Colegiul Tehnic Constantin Istratii - Cmpina

Profil
CONSTRUCII INSTALAII I LUCRRI PUBLICE

Cuprins
Caracteristicile sistemului "I.V.A.C."
Inclzirea
Generaliti
Echipamentul pentru nclzire

Rcirea

Generaliti
Echipamentul pentru rcire

Deumidificarea
Umidificarea
Ventilaia
Caracteristicile sistemelor de automatizare
Reglarea bipozitionala
Reglarea bipozitionala temporizata
Anticipatorul termic
Temporizatorul termic
Reglarea in trepte
Reglarea flotanta
Reglarea proporionala
Reglarea proportional-integrala
Reglarea proportional-integral-derivativa

Caracteristicile proceselor

Sarcina
Intrzierile
Intrzierile de msurare
Capacitanta termica
Rezistenta termica

PROIECT PENTRU ATESTAT

Colegiul Tehnic Constantin Istratii - Cmpina

Profil
CONSTRUCII INSTALAII I LUCRRI PUBLICE

PROIECT PENTRU ATESTAT

Recomandri privind alegerea structurilor de reglare

Componentele sistemului de reglare
Traductoare
Traductoare de temperatura
Traductoare de presiune
Traductoare de umiditate
Traductoare de debit
Regulatoare Actuatoare
Echipament auxiliar

Diagrame psicrometrice
Procese de condiionare a aerului
Procesul de incalzire
Procesul de rcire
Procesul de umidificare
Procesul de rcire si deumidificare
Procesul de dumidificare si reincalzire

Aplicaii de reglare a sistemelor "I.V.A.C."

Procese de ventilaie
Reglarea aerului de amestec
Reglarea ciclica a aerului de amestec cu sesizarea temperaturii spaiului
Procese de incalzire
Reglarea in funcie de temperatura spaiului cu limitare inferioara a intrrii
Preincalzire cu clapete si bypass
Reglarea cu miezuri multiple
Procese de rcire
Sistem dual de reglare cu clapete zonale
Sistem de incalzire, rcire si umidificare zonala
Sistem de incalzire, rcire, umidificare si deumidificare
Sistem de condiionare multizonal cu trei etaje
Condiii pentru o automatizare eficienta

Automatizarea sistemelor de ventilaie a cldirilor

Necesitatea automatizrii ventilaiei
Tipuri de sisteme de ventilaie
Sisteme cu o singura traiectorie
Sisteme cu dubla traiectorie
Presurizare si ventilaie
Echilibrul presostatic al cldirii
Efecte presostatice ale vntului
Efectul de stiva Ventilatoare
Caracteristici
Legi de funcionare
Msurarea presiunii si debitului de aer in tubulatura
Msurarea presiunii si debitului de aer in tubulatura
Senzori de presiune
Senzori cu tub Pilot

Colegiul Tehnic Constantin Istratii - Cmpina

Profil
CONSTRUCII INSTALAII I LUCRRI PUBLICE

Sisteme de rcire cu apa

Rcirea prin compresie de vapori

Rcirea prin absorbie
Reglarea sistemelor de rcire
Instalaii de rcire centrala
Reglarea sistemelor cu un racilor
Reglarea sistemelor cu racitoare multiple
Reglarea temperaturii apei in turnul de rcire

isteme de incalzire cu apa

Reglarea boilerelor
Boilere modulare
Boilere electrice
Calculul randamentului
Principiile combustiei in boilere
Sisteme cu boilere miltiple
Sisteme de distribuie a agentului termic

Cuprins date tehnice

Memoriu tehnic
Breviar de calcul
Proiect de execuie

PROIECT PENTRU ATESTAT

CARACTERISTICILE SISTEMULUI "IVAC"

Un sistem IVAC (Instalaie de ventilaie si aclimatizare) corect proiectat poate asigura un
mediu confortabil pentru ocupanii cldirii, mbuntii productivitatea angajailor, facilita o
producie eficienta, controla rspndirea fumului in cazul unui incendiu si asigura funcionarea
calculatoarelor si echipamentelor de telecomunicaii.
Reglarea automata a IVAC menine condiiile de efort general in spatiile cu birouri si asigura
limitele de variaie restrnse ale umiditii si temperaturii ca rspuns la variaiile atmosferice din
interiorul si exteriorul cldirii.
Am artat modul de distribuie a unui sistem IVAC intr-o cldire de dimensiuni reduse.
Panoul de automatizare, boilerele, motoarele, pompele si racitoarele sunt de obicei plasate la nivelul
inferior. Turnul de rcire este plasat pe acoperis. Cladirea este strbtut de tevi, contine ventilatoarc,
amortizoare, miezuri de racire, filtre de aer, unitati de nclzire si de volum de aer
variabil(VAV).Cladirile mari au sisteme separate pentru grupuri de etaje sau zone ale cldirii.
Sistemul de automatizare al unei cldiri comerciale presupune mai multe bucle de control si
poate fi impartit in sistemul de control central si buclele de control local sau zonal.Pentru o eficienta
maxima toate aceste bucle ar trebui legate intre ele pentru a schimba informaii si comenzi folosind
un sistem de management automat al cladirii(SMAC).
Funciile sistemului centralizat de tratare a mediului.
Bucla de ctrl.
Ventilaie

Clasificare
de baza
imbunatatita

Rcire

Ventilatoare

reglarea racitorului
controlul turnului
de rcire
controlul miezului
de rcire
de baza
mbuntite

nclzire

controlul miezului
de incalzire
controlul
boilerului

Descriere
Coordoneaz funcionarea clapetelor de aer de intrare,retur si ieire
pentru amentine cantitatea optima de aer ventilat. De obicei este
solicitata protecia la temperaturi sczute.
Msoar si regleaz volumul de aer introdus din exterior pentru a
asigura combinaia perfecta dintre acesta si cel retumat in condiiile
variabile ale incaperiiProtectie la temperaturi sczute
Menine temperatura prescrisa a apei evacuate din racitor,sau reseteaza
temperatura in funcie de necesitai.
Controleaz pompele si/sau ventilatoarele din turnul de rcire pentru a
asigura rcirea maxima posibila a apei
Ajusteaz cantitatea de apa prin miez pentru meninerea temperaturii in
interior.
Pornete ventilatoarele de aspiraie si retur in timpul perioadelor de
ocupare si le cicleaza dup necesitai in perioadele de inactivitate
interioara.
Ajusteaz turaia ventilatoarelor pentru a menine presiunile optimale pe
coloane si in interior.Reduce costurile de funcionare ale sistemului si
imbunatateste performantele acestuia.
Ajusteaz debitul de apa sau abur prin miez pentru meninerea
temperaturii interioare.
Acioneaz arzartorul pentru a mentine presiunea optima a aburului sau
temperatura apeiPentru un randament maxim temperatura apei trebuie
ajustata in funcie de cerere sau de temperatura exterioara.

NCLZIREA
GENERALITI
Pierderile de cldura intr-o cldire apar datorita proceselor de transmisie,infiltrare /exfiltrare
si ventilaie.

Capacitate de incalzire a unei cldiri depinde de temperatura proiectata,de cantitatea de aer exterior
folosita si de activitatea ocupantilor.Rafalele de vnt predominant influeneaz pierderile si gradul de
infiltrare,
Sistemul de incalzire trebuie dimensionat astfel incat sa 'nclzeasc cldirea la cea mai mica
temperatura exterioara care poate surveni pe parcursul sezonului rece.
Transmisia este procesul prin care energia intra sau prsete o incapere prin suprafeele
cxterioare.Rata de scdere a energiei se calculeaz prin scderea exterioare din cea interioare si
nmulind rezultatul cu coeficientul de transfer termic al suprafeei considerate.
AQ - (TIN-TOFF)

Infiltraia este procesul prin care aerul exterior intra intr-o cldire prin crpaturile din jurul
usilor,ferestrelor,prin uile deschise datorita diferenei dintre presiunea interioara si cea
exterioara.Pierderea de cldura datorata infiltraiei este funcie de diferena de temperatura si volumul
de aer vehiculat.
Exfiltrarea este procesul prin care aerul prsete cldirea si transporta cldura in
exterior.Infiltrarea si exfiltrarea pot aprea simultan.
Ventilaia aduce aer proaspt din exterior, aer care poate necesita incalzirea.Pierderile de
cldura prin ventilaie sunt similare cu cele datorate infiltrarii/exfiltrarii.

ECHIPAMENTUL DE NCLZIRE
In figura am prezentat un sistem de tratare a aerului cu miez de incalzire eu apa fierbinte.Apa
este folosita de obicei mai mult dect aburul pentru transmisia energici termice deoarece solicita mai
puine masuri de securitate datorita presiunilor mai mici si este mai eficienta in special in ciima
temperata.

Un sistem de incalzire a aerului consta din crearea unui jet de aer peste un miez de incalzire cu
apa, abur sau electric.

Unitate de nclzire si ventilare (sli de curs;pot include att

miezuri de rcire cat si de nclzire)

In cazul climei blande,caldura poate fi asigurata cu miez in sistemul central de tratare a

aerului sau cu o pompa de cldura.
O pompa de cldura folosete componente refrigerente standatd si o valva reversibila pentru a
putea produce att nclzirea cat si rcirea in acelai dispozitiv.In modul de nclzire curgerea
refrigerentului prin miezuri este inversata pentru a ceda cldura preluata de la o sursa de
caldura,spatiului condiionat.

In cldirile unde este folosita o mare cantitate de aer exterior,se folosete un sistem de
recuperare a calduriirpompe de caldura,sisteme ciclice,tuburi termice.
In sistemele ciclice exista miezuri si in tubulatura de alimentare si in cea de evacuare.O
pompa recircula agentul termic intre miezuri astfel incat agentul incalzit de aerul evacuat
preincalzeste aerul exterior ce intra in cldire.

RCIREA
GENERALITI
Procesul prin care cldura se deplaseaz intre spatii cu temperaturi inegale se numete
conductie.Caldura se poate deplasa prin pereii exteriori si acoperis.Radiatia solara nclzete
suprafeele care transfera apoi cldura aerului inconjurator.
Orientarea cladirii,ungiul fcut de soare si vntul predominant,afecteaza cantitatea de cldura
solara.Suprafetele cu ferestre largi pot capta mai multa cldura solara in timpul iernii dect vara.

Ocupanii, iluminarea,echipamentele si infiltraiile de aer exterior contribuie la cantitatea de

cldura inmagazinata(un adult la birou produce 117W).

ECHIPAMENTE DE RCIRE
Un sistem de tratare(conditionare)a aerului rcete mediul interior prin deplasarea unui jet de
aer peste un miez coninnd un agent de racire(apa rece sau refrigerent).

Exista doua tipuri principale de sisteme de racire:racitoare(pentru sisteme mari) si

sisteme de expansiune directa Dx(sisteme mici).

Intr-un racitor sistemul de refrigerare rcete apa care este apoi pompata in miezurile
din sistemul de condiionare a aerului.Intr-un sistem Dx,evaporatorul se afla in tubulatura de
tratare a aerului .Agentul refrigerent cel mai folosit este apa,care este racita de obicei intr-un turn de
rcire.
Pentru sistemele de rcire cu apa se folosesc compresoare centrifugale sau
elicoidale,care sunt controlate fie prin debitul de lichid refrigerent,fie prin viteza de rotaie a
compresorului.
I n selectarea echipamentului de rcire factorii principali sunt costurile iniiale si cele
de funcionare.Sistemei Dx sunt mai ieftine dect racitoarele,dar au dezavantajul controlului
bipozitional(on/off) neputand regla temperatura cu precizia unui sistem de rcire cu apa.
DEUMIDIFICARE
Aerul prea umed poate crea probleme cum ar fi condensul si disconfortul fizic
.Metodele de deumidificare constau in circularea aerului umed prin miezuri de rcire sau unitati de
absorbtie,fiind de valori proiectate mpreuna cu sistemul de rcire.
Pentru deumidificare miezul de rcire trebuie sa aib capacitate si temperatura
necesara sa rceasc aerul sub punctul de condensare.Apa condensata este colectata si
evacuata.Cand se dorete doar controlul umiditatii,aeru uscat poate fi incalzit pentru a menine
temperatura interna dorita.
Daca miezurile de rcire nu pot reduce suficient umezeala,se recurge la instalarea unor uniti
de absorbie care folosesc fie un strat rotativ granular de gel siliconic sau sari figroscopice,fie un jet
de clorura de litiu sau soluie de glicol.ln ambele cazuri materialul sorbent preia umezeala si,cand
ajunge la saturatie,trece printr-o seciune separata a unitii care ii aplica un jet de aer calde pentru a-1

reusca.

UMIDIFICARE

Umiditatea sczuta poate procrea disconfort in respiraie si electricitate

statica.Umidificatoarele pot fi independente sau inglobate intr-o instalaie de conditionare.Conditiile
de mediu optime presupun o umiditate a aerului de 30-60%.In zonele critice,cu gaze explosive,se
recomanda un minim de 50%.Umidificarea se recomanda in perioada anotimpurilor calde.
Umidificatoarele din instalaiile de tratare a aerului injecteaz abur direct in debitul de aer
sau pulverizeaz apa,fie evapora apa incalzita din recipientele aflate de-a lungul tubulaturii de aer.

VENTILAIE
Prin ventilaie se introduce aer din exterior pentru a remprospta cantitatea de oxigen si
a elimina mirosurile sau gazele toxice din spatiile cldirii.Ventilaia poate fi folosita si pentru
presurizarea unei cldiri pentru a reduce infiltraiile.
Proiectarea unui sistem de ventilatie(necesar tuturor cladirilor)trebuie sa tina seama si
de costul incalzirii sau rcirii aerului ventilat.
Pentru asigurarea unei ventilaii de calitate si minimizarea cantitii de aer
necesare,gurile de aer exterior trebuiesc dispuse astfel incat sa evite zonele de evacuare a
aerului,emisiile vehicolelor sau alte surse de poluare.Sistemele de evacuare interioare,trebuie sa
colecteze aerul contaminat chiar din zona sursei.Cantitatea de aer ventilat necesara unei cldiri
poate fi redusa cu ajutorul filtrelor,substantelor chimice absorbante(carbune activ)sau cu sisteme
de schimbarea mirosurilor,depinzand de numrul de ocupani si spaiul utilizat efectiv.
In figura este prezentat un sistem care alimenteaz cu 100% spaiul cu are exterior.acest
tip de sistem de ventilaie este folosit mai ales in spatiile in care exista surse permanente de miros
sau contam inare(laboratoare,ateliere).

Sistem de ventilare cu 100% aer exterior

interni: Sistemul este neeconomic de aceea se folosesc si alte metode de eliminare a contaminanilor
-reglarea presurizrii spaiului
-sistemul de curire a aerului

Cel mai intalnit este sistemul de ventilaie care folosete aerul de retur.Acesta recircula
majoritatea cantitii de aer din incapere si adaug cantiti mai reduse de aer exterior.Aerul de retur
poate avea un ventilator propriu pentru a suplini pierderile de presiune din tubulatura.

Filtru

Ventilator
alimentare

Sistem de ventilaie cu aer retur

Automatizarea sistemului de ventilaie presupune meninerea unei temperaturi constante a
aerului de amestec.In sistemele mai sofisticate se solicita reglarea clapetelor pentru meninerea unei
presurizri optime a cldirii.

CARACTERISTICILE SISTEMELOR DE AUTOMATIZARE

Reglarea automata in sistemul IV AC presupune in general controlul controlul
presiunii,temperaturii,umiditatii si debitului.Un sisstem de reglare automata acioneaz asupra
mrimii de reglare prin intermediul unei variabile secundare.Aceasta,denumita si variabila de
lucru(manipulata)produce modificrile necesare in variabila principala,marimea reglata.
De exemplu intr-o incapere nclzita cu aer antrenat printr-un miez de
incalzire cu apa,termostatul msoar temperatura(variabila de reglare)aerului din incapere(mediul
controlat)intr-o anumita zona.Pe masuara ce inacperea se raceste,termostatul acioneaz o valva ce
regleaz debitul(variabila de lucru)apei incalzite(agentul de control)prin miez.In acest fel miezul
furnizeaz mai multa cldura pentru a incalzi aerul din incapere.
Metode de reglare:

Tipuri de reglare:

- electromecanice
- electronice
- cu microprocesor
- pneumatice
- combinate
- bipozitionala
- in terpte
- flotanta
- proportionala(Pi si Pd)
- adaptiva

REGLAREA BIPOZITIONALA
Intr-o reglare bipozitionala elementul reglat ocupa una din cele doua pozitii,cu excepia unei
perioade de trecere de la o poziie la cealalt.
Reglarea bipozitionala este folosita in sistemele IVAC simple pentru pornirea si oprirea
motoarelor electrice sau unitilor de incalzire,de ventilaie si racire,pentru deschiderea
pulverizatoarelor de apa pentru umidificare si pentru energizarea nclzitoarelor electrice.Cele doua
valori ale variabilei de reglare(on/off)determina starea elementului de execuie final.Intre aceste

valori exista o zona denumita "zona difereniala" in care regulatorul nu poate activa elementul de
execuie.
Un exemplu de zona difereniala este intr-un sistem de rcire in care regulatorul este setat sa
deschid o valva de rcire cnd temperatura ncperii atinge 25 de grade si sa inchida valva cnd
temperatura ajunge la 26 de grade.Zona difereniala este de 1 grad iar variabila de reglare
funcioneaz intre aceleai valori.
Rezultatul este o funcionare ciclica a echipamentului de reglare,iar variabila reglata oscileaz
cu o frecventa,suprareglaj si subreglaj,influenat de ntrzierile din sistem.
Temperatura .

Timp

Suprareglaj

Diferenial

(grade C)

Pana cnd temperatura termostatuli atinge punctul off(22 de grade C)aerul este deja mai cald
dect acea temperatura.Cand termostatul oprete caldura,sistemul de nclzire continua sa disipe
cldura nmagazinat in el,producand suprareglaj(analog in sens invers).
In concluzie,reglarea bipozitionala este convenabila in sistemele cu timp de intarziere
cumulai foarte mici(transfer,masurare,executie)si in cazul in care nu este solicitata reglarea precisa.

Un termostat conectnd sau deconectnd un arztor

REGLAREA BIPOZITIONALA TEMPORIZATA
Metoda ideala de reglare a temperaturii intr-o ncpere este prin nlocuirea cldurii pierdute
sau eliminarea cldurii suplimentare in cantitatea exact necesara.
Cu reglarea bipozitionala simpla acest lucru este imposibil ntruct sistemul de rcire sau de
nclzire este fie deschis complet,fie inchis complet si efectul este fie prea mare,fie prea mic.
Reglarea bipozitionala temporizata anticipeaz necesarul de cldura si asigura cantitatea
msurata procentual in timp,reducand astfel fluctuaiile punctului de reglare.Temporizarea este
realizata de un anticipator de cldura in circuitele de reglare electrice si de un timer in circuitele de
reglare electronice si digitale.Regulatorul rspunde acum la schimbrile graduale in valoarea medie a

variabilei reglate.Supra si subreglajul sunt reduse sau eliminate datoita acstei proportionalitati in
timp.

ANTICIPATOR TERMIC
Un anticipator termic este inserat langa bimetalul senzorului de temperatura,in cazul
sistemelor de reglare electronice.Anticipatorul termic este conectat astfel incat sa porneasc de
fiecare data cnd bimetalul solicita nclzirea mediului. EI va incalzi bimetalul pana la punctul de off
mai repede,sistemul va ntrerupe nclzirea si odat cu aceasta se va opri si anticipatorul termic.
Deoarece cldura este furnizata doar senzorului,anticipatorul termic coboar punctul de
reglare proporional cu creterea temperaturii prescrise. De fapt se menine o temperatura mai sczuta
dect cea impusa sistemului.

In sistemele de rcire, anticipatorul termic trebuie oprit in timpul perioadelor off ale
termostatului, functionarea fiind similara insa in sens invers.
TEMPORIZATOR TERMIC (TIMER)
Regalrea proporionala in timp este mai eficienta dect cea cu anticipare termica si este
disponibila doar in termostatele mai sofisticate si regulatoarele electronice sau digitale. In cldire
este introdusa si o cantitate de cldura prin cicluri on/off in funcie de cantitatea de cldura actuala si
de setrile de timp programate.

In sistemele de timp electromecanice incalzitorul distribuie mai multa cldura dect zona
difrentiala a senzorului, iar rata de circulare este modificata doar prin modificarea parametrilor
acestuia. In sistemele digitale, timpul total de ciclare si timpii minimi de on si off sunt
programabili.Timpul unui ciclu este determinat de ntrzierile din sistemul de reglare. Daca acesta
este modificat(de la 10 min. la 20 de min.)atunci timpii de on/off rezultai sunt modificai
corespunzator(7,5 min. on;2,5 min off la 15 min. on;5 min. off)dar raportul lor ramane neschimbat
pentru o sarcina data.

Reglare proporionala in timp

Regulatorul rspunde la temperatura medie si astfel nu va atepta o modificare ciclica a
variabilei reglate pentru agenera o aciune corectiva.Intarzienle din sistem nu vor avea, deci, nici un
efect semnificativ.
REGLAREA IN TREPTE
Regulatoarele in trepte (secventiale)actioneaza contactele sau releele secvenial pentru a
activa sau dezactiva la ieirile multiple dispozitive bipozitionale cum ar fi incalzitoare electrice sau
racitoare autonome.
Reglarea in trepte folosete un semnal proporional ncercnd sa obtina o variaie
proporionala a variabilei reglate cu ajutorul echipamentelor bipozitionale.Etapele de intrare in
funcie se pot suprapune sau nu.

Ventilator

Actuator

Miezuri D/X

nclzitor
electric cu trepte

Reglare in trepte cu miezuri Dx si incalzitor electric secvenial

REGLARE FLOTANTA
Reglarea flotanta este o forma areglarii bipozitionale denumita si "reglare
bipozitionala".Acest tip de reglare poate fi realizata doar cu ajutorul sistemelor cu microprocesor.
Reglarea flotanta necesita un actuator lent si un senzor rapid,selectat in funcie de viteza
rspunsului sistemului reglat.Prin acest tip de reglare punctul de reglare este pstrat in apropierea
setpoint-urui,insa poate fi folosita doar in sisteme cu ntrzieri minime intre variaia ieirii si
rspunsul senzorului.
Un exemplu ii reprezint reglarea presiunii statice intr-o conducta de aer.

lntr-o aplicaie tipica,punctul de reglare se deplaseaz in interiorul si exteriorul bandei de

reglare, intersectnd diferenialul de comutare.O scdere in presiune sub setpoint determina actuatorul
sa acioneze clapetele spre poziia deschis.Diferentialul relativ ingust al regulatorului oprete
actuatorul dup ce a deschis parial clapetele.Acestea raman in aceeai poziie pana la o noua scdere

in presiune,determinand actuatorul sa deschid clapetele si mai mult.La o cretere in presiune

deasupra setpoint-ului,actiunea se inverseaza.Astfel punctul de reglare poate flota intre limitele
deschi si inchis fara ca actuatorul sa acioneze clapetele.

REGLAREA PROPORTIONALA(P)
Reglarea proporionala determina la ieirea sistemului un rspuns proporional cu sarcina(de
incalzire sau racire)a cldirii.In acest fel se asigura cantitatea de cldura necesara pentru suplimentare
sau evacuare.In reglarea proporionala poziia elementului final de reglare este o funcie liniara de
variabila controlata.

In sistemele de reglare proporionale, valoare impusa (stpoint-ul) este de obicei la mijlocul

intervalului de reglare, astfel ca va aprea o diferena intre punctul de reglare si valoarea impusa.
Cnd sarcina de rcire este de 50%, regulatorul se afla la mijlocul intervalului de
reglare,valva(dimensionata adecvat)este deschisa la jumtate si nu apare nici o diferenta.Pe msura

ce temperatura din exterior creste,temperatura ncperii se ridica si valva trebuie deschisa mai mult
pentru a permite circulaia unei cantiti suplimentare de agent de rcire.
Intervalul de reglare este determinat de proporia in care se modifica variabila de
reglare(temperatura)la o acionare completa a actuatorului. Se mai numete si "banda de
proportionalitate" si se exprima cu relaia:

Se definete amplificarea sistemului de reglare proporional:

A=100/BP
Ieirea regulatorului este proporionala cu diferena dintre punctul de reglare si valoarea
impusa.

V=K*E+M
V - semnal de ieire
K - amplificare
E - eroare(valoarea actuala - valoarea impusa)
M - valoarea ieirii la eroare nula(valoarea ieirii la 50% din intervalul de reglare)
Compensarea este procesul de resetare a valorii impuse(setpoint)pe baza variaiei
parametrilor sarcinii.

REGLAREA PROPORTIONAL-INEGRALA(PI)
In cazul reglrii proportional-integrala resetarea punctului de reglare este automata. Ea elimina
offset-ul(eroarea diferentiala)imediat ce variabila reglata deviaz fata de setpoint astfel ca banda de
proporionalitate se deplaseaz gradual pana la echilibrarea variabilei reglate cu setpoint-ul. Reglarea
proportional-integrala nu impune actuatorului o anumita poziie pentru fiecare valoare a variabilei
reglate(ca in cazul reglrii proportionale)ci ii modifica continuu pentru a pstra variabila reglata cat
mai aproape de cea impusa(setpoint).
Aciunea de resetare, determinatade componenta integrala, deplaseaza banda de
proporional itate dup necesitai in jurul valorii impuse,pe msura ce sarcina din sistem se modifica.

Cu un regulator proportional-integral poziia actuatorului depinde nu doar de poziia variabilei

reglate in banda de proportionalitate,dar si de durata si amplitudinea deviaiei acesteia fata de
valoarea prescrisa.ln regim staionar eroarea dintre punctul de reglare si setpoint este zero.

Ti - timpul de restabilire(constanta de timp)

REGLAREA PROPORTIONAL-INTEGRAL-DERIVATA(PID)

Funcia derivativa se opune oricror modificri si este proporionala cu viteza de

modificare.Cu cat valoarea actuala se modifica mai repede,cu ata mai rapid este aplicata aciunea
corectiva.Pe msura ce variabila reglata se apropie de setpoint,functia derivativa reduce aciunea
corectiva,diminuand posibilitatea apariiei unui subreglaj.

TD - constanta de timp derivativa(intervalul de timp cu care funcia derivativa avanseaz efectul

aciunii proporionale)

CARACTERISTICILE PROCESELOR
SARCINA
Sarcina procesului este condiia care determina cantitatea de agent de reglare cerut de proces
pentru a menine variabila reglata la nivelul dorit.
Modificrile de sarcina sau perturbatiile sunt acele modificri ale variabilei reglate
determinate de alternarea condiiilor din proces sau din mprejurimile sale.

Perturbaii de alimentare (ex.:modificarea temperaturii apei ce alimenteaz un radiator)

Perturbaii de cerere

Modificri ale valorii impuse(setpoint)(cauzeaza o modificare a debitului de agent termic)

Modificri ambientale(ex.:temperatura,presiune,umiditate aprnd ca modificri ale sarcinii
in sistemul de reglare)
Perturbaii de cerere

Sunt modificri ale mediului reglat ce necesita modificri ale parametrilor agentului de
reglare.In cazul unui convertor abur-apa,temperatura apei este variabila reglatajar apa este mediul
reglat.Schimbarea debitului sau temperaturii apei returnata in convertor indica o perturbatie de cerere
a sarcinii.Un debit mrit de apa necesita o mrire a debitului de agent de reglare(abur)pentru
meninerea temperaturii apei.

INTARZIERI
Impiedica un rspuns imediat si complet al sistemelor de reglare la o modificare a variabilei
reglate.Intarzierea de proces este intervalul de timp apariia unei perturbaii si momentul in care
variabila reglata incepe sa raspunda.De exemplu la pierderea cldurii unui spaiu senzorul nu poate
msura scderea de temperatura instantaneu,datorita ntrzierii cu care aerul din jurul termostatului
pierde cldura.Analog in sens invers.ntrzierea totala a procesului este suma ntrzierilor individuale
ale elementelor sistemului.
NTRZIERI DE MSURARE

Eroare dinamica - diferena dintre valoarea reala si cea msurata in timpul reglarii,cauzata de
masa senzorului(temperatuara, umiditate)
Eroare statica - analog dar in regim staionar .Este cauzata de erori de calibrare
Reproductibilitate - capacitatea senzorului de a produce aceeai valoare de ieire la aceleai
valori ale variabilei msurate
Timp mort - este intervalul in care variabila de reglare se modifica fara caregulatorul sa
iniieze o corecie
CAPACITANTA TERMICA

Pentru o sursa de cldura data,un metru cub de apa este incalzit lent fata de un metru cub de
aer(analog pentru racire).Capacitanta termica depinde,deci,de masa mediului reglat.
Cu cat capacitanta termica este mai mare,variabila reglata este meninut este meninut
constanta mai mult timp dar necesita mai mult timp de reglare la o noua valoare.Constanta de timp
introduce astfel intarzieri in proces.
Un birou cu mult mobilier are o constanta termica mai mare dect acelai mobilier fara
mobilier.Dupa un week-end in care spaiul a fost racit,este necesar un timp mai lung luni dimineaa
de nclzire a spaiului la acelai nivel de confort.
REZISTENTA TERMICA
Este parametrul ce caracterizeaz acele componente ale procesului ce se opun transferului
energetic.
Transferul de energie de la o capacitanta printr-o rezistenta la o alta capacitanta determina o
intarziere de transfer.

Regulatorul va introduce un suprareglaj fata de setpoint deoarece efectul cldurii introduse nu

este resimit instantaneu.
Corodarea sau depunerile pe miezul de incalzire mrete rezistenta termica impiedicand
transferul optim.

RECOMANDRI PRIVIND ALEGEREA STRUCTURILOR DE REGLARE

In alegerea tipului de reglare se tine cont de:
Gradul de precizie cerut si eroarea maxima acceptata
Tipul de perturbaii ale sarcinii posibile,inclusiv dimensiunea,viteza,frecventa si
durata lor
Caracteristicile procesului,cum ar fi:
- constantele de timp
- numrul elementelor ce introduc intarzieri
- viteza de rspuns
Modul de reglare recomandat
P
PI
PI
PI
PI
PI -banda de proportionalitae mare si constanta de timp mica
Unele aplicaii necesita PE)
Presiune statica de ventilaie PI -unele aplicaii cer PID
Umiditate P -eventual PI pentru precizie

TemperaturaAplicaie
incaperii
Temperatura amestecului de aer
Temperatura de evacuare din miez
Temperatura de evacuare din racitor
Temperatura de evacuare din convertor abur-aer
Debit de aer

COMPONENTELE SISTEMULUI DE REGLARE

TRADUCTOARE

Traductoare de temperatura

Elementul de msura intr-un senzor de temperatura poate fi un bimetal,un element tip

tub-miez,un burduf etan, un conductor rezistiv sau un termistor.
Un bimetal este o banda metalica subire compusa din doua straturi de metal
diferite.Deoarece cele doua metale au grade de dilatare diferite,curbarea elementului va depinde
de modificrile in temperatura.Miscarea rezultanta a bimetalului va fi folosita pentru nchiderea
sau deschiderea circuitelor de automatizare.Prin infasurarea spiralata a bimetalului rezulta o
lungime mai mare a elementului intr-un spaiu limitat.

Traductoare de debit

Msoar viteza de curgere a lichidului sau gazului in volum pe unitatea de timp.Selectarea

celei mai bune metode de detectare a debitului necesita luarea in consideraie a multor aspectejn
special nivelul de precizie cerut,mediul msurat si gradul de variaie a debitului msurat.
Cel mai simplu senzor de debit este realizat cu o paleta introdusa in mediul masurat.Aceasta
este deviata in sensul de curgere a mediului.Este utilizat pentru indicarea curgerii si in scopul
interblocarii(ex.:apa trebuie sa circule nainte de a porni un racitor).

Semnal
On/Off
Senzor

Unele tipuri de traductoare de debit folosesc discuri cu orificii care genereaz cderi de
presiune proporionale cu ptratul vitezei fluidului.Alte tipuri de traductoare msoar presiunea totala
sau statica.Turbinele sau elicele rotative rspund direct proporional cu viteza fluidului si pot fi
folosite intr-o gama larga de aplicaii.

Prizele de aer cum ar fi tubul pilot msoar presiunile statica si totala intr-o conducta.Scznd
presiunea statica din presiunea totala reazulata presiunea directa din care poate fi calculata
viteza.Inmultind viteza cu aria seciunii conductei rezulta debitul de fluid.

REGULATOARE
Regulatoarele au la intrare mrimile generale de traductoare,compara semnalul de intrare cu
condiia impusa(sau setpoint)si genereaz un semnal de ieire pentru acionarea dispozitivului
actuator(element de execuie).Traductorul poate fi integrat in regulator(termostat)sau plasat la o
distanta de acesta.
Regulatoarele pot fi electrice/electronice,cu microprocesor sau pneumatice.Un regulator
electric/electronic asigura o reglare bipozitionala,flotanta sau modulata si folosete un traductor
mecanic de tip bimetal,sau cu ieire de tip electric de tip rezistiv sau termocuplu.
Regulatoarele cu microprocesor folosesc semnale digitale sau analogice realiznd conversia si
calcularea algoritmilor de reglare in forma digitala.
Regulatoarele pneumatice primesc semnale de la traductoarele pneumatice si dau la ieire un
semnal pneumatic modulator.

ACTUATOARE
Un actuator este un dispozitiv care convertete energia electrica sau pneumatica intr-o
micare liniara sau de rotatie.Un actuator produce o modificare a variabilei reglate prin acionarea
diverselor elemente de execuie finale,ca:valve,clapete,motoare,etc.
In general actuatoarele pneumatice au o aciune proporionala ceeace inseamna ca pot
menine orice poziie impusa in funcie de presiunea de aer ce le este furnizata.Exista si relee de
presiune cu aciune on/off de la presiune zero la presiune maxima.
Actuatoarele electrice pot fi:bipozitionale,flotante sau proportionale.De asemenea ele sunt si
bidirectionale(rotire spre dreapta la deschiderea valvei si invers).Unele necesita alimentarea in
ambele directii,altele nmagazineaz energia intr-un resort pentru cursa inversa.

ECHPAMENT AUXILIAR
Multe sisteme de reglare pot proiectate folosind doar un senzor,un regulator si un actuator.In
practica,totusi sunt necesare si alte echipamente cum ar fi convertoare de
semnal(pneumatic,electric,etc.)relee si comutatoare de semnal,surse de putere sau aer
comprimat pentru
alimentarea sistemului precum si dispozitive indicatoare pentru monitorizarea procesului.

CARACTERISTICILE METODELOR DE REGLARE

Pneumatic

Electric

Electronic

Microprocesor

General proporional

Reglare precis

Reglare precis

Necesit aer uscat, curat

Cea mai comun pt reglare

on-off.

Liniile de aer pot cauza

probleme sub 0 grade C

Fiabilitate si repetabilitate
sigure.

Magnet energetic impicit.

Poate integra senzorul n

regulator.

Capabil de explozie

Secvene de reglare simple.

Compatibil cu sistemul de
management al cldirii

Actuatoare simple, fiabile si

cost sczut pt valve i clapete

Limite largi de aplicabilitate.

Senzorul poate fi dispus pana

la 90 de metrii distanta de
regulator

Actuatoare complexe de
modulare

Stabilitatea setpoint-ului de la
distana simpl.

Obisnuit in bucle de reglare

locale

Cost ridicat/bucl de reglare

Actuatoare si regulatoare
complexe.

Reglare de nivel nalt (PI)

Executare simpl a reglrii

secveniale complexe.
Posibilitatea reglrii globale
(inter-bucle) prin magistrale de
cominicaie.
Stabilirea simpl a setpointului de distan i afiaj
Pot folosi si actuatoare
pneumatice

DIAGRAME PSICOMETRICE

Aceste diagrame permit reprezentarea grafica a proprietilor termodinamice ale aerului umed
incluznd temperatura umeda si uscata,umiditatea relativ,punctul de roua,continutul de
umezeala,entalpia si umiditatea.Diagramele sunt folosite pentru atrasa modificrile aprute in aerul tratat
de un sistem IVAC.
DEFINIII

Punctul de roua-temperatura la care vaporii de apa din aer incep sa formeze picaturi si
condenseaz pe suprafeele mai reci.Cu cat aerul este mai umed,cu att temperatura punctului de
rou creste.
Temperaura uscata-citita direct pe un termometru obinuit.
Temperatura umeda-citita pe un termometru al crei capsula de mercur este inversata intr-o
camasa umeda prin care trece un jet de aer cu 900ft/min.Evaporarea apei face ca temperatura
citita sa fie mai mica dect cea uscata proporional cu coninutul de umezeala din aer(efect
evaporativ).
Cldura latenta-caldura care transfera apa in vapori(abur).Apa transformata in vapori
absoarbe caldura,caldura ce devine cldura latenta.Cand vaporii condenseaza,caldura latenta este
eliberata,devenind cldura sensibila.
Cldura sensibila-caldura ce modifica temperatura aerului fara a-i modifica coninutul de
umezeala.
Coninut de umezeala-cantitatea de apa dintr-o masa unitara de aer.
Umiditate relativa-raportul dintre coninutul de umezeala din aer si cel maxim pe care aerul ii
poate nmagazina la la aceeai temperatura si presiune.35% inseamna ca aerul conine 35% din
cantitatea maxima de umezeala la acea temperatura si presiune.
Saturaie- 100%umiditate relativa.
Volumul specific-volumul de aer pe unitatea de masa( metru cub/kilogram de aer uscat).
Cldura totala(entalpie)-suma dintre cldura latenta si cldura sensibila(kJ/kg).

Sunt apte tipuri de diagrame psicrometrice disponibile si folosite:

1)
2)
3)
4)
5)
6)
7)

temperaturi normale 0-50 grade C

temperaturi sczute -40 - -l 0 grade C
temperturi inalte 10-120 grade C
temperaturi foarte inalte 100-200 grade C
temperaturi la 750 de metrii altitudine 0-50 grade C
temperaturi la 1500 de metrii altitudine 0-50 grade C
temperaturi la 2250 de metrii altitudine 0-50 grade C

Diferitele proprieti ale aerului pot fi determinate din diagrama de fiecare data cnd liniile
oricror doua valori se intersecteaza.De exemplu din punctul unde liniile de 20 grade DB si 14 grade
WB se intersecteaz pot fi determinate urmtoarele valori.

7,5g/ka

39kj/kg

Umiditatea relativa(RH)=52% (punctul A)

Volumul=0.84 m3/kg aer uscat
Punctul de roua=9,5 grade C (punctul B)
Coninut de umezeala=7,5g/kg aer uscat (punctul C)
Entalpia=39kJ/kg aer uscat
Densitate=l. 19kg/m3

Linia orizontala reprezint continutu zero de umezeala.Proiectam o linie de entalpie constanta

pe scara de entalpie in punctul E.Punctul E reprezint o cldura sensibila de 25kJ/kg aer
uscat.Diferenta de 30kJ/kg este cldura latenta.Cand umiditatea aerului se modifica dar temperatura
DB ramane constanta,caldura latenta se adaug sau este extrasa.

PROCESELE DE CONDIIONARE A AERULUI

PROCESUL DE INCALZIRE
-adaug in sistem cldura sensibila si urmrete o linie orizontala de umezeala constanta.

Cldura totala adaugata=40-22,8=17,2kJ/kg.

PROCESUL DE RCIRE
-elimina cldura sensibila si deseori latenta din aer.Presupunem situaia in care se elimina
doar cldura sensibila.

Cldura totala eliminata=70,5-59=l l,5kJ/kg

PROCESUL DE UMIDIFICARE
-adaug umezeala aerului si si intersecteaz liniile de umezeala constanta.Daca temperatura
uscata(DB)ramane constanta procesul implica adugarea numai de cldura latenta.Urmatorul
exemplu ilustreaz cum este afectata umiditatea relativa(RH)cand se introduce aer exterior care este
incalzit.
Aerul exterior este la -18 grade C si 75% RH coninnd cam 0,5 5 g umezeala/kg de aer
uscat.Valoarea este reprezentata in diagrama,trasandu-se o linie orizontala.
Aerul exterior trebuie incalzit la 20 grade C pentru condiii optime interioare.Chiar daca
umezeala ramane aceeasi,dar umiditatea relativa scade la 4% acest lucru indica necesitatea adugrii
de umezeala in aer pentru condiii de confort acceptabile.

UMIDIFICATOARE DE ABUR
Aburul este pulverizat in aer la o temperatura de 100 de grade C sau mai mare.Entalpia totala
include cldura necesara de a ridica temperatura apei de la 0 la 100 de grade C,adica 419kJ plus
2256kJ pentru a transforma apa in abur.Rezulta un total de 2657kJ.

Linia procesului B-C este trasata folosind normograful alaturat.Caldura totala a aburului
introdus in aer in kJ/kg se afla pe scala de entalpie/umiditate relativa.Valoarea este corectata cu
punctul de referina pentru a stabilii panta procesului.
B-C este paralel cu aceasta linie din normograf.Temperatura creste de la 32-33 de grade C.
-cldura totala adugata este:74,2-49=25,2kJ/kg aer uscat -cldura latenta adugata este:QDQc=74,2-49.8=24,4kJ/kg -cldura sensibila este:0,9kJ/kg
Cantitatea de umezeala adugata este de 9,5g.Volumul specific al aerului in B este
0,874m3/kg.
Pentru un sistem de 4,7m3/s cantitatea de aer trecuta prin umidificator este:
4,7m3/s : 0,874m3/kg=5,4kg/s.
Cantitatea de umezeala adugata este:
5,4* 9,5=5l,3g/s
Cldura totala adugata va fi:
5,4* 25,2=136kJ/s
RCIRE SI DEUMIDIFICARE
-poate fi obinut intr-un singur proces.Linia procesului se deplaseaz intr-o direcie
descresctoare tind dreptele de temperatura si de umiditate constanta.
In figura este ilustrata o combinaie a proceselor de rcire latenta si sensibila.Atunci cnd
temperatura suprafeei dispozitivului de racire(punctul B)(miez de racire)este mai sczuta dect
punctul de rou al aerului la intrare(punctul A),
umezeala este eliminata din aerul care intra in contact cu miezul de racire.Pentru a determina puncul
rezultant trebuie msurata temperatura DB si WB a aerului tratat.
1 .Aerul la intrare are 30 grade C DB si 63% RH(punctul A)
Cantitate de umezeala este 17g/kg
2.Aerul tratat la ieire are 15 grade C DB si 93% RH(punctul C)
Cantitatea de umezeala este lOg/kg
3.Umezeala ndeprtata 7g/kg

DEUMIDIFICARE SI REINCALZ1RE

Deumidificarea scade temperatura DB ceea ce impune o reincalzire pentru asigurarea

condiiilor confortabiie.Cele doua procese sunt de fapt independente pe diagrama
psicrometrica.Aplicatii cum ar fi sala calculatoarelor,filaturi si fabrici de mobila,necesita o
umidificare relativa constanta,dar si o temperatura confortabila.

Aerul intra la punctul A,este rcit si deumidificat pana la punctul C,dupa care este introdus in
incapere.Un umidistat(H)si un termostat T controleaz curgerea agentului prin cele doua miezuri.

REZUMATUL PROCESELOR.

A- nclzire simpla-miez de abur sau apa fierbinte

B- nclzire si umidificare-umidificatoare cu abur sau pulverizator cu apa fierbinte
C- umidificare simpla-pulverizator cu apa cldua
D- rcire si umidificare-pulverizator
E- rcire simpla-miez de rcire sau pulverizator la punctul de rou
F- rcire si deumidificare-pulverizator cu apa rece
G- deumidificare simpla-ne-practica
H- deumidificare si incalzire-deumidificatoare chimice

APLICAII DE REGLARE ALE SISTEMELOR "IVAC"

PROCESE DE VENTILAIE
Sisteme cu aport fixat de aer exterior

1-sistemul de reglare este pornit cnd ventilatorul este in funciune

2-clapetele se deschid cnd ventilatorul este pornit si se inchid cnd ventilatorul este oprit

Caracteristici:
1 -la pornirea ventilatorului este introdusa o cantitate fixa de aer exterior
2 -sistemul este compus dintr-un echipament minimal de ventilaie si reglare

Dezavantaje:-temperatura aerului de amestec variaz in funcie de temperatura aerului

exterior

Aspecte psicrometrice:-proportiile aerului exterior si de retur se presupun constante pentru

orice temperatura exterioara

1. sistemul de reglare este pornit cand ventilatorul este in functiune

2. regulatorul de aer de amestec moduleaz deschiderea clapetelor pentru a menine temperatura
impusa aerului de intrare
3.
4.
5.
6.

comutator de poziionare manuala pentru determinarea poziiei de minim pentru aerul exterior
clapetele de aer exterior(se inchid la oprirea ventilatorului)
clapete de evacuare(se inchid la oprirea ventilatorului)
regulator(optional)initieaza o frecventa pentru funcionare la temperatura limita joasa
Caracteristici:
1. proporiile adecvate de aer exterior si retur sunt stabilite pentru meninerea
temperaturii de aer amestec dorite
2. prin setarea comutatorului manual se poate asigura oricnd o cantitate
minima de aer exterior.
Dezavantaje:daca prin poziionare manuala dorim sa introducem o cantitate mare de aer
exterior,iar temperatura acestuia coboar sub valoarea de minima admisie,vom avea nevoie de o
sursa suplimentara de cldura pentru meninerea temperaturii AA.

Aspecte psicrometrice:-temperatura dorita poate fi meninut

pana cnd temperatura aerului exterior scade sub temperatura la care se
admite numai o cantitate minima de aer exterior.

Regalrea ciclica a aerului de amestec cu sesizarea temperaturii spaiului

1-sistemul de reglare este activat cnd ventilatorul este in funciune

2-termostat pentru aerul spaiului
a).seteaza comutatorul de comanda manuala pentru controlul clapetelor la scderea
temperaturii interioare sub set point
b).activeaza regulatorul de aer exterior si aer intrare pentru reglarea clapetelor daca
temperatura interioara se afla peste setpoint
3-regulatorul PI de aer intrare pentru meninerea temperaturii aerului de intrare(asupra clapetelor)
4-regulatorul de aer exterior care repune clapetele la poziia minima cnd temperatura aerului
exterior creste la setpoint-ul sau
5-comutator de poziionare manuala a clapetelor pentru determinarea poziiei minime a clapetelor de
aer exterior
6-clapete de aer exterior si aer retur in poziie normala la oprirea ventilatorului
7-regulator opional ce iniiaz o secvena de funcionare pentru temperaturi sczute

Caracteristici: 1 -sistemul admite numai cantitatea de aer exterior necesara pentru ventilaie
pana cnd condiiile de nclzire a spaiului sunt indeplinite
2 -in perioadele de temperaturi exterioare intermediare sistemul admite aer
exterior pentru rcire
3 -in orice condiii este asigurata o cantitate minima de aer exterior,determinata de
setarea comutatoruli de poziionare manuala.
PROCESE DE NCLZIRE
Reglarea in funcie de temperatura spaiului cu limitare inferioara a intrrii

1 -termostat pentru spatiu;controleaza valva mediului de nclzire pentru meninerea temperaturii

inferioare 2-regulator PI de limitare inferioara a temperaturii aerului de intrare,pentru a menine o
temperatura
minima a aerului de intrare 3-regulator(obtional)ce iniiaz o secvena pentru
funcionarea la limita de temperatura

Caracteristici: 1-aerul este introdus la o temperatura necesara compensrii pierderii de cldura

sensibila din spaiu
2-temperatura aerului de intrare nu scade sub o valoare minima

Dezavantaje:-daca regulatorul de limitare inferioara preia controlul,temperatura spaiului va

creste peste setpoint-ul termostatului ncperii

Aspecte picrometrice:-conditionarea aerului de intrare depinde de starea aerului exterior sau

amestec
Se presupune ca :
1. temperatura spaiului este setata la 24 de grade C
2. aerul de intrare este la 10 grade C DB si 90 de grade C WB
3. exista o sarcina de nclzire a spaiului suficient de mare pentru a necesita 35 de grade C DB
aerului de intrare pentru a indeplini condiiile de pierdere de cldura

Obs. Aerul introdus preia umezeala datorat ocupanilor i elementelor umede din spaiu

Preincalzire cu clapete si Bypass

1. sistemul de reglare este activat la pornirea ventilatorului

2. regulatorul PI in aerul care iese din seciunea de preincalzire,moduland clapetele directe si bypass
entru a menine o temperatura de 10 grade C
3. regulatorul de aer exterior care controleaz valva miezului de preincalzire spre maxim cnd
tmperatura scade de la 10 grade la 2 grade C
4. regulator(obtional)ce iniiaz o secvena pentru funcionare la temperaturi lite inferioare
Cracteristici:
un miez de preincalzire condiioneaz cantiti mari de aer exterior la temperaturi
sczute,inainte de a intra in sistem
clapeta bypass regleaz temperatura aerului de intrare fara a periclita miezul de
preincalzire
Aspecte picrometrice(ipoteze):
miezul indica temperatura la 27 de grade C DB
temperatura aerului exterior este de -l grad C DB

Aer
exterior si
Bypass

prin

Aer dup
seciunea
de preincalzire

-1C

1. Inclzirea aerului exterior se face de-a lungul unei drepte de umezeala constanta.

2. Regulatorul PI menine temperatura aerului rezultat din seciunea de preincalzire

Sistem de preincalzire recuperativ anual

1. sistemul de reglare este activat cnd ventilatorul este pornit

2. regulator ce activeaz pmpa de recuperare a cldurii cnd temperatura aerului exterior scade sub 13
grade C
3. regulatorul ce pornete pompa de recuperare a cldurii cnd temperatura aerului exterior creste peste
27 de grade C
4. regulator Pi si o valva cu trei circuite pentru reglarea la sarcini reduse
Caracteristici:
folosirea sistemului de recuperare a cldurii permite folosirea 100% de aer exterior prin
transferul de cldura de la aerul evacuat ctre aerul de alimentare in procesul de incalzire si
transferul invers in procesul de rcire
acest sistem poate fi folosit in preincalzirea aerului de amestec
pompa de recuperare a cldurii trebuie inchisa intre 13-27 de grade C
Funcionare:
1. la pornirea ventilatorului clapetele de aer exterior si evacuarea se deschid
2.

In regim de inclzire

a) regulatorul de cldura din aerul exterior(TI)va porni pompa de recuperare la scderea

temperaturii sub 13 grade C
b) regulatorul PI va menine o temperatura constanta in aerul de intrare prin modularea valvei
cu trei cai ce recircula apa prin cele doua miezuri,preluand cldura din aerul evacuat

3. in regim de racire:
a) regulatorul TV va porni pompa de recuperare la depirea temperaturii de 27
de grade C a aerului exterior
b) regulatorul PI de temperatura va modula valva pentru ca transferul termic
sa se fac invers

Reglare cu miezuri multiple

1. regulatorul PI moduleaz valva miezului 3 pentru meninerea constanta a temperaturii

aerului de intrare
2. Regulatorul de aer exterior deschide complet valoarea miezului 1 cnd aerul exterior scade
sub 5 grade C
3. regulatorul de aer exterior deschide complet valva miezului 2 cnd aerul de intrare scade
sub -10 grade C
4. regulatorul obtional iniiaz o secvena pentru funcionarea la temperatura limita
inferioara
Caracteristici:
1. sistemul cu miezuri multiple incalzeste spaiul si la temperaturi exterioare sub 0 grade
C cu pericolul sczut de inghetare a miezurilor sau supranclzire a spaiului
2. temperatura aerului de intrare este constanta

PROCESE DE RCIRE
Sistemul dual de reglare cu clapete zonale

1. regulator de traiect rece moduleaz miezul de rcire

2. A.S.-analizator de sarcina-reseteaza punctul de reglare a traiectului rece pe baza termostatului
zonei cu cea mai mare sarcina de rcire
3. termostat de incapere ce moduleaz clapetele de amestec
- Caracteristici:
1. un set de clapete acionate electric si un termostat pentru fiecare camera sau zona asigura
reglarea individuala de zona
2. un singur miez(sau un grup)ftirnizeaza aer rece ntregului sistem
3. un volum constant de aer este furnizat fiecrei zone
4. temperatura traiectului rece este meninut la valoarea minima ce satisface zona ce necesita cea
mai mare viteza de rcire

2. aerul care intra in miez este rcit de-a lungul unei linii de umezeala constanta.In apropierea
saturatiei,continutul de umezeala este redus pe msura ce aerul este racit.Procesul implica pierdere si de
cldura latenta si de cldura sensibila
3. aerul ce iese din mediul de rcire si este furnizat zonelor ce solicita rcire maxima
4,5. zona cu rcire partiala.Ambele clapete sunt parial deschise

Sistem de incalzire,racire si umidificare zonala

1. pornirea ventilatorului este iniiata de deschiderea clapetelor de admisie si evacuare

2. sistemul de reglare este funcional doar dup pornirea ventilatorului
3. regulator PI pentru aer de intrare ce moduleaz valoarea miezului de nclzire pentru a menine
tempeatura aerului de intrare
4. compresor de aer exterior ce ridica punctul de reglare a al regulatorului 3 pe msura ce
temperatura exterioara scade
5. umidistat-moduleaza valva umidificatorului pentru meninerea umiditii spaiului
i. -localizat in zona cea mai critica sau in tubulatura de aer retur
6. umidistat de limitare superioara ce inchide valva cnd umiditatea creste peste setpoint
7. regulatorul de aer exterior ce pornete pompa de recuperare a cldurii pe msura ce temperatura

exterioara scade sub setpoint

8. regulatorul de aer exterior ce pornete pompa de recuperare a cldurii pe msura ce temperatura
exterioara creste peste setpoint
9. regulatorul de aer exterior schimba funcionarea sistemului din nclzire in rcire
10. regulator PI ce moduleaz valva miezului de rcire pentru meninerea temperaturii aerului de
intrare dorite
11. termostate de zona(incapere)ce moduleaz valvele miezurilor de racire/incalzire pentru
meninerea temperaturii spaiului de-a lungul anului
12. valva umidificatorului este nchisa la oprirea ventilatorului
Caracteristici:
1. in sistem intra 100% aer exterior
2. punctul de reglare al regulatorului miezului de incalzire(s)este ridicat pe msura ce
temperatura exterioara scade
3. sistemul schimbtor de cldura nclzete sau rcete aerul ce intra in sistem
4. un miez de racire/incalzire in fiecare zona furnizeaz cldura necesara pentru meninerea
temperaturii spaiului
5. miezul de rcire cu apa asigura rcirea primara
6. un umidificator cu abur asigura umiditatea in ciclurile de incalzire.
Aspecte psicrometrice:
a).pentru rcire se presupune
26UC
WB

9.5UCWB

14.5UCWB

22"CWB

b) .pentru incalzire se presupune

Preincalzire
A.Ex. -30C
DB 50%RH

Umidificare

30C DB
-4C WB
3.5UCWB

14.5UC WB

Sisteme de nclzire, rcire, umidificare i deumidificare

1. sistemul de reglare este pornit cnd ventilatorul este in funciune

2. comutator de poziionare manuala(stabiIeste poziia minima a clapetelor)
3. regulator de aer exterior care repune clapetele ce pe poziia minima daca temperatura aerului este
prea mare pentru o rcire eficienta 4-regulator de aer de intrare de limita inferioara ce moduleaz
clapetele pentru prevenirea
4. temperaturilor excesiv de sczute sa treac prin miezuri
5. regulator de deumidifcare a patiului;moduleaza valva miezului de racire(termostatul de spaiu va
iniia reincalzirea
6. termostat de spaiu ce reseteaza setpoint-ul regulatorului PI al aerului de intrare
7. regulator PI pentru aer de intrare care controleaz secvenial valva miezului de incalzire,clapetele de
evacuare si valva miezului de rcire pentru a menine aerul de intrare la setpoint
8. regulator de umiditate a spatiului,moduleaza valva umidificatorului
9. umidistat de limitare superioara;inchide valva umidificatorului cnd umiditatea conductiei creste
peste setpoint

Aspecte psicrometrice
a).pentru rcire
18C WB

13C DB

35CDB
26CWB

1. aerul de intrare la condiia de rcire conform proiectului(ventilaie)

2. aerul ce intra in miez este rcit de-a lungul unei drepte de umezeala constanta pana in
apropierea saturatiei.Continutul este apoi redus pe msura ce aerul este racitAcest proces
implica att rcire latenta cat si sensibila
3. temperatura aerului de intrare va fi att de sczuta incat sa fie atins att setpoint-ul
termostatului de spaiu cat si al regulatorului deumidificator,care solicita cea mai ridicata
rcire
4. temperatura spaiului ajunge la 25 de grade,iar cea a aerului de retur este de 27 de grade.

1. analog
2. termostat de spaiu in fiecare zona ce moduleaz clapetele de amestecare din etajul cald si de
bypass sacvential cu cele din etajul rece si de bypass pentru meninerea temperaturii in zona
3. analizator de sarcina-compara compara intrrile din zonele conditinate si furnizeaz semnale
reprezentnd cererea maxima de caldura(HTG) si de aer rece(CLG)
4. regulator PI de etej cald,moduleaza valva miezului de nclzire conform instruciunilor
primite de la analizatorul de sarcina(AS),si va fi resetat de semnalul HTG
5. regulatorul PI de etaj rece,moduleaza valva miezului de racire,resetat de CLG
6. regulatorul de limita inferioara pentru aerul de intrare ce moduleaz clapetele de admisie
pentru a preveni intrarea aerului la temperaturi excesiv de sczute
7. regulator de aer exterior ce ce returneaza clapetele la poziia cnd temperatura acestuia este
prea mare pentru o rcire eficienta
8. comutator de poziionare manuala
CONDIII PENTRU O AUTOMATIZARE EFICIENTA
1 .Sistemul de furnizare a aerului trebuie proiectat corespunztor:
a).-tubulatura trebuie extinsa in toate zonele spaiului
b).-tubulatura trebuie izolata daca trece printr-un spaiu de temperatura diferita
c).-prizele de aer trebuie poziionate numai unde aerul este bine amestecat d).prizele orientate pe tavane joase nu trebie sa fie orientate direct in jos e).-e
preferabila utilizarea mai multor prize mici dect una cu suprafaa mare
2.Miezurile de nclzire trebuie dimensionate si selectate corespunztor:
a).dimensionarea se face la sarcina maxima(de evitatat supradimensionarea) b).in zonele
cu variaii termice accentuale se vor folosi miezuri secveniale c).miezurile de
preincalzire trebuie sa furnizeze o cretere de maxim 16-19 grade C
3.Echipamentele de rcire trebuie dimensionate si slectate corespunztor:
a).trebuie avuta i vedere divizarea capacitii de rcire in mai multe miezuri b).daca se
cere deumidificarea terbuie avuta in vedere o reincalzire c).prevenirea scurt-circuitarii
circuitului de apa al compresorului la sarcini reduse
4.Amplasarea de sisteme de condiionare individuale in zonele cu sarcini diferite de cele ale
spaiului
5.Eliminarea stratificrii tubulaturii:
a).clapetele de aer exterior si retur trebuie sa fie amplasate astfel incat sa directioneze
fluxurile de aer unul spre celalalt
6.Amplasarea componentelor sistemelor trebuie sa permit poziionarea traductoarelor:
a).spatiul dintre miezuri sa fie suficient pentru amplasarea senzorilor
7.Amplasarea corecta a senzorului
a).un senzor de spaiu trebuie localizat pe zidul pe care poate msura o valoare reprezentativa
pentru intreg spatilul b) .acelai senzor poate fi localizat si in apropierea
ferestrei de aer retur c).senzori de tubulatura trebuie localizai intr-o zona cu
amestec nestratificat
8.Amplasarea sistemului de control al umiditii
a).umidificatoarele se amplaseaz dup o sursa de cldura
b).miezurile de reincalzire se dispun dup miezurile de racire(deumidificatori)

9.Asigurarea proteciei la temperaturi scazute(in zonele cu temperaturi de inghet)

a).pentru miezurile cu abur se va urmrii sa existe:
tuburi verticale
valva de abur amplasata in zona superioara
miezuri directe si de bypass
prize de aer exterior corect dimensionate si localizate
b).pentru miezuri cu apa calda si rece:
soluii de antigel
pompe pentru asigurarea curgerii continue
golirea miezurilor si conductelor nefolosite
c).pentru aplicaii de reglare:
-punerea in funcie a tuturor pompelor de apa calda aerul exterior este mai rece de 2
gradeC
-un regulator de temperatura limita inferioara(LT)pentru toate sistemele,care va permite
efectuarea unei combinaii de aciuni de mai jos:
-deschiderea valvelor pentru asigurarea debitului maxim prin miezuri
-pornirea pompelor
-inchiderea clapetelor de admisie
-pornirea ventilatoarelor pentru a recircula aerul de retur
-oprirea ventilatoarelor in sistemele cu 100% aer exteriuor
-iniierea alarmelor cu temperatura sczuta
-oprirea ventilatorului daca nu exista abur
10.Sistemele de condiionare a aerului si de automatizare trebuie sa asigure conservarea energiei:
a).utilizarea de senzori interiori pentru determinarea programului de resetare a controlerului
in regim zi-noapte
b).oprirea introducerii de aer exterior in zonele neocupate sau in timpul sezonului clduros
c).folosirea de regulatoare PI in situaiile in care eliminarea offset-ului va conserva energia

AUTOMATIZAREA SISTEMELOR DE VENTILAIE A CLDIRILOR

DEFINIII

Debit de aer.-viteza cu care un volum de aer se deplaseaz printr-o

tubulatura

Q=A*Vm [m3/s]
Vm-viteza medie
Diferenial:
diferena dintre debitele de aer necesare la intrare si retur pentru a menine o presiune pozitiva sau
negativa intr-un spaiu.

Presiune statica:
presiunea creata de aer intr-un mediu inchis datorita energiei sale poteniale. Presiunea statica este
exercitata perpendicular pe toi pereii interiori,relativ la presiunea exterioara incaperii.(pozitiva
sau negativa)

Presiune dinamica
presiunea creata de aerul in micare datorita energiei sale cinetice.Este mereu pozitiva,in sensul de
deplasare

V-viteza m/s
PD-presiune dinamica(Pa)
Da-densitatea aeului(kg/m3)
Da=1.2kg/m3 (20C;101,325kPa;50%) presiunea

atmosferica

NECESITATEA AUTOMATIZRII VENTILAIEI

Creterea debitului de aer exterior cu nevoia de eliminare a substanelor nocive

gazoase(dioxid de carbon,compusi organici volatili)

Prevenirea presurizrii excesive a cldirii si spaiului

Minimizarea introducerii de aer exterior pentru reducerea consumului energetic

Funcia unui sistem de ventilaie este de sesizare si reglare a presiunii statice si debitului de aer intr-o cldire.
Tipuri de sisteme de ventilaie

Sisteme cu o singura traiectorie:

-monotubular cu volum constant de aer
-unizonal
-sistem de reincalzire monotubular,cu volum variabil de aer
-simplu,cu volum variabil de aer
-monotubular,cu volum variabil de aer,cu inducie
-monotubular,cu volum variabil de aer,cu ventilator
Sisteme cu dubla traiectorie
-bitubular,monoventilator,cu volum constant de aer -monoventilator,cu
volum constant de aer de reincalzire -volum de aer variabil -multizonal

Sisteme cu volum variabil de aer

Un sistem cu volum variabil de aer regleaz in principal temperatura spatiului,modificand volumul de aer la
alimentare si nu temperatura acestuia. Zonele interioare ale majoritii cldirilor mari,necesita doar rcire datorita
ocupanilor si sarcinilor de iluminare.Zonele perimetale pot avea o sarcina variabila in funcie de anotimp si
expunere.
Debitul din conducta principala variaz dup cum se modifica suma debitelor prin fiecare terminal cu
volum variabil de aer(pentru rcire unitile terminale de aer(UTA) mresc debitul).
Reglarea debitului de alimentare se face prin monitorizarea variaiilor de presiune statica prin senzori
montai in zona finala a tubulaturii principale.Cand terminalele UTA isi deschid clapetele,se produce o scdere a
presiunii statice in conducta,iar sistemul de reglare trebuie sa mreasc debitul furnizat de ventilator fie prin
mrirea vitezei de rotaie,fie prin deschidera clapetelor de admisie.
O alta caracteristica variabila a sistemelor cu volum variabil de aer este ca diferena dintre debitul aerului
de retur si a aerului de intrare,determina cantitatea minima de aer exterior furnizata de sistemul de ventilaie.

Staiile de msurare a debitului sunt dispuse att in tubulatura de intrare cat si in cea de retur astfel incat
ventilatorul de retur poate urmrii variaiile de debit ale ventilatorului de intrare astfel incat sistemul de reglare
poate menine un diferenial fix.
Sisteme cu volum constant de aer(VCA)
Un sistem cu volum constant de aer reglaeaza temperatura spaiului prin modificarea temperaturii
aerului de intrare meninnd totodat un debit constant.Sistemul este proiectat sa asigure o capacitate suficienta de
aer de intrare spaiului pentru condiiile de sarcina evaluate aprioric.
Sistemele cu volum constant de aer au aceeai structura ca si cele de volum variabil de aer,insa nu
utilizeaz senzori de presiune statica si staii de msurare a debitului deoarece debitul este pstrat constant.
Ventilatorul de intrare(VI) si ventilatorul de retur(VR) sunt setate manual pentru a furniza debitul necesar.
Tempera dup miezul de rcire este necesara in funcie de zona cu cea mai mare sarcina de rcire.
Miezurile de reincalzire zonale din UTA sunt controlate de termostate individuale de spaiu.

PRESURIZARE SI VENTILAIE
O cldire sau zone ale cldirii pot fi presurizate cu o presiune statica pozitiva,negativa sau
neutra pentru a controla deplasarea aerului dintr-o zona in cealalt.
Presiunea statica pozitiva elimina infltratiile,curentul,praful sau contaminarea din surse
exterioare cldirii.
Cldirile cu incaperi de tipul laboratoarelor pot utiliza presiuni statice negative pentru a
impiedica contaminarea prin exfiltrare in zonele adiacente.
Presurizarea unei cldiri trebuie sa tina seama de efectul presiunii vntului exterior sau de
efectul de stiva datorat diferentelor create de aerul verical.
ECHILIBRUL PRESOSTATIC AL CLDIRII
Presiunile dintr-o cldire trebuie echilibrate pentru a impiedica deschiderea sau nchiderea
dificila a usilor,sau a curentuli ca sursa de disconfort.Vor existsa astfel limite minime si maxime
pentru presiunea statica.
Pentru deschiderea unei usi se considera ca rezonabila o fora intre 133 si 222N. Notam cu:_
F-forta totala aplicata la deschidere
Fc-forta aplicata clantei(13-89N) _
W-latimea uii _
A-suprafata uii _
DP-diferenta de presiune statica _
D-distanta de la clana la marginea uii

EFECTELE PRESOSTATICE ALE VNTULUI

Vntul genereaz presiunile de suprafaa ce pot schimba capacitile ventilatorului de intrare
si ventilatorului de aer evacuat,genereaz infiltraii sau exfiltratii de aer,presiune interioara.Vntul
poate afecta factorii de mediu(temperatura ,umiditate),controlul contaminanilor la evacuare.
Presiunea exercitata de vnt pe suprafaa unei cldiri poate fi calculata cu expresia:

EFECTUL DE STIVA
Este cauzat de diferena dintre temperatura interioara si exterioara ce determina o diferena de
presiuni si o deplasare a aerului in interiorul cldirii .Daca aerul exterior este mai rece dect aerul
interior,cladirea absoarbe aer in zona bazei(infiltrare) si ii evacueaz in zona
superioara(exfiltrare)(analog invers).
Nivelul la care presiunile interioara si exterioara sunt egale se numete nivel de presiune
neutra sau plan neutral.
Localizarea planului neutral depinde de distribuia deschiderilor exterioare,in general in apropierea
deschiderilor dominante.Efectul de stiva poate fi calculat cu:
DP=4200Kt*(l/To-l/Ti)*h
Kt-coeficient de curent termic(0,63-0,82)dependent de distanta de separaie dintre etaje
To-temperatura exteriora absoluta(grade K)
Ti-temperatura interioara absoluta(grade K)
h-inaltimea cldirii

VENTILATOARE:CARACTERISTICI SI LEGI DE FUNCIONARE

Pentru aplicaii IV AC ventilatoarele nu depesc 3kPa,presiune totala.Instalarea
ventilatoarelor trebuie sa respecte urmtoarele regului:

ventilatoarele trebuiesc amplasate astfel incat ieirea unuia sa nu constituie intrare pentru altul

suprafaa de intrare trebuie sa fie cel puin cu 20% mai mare dect suprafaa de evacuare a
elicei

intre ventilatoarele amplasate in poziie trebuie sa existe o distanta mai mare de sase ori
diametrul acestora

coturile sau nclinaiile tubulaturii la evacuare sa fie cel puin un diametru al elicei
Exista doua tipuri principale de ventilatoare:
-ventilatoare centifugale-preiau si evacueaz aerul radial fata de axa de rotaie
-se folosesc la sisteme de mari dimensiuni

-ventilatoare axiale-directioneaza aerul paralel cu axul de rotaie

-sunt de mai multe tipuri,fiecare proiectat pentru o anumita gama de presiuni
staice,pana la 2,5kPa.
Ventilatoarele se aleg in funcie de criteriile de performanta exprimate de:
-volumul(debitul) ventilatorului =debitul de iesire(usor mai redus dect cel de
la intrare datorita modificrilor de volum specific din procesul de
comprimare)
-presiunea statica a ventilatorului(PSV)=PTV-PDV
-presiunea totala a ventilatorului(PTV)=diferenta dintre PT a ventilatorului la
intrare si PT la iesire(masoara energia mecanica totala adugata aerului
-presiunea dinamica(PDV)-presiunea dinamica la ieirea ventilatorului
Legile ventilatoarelor

Puterea necesara acionarii ventilatorului este:

P=Q*PTV
Puterea consumata este:
Pc=P/
Sistemele de tubulatura cu ventilatoare au o anumita frecare sau rezistenta la curgerea
fluxului de aer.Presiunea statica de-a lungul unei tubulaturi variaz cu ptratul debitului de aer prin
conducta.

A,B-curbele caracteristice ale sistemului(rezistenta tubulaturii)

Pentru a furniza cantitatea ceruta de aer trebuie selectat un ventilator care poate invinge si
rezistenta tubulaturii. Totusi,datorita repozitionarii clapetelor si modificrilor echipamentului
rezistenta tubulaturii se poate modifica.
Curba B prezint cazul unei rezistente mrite a tubulaturii datorata inchiderii clapetelor sau
infundarii filtrelor.
Caracteristicile de ventilator corspund cazurilor cnd acesta funcioneaz la 400,respectiv 600 de
rot/min.Intersectiile dintre curbe indica debitele de aer furnizate de ventilator la cele doua turaii.
MSURAREA PRESIUNII Si DEBITULUI DE AER IN TUBULATURA
Senzori de presiune
Unele aplicaii necesita doar msurarea presiunii statice .Pentru aceasta se folosete senzorul
a).Acest senzor are o forma aerodinamica in forma de glonte urmata de guri mici periferice care sunt
perpendiculare pe sensul de curgere.

Senzorul de presiune totala b) este similar dar deschiztura se afla la capt si nu mai exista orificii
laterale.
Senzori cu tub Pilot
Un tub Pilot msoar att presiunea statica cat si cea totala.Dispozitivul combina cele doua
tipuri de senzori prezentate anterior intr-unul singur.

Pentru a msura o presiune dinamica precisa,tubul Pilot trebuie sa fie indreptat direct in
fluxul de aer.In grafic prezentam eroarea de presiune statica si totala atunci cnd tubul este deviat fata
de sensul debitului de aer.

> Tub static

> Tub de presiune totala

[C]
Pentru aobtine o viteza medie a aerului cat mai precisa trebuiesc efectuate mai multe msurri
in seciunea tubulaturii.
Pentru a msura cu acuratee presiunea trebuiesc evitate zonele cu turbulente de aer.De aceea
tubul de aer trebuie introdus in fluxul de aer la cel putin 10 diametre in aval si 5 diametre in amonte
fata de curbe,coturi sau alte obstructii.Nu este practica folosirea tuburilor pilot la viteze sub
3,5m/s(presiunea dinamica 7,60Pa).
Viteza(m/s) Eroare procentuala()
20
15
10
4
3

0.25
0.30
1,00
6,30
15,00

In situaiile practice viteza aerului nu este uniforma de-a lungul seciunii unei conducteAerul
este incetinit datorita frecrilor in apropierea pereilor.
Pentru determinarea vitezei medii trebuie efectuate mai multe citiri la puncte de arii
egale Aceste citiri poarta denumirea de citiri transversale.

In seciunea de absorbtie,sorbentul puternic este pulverizat peste vapori de refrigerent pe care ii

absoarbe.Sorbentul slab rezultat este pompat prin schimbtorul de cldura unde preia o parte din
cldura sorbentului puternic inapoi in generator.Aici sorbentul este nclzit si separat de vaporii de
refrigerent.Acestia migreaz dinspre generator spre condensator,unde sunt raciti pana la condensarea
lor in lichid.Refrigerentul obinut curge in evaporator,unde este pulverizat peste miezul de apa rece si
transformat prin absorbia cldurii apei din nou in vapori.Vaporii de refrigerent migreaz spre
absorbant unde sunt preluai de sorbent si ciclul se inchide.
REGLAREA SISTEMELOR DE RCIRE
Instalaii de rcire cu apa
Acestea genereaz apa rece pentru distribuia intr-una sau mai multe cldiri.Constau dintrunul sau mai multe racitoare de tipuri de tipuri similare sau diferite.Programul de reglare trebuie sa
selecteze cele mai eficiente cantiti de racitoare,pornirea secveniala a pompelor si controlul
turnurilor de rcire pentru a satisface condiiile curente de sarcina .
Strategiile de optimizare a sistemelor de rcire include:
1. furnizarea apei rcite la o temperatura ce minimizeaz energia consumata de racitor si pompe,
satisfcnd simultan cererea de rcire
2. selectarea unor combinaii de racitoare care satisfac sarcina la costuri de evaporare minime
3. folosirea cldurii extrase pentru urmtoarele sarcini de nclzire simultane
4. utilizarea stocrii termice pentru pstrarea cldurii evacuate ziua si/sau a temperaturii sczute
noaptea
Reglarea sistemelor cu un racitor
Principala metoda este reglarea de capacitate,realizata cu ajutorul unui controler de
temperatura situate la ieirea apei.Setpoint-ul sau poate fi resetat fie folosind temperatura apei la
intrare,fie temperatura zonei cu sarcina maxima de racire.A doua metoda presupune simultan
monitorizarea valvelor de apa rece din sistemele de ventilaie.
Reglarea sistemelor cu racitoare multiple
Sistemele cu mai multe racitoare pot fi dispuse in serie sau in paralel si ofer economii mai
mari de energie la sarcini pariale.

In dispunerea paralela apa returnata este distribuita intre racitoare si recombinata dup rcire.
In figura sunt prezentate dup metode de funcionare la sarcini reduse.Una folosete cate o pompa si
o valva de control pentru fiecare racitor,cealalta o pompa comuna cu cate o valva de izolaie pentru
fiecare racitor.Pompele individuale permit scoaterea din funciune a cate unei ramuri la sarcini mici,
conomisind economisind energie.
Valvele de control previn inversarea sensului curgerii apei prin racitorul oprit.
Valvele de izolare,la sistemul monopompa,permit racitorului in funciune sa furnizeze doar
apa racita la temperatura dorita.Fara acstea,o jumtate din cantitatea de apa va trece prin racitorul
oprit sin u va putea fi racita.
Senzorul de temperature din circuitul de apa unificat,realizeaza reglarea primara de capacitate
Senzorii de limita termica inferioara mpiedica apa la ieirea din racitor sa intre in sistem la valori
prea mici.
Pe retur,poate fi folosit un alt sensor de temperatura care poate opri unul din racitoare in
condiii de sarcina redusa

In dispunerea serie,presiunea apei rcite este mai ridicta.La sarcini partiale,consumul

de putere al compresoarelor este mai redus dect in dispunerea paralela.
Condensatoarele racitoarelor sunt si ele dispuse in serie,dar in sens contrar.Racitorul 1
primete lichid de condensare si apa principala mai calde fata de racitorul 2.
Analog se poate opri oricare dintre racitoare la sarcini mici.

Reglarea temperaturii apei in turnul de rcire

Turnul de rcire disipeaz cldura colectata din cldire de ctre racitor prin rcirea apei
prin condensator.Apa condensatorului rcit prin evaporare va raci refrigerentul cu pana

la.Apa condensatorului rcit prin evaporare va raci refrigerentul cu pana la 5,5 sub
temperatura WB exterioara.

CUPRINS DATE TEHNICE

A. PIESE SCRISE:
1. Memoriu tehnic
2. Breviar de calcul

B. PIESE DESENATE:
1. Plan parter
2. Plan etaj

plana 01
plana 02

MEMORIU TEHNIC

Prezenta documentaie trateaz la nivel de proiect tehnic instalaiile de nclzire, ventilare si

climatizare, aferente obiectivului Fashion Club situat in Braov.
Cldirea este alctuita din: - sala propriu-zisa a clubului, avnd doua nivele
- grupuri sanitare
- birouri
In cadrul proiectului s-a adoptat sistemul de ventilare si climatizare "sus - sus" pentru sala de
club. nclzirea birourilor si a grupurilor sanitare se va realiza cu ajutorul convectoarelor electrice.
Tot-odata, din grupurile sanitare se va evacua aerul viciat.
Pentru realizarea instalaiei de ventilare si climatizare aferenta slii de club s-au folosit opt
splituri ghenabile, marca LENNOX, amplasate in plafonul fals, deasupra scenei. Fiecare split are o
unitate exterioara amplasat pe peretele estic al cldirii. Spliturile pot funciona att in sarcina de
rcire cat si in pompa de cldura, toate unitile interioare avnd suplimentar cate o rezistenta
electrica de 4 kW. Avnd in vdere destinaia obiectivului, pentru realizarea unei economii de energie
in timpul exploatrii, fiecare split a fost prevzut cu cate un termostat programabil. Toate unitile
interioare au in dotarea lor filtre de praf.
Agentul frigoric al aparatelor este freon R407C, agent frigorific ecologic.
Patru dintre spliturile ghenabile vor fi racordate la prize de aer pentru realizarea aportului de
aer proaspt. Avnd in vedere ca in cldire se va fuma, debitul maxim de aer proaspt pe care
instalaia ii poate vehicula este de 5000 mc/h. Aceste patru aparate pot funciona att in regim 100 %
aer proaspt cat si in regim de recirculare.
Celelalte patru, vor funciona in regim de recirculare, aspirnd aer din ncpere prin doua grile
montate pe plafonul fals in zona barului.
Spliturile ghenabile vor asigura integral necesarul de cldura si de frig al slii de club, precum
si dezumidificarea aerului in perioada de vara. Unitile interioare au fost prevzute cu pompe de
condens precum si cu elemente de sigurana in cazul in care tavita de preluare a condensului ajunge la
capacitate maxima. Reeaua de condens se va realiza din eava de cupru si se va urmrii ca acesta sa
aib o panta continua.
Modificarea debitului de aer al incaperii si implicit a numrului orar de schimburi de aer, se va
face prin modificarea debitului de aer circulat si recirculat prin unitatea interioara, lucru realizabil prin
modificarea in trepte a turaiei ventilatorului aparatului.
Introducerea aerului in sala s-a realizat cu anemostate dotate cu registre de reglaj si
plenumuri. Amplasarea lor s-a fcut pe plafonul fals al slii , tubulatura fiind introdusa in spaiul
dintre plafonul fals si grinzile de susinere al acoperiului. Tubulatura este de seciune circulara, tip
spiro, confecionat din tabla zincata Pe partea introducere, aceasta se izoleaz cu vata minerala
caserata pentru evitarea apariiei fenomenului de condensare a vaporilor de apa din aer.
Pentru evacuarea aerului viciat din sala de club, s-au prevzut trei ventilatoare de extracie, cu
montaj pe tubulatura, marca VIM. Gurile de evacuare aferente lor sunt amplasate pe peretele nordic
al cldirii.

Evacuarea aerului viciat din sala s-a realizat cu guri de evacuare dotate cu register de reglaj,
montate pe plafonul fals si direct pe tubulatura. Ca si in cazul introducerii, tubulatura folosita este de
seciune circulara, confecionat din tabla zincata, dar neizolata.
Tubulatura, anemostatele, grilele de evacuare, au fost dimensionate astfel incat viteza aerului
sa se incadreze in limitele instalaiilor de comfort, negenerand zgomote sau senzaia de curent. Totodat, la racordarea plenumurilor s-au folosit tuburi flexibile pentru mpiedicarea transmiterii
vibraiilor.
Pentru incalzirea birourilor, a grupurilor sanitare, a holului de acces precum si a garderobei,
s-a optat pentru convectoare electrice monofazate, marca AIRELEC. Corpurile de incalzire s-au
amplasat astfel incat sa se asigure funcionarea lor cu eficienta termica maxima si sa se coreleze cu
elementele de construcie si mobilierul. Ele se vor monta la partea inferioara a pereilor, in
vecintatea suprafeelor reci, aparent, si unde este cazul in axul ferestrelor.
Pentru extracia aerului viciat din grupurile sanitare, s-a prevzut un ventilator cu montaj pe
tubulatura, marca VIM. Acesta va fi amplasat in spaial dintre plafonul fals si cel real de deasupra
grupului sanitar de la etaj. Acesta va deservi att grupurile sanitare de la parter cat si cel de la etaj.
Legtura dintre valvele de evacuare si ventilator se face cu tubulatura de seciune circulara,
tip spiro, neizolata. De-asemenea, racordarea valvelor la tubulatura se va face prin intermediul unui
tub flexibil.
Pentru a permite circulaia aerului dispre sala si holuri spre grupuri sanitare, precum si pentru
a evita formarea unor zone de depresiune, sau prevzut in uile grupurilor sanitare grile de transfer.
Acestea au fost dimensionate astfel incat aerul vehiculat prin ele sa nu genereze zgomote.

BREVIAR DE CALCUL

Cldirea este amplasata in Bucureti.

Parametrii aerului exterior:

Vara: - temperatura exterioara de calcul tev=30C
- coninut de umiditate x=10,3 g/kg
Iarna: - temperatura exterioara te= -21C
- coninut de umiditate x=0,4 g/kg
Parametrii de calcul in ncperi:
Vara: - temperatura exterioara de calcul ti=25C
- coninut de umiditate: nu se normeaz
Iarna: - temperatura exterioara te=20C
- coninut de umiditate: nu se normeaz
Sarcina de rcire, rezultata din aporturi de cldura si degajri de cldura, a fost determinata
conform STAS 6648/1-82, "Calculul aporturilor de cldura din exterior". De-asemenea, s-a inut cont
de degajrile de cldura de la oameni, iluminat si echipamente acionate electric.
Sarcina de incalzire, a fost determinata conform STAS 1907/1-94, "Calculul pierderilor de
cldura"
Caracteristicile tehnice ale cldirii au fost apreciate astfel:
- coeficientul global de transfer termic pentru terasa: 1 W/m2K
- coeficientul global de transfer termic pentru perei din crmida de 30 cm:
1,42 W/m2K
- coeficientul global de transfer termic pentru ferestre: 5,8 W/m2K
In aceste condiii au rezultat urmtoarele sarcini termice de incalzire:
- pentru sala de club: Q=42 kW
- pentru birouri, holuri si grupuri sanitare: Q=9 kW
- pentru incalzirea aerului proaspt; Q=16 kW
Sarcina de rcire:
- pentru sala de club: Q=33 kW
- pentru rcirea aerului proaspt; Q=7 kW

In funcie de acestea au fost alese 8 aparate (splituri ghenabile) care pot funciona att in
sarcina de rcire cat si in pompa de cldura. Suplimentar, aparatele au fost dotate cu cate o
rezistenta electrica de 4 kW. Acestea vor deservi sala de club.
Pentru birouri, holuri si grupuri sanitare, au fost alese 10 convectoare electrice,
monofazate, de puteri diferite, in funcie de mrimea ncperii deservite, orientarea ei si
destinaia ei.
Debitul de aer: Lmax.=10000 m3/h
Din care debit de aer proaspt: Lp=5000 m3/h
Debit extracie grupuri sanitare: Lex.=300 m /h
S-a considerat, conform STAS 6648/1-82, cate 50 m3/h pentru fiecare vas de WC si cate
25 m /h pentru fiecare pisoar.
3

Ventilatoarele de evacuare au fost dimensionate in funcie de debit si presiunea

disponibila.