Asist. Univ. Farm.

Răvoiu Anca

1.2. Metodologia de determinare a vicierii aerului. Norme sanitare.

Vicierea aerului consta in alterarea proprietatilor fizice ale aerului ( temperatura,

umiditate,curenti de aer, radiatii infrarosii) in incaperi inchise, aglomerate si neventilate, ca
urmare a activitatii fiziologice umane.

Cauze principale:
- cresterea temperaturii aerului din incaperi prin caldura radiata prin convectie si prin aerul
expirat care este mai cald;
- cresterea umiditatii aerului prin evaporarea apei de pe suprafata tegumentara si prin aerul
expirat care este bogat in vapori de apa;
- alterarea microclimatului subvestimentar, in conditiile in care devine cald si umed scade
posibilitatile de termoliza.
- absenta curentilor de aer sau scaderea vitezei curentilor de aer

Cauze secundare:
1.scaderea concentratiei de oxigen
2 .cresterea concentratiei de bioxid de carbon
3. prezenta unor produsi de metabolism eliminati din organism

Vicierea aerului din incaperile de locuit sau cele publice, reprezinta un fenomen complex,
datorat alterarii proprietatilor fizice si chimice ale aerului din incaperile inchise,
aglomerate si neventilate.
La baza aparitiei vicierii aerului stau urmatoarele procese fiziologice:
- procesul respirator – modifica proprietatile chimice ale aerului (creste concentratia de
CO2 si scade concentratia de oxigen), dar si pe cele fizice (creste temperature si umiditatea
aerului);
- procesul de termoreglare – pierderile de caldura ale organismului prin evaporarea
transpiratiei;
Asist. Univ. Farm. Răvoiu Anca

- eliminarea unor produsi de metabolism ca urmare a activitatii secretorii a pielii si a

tubului digestiv.

Efectele aerului viciat asupra organismului:

Asa cum reiese si din experimentele efectuate de Hill si Haldane, vicierea aerului
influenteaza direct starea de sanatate avand atat efecte acute cat si efecte cronice.
1. Efecte acute
Depind de gradul de viciere a aerului, timpul de actiune, capacitatea de adaptare a
termoreglării organismului etc.
Manifestarile constau in:
 cefalee,
 vertj,
 greata, voma,
 transpiratie,
 senzatie de caldura sufocanta,
 stare de oboseala,
 somnolenta

2. Efecte cronice
Apar la persoanele care locuiesc în condiţii de aglomeraţie timp îndelungat, în încăperi cu
un anumit grad de viciere a aerului. Sunt obsevate in special la copiii care locuiesc in incaperi
aglomerate si insalubre.
Manifestarile constau in:
 anorexie,
 anemie,
 paloare,
 adinamie,
 diminuarea rezistentei organismului fata de agresiunile mediului exterior.
Asist. Univ. Farm. Răvoiu Anca

Determinarea vicierii aerului

Determinarea gradului de viciere a aerului

Desi efectele acute sau cronice nu se datoreaza in principal cresterii concentratiei de CO 2,
in practica se foloseste ca indicator chimic al vicierii aerului concentratia CO 2. S-a observat ca
atunci cand concentratia dioxidului de carbon ajunge la 0.07 - 0.1% , proprietatile fizice ale
aerului sunt modificate in asemenea masura incat aerul poate fi considerat viciat. Aceasta
concentratie e mai mica de 20-30 de ori decat aceea care produce aparitia simptomatologiei ( 1-
2% )
Metoda de determinare consta in aspirarea unui volum de aer cunoscut printr-o cantitate
masurata de hidoxid de bariu. Acesta in contact cu dioxidul de carbon formeaza carbonatul de
bariu care este insolubil. Se determina excesul de hidroxid de bariu si se titreaza cu acid oxalic in
prezenta fenolftaleinei ca indicator.
Cantitatea de dioxid de carbon se calculeaza facand corespondenta intre solutia de
hidroxid de bariu si concentratia CO2.
Interpretarea rezultatelor se face prin comparatie cu norma sanitara: pentru locuinte si sali
publice max 0.1% CO2

Profilaxia vicierii aerului

Pentru realizarea unei profilaxii eficiente a vicierii aerului se determina urmatorii
parametrii:

1. Volumul de ventilatie (V.V.)

Reprezinta volumul de aer (m3) necesar unei personae in timp de o ora.
V.V= Q/ p-q,
unde:
Q = cantitatea de CO2 expirata de un adult ce desfasoara o activitate cu efort mediu, timp
de o ora
p = concentratia maxima de CO2 admisa in aerul incaperilor (0,1%; in spitale 0,07%).
q = concentratia maxima de CO2 din aerul atmosferic.
Asist. Univ. Farm. Răvoiu Anca

2. Coeficientul de ventilatie (C.V.)

Este reprezentat de periodicitatea schimbului de aer dintr-o incapere, in timp de o ora,
pentru indepartarea aerului viciat si reimprospatarea cu aer curat. Tine cont de numarul de
persoane si cubajul incaperii.
C.V.= Q * N/ (p-q) * K,
unde:
Q = cantitatea de CO2 expirata de un adult ce desfasoara o activitate cu efort mediu, timp
de o ora
N= numarul persoanelor din incapere.
p = concentratia maxima de CO2 admisa in aerul incaperilor (0,1%; in spitale 0,07%).
q = concentratia maxima de CO2 din aerul atmosferic.
K= cubajul de aer din incapere (m3).
Valori recomandate:
camera de locuit - 1,0
bucatarie - 3,0
sala de mese - 2,0

3. Cantitatea de aer necesara evitarii vicierii aerului

m3 aer/ ora = N *Q/ p-q,
unde:
Q = cantitatea de CO2 expirata de un adult ce desfasoara o activitate cu efort mediu, timp
de o ora
N= numarul persoanelor din incapere.
p = concentratia maxima de CO2 admisa in aerul incaperilor (0,1%; in spitale 0,07%).
q = concentratia maxima de CO2 din aerul atmosferic.

Profilaxia vicierii aerului din incaperi se realizeaza printr-o ventilatie corespunzatoare si

are ca scop reimprospatarea cu regularitate a aerului incaperilor, asigurand astfel igiena locuintei
si confortul locatarilor.
Asist. Univ. Farm. Răvoiu Anca

Ventilatia asigura aportul de oxigen, indispensabil vietii locatarilor; o buna functionare a

surselor de incalzire, evacuarea din incaperi a aerului viciat, a vaporilor de apa in exces, a
produsilor de combustie, etc.
Ventilatia naturala a incaperilor se realizeaza prin:
 porii peretilor,
 neetanseitati ale usilor si ferestrelor,
 cosuri de ventilatie.
Ventilatia naturala are la baza diferenta de temperature si presiune intre aerul interior si
aerul exterior incaperilor. Aerisirea prin deschiderea ferestrelor se recomanda in cazul prezentei
poluantilor in incapere, a unui numar mare de locatari, in institutii publice unde aerul se poate
vicia usor.
Ventilatia artificiala consta in insuflarea de aer in interior, sau exhaustarea aerului in
exterior, sau ambele operatii in acelasi timp.
Ventilatia artificiala se recomanda pentru sali publice, sali de sport, hale industriale,
cinematografe, etc.
Ventilatia prin insuflarea aerului in incaperi creaza o presiune pozitiva in interiorul
acestora, impiedicand intrarea aerului din exteriorul incaperii. Acest tip de ventilatie
este util incaperilor aseptice.
Ventilatia prin exhaustarea aerului din incaperi creaza o presiune negativa in interiorul
acestora, impiedicand iesirea aerului in exteriorul incaperii. Acest tip de ventilatie este utila
incaperilor septice.

Conditiile sanitare pe care trebuie sa le indeplineasca sistemele de ventilatie artificiale,

sunt:
- sa nu introduca aer poluat din exterior;
- sa nu modifice brusc proprietatile fizice ale aerului (temperatura);
- sa nu produca zgomot, trepidatii
- sa functioneze tot timpul anului, indiferent de conditiile exterioare sau interioare;
- sa realizeze conditii de confort. Aerul conditionat este aerul supus unor operatii de
racier sau incalzire, de uscare sau umidificare, de purificare sau chiar de dezinfectie.