INSTALATII DE CONDITIONARE A AERULUI

Unitatea de învăţare nr. 6

INSTALATII DE CONDITIONARE A AERULUI

Cuprins Pagina

Obiectivele unităţii de învăţare nr. 6

1.1 Introducere
1.2 Diagrama de confort
1.3 Instalaţia de încãlzire cu un singur circuit
1.4 Agregat naval românesc pentru condiţionarea aerului tip ACN
1.5 Norme impuse de registrele de clasificare
Lucrare de verificare – unitatea de învăţare nr. 1
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare
Bibliografie – unitatea de învăţare nr. 1

48
AHP– Curs şi aplicaţii
 INSTALATII DE CONDITIONARE A AERULUI

OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 6

Principalele obiective ale Unităţii de învăţare nr. 6 sunt:

Ce reprezinta o instalatie de conditionare a aerului
Diagrama de confort
Instalaţia de încãlzire cu un singur circuit
Agregat naval românesc pentru condiţionarea aerului tip ACN
Norme impuse de registrele de clasificare

1.1 Introducere
Instalaţiile de condiţionare a aerului pot asigura:
- - ventilaţia;
- - încãlzirea;
- - rãcirea;
- - uscarea;
- - umidificarea aerului.
Instalaţiile de condiţionare realizeazã o prelucrare complexã a aerului în scopul asigurãrii
condiţiilor optime de muncã şi odihnã pentru oameni, în orice condiţii meteorologice, în tot timpul
anului, la navigaţia în diverse zone climatice.
Pentru alegerea schemei unei instalaţii de condiţionare, a parametrilor agentului ei de lucru,
este necesarã cunoaşterea condiţiilor de exploatare a încãperii deservite, parametrii aerului exterior şi
interior, sursele de cãldurã şi umiditate, amplasarea instalaţiei pe navã.
Parametrii de calcul:
- temperatura T;
- umiditatea relativã ϕ;
- conţinutul de vapori de apã;
- entalpia;
- conţinutul de gaze nocive;
- viteza de deplasare a aerului.

1.2 Diagrama de confort

Diagrama de confort – conform normelor sanitare dupã care se construiesc navele româneşti -
este reprezentatã în figura 1.

49
AHP– Curs şi aplicaţii
 INSTALATII DE CONDITIONARE A AERULUI

Fig. 1.
În zonele geografice cãlduroase, în perioada de varã prezintã importanţã nu
numai temperatura aerului în interiorul sau exteriorul unei încãperi, ci şi diferenţa
dintre cele douã temperaturi, care au influenţã asupra stãrii generale de sãnãtate a
omului.
Aerul poate fi condiţionat parţial, atunci când numãrul de parametri reglaţi
este mai mic decât numarul total de parametri de confort. De exemplu instalaţia de
încãlzire: regleazã temperatura şi conţinutul de gaze nocive, nu şi umiditatea.

De reţinut!
- În zonele geografice cãlduroase, în perioada de varã prezintã
importanţã nu numai temperatura aerului în interiorul sau exteriorul
unei încãperi, ci şi diferenţa dintre cele douã temperaturi, care au
influenţã asupra stãrii generale de sãnãtate a omului.

1.3 Instalaţia de încãlzire cu un singur circuit.

In fig. 2 se eprezintã schema unei instalaţii de încãlzire cu un singur circuit.

50
AHP– Curs şi aplicaţii
 INSTALATII DE CONDITIONARE A AERULUI

Fig.2.
1. traductor termic 12. armãturã electromagneticã

2. filtru 13. panou electric

3. încãlzitor primar de aer 14. tubulaturã de alimentare a încãperilor cu aer condiţionat
5. ventilator 15. traductor de umiditate
7,8 secţiile încãlzitorului secundar de aer recirculat
9. umidificator
10. tubulaturã perforatã de alimentare cu abur pentru umidificarea aerului
11. regulator de presiune a aerului

1.4 Agregat naval românesc pentru condiţionarea aerului tip CAN

În figura 3 avem schema agregatelor navale româneşti pentru condiţionarea aerului tip ACN.

51
AHP– Curs şi aplicaţii
 INSTALATII DE CONDITIONARE A AERULUI

Fig.3.
1. Secţiunea de amestecare şi filtrare prevãzutã cu douã guri de aspirare a aerului proaspãt şi recirculat.
2. Secţiunea de încãlzire a douã baterii de încãlzire a aerului la +400C în schemã monotubularã şi
+200C în schemã bitubularã.
Temperatura aerului este reglatã cu ajutorul armãturilor de abur 5 şi 6, comandate cu traductori termici
plasaţi ca în figurã.
3. Secţiunea de rãcire cu baterie de rãcire în expansiune directã. Aceastã secţiune lucreazã numai vara,
când amestecul de aer proaspãt şi aer recirculat (în proporţie de 40%) este rãcit la (+15…17 0C) şi apoi
este introdus în cabine.
4. Secţiunea de umidificare şi distribuţie, în care umiditatea aerului se regleazã cu ajutorul armãturii de
abur 7 comandate de higrometrul 8. Dupã umidificare aerul este trimis direct la cabine (t=+400C) în
sistem monotubular.
Dacã sistemul este bitubular, jumãtate din debitul total, cu t=+20 0C este trimis direct la cabine,
iar restul este încãlzit la +600C şi apoi este trimis la cabine prin a doua conductã. Ambele conducte
sunt racordate la amestecãtorul 10, în care temperatura este reglatã individual dupã dorinţã.
Câteva caracteristici ale agregatului ACN:
Debitul nominal = 2500 ÷ 12500 m3/h
Putere termicã = (17 – 65)103 KJ/h
Putere frigorificã = (5 – 38)103 KJ/h
Putere electricã instalatã = 3…22kW

1.5. Norme impuse de registrele de clasificare

- nu este permisã trecerea canalelor de aer prin pereţi etanşi şi pe sub puntea pereţilor etanşi;
- canalele de aer care trec prin pereţii principali rezistenţi la foc trebuie sã fie dotate cu clapete
împotriva propagãrii incendiilor;
- agregatele de condiţionare trebuie amplasate în încãperi separate, izolate împotriva incediilor.

52
AHP– Curs şi aplicaţii
 INSTALATII DE CONDITIONARE A AERULUI

Test de autoevaluare 6
Ce este diagrama de confort

Lucrare de verificare la Unitatea de învăţare nr. 6

Sa se prezente structura unui agregat de conditionare a aerului.

Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare

Test :

1. Secţiunea de amestecare şi filtrare prevãzutã cu douã guri de aspirare a aerului proaspãt şi

recirculat.
2. Secţiunea de încãlzire a douã baterii de încãlzire a aerului la +400C în schemã monotubularã
şi +200C în schemã bitubularã.
Temperatura aerului este reglatã cu ajutorul armãturilor de abur 5 şi 6, comandate cu traductori
termici plasaţi ca în figurã.
3. Secţiunea de rãcire cu baterie de rãcire în expansiune directã. Aceastã secţiune lucreazã
numai vara, când amestecul de aer proaspãt şi aer recirculat (în proporţie de 40%) este rãcit la
(+15…170C) şi apoi este introdus în cabine.
4. Secţiunea de umidificare şi distribuţie, în care umiditatea aerului se regleazã cu ajutorul
armãturii de abur 7 comandate de higrometrul 8. Dupã umidificare aerul este trimis direct la
cabine (t=+400C) în sistem monotubular.
Dacã sistemul este bitubular, jumãtate din debitul total, cu t=+200C este trimis direct la cabine,
iar restul este încãlzit la +600C şi apoi este trimis la cabine prin a doua conductã. Ambele
conducte sunt racordate la amestecãtorul 10, în care temperatura este reglatã individual dupã
dorinţã.
53
AHP– Curs şi aplicaţii
 INSTALATII DE CONDITIONARE A AERULUI

Recapitulare
Ce reprezinta instalatie de conditionare
Diagrama de confort
Instalaţia de încãlzire cu un singur circuit
Agregat naval românesc pentru condiţionarea aerului tip ACN
Norme impuse de registrele de clasificare

Concluzii:
În zonele geografice cãlduroase, în perioada de varã prezintã importanţã nu
numai temperatura aerului în interiorul sau exteriorul unei încãperi, ci şi
diferenţa dintre cele douã temperaturi, care au influenţã asupra stãrii generale
de sãnãtate a omului.
Aerul poate fi condiţionat parţial, atunci când numãrul de parametri reglaţi
este mai mic decât numarul total de parametri de confort. De exemplu instalaţia
de încãlzire: regleazã temperatura şi conţinutul de gaze nocive, nu şi umiditatea.

[1] Ion C. Ioniţă ş.a. Instalaţii navale de bord. Construcţie şi exploatare.

Bucureşti, Editura Tehnică, 1992;
[2] Viorel Maier. Note de curs. Constanţa, UOC, 1993.
[3] POPA IONEL – Instalaţii mecanice şi hidropneumatice navale, Editura
Muntenia 2005
[4] PRUIU A., UZUNOV GH., POPA T., Manualul ofiţerului mecanic maritim,
vol. 1,2,3
5.T20 Górski Z., Construction and operation of marine cleaning machinery.
Trademar. Gdynia 2009
6. T23 Górski Z., Construction and operation of marine steering gears,
controllable pitch propellers and stern tubes. Trademar. Gdynia 2009
7. T32 Huber M., Tanker operations, a handbook for the Person-in-Charge
(PIC), Cornell Maritime Press, Centreville, Maryland, 2001
8. T80 Shapiro H., Cranes and derricks. United States of America: McGraw-
Hill, 1980
9. Dinu D., Petre F., ² Masini hidraulice si pneumatice², I.M.C. - Constanta,
1993.
10.Documentatia tehnica de la bordul navelor

54
AHP– Curs şi aplicaţii