1

Cap.3. SISTEME DE CLIMATIZARE

Un sistem de climatizare este un ansamblu de aparate sau echipamente cu

urmatoarele functii:
- sa prepare aerul care trebuie distribuit in localuri la caracteristici termo si
gazodinamice si acustice bine determinate, respectiv temperatura, umiditate, puritate, viteza
de insuflare, nivel sonor controlate
- sa distribuie aerul tratat in incaperile climatizate prin intermediiul conductelor si
aparatelor terminale.
Un procedeu de climatizare este definit de principiul de conditionare (tratare) al
aerului la care sistemul de climatizare face apel. De exemplu, sistemul cu doua conducte
(aer cald si aer rece) este o aplicatie a procedeului cu aer total.

Clasificarea echipamentelor din sistemele de climatizare

Echipamentele care compun sistemul de climatizare se pot clasifica in:
Echipamente de tratament centrale care au ca scop prepararea fluidelor primare(aer
sau/si apa) care sunt apoi distribuite catre echipamentele terminale ale instalatiei. Acestea
pot fi plasate:
- in localul care trebuie climatizat atunci cand nu au dimensiuni mari si in cazul
climatizarii individuale
- in apropierea localului (dulapurile de climatizare)
- in centrale in cazul instalatiilor mari
Echipamentele terminale sunt intotdeauna plasate in localurile climatizate sau foarte
aproape de acestea. Ele distribuie aerul conditionat in localuri. Aceste aparate pot fi foarte
complexe sau, dimpotriva, constituite dintr-o simpla gura de insuflare.
Echipamentele intermediare si accesoriile fac legatura intre echipamentele centrale,
cele terminale si localul care trebuie climatizat. In aceasta categorie sunt incluse conductele
si tevile de distributie ale fluidelor primare, precum si accesoriile: clapete de aer, robinete,
filtre s.a.
Echipamentele de reglare si protectie contin aparatele de masura, de control, de
reglaj si de protectie (termostate, presostate, regulatoare, detectoare de incendiu, filtre de
fum. etc.)

Clasificarea procedeelor de climatizare

Dupa natura fluidelor primare distribuite la aparatele terminale, procedeele

de climatizare se pot clasifica în:
- procedee de tratare a aerului considerat fluid primar care se numesc
procedee cu aer total, în cadul cărora în încăperile climatizate se introduce aer
condiționat (aer tratat prin diverse procedee)
- procedee care utilizează apa caldă sau rece pregătită în sisteme speciale de
încălzire sau în sisteme frigorifice (apa este fuidul primar) care se numesc
 2

procedee cu apă; singurul fluid primar utilizat in cadrul acestor procedee este apa
preparată în echipamente grupate în centrale. Apa este rece sau caldă, în funcţie de
sezon. Ea este distribuită către aparatele terminale prin două sau trei reţele de
conducte, aparatele terminale fiind baterii shimbătoare de căldură plasate în
ventilo-convectoare. Ventilarea încăperii este asigurata prin prize de aer proaspăt
plasate pe faţada clădirii sau printr-o reţea de conducte specială care distribuie aer
proaspăt către fiecare aparat, acesta fiind însă deja un sistem mixt aer -apă.
O aplicaţie comună a procedeului cu apă rece o constituie răcirea locală a
elementelor de construcţie, mai ales vara, reducând sarcina termică a încăperii
(sisteme de răcire a luminatoarelor clădirilor, cu serpentine prin care circulă apă
de răcire, răcirea plafoanelor cu ţevi încorporate prin care circulă apă de răcire).
- procedee mixte care utilizează simultan doua fluide primare (apă şi aer); în
cadrul instalatiilor bazate pe aceste procedee sunt utilizate simultan doua fluide
primare, aerul şi apa. Aceste fluide sunt preparate în echipamente grupate in
centrale (centrale de aer primar şi centrale de apă caldă şi de apă rece), fiind
distribuite către aparatele terminale plasate în incaperile care trebuie climatizate.
Sistemele permit încălzirea, răcirea şi reîmprospătarea aerului din încaperi,
realizând menţinerea gradului de umiditate la un nivel convenabil.

Domenii de utilizare
După destinaţie, instalaţiile de climatizare realizează fie climatizarea de
confort (pentru a asigura condiţii optime pentru oamenii care stau sau lucrează într-
o anumită incintă) fie climatizarea industrială (când se urmăreşte a se asigura, în
primul rând, condiţii optime pentru desfăşurarea anumitor procese tehnologice din
instalaţiile industriale ce se află în incinta climatizată).

Fig. 1 – Poligonul de confort

Climatizarea de confort se realizează în locuinţe, autoturisme precum şi în

încăperi social-culturale cu aglomerare mare de oameni ca: teatre, cinematografe,
biblioteci, vagoane de călători, autobuze pentru turism, avioane, urmărind crearea
de condiţii favorabile pentru ca omul să se simtă bine.
De exemplu, omul în stare de repaus, pentru a se simţi confortabil are nevoie
de o temperatură ambiantă de 18–22° şi o umiditate relativă  = 45–65%. Aceste
limite de temperatură şi umiditate relativă trasate pe diagrama H – x delimitează
 3

un domeniu numit „poligon de agrement sau de confort” (fig. 1). Instalaţiile de

climatizare de confort trebuie să menţină parametrii aerului din încăpere întotdeauna
în limitele poligonului de agrement.
În cazul încăperilor industriale, instalaţiile de ventilare şi climatizare
creează, în afară de un mediu favorabil pentru buna desfăşurare a procesului
tehnologic, şi condiţii de confort pentru oameni, care duc şi la obţinerea unei creşteri
însemnate a productivităţii muncii. Unele procese tehnologice (din industria textilă,
alimentară, optică, în industria lemnului, prelucrări de mare precizie, în laboratoare
metrologice, la fabricile de tutun, de hârtie, ca şi în industria poligrafică şi centre de
calcul) impun cerinţe stricte în privinţa unuia sau a mai multora dintre parametrii
microclimatului interior, ceea ce influenţează nu numai complexitatea agregatului de
climatizare ci şi însuşi sistemul constructiv al incintei respective.
Instalaţiile de climatizare sunt concepute pentru a funcţiona cu aceleaşi
aparate sau agregate atât în timpul verii, cât şi în timpul iernii, de obicei cu acelaşi
debit de aer. Întrucât perioada de vară reclamă un debit de aer mai mare, debitul
instalaţiei se stabileşte pentru condiţiile de vară.

Schema şi calculul termic al unui sistem de climatizare complex

Un sistem de climatizare conţine elementele reprezentate în schema următoare
(fig.2):

Fig.2 Schema generala a unui sistem de climatizare

Simbolurile utilizate în schemă sunt:

BPI - baterie de preîncălzire (rezistenţă electrică schimbător de căldură prin suprafaţă
alimentat cu un agent de încălzire: apă fiartă, abur, gaze de ardere)
CP - cameră de pulverizare în care se face tratarea aerului cu apă
BRS - baterie de răcire prin suprafaţă care poate fi vaporizatorul unei instalaţii frigorifice,
sau un schimbător de căldură prin suprafaţă alimentat cu un agent de răcire (saramură,
apă glicolată răcite cu o instalaţie frigorifică)
 4

BRI - baterie de reîncălzire

V - ventilator de aer

De obicei, aceste sisteme lucrează în depresiune, ventilatorul fiind montat după

baterii şi nu la intrarea în acestea. Rolul instalaţiei de climatizare este să menţină în
interiorul localului climatizat aerul umed la starea I, cu t i (temperatură) şi  i (umiditate
relativă) impuse şi constante. De aceea, în încăpere trebuie introdus continuu debitul m
de aer umed (care conţine debitul m  a de aer uscat) cu starea C. Acesta se numeşte aer
condiţionat care o dată ajuns în încăperea climatizată preia căldura Q [kW] şi umiditatea
T
 w [ kg vap/s] degajate de diverse surse interne sau externe, modificându-şi starea de la C
m
la I (fig.3).
În scopul de a economisi energie, alimentarea sistemului de climatizare nu se face
numai cu aer proaspăt, exterior cu starea E (debitul de aer umed m E care conţine debitul
de aer uscat m  aE ) ci şi cu o fracţiune recirculată cu starea I (debitul de aer umed m I care
conţine debitul de aer uscat m  aI ). Se observă că debitul de aer tratat în sistemul de
climatizare este m a  m  aE  m
 aI care are starea termodinamică M, rezultată din
amestecarea aerului proaspăt cu starea E cu aer recirculat din localul climatizat cu starea
I.

Fig.3. Funcționarea unui sistem de climatizare pe timp de vară

În general, debitele de aer din sistemele de climatizare complexe se calculează

pentru perioada de vară, deoarece necesarul energetic este mai mare vara decât
iarna.
 5

3.1. ETAPELE CALCULULUI TERMIC PE TIMP DE VARĂ SUNT:

STABILIREA STĂRII AERULUI PROASPĂT, EXTERIOR E

- parametrii aerului exterior (aerul atmosferic) se stabilesc utlizând date statistice

geografice sau după normative care includ aceste date. În România se poate utiliza SR
6648/2 care conţine temperatura exterioară t E [oC] şi conţinutul de umiditate
 kg umid 
xE   pentru diverse zone ale României în lunile iulie şi august.
 kg aer uscat 

Un extras din acest SR cu condiții climatice pentru regiune București și Ilfov este
prezentat in tabelul 1.
 6

Gradul de asigurare reprezintă numărul maxim de zile din perioada analizată în care
temperatura nu depășește valorile indicate în SR.

Temperatura exterioară la diverse momente din zi, poate fi calculata cu relația:

t e  t em  c  Az [oC]
cu observația că va atinge valoarea maximă la ora 15 (oră solară) atunci când c=1.
În proiectarea sistemului de climatizare se va alege valoarea maximă a temperaturii
exterioare, respectiv
t E  t em  Az [oC]

Rezultă că pentru București, de exemplu, în calculul unei instalații cu grad de asigurare

de 100 % va rezulta o temperatură exterioară de calcul
t E  31  7  38 oC

Conținutul de umiditate se citește din tabelul 1 și rezultă astfel:

- pentru proiectarea unui sistem de climatizare xE  xecl  12,50 g vapori/kg aer uscat =
0,01250 kg vap/kg aer uscat

Se pot determina apoi ceilalți parametri de stare HE, φE cu ajutorul diagramei H-x
(Mollier) sau prin calcul

STABILIREA STĂRII AERULUI RECIRCULAT, INTERIOR I

Temperatura aerului interior tI [oC] din incinta climatizată pe timp de vară nu trebuie
să fie foarte mică din motive economice și fiziologice. O valoarea foarte mică a
temperaturii aerului interior va conduce la obţinerea unei sarcini de răcire mare şi deci la
o instalaţie neeconomică, cu debit de aer mare care ar crea senzaţia de prea rece şi riscul
de şoc termic la ieşirea ocupanţilor din încăperea climatizată.
Pentru instalaţiile de climatizare de confort temperatura aerului interior se determină cu
relaţia:
 7

tI = tE – (4....10) °C

Se va adopta o valoarea întreagă care să fie cuprinsă între limitele (22-27) °C

Umiditatea relativă a aerului interior  I , influenţează schimbul de căldură latentă

între om şi mediul înconjurător şi se va adopta între limitele 45-60% , cu condiţia să fie
cu cel puţin 5% mai mică decât valoare corespunzătoare temperaturii interioare de pe
curba de zăpuşeală indicată în tabelul 3

Tabelul 3.
curba de zăpuşeală

Temperatura aerului interior t i 22 23 24 25 26

Umiditatea relativă maximă φ i 70 66 63 60 56

Viteza aerului interior în zona de şedere influenţează schimbul de căldură convectiv şi

va fi aleasă în situaţia de vară între limitele de 0,1-0,3 m/s.

După ce se aleg tI și  I se determină cu ajutorul diagramei H-x sau prin calcul celelalte
mărimi de stare, adică HI și xI.

CALCULUL SARCINII TERMICE ȘI DE UMIDITATE PE TIMP DE VARĂ

Sarcina termică QT [kW], respectiv de umiditate m W [kg vapori/s] reprezintă fluxul de
căldură, respectiv de umiditate degajate în încăpere şi care trebuie preluate de aerul
condiţionat.
Q T  Q int  Q ext [kW]
 W  nM  g W   m
m  Ws [kg vapori/s]
Q int [kW] reprezintă degajările de căldură din interiorul incintei climatizate și care provin
de la oameni, de la aparatura electrică, aparatura casnică, aparatura industrială, etc.
Q ext [kW] reprezintă fluxurile de căldură pătrunse din exterior prin elementele de
construcție (pereți, pardoseală, plafon, uși, ferestre)
 kg umid 
m W   este fluxul de umiditate degajat de oamenii din incinta climatizată prin
 s 
expirație și transpirație;
 kg umid 
m Ws 
 s  este fluxul de umiditate degajat din alte surse (aparatură casnică, acvarii,
bazine cu apă, etc.)
kg umid 0,06 kg umid
g W  0,06  este fluxul de umiditate degajat în medie de o
h  om 3600 s  om
persoană în unitatea de timp.
 8

Componente ale sarcinii termice provenite din interiorul incintei climatizate Q int

Vom considera într-o primă etapă că degajările de căldură şi de umiditate din interiorul
incintei climatizate sunt constante pe perioada ocupării localului climatizat.

În realitate, se întâmplă destul de rar ca toate degajările interioare să fie simultane sau să
atingă valoare maximă în acelaşi moment. Pentru a obţine o estimare mai apropiată de
realitate şi pentru a limita puterea frigorifică maximă a instalaţiei la o valoare economică,
vom aplica coeficienţi de simultaneitate pe ansamblul tuturor sarcinilor termice sau
numai asupra unui număr limitat dintre acestea.

Degajările interioare (de căldură, respectov entalpie şi de umiditate) sunt în principal

provenite de la:
- ocupanţii incintei
- maşinile şi aparatele electrice
- sursele de iluminat
- ţevile şi conductele interioare
- procesele industriale.

Aporturile datorate ocupanţilor

O fiinţă umană poate fi comparată cu un "generator termic" din care o parte a energiei
produse este utilizată pentru a menţine constantă propria temperatură, restul de energie
fiind disipată în mediul ambiant sub formă de căldură. Evacuarea acestei călduri se face
în mod continuu prin convecţie (26%), prin radiaţie (42%) şi prin evaporarea apei din
piele si din expirație (32%). Cantitatea totală de căldură degajată de o fiinţă umană este
în funcţie de temperatura uscată a aerului din încăpere, de umiditatea relativă a aerului
precum şi de activitatea desfăşurată de individ (metabolism).
Tabelul 4. conţine valorile cantităţilor totale de căldură şi umiditate degajate de un
ocupant în funcţie de activitatea desfăşurată într-un mediu ambiant cu umiditate relativă
cuprinsă între 40% şi 70% (50% în medie). Aceste valori corespund cantităţii medii de
căldură degajate de o persoană adultă cu greutatea de 65 kg, cu o stare bună de sănătate,
pentru o şedere mai lungă de 3 ore în localul climatizat considerat.

Observaţie:
- dacă ocupanţii sunt exclusiv femei. se vor reduce cifrele din tab. 4 cu 20%
- dacă ocupanţii sunt copii, se vor reduce cifrele din tabelul 4 cu 20 până la 40% în
funcţie de vârsta copiilor
- dacă proporţia bărbaţi, femei şi copii nu este cunoscută, se vor diminua cifrele din
tabelul 4 cu procentul global de 10%
- cifrele din prima coloană a tabelului 4 corespund aportului global de entalpie dat de
 9

metabolismul fiecărui ocupant. Aceste cifre includ aportul de căldură prin convecţie,
radiaţie şi prin evaporare; cifrele din celelalte coloane indică aportul de căldură sensibilă
şi de masă de umiditate degajată.

Tabelul 4. Aportul de căldură datorat persoanelor din încăperea climatizată

Aporturile datorate maşinilor electrice

Maşinile electrice dintr-un local climatizat pot fi foarte diverse. În timpul funţionării, ele
degajă o anumită cantitate de căldură şi anumite tipuri de maşini degajă şi umiditate. De
aceea le vom clasifica în maşini care nu degajă umiditate , respectiv care degajă
umiditate.

a) Maşini electrice care nu modifică umiditatea din local

În această categorie intră:

 10

- maşinile de birou: de scris, de calculat, de copiat, computerele

- motoarele electrice

Maşini de birou

O maşină electrică utilizată într-un local climatizat degajă integral echivalentul caloric al
puterii electrice medii absorbite. Astfel, dacă o maşină electrică absoarbe o putere
electrică de 1 kW, ea va degaja într-o oră de utilizare continuă 1 kWh.
Puterile electrice absorbite de maşinile de birou sunt date de către fabricanţi. Este însă
destul de dificil, în studiul unei instalaţii de climatizare să se cunoască de la început:
- numărul de maşini utilizate
- tipul de maşini utilizate
- coeficientul de utilizare a acestor maşini (utilizare continuă sau intermitentă).
Pentru a răspunde acestor cerinţe, inginerul trebuie să facă un anumit număr de ipoteze în
funcţie de informaţiile pe care i le furnizează beneficiarul sau pe baza lecturii unui caiet
de sarcini. Va calcula apoi aportul de căldură, într-o primă aproximaţie cu datele din
tabelul 5.

Tab.5. Valori medii ale aporturilor calorice introduse de diverse echipamente și instalații

b) Maşini electrice care modifică umiditatea din local

Aceste maşini aduc un aport de sensibilă în local precum şi degajări de umiditate. Dacă
aportul acestor maşini este important, este recomandat să se folosească sisteme mecanice
de evacuare locale (hote) care permit o diminuare a aporturilor către încăpere cu 50 până
la 70%.
Tabelul 6 conţine valorile sarcinilor de entalpie şi de umiditate introduse de diverse
 11

aparate electrice montate fără hote de evacuare.

Tab.6. Sarcini de entalpie şi de umiditate datorate aparatelor electrice instalate în localuri climatizate fără
hote de evacuare
Tipul de aparat Putere Aport de Aport de Durată de funcţionare
nominală entalpie umiditate normală
[W] [W] [kg/h] [min]
Aparate menajere:
- cuptor electric 3000 3000 0,88 45...60
- plită electrică 3000 3000 2,16 60
5000 5000 3,60 60
- prăjitor de pâine 500 500 0,14 5...15
- placă de încălzit 500 500 0,40 15...30
1000 1000 0,80 15...30
- râşniţă de cafea 500 500 0,20 1
- mixer 1000 1000 0,40 1
- frigider (100 l) 100 100 - funcţionare continuă
- frigider (200 l) 175 175 - funcţionare continuă
- sterilizator 1000 1000 0,94 30
- maşină de spălat (3 kg) 3000 3000 2,16 60
- maşină de spălat (5 kg) 6000 6000 4,32 60
- fier de călcat 500 500 0,40 60
- aspirator 200 250 - 5...15
- uscător de păr 500 500 0,23 5...15
1000 1000 0,46 5...15
- radio 40 40 -
Aparate pentru
restaurante:
- cafetiere cu apă fiartă
* 2 litri de apă 600...800 300...400 0,1...0,2 funcţionare continuă
* 20 litri de apă 4000...5000 1000...2000 0,5 funcţionare continuă
- tablă de încălzit
* cu încălzire farfurii 4200 W/m2 2200 W/m2 1,6 kg/m2h funcţionare continuă
* fără încălzire farfurii 3200 W/m2 1750 W/m2 1,7 kg/m2h funcţionare continuă
- prăjitor de pâine
* cu 2 tranşe 2200 1900 0,55 funcţionare continuă
* cu 4 tranşe 2500 1750 1,1 funcţionare continuă
- gril de sandvichuri 1600 800 0,3 funcţionare continuă
- gril de carne (250x300 mm) 3000 1750 0,9 funcţionare continuă
- forme de copt (300x330 750 500 0,3 funcţionare continuă
mm)
 12

- friteuză
* 5 l de ulei 2600 1200 1 funcţionare continuă
* 10 l de ulei 7000 3000 2,4 funcţionare continuă

Aparatură pentru bucatarie