă metalică, compus din
toate straturile necesare, executat în conformitate cu normele în vigoare.
In clădirea proiectată s-a folosit învelitoarea de tip şarpantă cu unghiul de
înclinație a pantelor de 30°, scurgerea apei meteorice este organizată prin burlane
de scurgere executate din tablă zincată.
PARDOSELI
Pardoselile în construcția proiectată sunt elemente constructive situate pe
panourile de planşeu, care formează o suprafaţă netedă si plană. Ele primesc
sarcinile temporare şi le transmit panourilor.
In scopul igienii si protecţiei contra uzurii, sunt prevăzute următoarele tipuri de
pardoseli: plăci de gresie, parchet t şi mortar de ciment cu straturile alăturate.
Copoziţia pardoselelor se dă pe coală.
FINISAREA SUPRAFEŢELOR
Finisarea exterioară, pereţii se finisează cu o tencuială decorativă, ce serveşte ca
strat de protecţie şi tot odată redă construcţiei un aspect decorativ, soclul se
finisează cu plăci din petre naturale, streaşina se finisează cu lambriu alb.
Suprafaţă primită are proprietăţi termice bune, ce dau posibilitate de a economisi
energia termică. Pereţii din zidărie de piatră naturală se vor tencui cu mortar de
ciment. Construcţiile din beton armat ieşite în afara faţadelor se vor drişcuite cu

LD-ME-09-73220-2020 CoalaModCoala№ documentSemnăturaData1

 mortar de ciment alb sau se vor rostui sub aspect de zidărie. Parapetele
balcoanelor şi a teraselor, frontoanele, elementele de lemn ale lucarnelor se vor
şlefui minuţios şi se vor acoperi cu firnis de două ori.
Finisarea interioară, se execută prin tencuirea ameliorată a suprafeţelor cu mortar din
ciment-var M25, M10. Încăperile cu o umeditate înaltă a aerului şi blocurile tehnico-
sanitare pereţii se tencuiesc cu mortar de ciment M50. După tencuire se aplică un
strat ,, TINK”, pe care se aplică şpăcluire şi finisarea cu vopsea în emulsie de apă.
Tavanele se finisează cu glet din amestec uscat ,,KNAUF”. În cabine sanitaro-tehnice
se finisează cu faianţă.
MĂSURĂRI ANTISEISMICE
Republica Moldova se află în zonă seismică activă. Focarele seismice active de
o adâncime de peste 90 km se află în cotul Carpaţilor în munţii Vrancea.
Raioanele seismice ale Republicii Moldova sînt precizate de normele în vigoare
CHиПII-7-81 ,,Строительство в сейсмических районах. Нормы
проектирования” Moscova 1982.
Fiecărui raion i se atribuie prin standard un anumit grad de intensitate seismică
care cuprinde 12o. Încărcările seismice produse de forţele de inerţie ca urmare a
mişcărilor seismice ale terenului se consideră în mod convenţional ca forţe
aplicate static. Mărimea acestor încărcări se determină ţinând cont de clasa
construcţiei, gradul de intensitate seismică a zonei de amplasare, natura terenului
de fundaţie şi caracteristicile dinamice ale construcţiei.
Amplasarea fundaţiilor pe pământuri slabe nisipuri afinate pământuri argiloase în
stare plastică, plastice curgătoare, umpluturile în zonele de alunecări de teren nu
se admite. O deosebită importanţă are execuţia cît mai îngrijită a construcţiilor
conform regulilor în vigoare.
În Republica Moldova se deosebesc raioane cu intensitate seismică de 6,7,8,9o.
Conform condiţiilor geologice inginereşti terenurile de fundaţie se împart trei
categorii I, II, III, cele mai bune I şi slabe III. În zonele de pământuri de categoria
I gradul de intensitate nu poate fi ridicat cu o unitate şi din categoria III de
majorat cu o unitate.
Examinarea terenului:
Oricare clădire ingenerească trebuie să fie construită cu siguranţă maximală şi cu
cheltuieli minimale. Clădirile şi edificiile trebuie să fie executate şi amplasate
după proiect, să fie rezistente, rigide şi se corespundă normelor de expluatare.
Aceasta depinde în primul rând de condiţiile în locul de construcţie a clădirii date.
În condiţiile Republicii Moldova trebuie de luat în consideraţie apariţia proceselor
de alunecarea terenului, tasările, seismicitatea, şi altor procese.

LD-ME-09-73220-2020 CoalaModCoala№ documentSemnăturaData1

 Тipul proprietăţilor solului după tasarea este I. Apele subterane se află la
adâncimea de 8-10 m. Fundaţiile sunt proiectate din beton armat monolit. Tălpile
sunt amplasate pe patul de piatră spartă cu grosimea de 100mm.
În corespundere cu cerinţele din PCH 10-87 clădirea proiectată este calculată la
seismicitatea de 8 baluri, după schema scelet din beton armat monolit, iar pentru
asigurarea exigenţelor antiseismice sunt prevăzute următoarele măsuri:
În colţurile pereţilor capitali, intersectaţi între pereţi, porţiunile de pereţi
străbătute de canale se amplasează plase de armatură peste 600cm pe verticală.În
zonele cu seismicitate de 8 grade intersecţiile între pereţii portanţi se execută din
stâlpişori de beton armat.
Stâlpii monoliţi trebuie ca să fie ancoraţi în fundaţii cu capete de armatură.
Stâlpii pe toată înălţimea clădirii ca unul întreg.
Grinzile de asemenea trebuie să fie încastrate în stâlpi cu capete de armatură
sudate astfel ca să formeze un cadru rigid din beton armat.
Pe tot perimetrul pereţilor capitali la nivelul planşeelor se vor executa centuri
antiseismice din beton armat turnat monolit de clasa C20 cu armare continuă.
PROTECŢIA ANTICOROZIVĂ ŞI HIDROIZOLATIA
Pentru asigurarea durabilităţii necesare, toate elementele metalice neacoperite cu
beton se vor vopsi cu lac de protecţie anticorozivă. Toate lucrările se vor executa
conform CHиП II-23-78. .
Izolaţia hidrofugă orizontală a pereţilor se va îndeplini dintr-un strat de mortar de
ciment în proporţie 1:2 şi grosimea 20 mm.
Izolaţia hidrofugă verticală a fundaţiilor se va îndeplini prin ungere de două ori cu
bitum la cald sau rece a feţelor exterioare ale pereţilor fundaţiilor.

PROTECŢIA CONSTRUCŢIILOR DIN LEMN CONTRA PUTREZIRII

Elementele de lemn se vor antiseptiza şi se vor izola cu un strat de carton bitumat
conform prevederilor CHиП III-19-76.
Construcţiile de lemn portante (grinzi, căpriori, cosoroabe, şipci etc.) se vor
prelucra superficial cu soluţii combinate de protecţie din săruri şi paste speciale.
Capetele grinzilor de lemn pe o porţiune de 750 mm se vor acoperi cu pastă
antiseptică, iar pe lungimea de 180 mm se vor acoperi cu smoală sau bitum şi se
vor înfăşură cu 2 straturi de carton biţumat, care se taie după configuraţia
capătului.
PROTECŢIA CONSTRUCŢIILOR DIN LEMN CONTRA ARDERII
Toate elementele din lemn ale şarpantei se vor prelucra cu soluţii ignifuge
conform CHиП 2.01.02-85.
În locurile de contact a construcţiilor din lemn cu coşurile de fum zidăria acestora
se va îngroşa pînă la 500mm fără izolaţie termică şi 380mm cu izolaţie termică.

LD-ME-09-73220-2020 CoalaModCoala№ documentSemnăturaData1

 Grinzile din lemn se vor aşeza la o distanţă minimum 250mm de coşurile de fum.
ALIMENTAREA CU APĂ
Alimentarea cu apă potabilă de la reţeaua exterioară. Reţeaua interioară-reţea de
alimentare cu apă menajeră-potabilă. Reţeaua de alimentare cu apă potabilă se va
monta din ţevi de oţel galvanizat cu diametru Ø15...20mm.

ÎNCĂLZIREA ŞI ALIMENTAREA CU APĂ CALDĂ

Încălzirea şi alimentarea cu apă caldă se va face autonom cu ajutorul unui cazan
de perete tip CCM, instalat la bucătărie sau într-o încăpere auxiliară, care
funcţionează pe gaze
naturale. Proiectul sistemului de încălzire va fi elaborat de persoane autorizate şi
se va coordona în ordinea stabilită de legislaţia în vigoare:
Parametrii agentului termic 95-70°C.
Corpuri de încălzire-radiatoare M140-AO.
Încălzirea poate fi asigurată şi prin alte metode, inclusiv de la reţeaua urbană de
termoficare, cu sobe, cămine, etc cu condiţia respectării normelor antiincendiare.
Alimentarea cu apă caldă se va face prin unul din următoarele variante:De la o
instalaţie autonomă tip АОГВ-Т; încălzitor de apă cu combustibil solid; încălzitor
cu gaze.
VENTILAŢIA
Ventilaţia încăperilor de locuit se va face prin intermediul ferestrelor. Ventilarea
încăperilor sanitaro-igienice şi a bucătăriei sa va asigura prin canale de ventilare .
CANALIZARE
Apele menajere se vor evacua în reţeaua de canalizare exterioară. Reţeaua
interioară de canalizare se va monta din ţevi din plastic.
cu diametrul 180 mm. Canalizarea prin scurgere liberă se face prin ţevi ceramice
(GOST 286 - 82 ) şi absociment. La ieşirea din clădire, colţuri, cotituri şi racordări
se amplasează fîntîni ( cămine ) din elemente de b/a prefabricate, conform
proiectelor tip cu condiţia seismicităţii.
ECHIPAMENT ELECTRIC
Alimenatrea cu energie electrică se va face de la reţeaua exterioară 380/220V.
Distribuţia energiei electrice se va face de la un panou de distribuţie de apartament
de tipul PA - 538.
Consumatorii de bază a energiei electrice sînt receptorii de energie electrică a
locatarilor, tensiunele de calcul fiind determinate la valoarea 58 kW.
ALIMENTAREA CU GAZE
Alimentarea cu gaze a clădirii se va face de la butelii pentru gaze lichifiate
amplasate la bucătărie .La bucătărie se vor amplasa maşini de gătit cu 2 sau 4
ochiuri. Este posibilă conectarea la reţeaua centralizată de alimentare cu gaze ,
proiectul reţelei interioare de alimentare cu gaze se comandă suplimentar.

LD-ME-09-73220-2020 CoalaModCoala№ documentSemnăturaData1

 INSTALATII DE CURENTI SLABI
Proiectul de instalare de curenţi slabi se elaborează conform condiţiilor
tehnice ce prevăd următoarele tipuri de comunicaţii :
1. Telefonizarea de la staţia telefonică centrală.
2. Radioficarea de la reţeaua de radioficare locală.
3. Sistemul colectiv de translare a televiziunii.
4. Săli de computatoare unite la reţeaua de 220V.
5. Ascensoare cu capacitatea sporită de ridicare 380V.

SCURT ISTORIC
Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor are misiunea de a elabora, a
promova şi a implementa politica statului în domeniul dezvoltării regionale,
amenajării și planificării teritoriului, arhitecturii, proiectării, urbanismului,
construcției, producerii materialelor de construcție și locuințelor.
În vederea realizării misiunii sale, Ministerul are funcția de a elabora cadrul
legislativ şi normativ necesar realizării obiectivelor în domeniile de activitate,
ajustându-l la standardele comunității europene. De asemenea, Ministerul
evaluează situația din domeniul construcțiilor și elaborează strategii și programe
pentru soluționarea problemelor identificate și prevenirea pericolelor.
Printre principalele atribuții ale Ministerului se numără elaborarea, monitorizarea
și evaluarea implementării Strategiei naționale de dezvoltare regională, gestionarea
Fondului Național pentru Dezvoltare Regională, precum și determinarea în
colaborare cu alte ministere, cu Consiliul Național de Coordonare a Dezvoltării
Regionale și cu Consiliile regionale pentru dezvoltare, prioritățile naționale de
dezvoltare regională.
În domeniul construcțiilor Ministerul elaborează și asigură respectarea Planului
Național de amenajare a teritoriului, coordonează procesul de implementare a
principiilor de dezvoltare durabilă în proiectarea urbanistică, coordonează și
monitorizează reconstrucția, restaurarea și restabilireamonumentelor de
arhitectură, istorie și cultură, care formează aspectul urbanistic al zonelor istorice
pe teritoriul raioanelor, municipiilor, orașelor, satelor și comunelor, precum și al
complexelor arhitectonice, etc.
În activitatea sa Ministerul promovează implementarea noilor tehnologii, a
echipamentelor, aparatelor, mașinilor, mecanismelor performante și a noilor
materiale în domeniul său de activitate și antreneazămass-media, organizațiile
nonguvernamentale și populația în procesul de luare a deciziilor și de realizare a
acțiunilor în domeniul său de activitate.
Locuinţa tradiţională este casa de locuit caracteristică locuitorilor unei ţări.
Arhitectura locuinţei tradiţionale – planul, mărimea şi aspectul – au fost
influenţate de condiţiile fizico-geografice ale mediului natural, de particularităţile
şi specificul sistemului gospodăresc, condiţionate istoric şi social. Casa

LD-ME-09-73220-2020 CoalaModCoala№ documentSemnăturaData1

 moldovenească a obţinut o formă unitară ca planimetrie şi volum, cu diferenţe
zonale constructive, prezentînd afinităţi comune cu locuinţa formată la popoarele
din estul Europei – români, ucraineni, bieloruşi şi ruşi.

Materialul perisabil din care au fost construite, precum şi progresul social şi

tehnic, n-au îngăduit să se păstreze locuinţe mai vechi de două sute de ani. Cele
mai vechi case cu arhitectură tradiţională din Moldova datează de la sfîrşitul
secolul al XVIII-lea, şi aceasta datorită faptului că prezintă monumente istorice,
cum ar fi casa memorială din Chișinău în care a locuit poetul rus Puşkin, casa lui
Ion Creangă din Iaşi, statut care le-a păstrat structura materială.
Casa de locuit tradiţională este construită pentru a servi 1-2-3 generaţii, după
care moştenitorii o înlocuiesc cu alta mai performantă, corespunzătoare timpurilor
noi. În secolele precedente, cînd timpul curgea lent, schimbările interveneau pe
nesimţite, şi casele urmau modelul care l-a precedat, formînd o arhitectură care
era respectată ca o lege nescrisă. În arhitectura locuinţei tradiţionale se îmbină
gîndirea normativă, comună nivelului tehnic al societăţii, cu ajustarea la cerinţele
individuale.
Structura spaţială a locuinţei tradiţionale s-a perfecţionat în decursul secolelor,
formîndu-se tipuri, corespunzătoare ierarhiei sociale. Cercetările arheologice au
completat penuria cunoştinţelor cu privire locuinţa istorică, evidenţiindu-se
diferite tipuri de locuinţe care reprezintă corpusul constituit din case
monocelulare, adîncite şi de suprafaţă, specifice arhitecturii de masă, şi
bicamerale, tricamerale şi muticamerale, specifice păturii înstărite a populaţiei.
Cunoaşterea arhitecturii locuinţei tradiţionale contribuie la reconstrucţia unor
aspecte de cultură străveche, legată indisolubil de problema continuităţii
populaţiei autohtone pe aceste meleaguri.
Cercetată pe perioade istorice, casa este atestată din neolitic. Locuinţele erau
mari, colective pentru o spiţă de neam, închideau o suprafaţă locuibilă care varia
între 15-100 m.p. Casele culturii Cucuteni-Tripolie, studiate lîngă satul
Vărvăreuca, raionul Floreşti, erau ridicate pe platforme din lut ars, cu pereţii din
nuiele împletite, lipite cu lut şi văruite. Unele case aveau cîte două niveluri,
încăperile cu destinaţie de locuire şi depozitare, printre obiectele casnice
evidenţiindu-se figurine de cult. Scheletul acoperişului era construit din căpriori
şi leaţurildin lemn, peste care se fixa materialul de învelire: paiele şi stuful.
Tipul casei geto-dacice a variat în funcţie de relief. Aşezările din cîmpie,
locuite de o populaţie care se ocupa cu agricultura, situate în calea migratorilor ,
se prezenta mai puţin elevate, pentru a nu putea fi uşor observate de năvălitori, şi
în acelaşi timp să reziste mai bine vînturilor aspre. Aici predominau casele
îngropate, constituite dintr-un schelet din pari înfipţi de jur împrejurul gropii, pe
care se aşeza direct acoperişul. În cazul locuinţelor semiadîncite, se împleteau

LD-ME-09-73220-2020 CoalaModCoala№ documentSemnăturaData1

 pereţii de nuiele începînd de la sol, în continuarea gropii, pînă la acoperiş. Pereţii
se acopereau cu pămînt.
Locuinţa parţial îngropată, era un tip predominant pentru aşezările din această
perioadă. Avea forma planului şi structura constructivă similară cu locuinţa
adîncită, dar podeaua se afla la 0,25 -0,30 m mai jos de suprafaţa solului. Pentru
încălzit erau folosite vatra şi cuptorul circular boltit, scobit în peretele natural al
locuinţei. Au existat şi case de suprafaţă, construite din bîrne, înălţate pe sol, cu
sau fără temelie, dar vestigiile acestor locuinţe s-au risipit la scurt timp după
părăsire.
În secolele VII-X predomină locuinţele construite pe sol. În aşezările de pe
teritoriul Moldovei s-au constata mai multe niveluri de locuire, o certă
continuitate a populaţiei autohtone pe acelaşi loc, cum se prezintă localităţile de
lîngă s. Hansca, raionul Ialoveni, Lucaşeuca, raionul Orhei şi altele.
Particularităţile locuinţelor din aceste aşezări mărturisesc coabitarea unor etnii cu
diferite preferinţe constructive, printre care se remarcă slavii. În locuinţele
semiadîncite în colţul opus intrării, era construit cuptorul de încălzit în pămînt sau
din pietre uns cu lut. O formă mai evoluată, reprezintă casa construită la suprafaţa
solului, dotată cu vetre, amplasate lateral sau în fundul locuinţei.
Casa tradiţională suportă o modificare capitală. În cazul păstrării părţii
tricamerale locuinţa este ajustată la necesităţile crescînde de suprafaţă utilă prin
noi încăperi. Este remarcabilă tendinţa de păstrarea a aspectului vechi al casei
bătrîneşti, adosarea de camere noi fiind acceptată în spatele casei, rezultînd o
clădire cu un plan ce tinde spre pătrat.
În ultimii 20-30 de ani ai sec.XXI, casele construite din nou de generaţia mai
tînără, comportă o arhitectură mai monumentală, accentuînd simetria clădirii şi
accesul de onoare. Pornind de la casa cu trei încăperi, partea din mijloc este
lărgită considerabil, utilizată drept salonul familiei, casa mare păstrînd funcţia de
cameră sacră cu obiecte de preţ. Accesul în salon este soluţionat printr-o verandă
cu geamuri, amplasată lateral, în acest scop fiind folosită partea anterioară a
încăperii laterale, de unde se accede şi în camerele aflate în fundul casei. Pentru
păstrarea simetriei faţadei principale, în partea opusă intrării este amenajată o
verandă, folosită pentru accesul în casa mare.
Modificările planimetrice şi a aspectului arhitectural al casei sînt în legătură
directă cu răspîndirea construcţiilor auxiliare şi a bucătăriei de vară, care au
preluat aproape toate funcţiile casnice şi gospodăreşti, păstrînd pentru casa de
locuit doar funcţia rezidenţială şi reprezentativă a bunăstării stăpînilor.Se
construiesc case cu arhitectură modernă, cu planimetria şi aspectul exterior
influenţat de arhitectura urbană.

LD-ME-09-73220-2020 CoalaModCoala№ documentSemnăturaData1

 Bibliografie
1) Cucu O.,Isac A.,Topopret V. Ghid de proiectare la tehnologia proceselor
construcţiilor. – Chişinău, UTM,2006.
2) NORMATIN IN CONSTRUCTII NCM F.02.02-2006
3) Grozavu N. Ghid de proiectare la arhitectura clădirilor civile. – Chişinău,
1998.
4) Livovschi E., Ciupac I., Scripnic A. ş.a. Construcţii de beton armat. –
Chişinău: Tehnica – Info, 2001.
5) Liubov Usturoi, Grigore Vascan ..”Economia Intreprinderii” Nr.658, Curs
universitar UTM Chisinau 2006 .
6) Olaru E., Namolovan L., Securitatea activităţii vitale. Material metodic. –
Chişinău: UTM, 2004.
7) Olaru E., Olaru Iu. Protecţia împotriva incendiilor. Îndrumar metodic. –
Chişinău: UTM, 2000.
8) Stog I.O., Doicov A.V. Mecanica pământurilor. Îndrumar metodic la lucrări
de laborator pentru studenţii specialităţilor C.I.C., 2403 – A.A.C., 2404 – D.A. –
Chişinău: U.T.M., 1993. – 53 p.
9) Титова М. ,Сасим М., СТРОИТЕЛЬНЬЫЕ КРАНЫ. Библиотека
основвна в 1974.
10) Бондаренко В.Н., Судницын А.И. Расчет железобетонных и
каменных конструкций. – Москва: Высшая школа,1988.
11) Веселов В. Проектирование оснований и фундаментов (основы
теории и примеры расчета). - Москва: Стройиздат, 1990. – 304с.

LD-ME-09-73220-2020 CoalaModCoala№ documentSemnăturaData1