Sunteți pe pagina 1din 28

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAOV FACULTATEA DE ALIMENTAIE I TURISM

INSTALATII DE VENTILARE

Autor : Georgea Robert An II : IMAPA gr.16191

Cuprins
Capitolul I. Generalitati.Instalatii de ventilatie. Capitolul II. Documentatia aferenta. 2.1.Instalatii de ventilatie. 2.1.1.Organigrama unui sistem de ventilatie 2.1.2.Sistemele centrale de condiionare a aerului 2.1.3.Ventilatoare 2.1.4.Filtre de aer 2.1.5.Clasificarea instalatiilor de ventilatie 2.1.5.1.Instalatii de ventilatie naturala 2.1.5.2.Instalatii de ventilare mecanica 2.1.5.3.Instalatii cu reimprospatare a aerului 2.1.5.4.Instalatii de climatizare 2.1.5.5.Intalatii de conditionare a aerului 2.1.6.Purificarea aerului 2.1.6.1.Procedee chimice de purificare a aerului 2.1.6.2.Procedee fizice de purifiucare a aerului 2.2. Partea desenata 2.2.1. Filtru autocuratitor 2.3.Memoriu ethnic 2.4.Caietul de sarcini Capitolul III. Descrierea instalatiei de ventilatie Capitolul IV. Standarde si normative ce trebuie respectate pentru asigurarea conditiilor de calitate ale instalatiei de ventilatie Capitolul V. Confortul acustic 5.1.Izolarea termica a conductelor si canalelor 5.2.Criteriul de performana Capitolul VI. Principii privind montajul utilajelor 6.1. Receptia, transportul i depozitarea utilajelor 6.2.Proba de punere n funciune 6.3. Receptia materialelor de montaj 6.4.Pregatirea operaiilor de montaj 6.5. Verificari de montaj 6.6. Meniuni speciale Capitolul VII. Masuri prinvind protectia muncii si P.S.I. Capiolul VIII. Normative si reglementari 8.1. Legislatie.Zgomot 8.2. Legislatie. Instalaii de ventilare Anexa

Instalatii de ventilatie
I. Generalitati.Instalatii de ventilatie.
Prin ventilatie se intelege introducerea de aer din atmosfera si indepartarea aerului din interiorul incintelor in cantitati suficiente pentru asigurarea confortului.Ventilatia este una din principalele tehnici de indepartare a excesului de caldura din interiorul incintelor nchise sau de extindere n interiorul acestora a conditiilor termice favorabile ale mediului exterior. Ventilarea este necesara pentru : -improspatarea aerului din cladiri de locuit , birouri , scoli , vestiare ,depozite de materiale sau produse finite ; -eliminarea sau diluarea substantelor nocive din incaperile de productie ,pentru realizarea cerintelor de protectia muncii ; -mentinerea unor temperaturi si umiditati ale aerului din incaperi ,care sa corespunda fie cerintelor de confort ( sali de sport , sali de spectacol ,etc.) fie cerintelor tehnologice ( intreprinderi textile , de fibre sintetice ,etc.). Rolul unei instalatii de ventilatie este de a stabili sau de a mentine conditii de temperature, umiditate, continut de praf si produse gazoase, compatibile cu un anumit grad de confort, in prezenta diverselor aporturi exterioare, respectand nivelul de zgomot si de viteza de deplasare a aerului compatibile cu acest confort.

II. Documentatia aferenta.


2.1.Instalatii de ventilatie. Sistemele de ventilatie limiteaza temperatura si umiditatea din interiorul incaperilor, mentinandu-le in domenii de valori destul de largi si totodata inlatura noxele din aerul ambiant. Sistemele de ventilatie pot fi: a) Sisteme de ventilare naturala neorganizata _ ventilarea se realizeaza prin deschiderea usilor ferestrelor , prin neetanseitatile din incaperi _incaperi de locuit , birouri , depozite, ateliere mecanice mici , etc. b) Sisteme de ventilare naturala organizata _ ventilarea se realizeaza prin goluri sau constructii special construite _ ferestre , luminatoare ,cosuri de ventilare _ bucatarii , bai , cladiri industriale. c) Sisteme de ventilare mecanica generala _ se folosesc ventilatoare pentru deplasarea aerului_ deservesc intreaga incapere si determina deplasarea intregului volum de aer _ cladiri industriale , social culturale , comerciale , administrative, etc. d) Sisteme de ventilare mecanica locala _ actioneaza asupra sursei de degajare ,aspirand aerul din jurul sursei , prelund substantele nocive ,inainte ca acestea sa patrunda in incapere ( cuptoare industriale , mese de sudura , bai industriale de zincare ,decapare ,polizoare ,masini de prelucrarea lemnului ,etc.) . e) Sisteme de ventilare mecanica mixta _se aplica ventilarea generala si locala .

2.1.1.Organigrama unui sistem de ventilatie Circulatia aerului pentru o instalatie complexa de ventilatie si climatizare poate fi reprezentata schematizat pe baza organigramei din fig.1. In fig.1. se pot urmari legaturile dintre gurile de aspiratie si refulare, circuitele de aer, chesoane de distributie sau de extractie a aerului, posibilitatea de realizare a recircularii unei parti din aerul din incinta, ca si nivelul de presiune la care lucreaza incinta.

Fig.1. Organigrama unui sistem de ventilatie

Pornind de la organigrama prezentata in fig.1. se prezinta schema de principui a circuitelor unei instalatii de ventilatie pentru o incinta.

Fig.2.Schema de principiu a circuitelor

Se remarca prezenta celor doua ventilatoare de insuflare (Vi) si de refulare (Vr) precum si a regulatoarelor de debit (Rd).Aerul extras din incinta AE) poate fi partial recirculat (Ar) sau evacuat in totalitate (Ae).Aerul nou (AN) se introduce direct in incinta ca aer insuflat (Ai) sau se amesteca cu aerul recirculat,rezultand aerul de amestec (Aa). In functie de nivelul de presiune realizat in incinta prin actiunea simultana sau separata a celor doua ventilatoare, aceasta se poate afla in stare de suprapresiune, caz in care aerul va iesi din incinta ca aer de suprapresiune (As),sau in stare de depresiune, caz in care aerul va intra in incinta ca aer de presiune (Ad). Ventiltia fortata este realizata cu mijloace mecanice, folosind ventilatoare pentru a induce i controla curentul de aer.Ventilatoarele de tavan sau ventilatoarele portabile sunt cele mai des folosite n acest scop. Conditionarea aerului implic crearea si mentinerea unui mediu in anumite conditii de temperatura, umiditate, circulatie a aerului si puritate astfel incat acesta sa produc efectele dorite asupra ocupantilor unei incinte sau a materialelor depozitate.Conditionarea aerului este independenta de timp sau sezon i trebuie s funcioneze n condiii meteorologice extreme. Termenul "conditionarea aerului" a fost utilizat pentru prima data in legatura cu practica umidificarii aerului in fabricile de textile pentru a controla efectele statice ale electricitatii si a evita astfel ruperea firelor. Cresterea umiditatii aerului (umidificare) poate fi usor realizata prin introducerea de vapori de apa in aer, dar ndepartarea surplusui de vapori de apa (deumidificare) este mult mai dificila. O prima metoda de a realiza deumidificarea aerului consta in folosirea materialelor desicante care trebuie, insa, reactivate periodic. Mult mai frecvent, deumidificarea este realizata prin scaderea temperatura aerului la o valoare suficienta pentru ca vaporii de apa in exces sa poata fi ndepartati prin condensare.Indepartarea vaporilor din aer prin condensare este sugestiv ilustrata prin formarea picaturilor pe peretele unui pahar cu apa foarte rece. Sistemele de climatizare sunt sisteme complexe,care regleaza atat temperatura, cat si umiditatea aerului din incinta la valori stabilite de catre beneficiar, oricare ar fi valorile acestor parametri in exteriorul incintei climatizate.In acelasi timp sunt evacuate noxele din interiorul incaperilor.In cazul sistemelor de climatizare performante, se poate realiza chiar si sterilizarea aerului.Sistemele de climatizare obisnuita au in componenta istemele de ventilare mecanica, de incalzire/racire, de uscare/umidificare si elemente de reglare automata. Sensul in care este vehiculat aerul se impune prin diferenta de presiune stabilita intre interiorul si exteriorul incaperii ventilate.Din acest punct punct de vedere sistemele pot lucra in supratensiune, echilibrat sau in subpresiune. Ventilarea echilibrata se obtine atunci cand debitul de aer introdus este egal cu cel evacuat. Atunci cand debitul introdus este mai mare decat cel evacuat, ventilarea este in subpresiune.Iar daca fenomenul are loc in sensul invers, ventilarea este in subpresiune.In practica se alege una dintre aceste posibilitati in functie de sensul in care se doreste sa curga aerul dintr-o incapere in alta. In tehnica de ventilare si climatizare se urmareste reglarea parametrilor aerului ambiant din incinte, adica a aerului umed.Aerul umed este un amestec de aer uscat si vapori de apa, de aceea este necesara trecerea in revista a unor notiuni teoretice legate de acest amestec, inainte de prezentarea unor scheme de ventilatie si de climatizare. Sistemele de conditionare sunt de doua tipuri :

- sisteme centrale.Tratarea aerului se face central, intr-un aparat sau la debite mari , intr-o uzina de conditionare .Aerul tratat este distribuit in incaperi printr-un sistem de conducte cu guri de refulare.O retea de conducte cu guri de aspiratie , readuce in centrala o parte din aerul din incapere. -sisteme cu agregate individuale, printr-un aparat care contine masinile si aparatele necesare pentru racirea sau incalzirea incaperilor ( ventilator, agregat frigorific , baterie de racire , baterie de incalzire). 2.1.2.Sistemele centrale de condiionare a aerului Sunt folosite in principal in cladirile mari. Unitatea principala a acestor sisteme este amplasata intr-o camera mecanica si de regula, la distanta mare de spatiul care urmeaza a fi conditionat. Unitatea centrala este conectata printr-o retea de conducte la unitatile individuale care sunt amplasate in spatiul supus conditionarii. Aerul din atmosfera este aspirat de unitatea centrala de conditonare si amestecat cu o anumita cantitate de aer recirculat. Amestecul trece apoi prin filtre pentru a indeparta praful sau alte particule solide si este conditionat n functie de modul de operare al sistemului (racire sau incalzire). Atunci cand este necesara scaderea temperaturii unei incinte, aerul este racit si, daca este cazul, deumidificat. Atunci cnd este necesara ridicarea temperaturii in interiorul incintei, aerul este pre-incalzit, umidificat prin adaugarea de vapori de apa si, in final, incalzit folosind aburi sau apa fierbinte. Aerul este apoi transportat folosind ventilatoare (la viteze cuprinse intre 5 si 15 m/s), cel mai frecvent, la nivelul superior al incintei de unde este difuzat si recirculat in interiorul incintei. In cazul in care este necesar ca diferite spatii ale unei incinte sa fie conditionate separat se folosesc mai multe sisteme independente de conducte. In acest mod, aerul distribuit in fiecare spaiu al incintei poate fi controlat independent pentru a satisface cerintele impuse de confort. Agregate individuale de conditionare a aerului Agregatele individuale sunt de doua tipuri : -agregate mici incaperi cu dimensiuni mici ( camere de hoteluri , birouri , etc.) - agrgate mari incaperi cu dimensiuni mari ( sali de expozitie , magazine universale , incaperi de productie , etc.) Agregatele mici se monteaza in ferestre , sau in parapetul de sub fereastra . Agregatele mari , denumite dulapuri de conditionare . 2.1.3.Ventilatoare Ventilatoarele sunt masini rotative care incarca aerul cu energie . Ventilatoarele se compun din: -carcasa cu doua racorduri :pentru intrarea aerului si pentru iesirea aerului -rotor cu palete in functie de tipul ventilatorului -motor electric pentru actionarea rotorului Prin invartirea rotorului, in dreptul racordului de intrare se produce o depresiune care aspira aerul in interiorul carcasei .Aerul intrat in carcasa este supus unei forte centrifuge si comprimat .Dupa comprimare aerul iese din carcasa si patrunde in tubulatura instalatiei . Ventilatoarele sunt : - centrifugale (radiale ) - axiale 2.1.4.Filtre de aer Filtrele sunt de mai multe tipuri : Filtru ce celule filtrante .O celula este alcatuita din caseta metalica umpluta cu foi metalice perforate suprapuse si imbibate in ulei mineral . Celulele se aseaza intr-un stelaj Filtru cu banda uscata .La partea superioara se monteaza o bobina cu material filtrant din fobre sintetice .La partea inferioara este o bobina pe care se ruleaza materialul filtrant murdar.

Materialul filtrant care formeaza un ecran prin care trece aerul cu praf , ruleaza intre cele doua bobine. 2.1.5.Clasificarea instalatiilor de ventilatie O instalatie de ventilatie are ca principal rol acela de a asigura aerul proaspat necesar, ea permitand in acelasi timp controlarea diferitilor parametric de stare ai aerului, intr-o incinta si anume temperature umiditatea, puritatea, viteza, etc.Caracteristicile ce se cer aerului dintr-o incinta pot fi extreme de variabile, functie de tipul si destinatia incintei.Astfel pentru cladirile de locuit este sufficient o ventilatie simpla naturala sau mecanica, in timp ce pentru anumite industrii trebuie sa dispunem de intalatii de ventilatie complexe, automatizate, care permit mentinerea foarte stricta unor conditii de ambianta prestabilite. Intre aceste doua extreme exista o gama larga de instalatii de tratare a aerului. Satisfacerea exigentelor personalului uman, al locuitorilor, in conditiile noilor tehnici de constructie (cu spatii vitrate mari, cu folosirea intense a incintelor, etc), impune folosirea din ce in ce mai mult a unor intalatii complexe de tratare a aerului.In conditii de economie, de energie aceasta impune studierea corecta a incintelor a dispunerilor, a materialelor izolante folosite, utilizarea unor metode de recuperare a energiei continute in aerul evacuate, etc. Intalatiile de tratare a aerului pot fi impartite in 5 categorii, si anume: Instalatii de ventilare naturala; Instalatii de ventilare mecanica; Instalatii cu reimprospatarea aerului; Instalatii de climatizare; Instalatii de conditionare a aerului; 2.1.5.1.Instalatii de ventilatie naturala Factorii care realizeaza ventilarea naturala sunt vantul si diferenta de temperatura intre interiorul si exteriorul incaperii.Acesti factori determina diferenta de presiune (intre interior si exterior) sub actiunea careia aerul proaspat intra in incapere, iar aerul viciat este evacuat. Ventilarea naturala se realizeaza datorita patrunderii aerului proaspat prin rosturile usilor si ferestrelor,precum si prin porii materialelor din care sunt facuti peretii unei cladiri,deci,fara sa fie prevazute dispozitive speciale in scopul vehicularii aerului (ventilare neorganizata).Avand in vedere variatia in timp a factorilor determinati, debitul de aer vehiculat variaza si el in limite foarte largi. Ventilarea naturala se realizeaza in mod organizat cu ajutorul unor dispozitive prevazute in constructie:ferestre, ochiuri mobile ale ferestrelor fixe, cosuri de ventilare, deflectoare, luminatoare.Cosurile de ventilare sunt prevazute la incaperile fara ferestre spre exterior.In cazul in care viteza vantului este nula, schimbul natural de aer este datorat diferentei de presiune. Diferenta de densitate dintre exteriorul si interiorul incaprii este proportionala cu diferenta de temperatura. Deflectoarele sunt dispozitive care se monteaza la partea superioara a cosurilor.Ele sunt concepute astfel incat sa determine cresterea vitezei locale a vantului deci sa scada presiunea statica a curentului de aer la gura cosului.Astfel se intensifica diferenta de presiune dintre interiorul si exteriorul incaperii ventilate. 2.1.5.2.Instalatii de ventilare mecanica Prin ventilatie mecanica se inteleg toate instalatiile de ventilatie unde miscarea aerului este produsa de unul sau mai multe ventilatoare aspirand sau refuland aerul.

In cazul cel nau general se foloseste un ventilator aspirant, care asigura ventilatia prin realizarea unei depresiuni in incinta, ceea ce stimuleaza intrarea aerului nou din exterior.In anumite situatii se poate prevede si un ventilator de insuflare, ceea ce va permite o tratare complexa a aerului prin procese de incalzire-racire sau umificare-dezumificare. Instalatiile de ventilare mecanica pot fi: 1.Ventilatia simplu flux Instalatia simplu flux asigura ventilarea zonei propuse prin folosirea unui singur ventilator se pot distinge doua cazuri: -cu insuflare a aerului, caz in care ventilatorul introduce aerul proaspat in incinta; -cu extragerea aerului, caz in care ventilatorul extrage aerul viciat din incinta. a)Ventilatia simplu flux prin insuflarea aerului O astfel de instalatie aspira aerul din exteriorul cu ajutorul unui ventilator, trimitandu-l apoi in incinta.Evacuarea aerului viciat din incinta se va face in acest caz prin suprapresiune, fie catre incintele alaturate, fie catre exterior prin usi, ferestre sau alte deschideri speciale create pentru acest scop. Acest tip de instalatie este de preferat atunci cand se doreste evitarea oricaror intrari nedorite de aer; in regim de iarna, ele vor trebui completate obligatoriu cu elemente de incalzire a aerului, deoarece intre aerul exterior si cel interior va exista o diferenta de temperatura inacceptabila pentru ocupatii incintei. Insalatiile simplu flux cu insuflarea aerului se vor folosi pentru acele incinte la care poluarea ambianta este mai putin pronuntata si unde aerul va putea iesi usor catre exterior. b)Ventilatia simplu flux prin extractia aerului In cazul acestor instalatii, aerul este extras din incinta cu ajutorul unui ventilator mecanic dupa care este trimis catre exterior.Intrarea aerului nou se va face fie prin neetanseitati, fie prin dispozitive si orificii special create pentru acest scop, din exterior sau din incintele alaturate. Acest tip de ventilatie va fi deci util pentru ventilarea incintelor poluate, bucatariilor, vestiarelor, incintelor cu puternice degajari de caldura, etc.Metoda este utila si din punct de vedere al reinnoirii in incinte fiind cea mai simpla.Acest sistem este cel mai simplu si eficient pentru ventilarea spatiilor de locuit. 2.Ventilatua dublu flux Acest tip de ventilatie se mai numeste si ventilatie prin insuflare si extractie.Este principiul cel mai des utilizat la realizarea instalatiilor de ventilatie mecanica si care permite, utilizand diverse adaptari specifice, sa poata fi satisfacute toate nivelurile de confort (incalzire, racire, climatizare, conditionare a aerului).Partea de insuflare a aerului serveste introducerii aerului nou, iar cea de extractie pentru refularea aerului viciat din incinta. Aceste instalatii pot realiza un control precis al debitelor de aer in miscare, permitand mentinerea, dupa dorinta, in incintele ventilate a unor depresiuni sau suprapresiuni ale aerului. a)Ventilatia dublu flux cu incalzire Insuflarea aerului asigura in acest caz, simultan, atat ventilatia cat si incalzirea zonelor tratate. Aerul se introduce cu ajutorul unor ventilatoare de insuflare si inainte de a fi introdus este incalzit la o temperatura peste valoarea temperaturii ambiante (intre 20 si 40C).Surplusul de caldura astfel introdus este folosit la acoperirea pierderilor de caldura ale incintei, chiar daca aerul se raceste putin cate putin - pana la temperatura ambianta.Incalzirea se asigura cu una sau mai multe baterii de incalzire cu ajutorul apei calde, electric sau chiar cu vapori de abur. Se disting trei tipuri de instalatii de:

instalatii de pitul tot aerul nou, caz in care aerul provine exclusiv din exterior.Acest tip de instalatii au consumuri energetice ceva mai mari si sunt deci mai putin rentabila din punct de vedere economica; - instalatii de tipul tot aerul recirculatcaz, in care aerul ambiant este reutilizat in totalitate, fara a se apela la reinnoirea aerului; - instalatii de tipul amestec de aer nou cu aer recirculat.Metoda permite asigurarea simultana, cu un consum minim de enrgie atat a necesitatilor de reinnoire a aerului cat si pe cele de incalzire. b)Ventilatia duble flux cu racire Principiul de functionare al acestor instalatii este similar cu al instalatiilor descrise anterior, cu deosebirea ca se introduce o baterie de racire care asigura racirea aerului in zonele ventilate. Scaderea temperaturii aerului sub nivelul temperaturii ambiante se face cu 5 pana la 10C.Diferenta de temperatura este folosita pentru preluarea aporturilor suplimentare de caldura din incinta, chiar daca aerul se incalzeste putin cate putin pana la temperatura ambianta. Ca si in cazul anterior (al instalatiei dublu flux cu incalzire), se pot distinge aceleasi tri tipuri de instalatii, respectiv cu tot aerul nou, cu tot aerul recirculat, cu amestec de aer nou si aer recirculat. c)Ventilatia duble flux cu umificare Instalatiile cu umificarea aerului, ca si cele cu dezumificarea aerului sunt folosite in cazul proceselor industriale sensibile la valorile continutului de umiditate ambianta. In practica se folosesc atat instalatii centralizate cat si instalatii descentralizate de umidificare, iar principalele metode de umificare folosite sunt: injectia directa de vapori in incinta sau in conducta de intrare a aerului; Vaporii respectivi pot fi introdusi cu ajutorul unui aparat electric sau cu un mic cazan de abur; solutia respetiva este scumpa, dar perfecta din punct de vedere al conditiilor sanitare si este frecventa utilizata.Problemele ce apar sunt legate de formarea depunerilor si in general problemele legate de utilizarea aburului. pulverizarea apei se face cu un jiglor (datorita presiunii apei), cu ajutorul aerului comprimat sau cu dispozitive rotative de stropire; utilizarea unor dispozitive de spalare a aerului, in cazul instalatiilor de mari dimensiuni. In acest caz cantitatea de apa distribuita este mai mare decat cea care poate fi preluata de aer, motiv pentru care surplusul este recuperat intr-un rezervor care primeste si apa de adaos.Apa este preluata cu o pompa si este trecuta prin siroie pe o suprafata speciala creata pentru acest scop; utilizarea de umificare mobile se folosesc in special pentru incintele mici, ele lucrand pe principiul atomizorului; teoretic se poate utiliza si un vas cu apa(rezervor); apa va fi incalzita usor pentru a favoriza fenomenul de vaporizare. 3.Ventilatia dublu flux cu dezumificare Rolul acestor instalatii este opus celor prezentate mai sus; ele vor reduce continutul de umiditate din aerul incintei ce urmeaza a fi tratate. In industrie exista multe procese industriale care necesita extragerea apei, prin procese de uscare.In aceesi masura, dezumificarea aerului este o masura folosita in diverse industrii cum ar fi:industria chimica,farmaceutica,electronica etc. Principalele metode folosite pentru dezumificare sunt: aportul de aer cal, solutie particulara, utilizata punctual in anumite industrii;

racirea aerului prin trecerea sa peste baterie rece.Fluidul de racire trebuie sa fie insa la o temperatura situata sub cea a punctului de roua a aerului de racit, pentru a asigura eliminarea apei prin condensare; preluarea vaporilor de apa din aer cu ajutorul unor substante solide higroscopice.Aceste solutii sunt utilizate pentru temperaturi uscate joase si pentru umiditati absolute reduse.

2.1.5.3.Instalatii cu reimprospatare a aerului In acest caz calitatea aerului interior este ameliorata, in sensul realizarii unui ecart intre temperatura din incinta si cea exterioara. 2.1.5.4.Instalatii de climatizare O astfel de instalatie asigura in orice perioada a anului ambiante confortabile, cu parametri interiori fixati inainte.Rolul acestor intalatii este: sa echilibreze caldurile sensibile prin aport sau evacuare de energie termica din incinta; sa echilibreze caldurile latente, in special in sezonul cald, prin reducerea gradului de umiditate; 2.1.5.5.Intalatii de conditionare a aerului O astfel de instalatie este cea mai complexa, ea putand asigura pe langa echilibrarea caldurilor latente si a celor sensibile si mentinerea, cu anumite tolerante, a conditiilor climatice fixate dinainte pentru incinta respectiva.Practic aceste instalatii se pot utiliza ca sisteme isolate, ele putand functiona, la limita, fara aport de aer nou. 2.1.6.Purificarea aerului Procedeele de purificare a aerului urmaresc reducerea concentratiilor de poluanti sub limitele legale, stabilite prin standard.In practica se utilizeaza procedee: - fizice, pe cale uscata sau umeda; - procedee chimice. 2.1.6.1.Procedee chimice de purificare a aerului Procedeele chimice se aplica pentru separarea din gaze a unor compusi valorosi sau toxici. Dintre aceste procedee chimice, cu pondere mai mare se uilizeaza: - chemosorbtia; - absorbtia in solutii; - oxidarea prin ardere sau catalitic; - reducerea catalitica. 2.1.6.2.Procedee fizice de purifiucare a aerului Prin procedee fizice se indeparteaza substantele solide de diferite dimensiuni, substante lichide si unele gaze continute in aer.Procedeele utilizeaza ca principii de functionare: sedimentarea; schimbarea directiei gazelor; filtrarea si electorfiltraerea; aglomerarea si sedimentarea; adsorbtia si adsorbia. Filterele cu saci sunt utilaje ce contin saci din material textil prin care aerul incarcat cu

suspensii este obligat sa treaca.Materialul filtrant retine o parte din praf, care se colecteaza prin scuturare la intervale de timp.Din aceste prafuri industriale se pot valorifica substante valoroase. Ca de exemplu oxizi de vanatiu, de aluminiu, de fier, crom, etc.(fig.8.).Sacii textili se pot confectiona din fibre naturale (bumbac, lana), sintetice (poliamine,PNA, poliesterice) si minerale (sticla sisliconizata si vata de zgura). Care se aleg in functie de temperatura gazelor.

Fig.8.Filtru cu saci Electofiltrele (fig.9.a) aunt camere metalice,legate la un pol al unei surse de curent continuu (celalat pol fiind legat la un fir metalic central), in care aerul se ionizeaza,praful se incarca electric, depunandu-se pe un electrod.Functioneaza la tensiune ridicata, 50kV.Sunt eficiente pentru particule de praf sub 2m, dar si pentru ceata.

Fig.9.a-Electrofiltru; b-coloana de absorbtie; c-coloana de adsorbtie.

Praful sau ceata se pot aglomera in vederea accelerarii depuneriii,utilizand unde sonore.Dupa aglomerare, particulele solide sau picaturile cad, iar cele neseparate se depun intr-un ciclon, anexat turnului de aglomerare si depunere. Adsorbtia este procedeul de retinere a substantelor lichide sau gazoase pe un solid.Procedeul este fazorivat de scaderea temperaturii, de o suprafata de contact cat mai mare,porozitatea mare a substantei absorbante.Eficienta procedeului mai depinde de natura suprafetelor absorbite si adsorbante si de prezenta altor particule care pot concura la ocuparea suprafetei adsorbantului.Adsorbtia este procedeul de retinere a substantelor lichide si gazoase in lichide absorbante, cum sunt: apa, solutii apoase, uleiurile, motorina, etc.Pentru purificarea aerului se utilizeaza ca solutii absorbante de impurificatori:solutie apoasa de KmnO4, glicool, etc.Contactul gazului cu lichidul absorbant se realizeaza prin: barbotare in lichdul absorbant; trecere peste suprafete umectate cu lichid; curgere in contracurent cu lichidul absorbant; pulverizarea lichidului; intrarea tangentiala a gazului si iesirea centrala. In cazul dezodorizarii aerului, pe langa ventilatie, absorbtia substantelor neplacut mirositoare se mai aplica si in alte procedee: mascarea mirosuluineplacut cu substante cu miros neplacut, neutralizarea, incinerarea si iradierea substantelor din aerul viciat.

2.2. Partea desenata


2.2.1. Filtru autocuratitor . Filtru este alcatuit din celule care sunt curatate intr-o baie de ulei .Filtrele industriale de aer Polyfold sunt excelente pentru o filtrare universala unde o capacitate mare de retinere a prafului si o rezistenta scazuta sunt necesare. Invelisurile Uni-Foam si Quadrafoam sunt utilizate pentru filtre permanente curatabile. Invelisul Polyester este folosit pentru filtre de unica folosinta.

Aplicatii Fiecare model este excelent pentru o filtrare generala in aplicatii industriale si comerciale unde rezistenta scazuta si capacitatea mare de retinere a prafului sunt cele mai importante. Model PF-2525 PF-2550 PF-4525 PF-4550 PFPE-50 PFPE-100 Grosimea Mediului Unifoam .25 (25ppi) .50 (25ppi) .25 (45ppi) .50 (45ppi) .50 1.00 Performantele filtrarii Model Polyfold PFPE-50 UFM-50 .11 Rezistenta initiala (in inch) Capacitatea medie de retinere a prafului (procentaj) Grosimea Mediului Polyester Grosimea Cadrului 1.88 1.88 1.88 1.88 1.88 1.88

88 Teste realizate confor standardului ASHRAE 52.1 -1992 la o viteza de 100m/s. Tolerante Filtre inramate +/-.06" lungime & latime, +/-.03" grosime Filtre captuseli +/-.12" lungime & latime, +/-.06" grosime Mediu

Mediile Uni-Foam si Quadrafoam sunt folosite pentru filtre permanente curatabile, iar mediul Polyester este folosit atunci cand un filtru de unica folosinta este mai adecvat. Dupa ce mediul si suportul Uni-Grid sunt fixate intr-o singura unitate, ele sunt formate mecanic in placi rulante, fara zone de tensiune si deformare minima. Aceasta produce un curent de aer uniform in intreaga zona a filtrului. Rezultatele sunt rezistenta scazuta la trecerea aerului si o capacitate mai amre de retinere a prafului. Mediile Uni-Foam si Quadrafoam sunt disponibile in diferite modele in functie de numarul de pori/inch variind de la 10 la 60 PPI. Standarde si clasificari UL 900 Class 2, UL 94 HF-1

Telcordia NEBS GR-78-CORE Telcordia NEBS GR-63-CORE FMVSS 302 Cadrul Cilindru format dintr-o piesa ferma folosind aluminiu din seria 3000 de grosime 0,40. Cadrul este fixat strans pe filtru si fixata cu doua nituri de aluminiu. Directia curgerii aerului, numarul modelului sunt imprimate pe cadru. Numarul ansamblului este inscriptionat in metal pentru o identificare rapida si exacta. Suportul Uni-Grid Extins pe echipamentul nostru special realizat Uni-Grid, folosind aluminiu din seria 3000 de grosime 0.40. Aluminiul extins Uni-Grid este expus aproximativ 85% unei rezistente scazute.

Am ales filtrul PFPE-100

2.3.Memoriu tehnic. Proiectul de ventilatie are drept scop ventilarea spatiului in discutie ,respectiv eliminarea aerului viciat din spatii si introducerea de aer proaspat la o temperatura apropiata de temperatura interioara. Obiectivul este atins normativelor in vigoare ce se prevad asigurarea unui volum de 25-50 mc/h aer proaspat pentru fiecare ocupant care trebuie filtrat, incalzit sau racit. Pentru zona depozitului solutia adaptata urmareste introducerea de aer proaspat la temperatura ambientala cu filtrarea acestuia si eliminarea aerului viciat prin grupurile sanitare si prin deschiderea usilor. Centrala de ventilatie se va amplasa la tavan,priza de aer proaspat se va monta deasupra usii de acces in depozitul de gunoi.Iar evacuarea se va realiza pe terasa de la etajul 1.Tubulatura de ventilatie se va realiza din APL(var,trebuie aluminiu izolat). Alimentarea bateriei de incalzire si a celei de racire a instalatiei cu agent termic se va realiza prin intermediul unei vane cu trei cai comandate in timp real de intalatia de automatizare a centrelor de ventilatie in functie de parametrul de temperatura a aerului evacuat.In cazul achizitionarii unei centrale

cu pompa de caldura aducerea in parametrii se va realiza cu ajutorul acesteia. Pentru amortizarea zgomotului produs instalatia de ventilatie se va monta pe tavan si perete pe suporti absorbanti (din cauciuc)conductele aeriene se vor prinde elastic(suporti antifonici)iar legaturile dintre utilaje se vor realiza elastic. Deasemenea pentru evitarea propagarii zgomotului in incintele ventilate se va monta amortizoare de zgomot de conducta. Schema de ventilatie adoptata este cu evacuarea aerului viciat pe sus,prin tavanul fals pe cat posibil din zona opusa admisiei. Elementele de evacuare, recirculare a aerului sunt grile de retur pentru tavanul caselor cu reglarea debitului de aer. In zona grupurilor sanitare se vor monta electroventilatoarele cu reglarea debitului evacuat prin intermediul unui regulator de turatie electronic comandat manual. Din punct de vedere al materioalelor utilizate polietilena tip U(M) antizgomot (imbinate prin garnituri de cauciuc) montate la tavan cu dimensiuni de 110 mm.Retelele de ventilatie se vor executa din Alpol cu grosimea de 20 mm sau tabla zincata izolata cu vata minerala. Legaturile la anemostate se vor realiza cu tub flexibil special, izolat. In ceea ce priveste ramificatiile prevazute se insista asupra utilizarii ramificatiilor de 45 urmate de coturi la 45. Pentru o buna utilizare a instalatiei trebuie realizata reglarea aeraulica a retelei care se realizeaza prin modificarea pozitiei dumperelor pentru reglarea debitului pentru fiecare zona. Regulatoare de sarcini al instalatilor de ventilatie cu ajutorul caruia se recomanda instalatiei, se va monta intr-un loc in care poate fi ergonomic accesat de utilizator. Beneficiarul va decide locul de amplasament. 2.4.Caietul de sarcini Se refera la intalatiile de ventilatie care urmeaza sa se realizeze inclusive la centrele de ventilatie care urmeaza sa asigure prepararea si vehicularea aerului proaspat si aerului viciat pentru incinta.

III. Descrierea instalatiei de ventilatie


Proiectul de instalatii de ventilatie are drept scop ventilarea spatiului in discutie, respectiv eliminarea aerului viciat din spatii si introducerea de aer proaspat la o temperatura apropiata de temperatura interioara. Obiectivul este atins, conform normativelor in vigoare ce se prevad asigurarea unui volum de 25-50 mc/h aer proaspat pentru fiecare ocupant care trebuie filtrat incalzit sau racit. Pentru zona depozitului solutia adoptata urmareste introducerea de aer proaspat la temperatura ambientala cu filtrarea acestuia si eliminarea aerului viciat prin grupurile sanitare i prin deschiderea usilor. Alimentarea bateriei de incalzire si a celei de racire a instalatiei cu agent termic se va realiza prin intermediul unei vane cu trei cai comandate in timp real de instalatia de automatizare a centralei de ventilatie in functie de parametrul temperatura a aerului evacuat. In cazul achizitionarii unei

centrale cu pomp de caldura aducerea in parametri se va realiza cu ajutorul acesteia. Pentru amortizarea zgomotului produs instalaia de ventilatie se va monta pe tavan si perete pe suporti absorbanti (din cauciuc), conductele aeriene se vor prinde elastic (suporti antifonici) iar legaturile dintre utilaje se vor realiza elastic. De asemenea pentru evitarea propagrii zgomotului in incintele ventilate se va monta amortizoare de zgomot de conducta. Schema de ventilatie adoptata este cu evacuarea aerului viciat pe sus, prin tavanul fals pe ct posibil din zona opusa admisiei. Elementele de evacuare, recirculare a aerului sunt grile de retur pentru tavan casetat cu reglarea debitului de aer. In zona grupurilor sanitare se vor monta electroventilatoarele cu reglarea debitului evacuat prin intermediul unui regulator de turaie electronic comandat manual. Din punct de vedere al materialelor utilizate Pp-sau polietilen tip U (M) antizgomot (imbinate prin garnituri de cauciuc) montate la tavan cu dimensiuni 110 mm. Retele de ventilatie se vor executa din Alpal cu grosimea de 20 mm sau tabl zincata izolata cu vata minerala. Legaturile la anemostate se vor realiza cu tub flexibil special, izolat. In ceea ce priveste ramificatiile prevazute se insista asupra utilizarii ramificatiilor la 45o urmate de coturi la 45o. Pentru o bun utilizare a instalatie trebuie realizata reglarea aeraulica a retelei care se realizeaza prin modificarea pozitiei dumperelor pentru reglarea debitului pentru pe fiecare zona. Regulatoare de sarcina al instalatiei de ventilatie, cu ajutorul caruia se comanda instalatia se va monta ntr-un loc in care poate fi ergonomic accesat de utilizator. Beneficiarul va decide locul de amplasament.

IV. Standarde si normative ce trebuie respectate pentru asigurarea conditiilor de calitate ale instalatiei de ventilatie
Probarea si receptionarea lucrarilor se vor face in concordanta cu prescrptiile Normativelor I5/98, I13/2002, C56/2004.(Anexa 1.) De asemenea se vor respecta: -C 300: Normativ pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe durata executarii lucrarilor. -318/1219/M.C.- Ordin M.I. si M.L.P.A.T. pentru aprobarea normelor generale de prevenirea si stingere a incendiilor.

V. Confortul acustic
Asigurarea conditiilor necesare desfasurarii activitatii in incaperi, prin protectia la zgomot.

Nivelul de zgomot admis in spatiile din centrala termica. Este de mentionat ca alegerea centralei de ventilatie si a aventilatoarelor s-a facut in scopul realizarii unui nivel de zgomot scazut, avand n vedere destinatia cladirii: a) Modul de determinare: - se masoar nivelul de zgomot cu sonometrul; - masuratorile se fac n 5 puncte (unul in centru, celelalte 4 n colturi) la inaltime de 1,3 m; - durata masuratorilor: 24 h; b) Valori recomandate: - centrale de ventilatie pn la 2000 mc/h: 55 dB (A) - centrale de ventilatie peste 2000 mc/h: 60 dB (A) c) Standarde, norme i documentatii tehnice de referinta: -STAS 6161/1: Masurarea nivelului de zgomot n constructii civile. -STAS 6156: Protectia impotriva zgomotului n constructii civile. -P 122: Instructiuni tehnice pentru proiectarea masinilor in scop de de izolare fonica la cladirile civile. -P 122: Instructiuni tehnice pentru proiectarea masinilor n scop de izolare fonica la cladirile industriale. - solutii constructive pentru limitarea zgomotului ca: racorduri elastice, atenuatoare de zgomot, carcase fonoabsorbante, etc. - referintele de la pct. 3.8.1.1. - STAS 10968/1: Acustica in constructii. - I 13 : Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala. - I 5: Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de ventilare. - Ordin 462/01.07.1993 MAPPM: Conditii tehnice privind protectia atmosferei.Norme. -Ordin 125/19.03.1996 MAPPM: Proceduri de reglementare a activitatilor cu impact asupra mediului nconjurator. 5.1.Izolarea termica a conductelor si canalelor Definirea cerintei: Asigurarea unor pierderi de caldura minime n retelele de ventilatie.

5.2.Criteriul de performana Randamentul termoizolatiei conductelor sau canalelor de gaze. a) modul de determinare: prin calcul si masuratori. Randamentul are expresia: q q 100 % = unde: q qo- pierderea de caldura unitara a conductei neizolate qiz- pierderea de caldura unitara a conductei izolate b) valori recomandate: - conducte: DN<50 =75% 50<DN<200 =80% DN>200 =85% - canale gaze: =75%
0 iz o

c) standarde, norme i documentaii tehnice de referinta: - I 13 : Normativ pentru proiectarea ai executarea instalatiilor de incalzire centrala. - I 5: Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de ventilare. -C 142: Instructiuni tehnice pentru executarea si receptionarea termoizolatiilor la elementele de instalatii. -PE 924(E-35): Prescriptii pentru calculul izolatiilor termice a instalatiilor.

VI. Principii privind montajul utilajelor


6.1. Receptia, transportul i depozitarea utilajelor Receptia utilajelor se va face de catre beneficiar la furnizor sau la santier, conform clauzelor contractuale si in concordanta cu cerintele tehnice mentionate in caietele de sarcini sau cartea utilajului intocmita de executant pentru fiecare utilaj in parte. Beneficiarul prin reprezentantii sai legali va verifica: - daca utilajul corespunde necesitatilor functionale inscrise in listele de utilaje intocmite de proiectant pentru instalatia termomecanica a obiectului. - daca utilajul este executant in conformitate cu proiectul de executie al acestuia, respectiv corespondenta dintre proiect si elementele dimensionale principale: diametre, numar stuturi, pozitia acestora, existenta tuturor accesoriilor prevazute in proiect, etc. - daca in documentatia de insotire furnizorul a inclus toate certificatele de calitate pentru materialele de executie, daca a executat toate verificarile si probele de uzina mentionate in caietele de sarcini si proiectele utilajelor. Transportul utilajelor se executa numai in conditiile precizate, in caietele de sarcini ale furnizorului, pentru fiecare tip de utilaj in parte. Se interzice sudarea pe utilaje a urechilor de prindere, suporti, etc., in afara celor prevazute in proiect. Se vor lua masuri de protectie a stuturilor pe timpul transportului; toate racordurile vor fi inchise cu capace sau flanse oarbe. Depozitarea utilajelor se va face in spatiile prevazute n acest scop, luandu-se masurile de protejare. Electropompele se vor depozita in spatii nchise. Preluarea utilajelor pentru montaj se va face in baza unui proces verbal de receptie intocmit in prezenta reprezentantilor beneficiar-constructor si in urma unui control amanuntit a intregului echipament. Dupa acest control, eventualele neconcordante se vor inscrie in procesul verbal, impreuna cu masurile de remediere ce sunt posibil a se executa pe santier. Nu se admite preluarea la montaj a utilajelor care nu corespund prescriptiilor tehnice din proiectul tehnologic sau nu sunt realizate in limitele de toleranta inscrise in caietele de sarcini ale furnizorului. 6.2.Proba de punere n funciune Premergator operatiilor de punere in functiune a traseelor de conducte, beneficiarul si constructorul vor efectua celelalte verificari legate de operatiile de montaj izolatii, termice, marcaje circuite. Probele de punere in functiune a instalatiei de ventilare se vor efectua in conformitate cu prescriptiile tehnice in vigoare, precum si cu manualul de operare. -La utilajele de ventilaie se vor face probele indicate de furnizor in caietul de sarcini al utilajului. Se var urmri realizarea parametrilor proiectati.

6.3. Receptia materialelor de montaj - Materialele si produsele folosite pentru construirea si montarea conductelor si elementelor de conducte, trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de executie, receptie si marcare, prevazute in standarde sau norme interne. - In situatii deosebite, utilizarea altor materiale sau produse, aste admisa la montaj, numai dupa obinerea avizului de la beneficiar i proiectant. - Materialele si produsele trebuie sa fie insotite de certificatul de calitate in care sa fie inscrise toate rezultatele verificarilor si ncercarii la care acestea se supun conform normelor tehnice in vigoare. - Este interzisa utilizarea materialelor sau produselor pentru care nu exista certificate de calitate. - Constructorul va receptiona fiecare element de montaj in parte si va admite la montaj numai acele materiale ce corespund in totalitate cu cerintele inscrise in standarde. Elementele recepionate, vor fi marcate de constructor si vor fi depozitate de acesta, in apropierea locului de montare, in conformitate cu reglementarile in vigoare privind transportul, depozitarea si manipularea acestora. - Elementele de conducte confectionate pe santier sau in atelierele constructorului (suporti conducte, detalii speciale de montaj), se vor supune acelorai condiii de receptie la montaj ca si celelalte elemente de conducte. Conditiile minime de receptie mentionate de proiectant, nu scutesc intreprinderea de montaj de respectarea normativelor tehnice in vigoare, pentru efectuarea lucrrilor de montaj. 6.4.Pregatirea operaiilor de montaj Intreprinderea specializata care efectueaza montajul, este raspunzatoare de alegerea corespunzatoarea a procedeelor tehnologice de montaj, de calitatea produselor i lucrarilor n conformitate cu reglementarile in vigoare si cu prevederile proiectelor de executie. Intreprinderea de montaj va elabora tehnologia de lipire i tratament termic (unde este cazul), pentru toate elementele de montaj. Prin tehnologia de lipire (sudura), se vor indica toate elementele pregatitoare (taiere, sanfrenare, etc.), modul de executie si materialul de adaos, in functie de procedeul de sudura aplicat, precum si de verificare a acestor lucrari. Inainte de inceperea operatiunilor de montaj, constructorul are obligaia de a cunoaste si de a-si insusi documentatia de montaj elaborata de proiectant. Eventualele erori din documentatia de montaj a proiectantului, vor fi semnalate acestuia si beneficiarului, inainte de efectuarea lucrarii de montaj, pentru a se evita efectuarea unor lucrari suplimentare de montare-demontare. Aceasta presupune o verificare continua din partea constructorului a documentatiei , inainte de fiecare faza de montaj. - Alegerea fluxului optim de montaj, este n competenta constructorului, in functie de mijloacele si fortele de munca ale acestuia. - In operatiile pregatitoare de montaj, intra si realizarea tuturor elementelor constructive de sustinere a conductelor, respectiv chituci, console, cadre metalice, stalpi, etc. - Inainte de inceperea operatiilor de montaj, constructorul va verifica fiecare element de sustinere In parte, fata de cerintele din proiect, adica: - amplasare - dimensiuni - cote de nivel - Fata de prevederile din proiect, se admit urmtoarele abateri in realizarea elementelor de sustinere conducte: in lungul conductelor, axul elementului de susinere poate fi deplasat fata de pozitia din proiect cu

200 mm, urmand ca suportul conductei sa se reamplaseze corespunzator si fara a modifica


amplasarea altor elemente de montaj de pe traseu. cota de nivel poate fi depasita cu 5 mm fata de cea din proiect, dar panta generala a conductei nu trebuie sa scad sub 2o/oo. Corectarea cotei de nivel se va face de catre constructor (daca este posibil sau se va cere modificarea de catre cel care a executat elementul de sustinere). in situatia in care apar neconcordante la montaj, intre proiectul de montaj mecanic si proiectele de montaj ale altor specialitati (incalzire, electrice, apa-canal, etc.), constructorul va solicita proiectantului remedierea deficientelor, prin modificarea documentatiei sau prin dispozitii de santier. Acest lucru nu presupune oprirea lucrarilor in restul instalatiei, ci numai in zona sau in circuitul afectat de acest lucru.

6.5. Verificari de montaj - In timpul operatiilor de executare si asamblare a elementelor de tubulatura cat si la terminarea operatiilor de montaj, intreprinderea constructoare va efectua toate operatiile de verificare prescrise prin proiect sau prin normativele de montaj in vigoare, in scopul realizarii unei lucrari de buna calitate si obtinerea avizului de punere in functiune. - In paralel cu constructorul, beneficiarul investitiei este dator sa urmareasca si sa verifice toate fazele si operatiile de montaj, solicitand cand este cazul, remedierea defectiunilor sau abaterilor de la proiect sau norme tehnice de montaj specifice instalatiei sau respectarea operatiei de verificare. - Inainte de montarea tubulaturii pe suporti, se va controla: daca centrarea, alinierea si deplasarea se face conform procesului tehnologic admis (descris); daca materialul de montaj nu a suferit degradari in timpul depozitarii si al manipularii; daca lungimea tronsoanelor este aleasa corespunzator pentru ca sudurile de pozitie s fie in punctele cele mai favorabile; daca sunt respectate cotele din proiect, directia si inclinarea tronsoanelor asezate in pozitia definitiva (daca sunt conforme cu desenele de montaj); - Operatia de montaj preliminar este considerata terminata, numai dupa montarea tuturor elementelor mentionate in proiect, inclusiv tronsoanele de inlocuire. - Dupa terminarea montarii si asamblarii tubulaturii, acestea se vor verifica vizual si cu instrumente obisnuite de masura, urmarindu-se: -daca dimensiunile suportilor sunt in conformitate cu cerintele proiectului de executie; -daca la imbinarile cu flanse este asigurat paralelismul suprafetelor de etansare; -daca sunt montate toate suruburile la mbinarile cu flanse; -daca sunt montate toate garniturile; -daca sunt montati toti suportii. O atentie deosebita se va acorda verificarii punctelor fixe pe trasee, respectiv amplasarea si realizarea suporturilor fixe, conform proiectului. 6.6. Meniuni speciale Pe parcursul efectuarii montajului, intreprinderea constructoare va intocmi de cate ori este cazul, procese verbale pentru lucrari ascunse si front de lucru. Verificarea lucrarilor de montaj cat si evidenta modificarilor sau completarilor ce apar pe parcursul operatiilor de constructii montaj, se va face de beneficiar si constructor in conformitate cu instructiunile elaborate de proiectant.

VII. Masuri prinvind protectia muncii si P.S.I.


Lucrarile de montaj vor incepe numai dupa obtinerea permisului tip de lucru cu foc: in instalatii emis de beneficiar. In timpul montajului se vor lua toate masurile de instruire a personalului, asupra modului de lucru la inaltime si pericolelor potentiale ale acestui gen de lucrari. Se va face obligatoriu instructajul scris, general si special de NTS, PM, i P.S.I. cu fiecare lucrator, cu personalul de montaj si exploatare. In timpul probelor se vor lua toate masurile de protectie contra eventualelor accidentari, se va verifica fiecare tronson in parte sai vor fi efectuate toate remedierile necesare. Se va verifica starea suportilor dupa incheierea montajului si probelor, si periodic in timpul functionarii. Atat in timpul montajului cat si ulterior in exploatare, intregul personal lucrator va purta echipament adecvat fiecarui gen de lucrari. Din punct de vedere P.S.I., la elaborarea proiectului s-a tinut seama de Normativul pentru proiectarea si executarea constructiilor si instalatiilor din punct de vedere al incendiilor P 118/83. In perioada de constructii si montaj, executantul are obligatia de a asigura securitatea obiectivului impotriva incendiilor, dotarea locurilor de munca cu materiale de stins incendiu si cu detectoare de inceput de incendiu. Prezentele instructiuni nu sunt limitative, ele putand fi completate de beneficiar sau constructor (dup caz), ori de cate ori este nevoie.

VIII. Normative si reglementari


8.1. Legislatie.Zgomot Art. 591. Actiunea zgomotului la locul de muca nu trebuie sa afecteze securitatea si sanatatea omului. Art. 592. Norma se aplica tuturor angajatiilor, cu exceptia celor de la bord din transportul maritime si aerian. Art. 594. Limita maxima admisa la locurile de munca pentru expunere zilnica la zgomot este de 87 dB (A). Art.598. Masurarile de zgomot trebuie planificate si efectuate in mod competent la intervale regulate, fiind responsabilitatea angajatilor.Orice esantionare trebuie sa fie reprezentativa pentru expunerea personala zilnica la zgomot a unui angajat.Metodele si aparatura utilizate trebuie sa fie adaptate conditiilor preponderente in special in ceea ce priveste caracteristicile zgomotului care trebuie masurat, durata expunerii, factorii de mediu si caracteristicile aparaturii de masurare.

Art. 601. Angajatorul are obligatia sa asigure parasirea rapoartelor de masurare a zgomotului si fisele privind starea auzului angajatilor. Art. 607. Acolo unde expunerea personala zilnica e unui angajat depaseste 85 dB (A) sau valoarea maxima a presiunii acustice instantanee neponderate este mai mare de 200 Pa: trebuie identifiacte cauzele nivelului ridicat; angajatorul trebuie sa stabileasca sis a aplice un program de masuri de natura tehnica si/sau de organizare a activitatii in vederea reducerii expunerii angajatilor la zgomot; angajatii si reprezentantii acestora din unitate trebuie sa primeasca informatii adecvate privind nivelul ridicat si masurile luate. Art.616. Pentru reducerea actiunii nocive a zgomotului la locurile de munca sunt obligatorii una sau mai multe din masurile tehnice prezentate in continuare: a) masuri de combatere a zgomotului la sursa se realizeaza prin modificari constructive aduse echipamentului tehnic sau prin adoptarea unor dispozitive atenuatoare speciale;la alegerea echipamentelor tehnic, in conditii tehnologice compatibile, se va acorda prioritate acelora ce produc zgomotul cel mai mic; b) masuri de combatere a zgomotului la receptor constau in izolarea personalului care lucreaza intr-o zona zgomotoasa, solutia cea mai cunoscuta fiind utilizarea cabinelor fonoizolante; c) masuri de izolare a surselor de zgomot se realizeaza prin cresterea rezistentei mediului la transmisia energiei acustice; solutiile cele mai des utilizate constau in amplasarea de ecrane fonoizolante sau in carcasarea fonoizolanta a echipamentului tehnic. Art. 617. Masurile tehnice trebuie sa fie completate cu urmatoarele masuri organizatorice: instruirea personalului privind rescul expunerii la actiunea zgomotului si modul de utilizare a echipamentului individual de protective impotriva zgomotului; examinarea starii auzului personalului care lucreaza in locuri de munca cu niveluri de zgomot ridicate (la angajare si periodic); stabilirea programului de lucru pe posture de munca in functie de durata expunerii la zgomot. Art.618. In cazul locurilor de munca unde expunerea la zgomot a unui angajat variaza considerabil de la o zi de lucru la alta, se accepta depasirea limitei maxime admise pe durata unei zile de lucru cu conditia ca expunerea saptamanala medie la zgomot a acelui angajat sa nu depaseasca limita maxima admisa. 8.2. Legislatie. Instalaii de ventilare Art. 2.246. Sistemele de ventilare natural-organizat i sistemele de ventilare mecanic ale ncperilor n atmosfera crora se degaj gaze, vapori, praf sau pulberi combustibile, vor fi ntreinute i utilizate astfel nct n exploatarea normal s se evite posibilitatea acumulrii acestor substane n cantiti ce pot prezenta pericol de incendiu sau explozie. Art. 2.247. Prizele de ventilare vor avea meninute plasele de srm sau grtarele de protectie n bun stare, astfel nct s mpiedice ptrunderea diferitelor corpuri strine n canalele de ventilare. Art. 2.248. Amplasarea n ncperi a gurilor de absorbie se face n raport cu greutatea specific a gazelor sau a vaporilor ce se evacueaz, iar la ventilrile locale, acestea trebuie s se afle ct mai aproape de locul de formare a vaporilor, a gazelor sau a pulberilor combustibile. Art. 2.249. Ventilatoarele montate n ncperile (zonele) cu degajri de substane combustibile (gaze, vapori sau praf, care pot forma cu aerul amestecuri explozive) sau care vehiculeaz astfel de substane

vor fi meninute n bun stare de funcionare i vor avea protecii corespunztoare mediului. Art. 2.250. Este interzis evacuarea prin aceeiai instalaie de ventilare a substanelor combustibile i a celor inflamabile, precum i a substanelor care n amestec pot provoca aprindere sau explozie. Art. 2.251. La instalaiile de ventilare care prezint pericol de incendiu sau explozie se vor mai respecta urmtoarele msuri specifice: tubulatura de aspiraie trebuie s asigure posibilitatea curirii ei fr dificultate; conductele de ventilare vor fi bine ntreinute pentru a nu permite scpri de particule i de vapori inflamabili; grtarele care se afl deasupra canalelor de aspiraie ce sunt dispuse sub podea trebuie executate din materiale ce nu produc scntei la lovire. Art. 2.252. La exploatarea instalaiilor de ventilare se vor realiza msuri pentru: meninerea unei exhaustri continue i a vitezei constante de circulaie a aerului n canale pentru a se nltura posibilitile de formare a amestecurilor explozive; interzicerea utilizrii surselor de cldur sau scntei la instalaiile amplasate n medii n care exist praf, vapori ori gaze combustibile sau inflamabile; ntreinerea, verificarea i curarea periodic a canalelor, tubulaturii i a ventilatoarelor de depunerile combustibile; limitarea posibilitilor de propagare a incendiilor prin canalele sistemului de ventilare, prin ntreinerea n bune condiiuni a clapetelor antifoc prevzute; Art. 2.253. Ventilatoarele i motoarele electrice ale instalaiilor de ventilare vor fi astfel exploatate i ntreinute nct s evite producerea scnteilor sau a scurtcircuitelor. Art. 2.254. Elementele fuzibile folosite la clapetele antifoc vor avea elemente de rezerv i certificate de calitate emise de productor. Art. 2.255. La clapetele antifoc montate n instalaiile care vehiculeaz aer ncrcat cu particule, se asigur curarea periodic a elementului fuzibil de impuritile depuse, iar periodic se va verifica funcionarea organelor de nchidere (manuale i/sau automate) ale clapetei antifoc. Art. 2.256. Prin instruciuni i scheme de funcionare se va reglementa modul de acionare pentru oprirea instalaiilor de ventilare n caz de incendiu. Art.543. Instalatiile de ventilare se vor proiecta si construi astfel incat sa asigure eliminarea sau reducerea pana la limitele admise a urmatoarelor: fumuri, gaze si vapori toxici sau nocivi; substante sau amestecuri explozive; substante iritante sau mirositoare; pulberi de orice natura; caldura; umiditate; curenti de aer. Art.551. La stabilirea valorii debitelor de aer pentru ventilarea incaperilor se va tine seama de urmatoarele: daca in spatiu de lucru se degaja simultan mai multe noxe sub forma de gaze,vapori sau pulberi ce nu sunt toxice sau iritante si prezinta efect sinergic de tip neaditiv, debitul de aer se va determina prin luarea in considerare a noxei la care corespunde debitul maxim; daca in spatiul de lucru se degaja simultan mai multe noxe sub forma de gaze, vapori sau pulberi netoxice sau neiritante, dar cu efect sinergic de tip aditiv,toxive sau iritante, cu pericol de incendiu sau explozie, debitul de aer pentru ventilare va fi dat de suma valorilor debitelor de aer necesar diluarii fiecarei noxe in parte;

daca in spatiul de lucru se degaja mai multe noxe sub forma de gaze,vapori sau pulberi, debitul de aer necesar pentru ventilare va fi dat de valoarea cea mai mare obtinuta prin compararea valorilor. Art.559. Conductele instalatiilor de ventilare prin care se transporta gaze nocive vor fi monatate in spatii in care poluarea produsa de eventualele scapari ale gazelor prin neetanseitati nu creeaza pericol pentru siguranta sau sanatatea angajatilor, pericol de deteriorare a constructiilor sau pericol de incendiu si explozii. Art.564. La punerea in functiune a unui sistem de ventilare mecanica sau naturala se vor efectua reglajele necesare bunei lor functionari, precum si masurarea si compararea parametrilor functionali cu datele din proiecte (debitul si viteza aerului, cantitatea de caldura, pierderile de presiune, temperatura, concentratia noxelor) Art.567. (1) Orice instalatie de ventilare va avea intocmita prin proiect o fisa tehnica in care se vor inscrie caracteristicile de baza, precum si indicatia supra executiei si punerii in functiune. (2) In fisele tehnice se vor nota succesiv observatiile ce se fac asupra functionarii si defectelor constante, masurile ce s-au luat si numele persoanelor care au facut constatari sau remedieri.De asemenea, se vor preciza termenele reviziilor ulterioare. (3) Orice modificari ale instalatiilor de ventilare vor fi consemnate in fisele tehnice.

Anexa 1

Domeniu de aplicare 1. Prevederile prezentului normativ se aplica la exploatarea instalatiilor de ventilare si climatizare din constructiile civile si de productie. 2. Normativul se adreseaza personalului din unitatile care intretin si exploateaza instalatiile de ventilare si climatizare, administratiilor cladirilor, proiectantilor, in vederea intocmirii instructiunilor de exploatare. 3. Prevederile normativului se aplica: - la instalatiile noi; - la instalatiile care se modernizeaza, se reabiliteaza sau se transforma, precum si la cele la care se efectueaza reparatii capitale. 4. Nu fac obiectul prezentului normativ instalatiile speciale de ventilare si climatizare, cum sunt: instalatiile de dezodorizare, sterilizarea aerului, transport pneumatic, ventilarea constructiilor agrozootehnice si mine, instalatii speciale aferente cladirilor spitalicesti sau adaposturilor de aparare civila, precum si instalatiile pentru evacuarea fumului si a gazelor fierbinti in caz de incendiu (desfumare). 5. Prevederile normativului au in general un caracter de recomandare, cu exceptia prevederilor corespunzatoare cerintelor de calitate mentionate in art.2.1.

Bibliografie

Norme generale de protectie a muncii Titkin, S.I., 1958 Ventilatoare i aspiratoare. Editura Tehnic, Bucureti. Voicu, V., 1999 Instalaii de ventilare i de condiionare a aerului. Editura Tehnic, Bucureti. Adrese: http://www.uaf.com/Details.aspx?NavID=179 http://www.uaf.com/3dframe/model.asp?model=POLYFOLD www.google.ro