IGIENA HABITATULUI

SPAȚIUL DE LOCUIT ȘI
RELAȚIA CU
SĂNĂTATEA UMANĂ

Popescu Mariana-Loredana
 Habitatul
Reprezintă mediul construit de om în vederea
satisfacerii nevoii de adăpost , hrană , odihnă
Așezările umane au evoluat având la bază
creșterea demografică și evoluția economică
Oricare ar fi fost tipul de așezare de-a lungul
evoluției istorice , reguli de igienă s-au regăsit
încă de la nivelul cetății antice
Locuinţa reprezintă unul din cei mai
importanţi factori de mediu
Împreună cu alimentația și
îmbrăcămintea determină nivelul de
trai al populației
Locuința constituie legătura dintre
individ şi familia sa
Are valenţe economice , sociale ,
culturale , sanitare
 Este bine cunoscută relaţia dintre o
locuinţă salubră şi apariţia sau agravarea
unor afecţiuni mai ales infecţioase
- Contaminarea locuinței
prezintă un pericol chiar mai mare decât
poluarea mediului ambiant extern;
 Cerinţele unei locuinţe igienice
conform OMS
1.satisfacerea nevoilor fiziologice şi
psihologice ale populaţiei
2.prevenirea bolilor transmisibile , a
intoxicaţiilor şi accidentelor
3.realizarea confortului social necesar
individului şi familiei sale
 Condiții fundamentale ale igienei
spațiului de locuit
 1.Amplasarea
 2.Orientarea locuinţei
 3.Materiale de construcţii
 4.Planificarea interioară
 5.Dotarea
 6.Ambianţa termică
 
7.Încălzirea
8.Vicierea aerului
9.Ventilaţia
10.Iluminatul locuinţei
11.Umiditatea
12.Întreţinerea locuinţei
 
 1.Amplasarea locuinței

teren uşor înclinat , în zona de

locuinţe a localităţii
 de preferat pe sol argilo-nisipos
nivelul apei subterane trebuie să fie la
cel puţin 1m de fundaţia clădirii.
 Solul argilos nu este recomandabil deoarece reţine apa şi favorizează igrasia ,
iar cel nisipos nu conferă suficientă stabilitate construcţiei
 2.Orientarea locuinței
 Pentru zona noastră climatică orientare sudică , SE , SV.
Există 3 tipuri de încăperi
- cu orientare obligatorie către soare – dormitor , cameră de zi
- cu orientare ferită de soare – bucătăria, cămara
- încăperi indiferente – anexele sanitare.
 La amplasarea unei locuinţe se are în vedere ca însorirea să nu fie excesivă
sau insuficientă , să fie ferite de existenţa unor curenţi puternici .
 Orientarea nordică nu permite pătrunderea în încăpere a radiaţiei solare
directe.

Lipsa radiaţiilor luminoase şi ultraviolete creează condiţii pentru:

• Bolile respiratorii
• Boli infecţioase cu transmitere aeriană
• Rahitism
• Tulburări de vedere
 3.Materiale de construcţie
 Naturale ( lemn , piatră) şi artificiale ( beton , cărămidă )

Condiții sanitare
-termoizolante
-hidroizolante
-neinflamabile sau greu inflamabile
-uşor de întreţinut
 Neajunsuri ale materialelor de construcţie

1.sub acţiunea radiaţei solare şi a

temperaturilor ridicate se pot elibera o serie
de substanţe cu efecte iritante, narcotice,
sensibilizante.
2.unele materiale plastice pot acumula
încărcări electrostatice care în prezenţa
umidităţii crescute produc senzaţii neplăcute
 4.Planificarea interioară
 Se recomandă ca nr.de încăperi să fie egal cu al locuitorilor
 Suprafaţa necesară pentru o persoană trebuie să fie între 8-
16m2 , cu o medie 10-12m2 .
 Înălţimea încăperii trebuie să fie 2,6-2,7m asigurând un
cubaj de 30 – 35 m3
 Diverşi cercetători au propus pentru confort ca înălţimea să
fie inferioară a 2/3 din lungime şi superioară a 2/3 din
lăţime.

 
Importanța problemei redată și de legislație
care prevede :
 Art. 17 Ord.MS 119 din 2014 pentru aprobarea
Normelor de igienă și sănătate publică privind
mediul de viață al populației
(1) Parametrii sanitari care trebuie să fie
respectați la proiectarea și execuția locuințelor
sunt: 
- suprafața minimă a unei camere = 12 mp; 
- suprafața minimă a bucătăriei = 5 mp; 
- înălțimea sub plafon = 2,60 m. 
 5.Dotarea locuinței
 Este element esențial în păstrarea și promovarea sănătății populației
 Anexe :
– indispensable – baie , WC
-facultative : cămară ,spălătorie , uscătorie, garaj. Unii autori includ aici
şi instalaţiile de apă şi canal , de iluminat , de depozitare a reziduurilor
 Condiții
-trebuie să aibă o ventilaţie corespunzătoare
-multiplul de schimb trebuie să nu depăşească de 5 ori volumul
încăperii pentru bucătărie şi de 10 ori volumul încăperii pentru
WC

Multiplul de schimb = cantitatea de aer care se primeneşte în timp de o oră

 6.Ambianța termică = microclimatul locuinţei

Factorii microclimatului
1.temperatura aerului
2. umiditatea aerului
3.mişcarea aerului
4.temperatura obiectelor şi suprafeţelor.
 Norme sanitare pentru factorii componenți ai
microclimatului

 1.temperaturaaerului cuprinsă între 18-22o C ,

admiţându-se vara până la 26oC
 2.umiditatea aerului cuprinsă între 35-65%
 3.mişcarea aerului să nu depăşească 0,5m/sec
având ca limite optime 0,1-0,3m/sec
 4.temperatura suprafeţelor (pereţilor) să nu difere
cu mai mult de 4 0C faţă de cea a aerului.
 Acțiunea ambianței termice asupra sănătății și stării de confort
 Ambianţa termică influenţează în mod direct termoliza şi indirect
termogeneza
 Mecanisme prin care se pierde căldura
1.conducţie – pierdere de căldură prin contact direct cu obiectele înconjurătoare
, 5% din căldura pierdută
2.convecţie – pierderea către aerul ce vine în contact cu pielea şi se încălzeşte
Este dependentă de temperatura aerului ; 15-20% din căldura pierdută.
3.radiaţie – către obiectele şi suprafeţele înconjurătoare , fără contact direct cu
acestea , 45-50% din totalul căldurii pierdute
4.evaporare – transformarea în vapori a apei la nivelul pielii şi formare de
căldură ( o,6 calorii pentru 1ml de apă) , 25-30% din căldura pierdută. Este
dependentă de umiditatea aerului.
 Microclimatul cald

 Caracterizat prin :
-radiaţie pozitivă
-temperatura și umiditatea aerului crescute
-mişcarea aerului scăzută
 Reacţia din partea organismului :
 creşte temperatura cutanată şi ulterior cea centrală
 creşte frecvenţa şi amplitudinea respiraţiei
 creşte frecvenţa pulsului
 creşte concentraţia şi vâscozitatea sângelui
 pierderea unei mari cantităţi de apă şi electroliţi
 scad secreţiile digestive
 se reduce cantitatea de urină eliminată
 scade capacitatea de atenţie concentrare , randament al muncii
 Microclimatul rece
 Caracterizat prin :
-radiaţie negativă
-temperatura aerului scăzută
-umiditatea aerului crescută
-mişcare puternică a aerului
Reacţia din partea organismului
 vasoconstricţie periferică
 apariţia contracţiilor musculare şi tremurături
 hipotermie , scade temperatura cutanată
 scade frecvenţa pulsului şi creşte TA
 creşte concentraţia sângelui
 creşte cantitatea de urină şi frecvenţa micţiunilor
 scade rezistenţa generală a organismului
  În cazul când ambianţa termică scăzută este puternică apar tulburări locale
şi generale.

Tulburările locale : degerături ca urmare a apariției ischemiei

periferice , dureri articulare şi musculare , nevralgii , pareze şi
paralizii ( frecvent paralizia de facial şi trigemen ) , favorizarea
apariţiei faringitei , laringitei , amigdalitei .
Tulburări generale : scăderea rezistenţei generale a organismului
faţă de agresiunile biologice din mediul extern şi favorizarea
apariţiei unor boli aşa numite afrigore : pneumonia, nefrita şi chiar
reumatismul articular acut
 7.Încălzirea locuinței

2 sisteme de încălzire : local , central .
 Sistemul local - sobe care emană căldură în încăpere.
Neajunsuri : reducerea cubajului încăperii , volumului
de aer , eliminarea de produși de ardere cu efecte
nocive CO , CO2
 Sistemul central - aerul cald circulă prin conducte
Marele inconvenient al acestui sistem de încălzire este
că reduce mult umiditatea uneori sub 30% care irită
mucoasele și favorizează afecţiuni respiratorii.
Condiţii sanitare ale încălzirii salubre
 1) Să creeze condiţii optime ale ambianţei termice
 2) Să nu producă nocivităţi : fum ,praf , gaze toxice
 3) Să realizeze o uniformitate a climatului în
întreaga încăpere. Nu se acceptă o diferenţă mai
mare în spaţiu de 1-30C şi o diferenţă mai mare în
timp ( 24 ore ) de 2-40 C pentru sistemul central şi
3-60 C pentru cel local
 4) Să aibă un randament caloric cât mai mare
posibil
 
 8.Vicierea aerului

 Reprezintă modificări în compoziţia aerului dintr-o încăpere

caracterizate prin modificarea proprietăţilor fizice ale aerului cât
şi a compoziţiei chimice .
 La baza vicierii aerului stă procesul respirator care produce
modificări biochimice ( scade O2 şi creşte CO2 ) şi o serie de
modificări fizice cum ar fi creşterea temperaturii aerului ,
umidităţii datorită în special a aglomerației.
 Vicierea aerului se poate determina printr-o singură măsurătoare ,
cea a CO2 .

Tulburări din partea organismului : transpirație, senzație de

căldură sufocantă , cefalee, vertij , greață și vomă , oboseală ,
somnolenţă până la lipotimie şi chiar moarte.
 9.Ventilaţia

Condiţii sanitare ale ventilaţiei

 a)să nu introducă din exterior aer poluat

 b)să nu modifice brusc proprietăţile fizice ale aerului
 c)să nu producă zgomot
 d)să funcţioneze tot timpul anului
 e) să realizeze condiţiile de confort cerute

 
 Ventilaţia se realizează - natural (prin porii pereţilor)
- artificial (ferestre) .
Prin ventilaţia naturală se realizează un schimb de aer egal
cu ½ până la 2/1 din volumul încăperii. Această cantitate de
aer se numeşte multiplu de schimb.
Multiplul de schimb nu poate fi oricât de mare pentru că se
creează curenţi. Se recomandă ca pentru încăperile publice
să nu depăşească de 5 ori volumul încăperii.

 Aerisireaprin ferestre aduce multiplul de schimb la de 3-4

ori volumul încăperilor în funcţie de diferenţa de
temperatură între interior şi exterior .
 10.Iluminatul locuinţei

Condiţii sanitare ale iluminatului artificial

Intensitateluminoasă corespunzătoare
 30lx cameră de dormit
 50lx cameră de zi
 50lx bucătărie
 20lx grup sanitar
Evitarea umbrelor şi a strălucirii excesive
Uniformitatea în timp şi spaţiu
Evitarea încălzirii atmosferei
 Iluminatul natural corespunzător
- presupune o bună orientare a încăperilor
 -factori constructivi care realizează un bun iluminat :

1.unghiul de pătrundere- arată cât de adânc pătrunde radiaţia luminoasă în încăpere. Nu

trebuie să fie mai mic de 270

2.unghiul de deschidere – corespunde porţiunii libere a bolţii cereşti . Nu trebuie să fie

mai mic de 50

3.distanţa dintre clădiri D≥ H

4.adâncimea încăperii mai mare de 2,5 ori distanţa de la podea la marginea superioară a
ferestrei.

5.coeficientul de luminozitate să fie cel puţin 1/8 – 1/10 pentru încăperile de locuit ,
¼ -1/6 pentru şcoli şi instituţii de învăţământ , ½ - ¼ pentru muncă de precizie.
Toate pot fi sintetizate într-un singur indice
coeficientul de iluminare naturală = raport
procentual între iluminatul interior şi iluminatul
exterior.
El nu trebuie să fie mai mic de 1-2% pentru
încăperile de locuit. Poate creşte până la 10%
pentru munca de precizie.
pentru pătrunderea directă a radiaţiei solare în
încăpere însorirea acestora trebuie să fie asigurată
cel puţin 1 ½ ore în ziua cea mai scurtă a anului.
Insuficienţa iluminatului creează o serie de
consecinţe : oboseală , scăderea capacităţii de
muncă , apariţia unor tulburări de vedere
Iluminatul excesiv poate produce fenomene
negative : fotofobia, lăcrimarea , dureri de
ochi, cefalee.
 11.Umiditatea

 Umiditatea de construcţie – apare datorită transformării hidroxidului de

Ca din tencuială în carbonat de Ca cu eliberare de apă. Apare în primele
zile după construcție şi poate fi evitată printr-o bună încălzire.
 Umiditatea de infiltraţie sau de capilaritate este produsă prin
pătrunderea apei din sol în fundaţie şi pereţii construcţiei , se formează
igrasia şi constituie cea mai gravă formă de umiditate
 Umiditatea de întreţinere este rezultanta unei întreţineri defectuoase a
construcţiei , cu deteriorarea diferitelor instalaţii de apă şi canal şi
infiltrarea apei în pereţii clădirii
 Umiditatea de condensare apare ca urmare a utilizării
necorespunzătoare a încăperii cu prepararea alimentelor sau spălarea
rufelor în încăperi cu altă destinaţie.
Umiditatea excesivă favorizează apariția
unor afecţiuni ale căilor respiratorii
superioare , reumatism , artroze
 12.Întreţinerea locuinţei

 Întreținerea constă în :
 repararea la timp a defecțiunilor
 menținerea unei perfecte stări de salubritate și igienă
 evitarea unor activități care determină degradarea și
distrugerea locuinței
 Curățenia
 zilnic și periodic
 Periodic  dezinsecție și unde este nevoie deratizare