SSP - 208 - Ro AER CONDITIONAT PDF

208
Service.
Program de Studiu Individual Nr. 208
Sistemul de Aer Conditionat
Notiuni de baza
1,6
1,4
1,2
MPa
1,0
0,8
Presiune
0,6
0,4
0,2
0
-30 -20 -10 0 10 20 30 40 50 60 70
o
Temperatura C
at
aer dition
con
Sistemele de aer conditionat au incetat de Designul circuitelor de racire a aerului este

mult sa fie considerate echipamente de lux. identic la toate vehiculele, singurele dife-
Aerul conditionat a devenit un factor im- rente apar doar la modul in care sunt adap-
portant in securitatea activa, astazi el fiind tate pentru a indeplini cerintele de racire.
considerat parte integranta a specificatiilor
de securitate ale vehiculelor. In acest program de studiu individual va
veti familiariza cu modul de functionare al
Acum 10 ani doar 10% dintre vehiculele noi unui sistem de aer conditionat. Veti invata
erau dotate cu sisteme de aer conditionat. cum functioneaza diferitele componente
In 1996 aerul conditionat era deja montat in ale sistemului in procesul de racire, carac-
peste 25% dintre vehiculele noi. teristicile agentului de racire si de ce apara-
tele de aer conditionat necesita conditii
Cererea de dotare cu aer conditionat a ve- speciale de intretinere.
hiculelor este in acest moment intr-o con-
tinua crestere. Componentele prezentate in acest SSP
sunt comune aproape tuturor aparatelor de
aer conditionat.
Imaginile prezentate sunt cu ca-

racter informativ. In functie de ce-
rintele de racire, valorile absolute
pot varia de la vehicul la vehicul.
Nou Important
Programul de Studiu In- Pentru informatii relevante referitoare la inspectii, re-

dividual nu este Manual glaje si reparatii, consultati intotdeauna literatura teh-
de Reparatie! nica de specialitate.
2
Cuprins
Climatizarea in vehicul 4
De ce aer conditionat?
Fenomenele fizice din sistemul de racire 6
MPa
Elemente de fizica aplicata
o
C
Refrigerantul (agentul de racire) 8

R
Sistemul de racire 12 134a
Principiul de functionare a circuitului de racire
Circuitul de racire cu supapa de expansiune
Compresorul
Modul de lucru al compresorului
Ambreiajul magnetic
Condensatorul
Rezervorul de agent refrigerant cu uscator
Supapa de expansiune
Supapa de expansiune – noua generatie
Vaporizatorul
Circuitul de racire cu resctrictor
Restrictorul
Rezervorul de colectare a refrigerantului
Controlul sistemului 32
Componentele sistemului de siguranta
t" p
Circuitul ventilatoarelor 40
Cuplarea ventilatorului de racire a motorului/condensat.
Unitatea de comanda a ventilatoarelor J293
Reglarea temperaturii 42
Reglarea manuala
Reglarea automata
Vedere de ansamblu a sistemului AC reglat electronic
Unitatea de comanda cu unitate de reglaj cu afisaj
Principalii senzori de temperatura
Semnale auxiliare pentru reglarea temperaturii
Motorasele de pozitionare a clapetelor
Tubulatura de aer
Distributia aerului
Recircularea aerului
Intretinerea 64
Masuri de protectie
Informatii generale factori influenta functionare
Diagnosticarea defectelor prin masurarea presiunii
Diagnosticarea defectelor prin autodiagnoza
Informatii 72
Terminologie sistem de racire
3
Climatizarea in vehicul
De ce aer conditionat?
Oamenii se simt confortabil la o anumita – Atunci cand soarele radiaza puternic, ae-
temperatura si umiditate atmosferica. rul incins din interior se poate inlocui
doar cu aer cu temperatura exterioara.
Ca o parte componenta a securitatii active, – In plus, temperatura aerului admis cres-
starea de confort la volan e un factor cheie. te din punctul de admisie pana la cel de
evacuare.
Climatizarea interioara a vehiculului are un – Deschiderea unei ferestre, trape, sau sta-
efect imediat asupra oboselii la volan si im- bilirea unei turatii mai mari a ventilatoa-
plicit asupra sigurantei traficului. relor pentru cresterea confortului, va re-
zulta de obicei intr-o crestere a curentului
O temperatura interioara confortabila este de aer precum si expunerea la alti factori
dependenta de temperatura exterioara si cum ar fi zgomotele, polenul si gazele de
de debitul de aer, astfel: evacuare.
Temperatura exterioara joasa (ex. -20 °C)

Temperatura interioara mare 28 °C Curbe confort
Debit mare de aer: 8 kg/min
°C kg/min
Temperatura exterioara inalta (ex. 40 °C)

Temperatura interioara
Temperatura interioara joasa 23 °C 28 8
Debit aer
26 6
Temperatura exterioara medie (ex. 10 °C)

Temperatura interioara joasa 21,5 °C 24 4

22 2
Chiar si sistemele moderne de climatizare
au dificultati in mentinerea unei temperatu- 20 0
ri interioare placute atunci cand temperatu- -20 -10 0 10 20 30 40 °C 208_043
ra mediului ambiant (exterioara) este mare. Temperatura exterioara
De ce?
Un nivel ridicat al umiditatii aerului creeaza
la randul sau un grad ridicat de disconfort.
Temperatura intr-un autoturism de clasa medie

unde: timpul calatoriei, 1 ora
temperatura exterioara, 30 °C
radiatie solara
cu aer fara aer
Zona conditionat conditionat
Cap 23 °C 42 °C
Piept 24 °C 40 °C
Picioare 28 °C 35 °C
208_001
4
Efectul unei temperaturi nepotrivite
asupra corpului uman
Interval confort
Studii stiintifice efectuate de catre OMS
(Organizatia Mondiala a Sanatatii) au aratat A B C
ca abilitatile umane scad atunci cand acesta
este expus la conditii de stres. Transpiratie
Caldura este unul din factorii de stres.
Disconfort
Temperatura optima pentru condus este in-
tre 20 si 22 °C. Aceasta corespunde treptei
Puls
A din intervalul de confort al nivelului de inima
climatizare.
O radiatie solara puternica poate creste

temperatura interioara cu mai mult de 15 °C Temperatura corp
peste cea a mediului ambiant, in special in
zona capului. Aceasta zona este cea mai pe-
Nivel climatizare
riculoasa din punct de vedere al efectelor. low moderat high 208_042
Temperatura corpului precum si tensiunea

cardiaca cresc, iar transpiratia va fi abun-
denta. Oxigenarea creierului va fi defectu- Aparatul de aer conditionat – un sistem ca-
oasa. Aceste simptome sunt valabile si re mentine temperatura aerului la un nivel
pentru treapta B a intervalului de confort. confortabil pentru oameni si care in plus
efectueaza purificarea si dezumidificarea
Treapta C din intervalul de confort al nive- acestuia – a fost creat special pentru a eli-
lului de climatizare creeaza corpului un mina complet acest tip de stres.
grad mare de disconfort.
Medicii specializati in bolile specifice trafi- Cu ajutorul unui aparat de aer conditionat
cului rutier numesc aceste conditii "stres este posibil sa se produca la nivelul gurilor
climatic". de ventilatie o temperatura mult mai mica
decat cea a aerului din mediul ambiant.
Studiile au aratat ca o crestere a temperatu- Acest lucru este posibil atat atunci cand ve-
rii de la 25 la 35 °C, reduce perceptia senzo- hiculul stationeaza cat si cand se deplasea-
riala cu aproximativ 20%. S-a estimat ca za.
acest nivel este echivalent cu o alcoolemie
de 0.5 ‰ Un alt efect benefic este acela al dezumidi-
ficarii si purificarii aerului prin intermediul
filtrelor de polen si cel cu carbon activ.
Acest efect este la fel de important ca si
scaderea temperaturii, mai ales pentru per-
soanele cu alergii respiratorii .
- un element de siguranta
Conditionarea aerului din
interiorul vehiculului este:
- un accesoriu functional nu numai pentru cei pretentiosi
5
Fenomenele fizice din sistemul de racire
Elemente de fizica aplicata

Legi
MPa
Majoritatea substantelor cunoscute au trei Gheata – solid

o
C stari de agregare.
De exemplu apa: solid ... lichid ... vapori.

Principiul racirii urmeaza aceasta lege. 208_039
Chiar si in antichitate exista nevoia racirii.

Una dintre primele metode de racire a fost
aceea stocarii mancarii intr-o cutie cu
gheata. Gheata … devine
lichid cand absoarbe
Gheata (apa in stare de agregare solida) ab- caldura
soarbe caldura mancarii, racind-o in acest
fel.
208_040
Gheata se topeste, trecand intr-o alta stare
de agregare si anume cea de lichid (apa).
Daca apa este incalzita mai departe, va fier-

be si se va evapora. Apa este acum in sta-
rea de agregare gazoasa. AES
Apa ... devine gaz
cand absoarbe
Substantele gazoase pot fi transformate caldura
inapoi in lichide prin racire si apoi in solide
printr-o racire suplimentara, principiu vala-
bil pentru aproape toate substantele: 208_041
... O substanta absoarbe caldura atunci

cand se transforma din lichid in gaz.
... O substanta cedeaza caldura atunci cand

se transforma din gaz in lichid.
Lege
... Transferul caldurii se efectueaza intot-
deauna de la obiectul cu temperatura
mai mare la cel cu temperatura mai
mica.
Aparatele de aer conditionat utilizeaza Punctul de inghet

schimbul de caldura, proces in care la un ex. apa devine gheata
moment dat substantele isi schimba starea Punctul de fierbere
de agregare. ex. apa devine abur
6
Presiunea si punctul de fierbere
Daca se modifica presiunea, se modifica si Procesul de evaporare este utilizat de catre

punctul de fierbere al unui lichid. Toate li- aparatele de aer conditionat.
chidele se comporta similar. In acest scop se utilizeaza substante cu puncte
scazute de fierbere.
Punct fierbere H2O / apa = 100 °C Aceste substante sunt cunoscute sub nu-
ulei masina = 380 - 400 °C mele de refrigeranti.
Punct fierbere Refrigerant R12 ....... 29,8 °C
Cu cat presiunea este mai mica, cu atat Refrigerant R134a ... 26,5 °C
temperatura la care incepe firberea (evapo-
rarea) este mai mica. (Punctele de fierbere specificate mai sus co-
respund unei presiuni atmosferice de
0,1 MPa = 1 bar)
Curba presiunii de vaporizare Curba presiunii de vaporizare

H2O R134a R12
1,7 17 4,0 40
1,5 15 3,5 35
1,3 13 3,0 30
MPa
MPa
bar
bar
1,1 11 2,5 25
Lichid Lichid
0,9 9 2,0 20
Presiune
Presiune
0,7 7 1,5 15
0,5 5 1,0 10
Gaz Gaz
0,3 3 0,5 5
0,1 1 0 0
100 110 120 130 140 150 160 170 180 190 200 -40 -20 0 20 40 60 80 100
Temperatura °C Temperatura °C
208_006 208_005
Ce semnifica curba presiunii de vaporizare?
Putem trage urmatoarele concluzii din ana-

liza curbei presiunii de vaporizare pentru
cei doi refrigeranti R134a si R12 (R12 nu se
mai utilizeaza) si apa:
– La presiune constanta, vaporii devin li- – Refrigerantul trece din starea lichida in
chid prin reducerea temperaturii (in cir- cea gazoasa prin scaderea presiunii (in
cuitul aparatului de aer conditionat, acest circuitul aparatului de aer conditionat,
proces are loc in condensator). acest proces are loc in vaporizator).
7
Refrigerantul
Refrigerantul cu punct scazut de firbere uti-

Refrigerant R12 – Diclorfluormetan
lizat in aparatele de aer conditionat este un
formula chimica CCl2F2
gaz.
Gazul este invizibil, la fel ca si apa are ace- o hidrocarbura clorinata (CFC)
easi culoare in starile de agregare lichida si daunatoare mediului ambiant!
gazoasa.
R Refrigerantii nu se pot combina intre ei.
Refrigerant R134a – Tetrafluoretan
formula chimica CH2F-CF3
134a Numai refrigerantii desemnati instalatiei
de aer conditionat pot fi utilizati.
o carbofluorura (FC)
nedaunatoare mediului ambiant!
Comercializarea si umplerea instalatiilor de

aer conditionat ale vehiculelor cu refrige-
rant R12 a fost interzisa.
La ora actuala, in instalatiile de aer condi- Ordonanta interzicere halogeni

tionat ale vehiculelor se utilizeaza numai
refrigerantul R134a.
– R134a – fluorocarbonat care nu contine

atomi de clor – spre deosebire de R12 –
care pot cauza degradarea stratului de o-
zon al atmosferei terestre atunci cand
molecula se disociaza.
R134a
– Curbele presiunilor de vaporizare ale ce-
lor doi refrigeranti, R12 si R134a sunt si-
milare. R134a are aceeasi capacitate de
racire ca si R12.
Aparatele de aer conditionat care fun-

ctioneaza cu refrigerant R12, prin utiliza-
rea unui kit de conversie, se pot adapta 16
sa utilizeze R134a. 14
Lichid
bar
12
Destindere
Sistemele modificate in acest fel nu mai
10
au capacitatea initiala de racire.
8
Presiune
6
In functie de presiunea si temperatura din Evaporare
4
circuitul de aer conditionat, refrigerantul va 2
fi in stare gazoasa sau lichida. Gaz
0
-30 -20 -10 0 10 20 30 40 50 60 70
Temperatura o
C
Curba presiunii de vaporizare pentru R134a

208_050
8
Starile refrigerantului R134a in ciclu- Nivelul energetic este un factor cheie in
rile din aparatul de aer conditionat constructia aparatelor de aer conditionat.
Arata de cata energie este nevoie, in va-
In plus fata de curba presiunii de vaporiza- porizator si condensator, pentru a inde-
re, ciclurile arata schimbarile starii de agre- plini cerintele de racire ale sistemului.
gare a refrigerantului in functie de presiu-
ne si temperatura precum si nivelul caldu- Marimi fizice R134a:
rii specifice la care refrigerantul revine in
starea initiala. Punct fierbere: 26,5 °C R
Diagrama este o parte din diagrama de Punct inghet: 101,6 °C 134a
stare a refrigerantului R134a pentru un sis- Temperatura critica: 100,6 °C
tem de aer conditionat. Presiune critica: 4,056 MPa
Pot aparea diferente ale valorilor absolute (40,56 bar)
in functie de specificatiile sistemului de aer
conditionat al vehiculului.
Curba de temperatura Punct critic Curba de temperatura

Lichid saturat (presiune/temperatura) Vapori saturanti
4,0 40
90 90
85
80
MPa
80
bar
70 70
2,0 20
C 60
1,6 60 16
B
50 50
40
1,0 40 10
Presiune
Presiune
0,8 30 8
30
0,6 20 20 6
10 10
0,4 4
0,3 0 C 0 C 3
D A
0,2 2
200 240 280 320 360 400 440
Caldura specifica kJ/kg

208_053
A B Comprimare in compresor, temperatura si presiunea cresc,

trecere in starea gazoasa.
B C Procesul de condensare in condensator, presiune mare, temperatura

incepe sa scada, lichidul paraseste condensatorul usor racit
C D Expansiune = scaderea brusca a presiunii, cu rezultat evaporarea
D A Procesul de evaporare (absorbtie de caldura) din vaporizator.

Tranzitia din starea de vapori in cea gazoasa (presiune joasa)
Curba de temperatura in punctul B Pentru glosar vezi pagina 72
9
Refrigerantul
Refrigerantii si stratul de ozon
Ozonul protejeaza suprafata pamantului de

efectul nociv al razelor ultraviolete, prin ab- km
UV
sorbirea unei mari parti din acestea. UV
200
UV
UV
UV
Razele UV disociaza ozonul (O3) intr-o mo- 100
lecula de oxigen (O2) si un atom de oxigen 80
R (O). Atomii si moleculele de oxigen din alte
reactii se combina pentru a forma din nou
60
134a ozonul. Acest proces are loc in ozonosfera,

STRATOSFERA
40
o parte a atmosferei care se afla la o altitu- Cl
+ =
dine situata intre 20 si 50 km. Cl O3 20
ClO
O2
O
10
TROPOSFERA
Clorul (Cl) este un costituent al refrigeranti- 5
FCKW
lor de tip CFC, asa cum este si R12. Daca Incalzire globala
este manipulat impropriu, moleculele de FCKW 1
R12 se pot ridica in ozonosfera, intrucat
sunt mai usoare decat aerul.
Radiatiile UV elibereaza atomii de clor din

CFC, acesteia reactionand cu ozonul.
In acest proces, ozonul se descompune re-
zultand o molecula de oxigen (O2) si mono-
xidul de clor (ClO), care reactioaneaza din 208_051
nou cu oxigenul eliberand clorul (Cl). Acest Reactia dintre CFC si stratul
ciclu se poate repeta si de 100.000 de ori. de ozon din atmosfera
(CFC = FCKW)
Moleculele libere de oxigen (O2) nu pot ab-
sorbi radiatiile UV.
Refrigerantii si incalzirea globala
Lumina solara care ajunge pe suprafata pa-

mantului este reflectata sub forma de radia-
tie infrarosie. Gazele rezultate in urma arde-
rii, in special CO2, reflecta aceste radiatii ca- FCKW
Potential reducere strat Ozon
tre troposfera. R12

1
Aceasta face ca atmosfera planetei sa se
incalzeasca, fenomen cunoscut sub numele
de "incalzire globala". CFC-urile sunt in ma-
re parte responsabile pentru cresterea con-
centratiei gazelor ce produc efectul de sera. FKW
R134a
1 kg de R12 produce acelasi efect de se- 0
ra ca si 4.000 t de CO2. 0 1 2 3 4
Potential efect de sera
R134a are un efect redus asupra cresterii
efectului de sera, potentialul sau de dis- 208_052
trugere a stratului de ozon este nul.
Potential efect de sera
10
Uleiul de compresor
Un ulei special – ulei de compresor – Compresor

lipsitde impuritati cum ar fi sulful, ceara si
ume-zeala, este necesar pentru ungerea
partilorin miscare ale sistemului AC.
50%
Uleiul de compresor trebuie sa fie compati-
bil cu refrigerantul din instalatie, deoarece 10% 10%
R
o parte din ulei se amesteca in circuit cu re-
10% 20%
134a
frigerantul. In plus, uleiul de compresor nu
trebuie sa atace garniturile de etansare.
Condensator Furtunuri
Nu se poate folosi orice tip de ulei, intrucat
acestia tind sa formeze depozite de rezidu- Rezervor refrigerant Vaporizator
uri ce produc uzura prematura a compo-
nentelor in miscare.
Distributia aproximativa a cantitatii de ulei, in cir-
Pentru circuitul refrigerantului R134a se u- cuitul agentului refrigerant.
Cantitatea de refrigerant incarcata, difera in functie
tilizeaza un ulei sintetic special. Acest ulei
de constructia sistemului si de tipul vehiculului.
poate fi folosit doar pentru acest tip de re-
frigerant, intrucat nu se amesteca decat cu
acesta.
De asemenea, uleiul de compresor este ti-

pic fiecarui model de compresor.
Uleiul de compresor pentru R134a
Denumire: PAG = Polialchilen glicol.
Proprietati:
– solubilitate mare in combinatie cu re- Informatii importante:

frigerantul
– proprietati bune de ungere – A nu se stoca afara (puternic higroscopic)
– nu are caracter acid – Intotdeauna tineti inchise bidoanele cu
– foarte higroscopic ulei pentru a nu patrunde umezeala. In-
– nu se amesteca cu alte uleiuri chideti imediat dupa deschidere.
– Nu refolositi refrigerantul.
N.B.: – Tratati-l ca pe un deseu toxic.
Refrigerantul nu trebuie aruncat impreu-
– nu trebuie utilizat in sistemele de refri- na cu uleiul de transmisie sau motor, da-
gerare de tip vechi, sisteme desemna- torita proprietatilor sale chimice.
sa functioneze cu R12, intrucat nu este
compatibil cu R12 .
11
Sistemul de racire
Principiul de functionare a circuitului de racire
Procesul de racire si conditiile tehnice
Cunoastem ca:
Pentru a raci un obiect, trebuie sa absor-
bim caldura. La vehicule se utilizeaza un
sistem de refrigerare cu compresor.
Intr-un circuit inchis, circula continuu un
refrigerant care isi schimba alternativ sta-
rea de agregare (lichid – gaz si vice versa).
Refrigerantul este:
– comprimat in stare gazoasa;

– condensat prin disiparea caldurii;
– evaporat prin reducerea presiunii si ab-
sorbtia de caldura.
Nu se produce aer rece, ci se ex-

trage caldura din aerul care circula Circuit de joasa presiune
in si inspre habitaclu.
Circuit de inalta presiune
Cum functioneaza?
Compresor
208_071
In compresor intra gaze la presiune si

temperatura joase.
Refrigerantul este apoi comprimat, re-

zultand o crestere de temperatura, apoi
el este pompat in circuitul de inalta
presiune.
In aceasta faza, refrigerantul

este in stare gazoasa si are Aer racire
Condensator
valori mari pentru presiune
si temperatura.
12
208_073
Refrigerantul lichid comprimat continua sa

curga catre o sectiune ingustata. Aceasta
sectiune poate fi sub forma unui restrictor
sau a unei supape de expansiune.
Supapa Odata ajuns aici, este injectat in vaporizator
Aer proaspat, racit loc unde ii scade presiunea (circuitul de
joasa presiune).
In interiorul vaporizatorului, refrigerantul li-

chid se destinde si se evapora.
Caldura de evaporare este absorbita de la
aerul proaspat admis care trece printre la-
melele vaporizatorului.
In aceasta faza, refrigerantul este

in stare de vapori, iar temperatu-
ra si presiunea au valori scazute.
208_004
Vaporizator
Aer proaspat, cald
208_072 208_074
Refrigerantul urmeaza calea scurta catre Acum, aflat din nou in stare gazoasa, refri-
condensator (lichefiator). gerantul iese din vaporizator, pentru a intra
Aici se extrage caldura din gazul fierbinte din nou in compresor si a urma din nou ci-
comprimat de catre aerul care raceste con- clul. Astfel, dupa cum se observa, avem de-
densatorul. a face cu un sistem in bucla inchisa.
Refrigerantul condenseaza si devine lichid,
atunci cand isi atinge punctul de transfor-
mare fazica gaz-lichid (dependent de presi- In aceasta faza, refrigerantul este
une). din nou in stare de vapori, iar
temperatura si presiunea au va-
lori scazute.
In aceasta faza, refrigerantul este
in stare lichida si are presiune ri-
dicata si o temperatura medie.
13
Sistemul de racire
Circuitul de racire cu supapa de expansiune
I H G Presiune de lucru IP = Inalta Presiune

JP = Joasa Presiune
In documentatia tehnica, cum ar fi Manu-

alul de Reparatie, componentele sunt re-
prezentate in forma schematica.
JD JP
IP IP
A B C D E F 208_032
H
I
1
E D
B
Sistemul se activeaza in mo-
mentul in care motorul este
pornit. Din acest motiv, com-
presorul este dotat cu un am- 2
breiaj comandat magnetic.
1 MPa = 10 bar
Valorile absolute de-
pind de autovehicul.
C
Consultati Manualul
de Reparatie.
1 2
Presiunile si
Comprimare Condensare
tempera turile
din circuit Pana la aprox. 1,4 MPa (14 bar) Presiune aprox. 1,4 MPa (14 bar)
(exemplu) Temperatura aprox. 65 °C Reducere temperatura: 10 °C
14
Legenda Componente:
Inalta presiune A Compresor cu ambreiaj magnetic

B Condensator
Joasa presiune C Rezervor refrigerant cu uscator
D Senzor inalta-presiune
E Cupla service, inalta-presiune
F Supapa expansiune
G Vaporizator
H Cupla service, joasa-presiune
I Amortizor (dependent de vehicul)
F G
Din motive de siguranta cir-

cuitul refrigerantului nu tre-
buie deschis. Daca este nece-
3 sara sa se intervina in circuit,
refrigerantul trebuie golit ina-
4 inte, utilizand un echipament
adecvat acestei operatii.
208_031
Capacitatea de racire a sistemului de aer Presiunile si temperaturile din circuit de-

conditionat depinde de tipul vehicului (ve- pind intotdeauna de starea curenta a siste-
hicul de pasageri, microbuz) si de cerintele mului. Valorile specificate sunt doar cu ca-
specificate la instalare. racter informativ. Ele sunt atinse dupa a-
proximativ 20 min. la o temperatura exte-
Componentele de la A la H exista in orice rioara de 20 °C si la o turatie a motorului a-
sistem. Pot aparea in plus conexiuni de ser- flata intre 1.500 si 2.000 rot/min.
vice aditionale, senzori de temperatura,
contacte de presiune pentru circuitele de La o temperatura de 20 °C si cu motorul
inalta si joasa presiune, suruburi pentru oprit, in circuitul de aer conditionat se va
scurgerea uleiului, in functie de constructia creea o presiune de 0,47 MPa (4,7 bar).
si cerintele sistemului. Dispunerea compo-
nentelor in interiorul circuitului poate diferi In continuare, vor fi examinate in detaliu
de asemenea. componentele circuitului de racire cu supa-
Unele sisteme sunt dotate cu un amortizor, pa de expansiune (pentru detalii despre cir-
situat inainte de admisia in compresor, pen- cuitul de racire cu restrictor, vezi pagina 28)
tru amortizarea vibratiilor refrigerantului.
3 4 1
Destindere Vaporizare 208_033
aprox. intre 1,4 - 0,12 MPa (14 - 1,2 bar) Presiunea aprox. 0,12 MPa (1,2 bar)
Temperatura intre aprox. 55 - 7 °C Temperatura aprox. 7 °C
15
Sistemul de racire
Compresorul
Compresoarele utilizate in sistemele de aer
conditionat sunt de tipul cu piston cu un-
gere cu ulei. Ele intra in functiune numai a-
tunci cand sistemul de aer conditionat este
pornit, aceasta facandu-se prin intermediul
unui ambreiaj cu actionare magnetica.
Compresorul creste presiunea si implicit

temperatura refrigerantului.
Fara aceasta crestere de presiune nu ar fi

posibila destinderea si racirea refrigerantu-
lui din sistemul de aer conditionat.
Pentru ungerea compresorului se utilizeaza 208_028

un ulei special. Aproape jumatate din can-
titate ramane in compresor, cealalta juma-
tate circuland impreuna cu refrigerantul.
Ca protectie, compresorul este dotat cu o
supapa de suprapresiune.
Procesul de comprimare
Compresorul absoarbe refrigerantul iesit

din vaporizator la o presiune joasa si in
stare gazoasa.
Este "vital" pentru functionarea compreso-

rului ca refrigerantul sa fie in stare gazoa-
sa, intrucat lichidele sunt practic incompre-
sibile putandu-l distruge (similar cum lichi-
dul de racire patruns in cilindru poate dis-
truge motorul).
Compresorul comprima refrigerantul si il

deplaseaza fortat catre condensator, prin
circuitul de inalta presiune, sub forma unui
gaz fierbinte cu presiune ridicata.
Astfel compresorul reprezinta interfata din- 208_045

tre circuitele de inalta si joasa presiune a Compresor Ambreiaj magnetic
refrigerantului.
16
Modul de lucru al compresorului
Compresoarele sistemelor de aer conditio-
nat functioneaza dupa mai multe principii:
– Compresor cu pistoane reciproce

– Compresor centrifugal spiralat
– Compresor cu pereti flotanti
– Compresor cu platou pendular
In continuare vom examina in detaliu com-

presoarele cu platou pendular.
Miscarea de rotatie a axului de antrenare

este convertita in miscare axiala (miscarea
unui piston) prin intermediul unui platou
pendular. 208_027
In functie de tipul compresorului, pot exis-
ta intre 3 si 10 pistonase dispuse radial in Supape
jurul axului de antrenare. Arbore intrare admisie si
Fiecarui piston ii sunt atribuite doua supa- Platou pendular evacuare
pe, admisie si evacuare (presiune).
Piston
Aceste supape se deschid/inchid in functie
de ciclul de lucru al pistonului. Compresor cu platou pendular (fara auto reglare)
Sistemele de aer conditionat se apreciaza Unghi constant de inclinare a platoului.
la turatia maxima a compresorului (turatia Cilindree fixa.
compresorului este totusi dependenta de
cea a motorului).
Intervalul de variatie a turatiei compreso-
rului este aproximativ 0 – 6.000 rot/min.
Acesta afecteaza umplerea vaporizatorului
cat si capacitatea de racire a sistemului de
aer conditionat.
Astfel au fost dezvoltate compresoarele cu
cilindree variabila, pentru a se adapta la tu-
ratia motorului, temperatura exterioara cat
si cea dorita in interior.
Cilindreea compresoarelor se adapteaza

prin variatia unghiului de inclinare a pla-
toului. 208_046
La compresoarele cu cilindree constanta

(platou cu unghi de inclinare fix), adapta- Piston Platou pendular
rea necesarului puterii de racire se face
Compresor cu platou pendular (auto-reglabil)
prin intermediul cuplarii/decuplarii perio-
Unghi variabil de inclinare a platoului.
dice a ambreiajului magnetic. Cilindree variabila.
17
Sistemul de racire
Compresorul autoreglabil cu functionare

continua in sistemul de aer conditionat
Domeniul de reglare a compresorului
Toate pozitiile de reglaj dintre limita superioara (100%) si cea infe-

rioara (aprox. 5%) sunt adaptate in functie de cerintele sistemului
prin modificarea presiunii din corpul compresorului.
Compresorul este in permanenta antrenat in timpul ciclului de reglaj.
Orificiu calibrat Supapa reglaj Platou pendular Sina culisare
Ax antrenare
Inalta presiune
Joasa presiune
208_047
Parte superioara Parte inferioara Arcuri
Piston Corp compresor Butuc antrenare
Miscarea de rotatie a axului de antrenare Presiunea din corpul compresorului, de-

este transmisa butucului de antrenare si pinde de presiunile joasa si inalta ce ac-
apoi transformata in miscare de transla- tioneaza asupra supapei de control si a
tie a pistonului prin intermediul platoului orificului calibrat.
pendular. Platoul pendular se ghideaza
longitudinal prin intermediul unei sine. Presiunile inalta, joasa si cea din corpul
compresorului au aceeasi valoare atunci
Cursa pistonului si debitul sunt definite cand sistemul de aer conditionat nu fun-
de unghiul de inclinare a platoului. ctioneaza.
Inclinarea, depinde de presiunea din cor- Arcurile situate inainte si dupa platoul
pul compresorului, asadar si presiunile pendular il pozitioneaza pe acesta in asa
de pe cele doua fete ale pistonaselor. fel incat asigura un debit de aproximativ
Inclinarea este mentinuta de catre arcuri- 40 %. Avantajul controlului debitului este
le situate inainte si dupa platoul pendu- acela ca elimina socurile in functionarea
lar. vehiculului, cauzate de cuplarea/decupla-
rea compresorului.
18
Debit mare pentru o capacitate mare de racire – presiune scazuta in corpul
compresorului
Supapa reglaj Burduf 2 Burduf 1
Presiune corp compresor

Orificiu calibrat
208_048
Arc 1 Arc 2
Inalta presiune Joasa presiune
Presiunea joasa si inalta au valori relativ – Rezultanta fortelor corespunzatoare pre-

mari. siunii joase ce actioneaza pe partea supe-
rioara a pistonului si forta din arcul 1 es-
– Burduful 2 este comprimat de presiunea te mai mare decat rezultanta fortelor co-
inalta. respunzatoare presiunii din corpul com-
presorului ce actioneaza pe partea inferi-
– Burduful 1 este de asemena comprimat oara a pistonului si forta din arcul 2.
de catre presiunea joasa ce are o valoare
relativ mare. Creste unghiul de inclinare a platoului
pendular, rezulta o cursa marita a pis-
– Supapa de reglaj se deschide. Presiunea tonului si implicit un debit mai mare.
din corpul compresorului se reduce prin
partea de joasa presiune.
19
Sistemul de racire
Debit mic pentru o capacitate scazuta de racire – presiune mare in corpul

compresorului
Supapa reglaj Burduf 2 Burduf 1

Orificiu calibrat
Arc 1 Arc 2 208_049
Inalta presiune Joasa presiune
Presiunea joasa si inalta au valori relativ – Rezultanta fortelor corespunzatoare pre-

mici. siunii joase ce actioneaza pe partea supe-
rioara a pistonului si forta din arcul 1 es-
– Burduful 2 este decomprimat. te mai mica decat rezultanta fortelor co-
respunzatoare presiunii din corpul com-
– Burduful 1 este de asemena decompri- presorului ce actioneaza pe partea inferi-
mat datorita presiunii relativ joase. oara a pistonului si forta din arcul 2.
– Supapa de reglaj se inchide. Scade unghiul de inclinare a platoului

Circuitul de joasa presiune este separat pendular, rezulta o cursa scazuta a
de corpul compresorului. pistonului si implicit un debit mai
mare.
– Presiunea din corpul compresorului
creste prin orificiului calibrat.
20
Ambreiajul magnetic Schema ambreiajului neactionat
Ambreiajul cu comanda magnetica face le- A Roata de curea cu rulment

gatura mecanica intre compresor si motor,
prin intermediul sau facandu-se trasferul
de putere.
Constructie Ax antrenare
r
compresor
Ambreiajul se compune din:
Disc de
– Roata de curea cu rulment presiune
– Disc de presiune cu arcuri si butuc cu arcuri
– Bobina magnetica si butuc
Butucul discului de presiune este montat

pe axul de antrenare a compresorului.
Inelul interior al rulmentului rotii de curea
Carcasa
se monteaza in carcasa compresorului.
compresor
Bobina magnetica este montata fix pe car- Bobina
casa compresorului. In starea decuplata, magnetica
208_002
exista un joc A intre discul de presiune si
roata de curea.
Functionare
Schema ambreiajului actionat
Motorul antreneaza roata de curea (vezi sa-
getile) prin intermediul unei curele de
transmisie. Cand ambreiajul nu este actio-
nat roata se roteste liber pe rulment.
Cand ambreiajul este conectat, prin bobina

magnetica trece un curent care creeaza o
forta de atractie magnetica, ce face ca dis- Circuitul
cul de presiune sa fie artras catre roata de fortei
curea. Jocul A se anuleaza si roata de cu-
rea se solidarizeaza in rotatie cu axul de
antrenare a compresorului.
Compresorul intra in functiune. El va func-
tiona pana la intreruperea circuitului de ali-
mentare a bobinei magnetice.
Cand aceasta se va intampla discul de pre-
siune se va departa de roata de curea dato-
rita arcurilor de retragere.
Din nou roata de curea se va misca libera 208_003
fara a mai antrena axul de antrenare a
compresorului.
Pentru conditiile de pornire si opri-
re ale compresorului, consultati
Controlul functionarii sistemului de
aer conditionat.
21
Sistemul de racire
Condensatorul
Condensatorul este racitorul sistemului de

aer conditionat.
Constructia condensatorului
Condensatorul este alcatuit dintr-un tub a-

tasat de niste lamele, ce creeaza o suprafa-
ta mare de schimb de caldura.
Condensatorul este racit cu ajutorul unui
ventilator, dupa ce sistemul de aer condi-
tionat a fost pornit, pentru a putea asigura
circulatia refrigerantului. Condensatorul es- 208_023
te montat inaintea radiatorului de racire a
motorului, aceasta crescandu-i eficienta.
Schimbul de caldura din condensator se e-

fectueaza prin intermediul aerului ce trece
printre lamelele sale. La unele vehicule pot
exista in plus fata de ventilatorul pentru ra- Condensator
cirea motorului si ventilatoare suplimenta- Radiator
re. De obicei ventilatorul porneste atunci
cand aerul conditionat este pornit, dar nu si
in cazul in care este montat un senzor de Aer ambiant,
presiune G65. In acest caz pornirea ventila- incalzit
torului se va face in momentul in care se va
atinge o anumita presiune. Impuritatile in-
trate printre lamelele condensatorului pot
reduce performantele condensatorului si
chiar pe cele de racire ale motorului. Refrigerant,
gaz fierbinte
Functionarea condensatorului
Refrigerantul vine de la compresor sub for-

ma de gaz fierbinte (50-70 °C) cu presiune
ridicata si intra in condensator, unde se ra-
ceste. Aer ambiant, Refrigerant,
Racirea este efectuata de catre aerul care rece lichid
Ventilator
trece printre lamelele si tubul conden-
satorului. 208_024
Cand refrigerantul se raceste, la o anumita
temperatura si presiune, el condenseaza
transformandu-se in lichid, care iese prin
partea de jos a condensatorului.
Condensatorul mai este numit si
lichefiator, din pricina modului
sau de functionare.
22
Rezervorul de agent refrigerant cu uscator
In circuitul cu supapa de expansiune, rezer-

vorul de refrigerant serveste ca vas de ex-
pansiune si rezervor in acelasi timp.
In functie de conditiile de operare – cum ar fi

incarcarea termica pe vaporizator si conden-
sator, turatia compresorului – se pompeaza
in circuit cantitati diferite de refrigerant.
Rezervorul de refrigerant este integrat in sis-

tem pentru a compensa aceste fluctuatii.
208_026
Uscatorul retine chimic umezeala patrunsa
in sistem in perioada de umplere.
Uscatorul poate absorbi, in functie de mo-
del, intre 6 si 12 g de apa. Cantitatea de apa Catre supapa
ce poate fi absorbita depinde de temperatu- de expansiune
ra (creste cu scaderea temperaturii).
Materialele abrazive provenite din compre-
sor si murdaria rezultata in functionarea
instalatiei sunt de asemenea depozitate.
Functionare
Refrigerantul in stare lichida ce provine din

condensator intra printr-o parte a rezervo-
rului, este colectat apoi in rezervor, dupa ca-
re trece prin uscator catre supapa de expan-
siune prin tubul ascendent, intr-un flux con-
tinuu, fara bule de gaz.
Uscator
Rezervorul de refrigerant se inlocu-

ieste de fiecare data cand se des-
De la Filtru sita
chide circuitul.
condensator
Rezervorul trebuie tinut inchis ina-
inte de instalare, pentru a nu ab-
sorbi umezeala din aerul ambiant. 208_025
23
Sistemul de racire
Supapa de expansiune
Supapa de expansiune este punctul in care

refrigerantul din vaporizator se destinde si
se raceste. Ea este interfata dintre circuitele
de joasa si inalta presiune ale refrigerantu-
lui.
Supapa de expansiune este utilizata pentru

a reglarea curgerii refrigerantului catre va-
porizator, in functie de temperatura vapo-
rilor de refrigerant de la iesirea din vapo-
rizator.
In vaporizator se destinde atata refrigerant 208_022

cat este necesar pentru a mentine constan-
te conditiile de racire din vaporizator.
Reglajul
Termostat cu senzor
Curgerea refrigerantului este controlata de si refrigerant
catre supapa de expansiune in functie de
temperatura.
PFu
– Cand creste temperatura refrigerantului
care paraseste vaporizatorul, refrigeran-
tul din termostat isi mareste volumul. Membrana PSa
Debitul refrigerantului catre vaporizator,
la nivelul supapei cu bila creste. Catre compresor De la vaporizator
(joasa presiune) (joasa presiune)
– Cand scade temperatura refrigerantului
care paraseste vaporizatorul, scade vo-
lumul refrigerantului din termostat.
Debitul refrigerantului catre vaporizator,
la nivelul supapei cu bila scade.
Catre vaporizator
(joasa presiune)
In supapa de expansiune termostatica exis- De la condensator
ta trei forte: (inalta presiune)
PFe
1. Presiunea din conducta senzorului este
dependenta de temperatura refrigeran- Supapa cu bila
tului supraincalzit. Aceasta presiune ac-
tioneaza asupra membranei ca o forta Arc reglaj 208_015
de deschidere (PFu).
2. Presiunea din vaporizator (PSa) actionea-

za asupra membranei in directie opusa.
Supapele de expansiune sunt re-
3. Forta exercitata de arcul de reglaj (PFe) glate din fabrica. Acest reglaj nu
actioneaza in aceeasi directie ca si presi- trebuie modificat.
unea din vaporizator. Nu deformati conducta senzorului
intrucat este umpluta cu un gaz
24 special.
Supapa de expansiune – noua generatie
Aceasta suppapa de expansiune este po-

zitionata intre circuitul de joasa si inalta
presiune a refrigerantului, chiar inaintea
vaporizatorului.
Catre compresor Iesire vaporizator

(joasa presiune) (joasa presiune)
Membrana
Senzor termic um-
plut cu gaz special Tija
impingatoare
Orificiu egalizare
presiune Catre vaporizator
(joasa presiune)
De la condensator
(inalta presiune)
208_017
Arc reglaj Supapa cu bila
Supapa de expansiune este controlata de Supapa de expansiune este dotata intotdea-

catre caldura. Unitatea sa de comanda con- una cu o izolatie termica.
tine un senzor termic si o supapa cu bila.
Senzorul termic se gaseste de o parte a
membranei si este umplut cu un gaz speci-
al. Cealalta parte a membranei este in lega-
tura cu iesirea vaporizatorului (joasa presi-
une) prin intermediul orificiilor de egalizare
a presiunii. Montarea supapei fara protectie
Supapa cu bila este actionata prin interme- termica va modifica setarile de
diul tijei impingatoare. fabrica.
Presiunea gazului special – si deci de ase-
menea si cantitatea de refrigerant ce va
trece – este dependenta de temperatura din
circuitul de joasa presiune.
25
Sistemul de racire
Cresterea cerintelor de racire

conduce la cresterea temperaturii
la iesirea din vaporizator,
cauzand
cresterea presiunii gazului (pa)
din senzorul termic. pa
208_018
Creste sectiunea de trecere pe lan-
ga supapa cu bila, datorita deplasa-
rii sale de catre tija impingatoare.
Refrigerantul se deplaseaza catre

vaporizator absorbind caldura
datorita scaderii presiunii sale.
Caldura este absorbita de la aerul

ce trece printre lamelele 208_019
vaporizatorului.
Cand temperatura refrigerantului la

iesirea din vaporizator scade,
presiunea (pb)
din senzorul termic scade. pb
208_020
Sectiunea de trecere pe langa

supapa cu bila, precum si debitul
catre vaporizator se vor reduce.
208_021
Gradul de deschidere a supapei este de-

pendendent de temperatura de la iesirea
din vaporizator (joasa presiune).
Astfel este controlata egalizarea presiunii.
26
Vaporizatorul
Retur refrigerant 208_029

(stare: gazoasa)
Tur refrigerant
(stare: vapori)
Vaporizator tubular
208_030
Functionare
Refrigerantul iesit din supapa de expansiu- Umezeala din aerul racit se colecteaza pe
ne se destinde in vaporizator, racindu-l con- vaporizator in locurile unde temperatura
siderabil. aerului scade sub punctul de condens (de
roua).
Refrigerantul se transforma in gaz (atinge Astfel se produce apa prin condensare, iar
punctul de fierbere). aerul este uscat. Aceasta imbunatateste no-
tabil conditiile de confort din interior.
Cand refrigerantul din vaporizator incepe sa Pe vaporizator, in conditii de umezeala, se
fiarba, temperatura este sub punctul de in- depun particulele aflate in suspensie in aer,
ghet a apei. astfel efectuandu-se si o purificare a aeru-
lui.
Refrigerantul isi extrage caldura pentru e-
vaporare de la peretii tuburilor prin care
circula, tuburi care sunt in contact cu aerul
inconjurator.
Acumularile de apa ce se for-
Aerul ce intra in contact cu vaporizatorul
meaza sub masinile stationate,
este racit si apoi trimis catre habitaclu.
nu sunt un semn de defect.
27
Sistemul de racire
Circuitul de racire cu restrictor
I H G F Presiune de lucru IP = Inalta Presiune

JP = Joasa Presiune
Schema circuitului de refrigerant cu res-

trictor.
JP E
IP
H
208_034 I
A B C D
D
A
B
2 C
1 MPa = 10 bar
Valorile absolute de-
pind de autovehicul.
Consultati Manualul
de Reparatie.
Presiunile si
temperaturile
din circuit 1 2
(exemplu)
Comprimare Condensare
Presiune maxima 2,0 MPa (20 bar) Presiune maxima 2,0 MPa (20 bar)
28 Temperatura maxima 70 °C Reducere temperatura: aprox. 10 °C
Legenda Componente:
Inalta presiune A Compresor cu ambreiaj magnetic

B Intrerupator inalta-presiune
Joasa presiune C Condensator
D Cupla service, inalta-presiune
E Restrictor
F Vaporizator
G Intrerupator joasa-presiune
H Cupla service, joasa-presiune
I Rezervor de colectare refrigerant
G
3
4
E
F
208_007
In contrast cu circuitele cu supapa de expansi- Toate celelalte componente sunt identice cu

une, refrigerantul intra in vaporizator printr- cele de la sistemul cu supapa de expansiune.
un restrictor.
Aditional, in functie de constructia si cerintele
In sistemele de aer conditionat reglate prin in- sistemului de aer conditionat, in circuit pot
termediul unui restricor, rezervorul de refrige- exista si alte cuple de service si senzori de
rant se monteaza in circuitul de joasa presiu- monitorizare.
ne si nu in cel de inalta presiune.
Presiunile si temperaturile sunt dependente
Rezervorul de colectare refrigerant are si func- de conditiile momentane de operare a siste-
tia de a proteja compresorul impotriva socuri- mului de aer conditionat. Valorile specifice se
lor pneumatice. Consultati si continutul de la obtin dupa o anumita perioada, in functie de
pagina 31. conditiile atmosferice (vezi Manualul de
Reparatie).
3 4 1
Destindere Vaporizare 208_033
Presiunea: aprox. 2 – 0,15 MPa (20 – 1,5 bar) Presiunea maxima > 0,15 MPa (1,5 bar)
Temperatura: aprox. 60 – -4 °C Temperatura > -4 °C
29
Sistemul de racire
Restrictorul
Restrictorul este o zona cu sectiune mica

de trecere, localizat in circuitul refrigerantu-
lui inaintea vaporizatorului. Sectiunea re-
dusa (ingustarea), restrictioneaza curgerea
refrigerantului.
Refrigerantul are inantea restrictorului o

presiune si o temperatura mare.
La iesirea din restrictor, presiunea refrige-

rantului scade brusc, totodata si tempera-
tura sa. 208_035
Restrictorul este asadar interfata dintre cir-

cuitul de inalta si joasa presiune a refrige-
rantului. Un element de etansare asigura
trecerea refrigerantului numai prin restric-
tor. Sita pentru atomizarea
refrigerantului
Sarcini
– Sa stabileasca debitul refrigerantului prin Catre vaporizator Orificiu calibrat

intermediul valorii sectiunii de trecere.
Cantitatea de refrigerant care va trece
prin sectiunea ingustata este dependenta
de presiunea din circuitul refrigerantului.
– Sa mentina presiunea si implicit starea li-

chida a refrigerantului in circuitul de inal- Filtru sita
ta presiune in timpul functionarii com-
0-ring, etanseaza partea de
presorului.
joasa-presiune de cea de
inalta-presiune
– Sa produca o scadere de presiune in res-
trictor, astfel refrigerantul se raceste ina- 208_016
inte de intrarea in vaporizator printr-o
vaporizare partiala.
Fiti atenti la pozitia de montaj!
– Sa atomizeze refrigerantul. Sageata de pe restrictor este ori-
entata inspre vaporizator.
Inaintea ingustarii sectiunii de trecere, res-
trictorul are un filtru sita, iar dupa sectiune,
o sita pentru atomizarea refrigerantului ina-
inte de intrarea in vaporizator.
30
Rezervorul de colectare a refrigerantului
In cicuitul de joasa-presiune a sistemelor

de aer conditionat cu restrictor este montat
un rezervor de colectarea refrigerantului.
Rezervorul este montat in compartimentul
motor, intr-un loc in care temperatura este
mai ridicata (pentru a facilita post-vapori-
zarea).
Serveste ca vas de compensare si rezervor

de refrigerant si ulei de compresor, precum
si ca element de protectie pentru compresor.
208_036
Venind de la vaporizator, refrigerantul aflat
in stare gazoasa, intra in rezervor. Daca a-
cesta contine umezeala, ea va fi separata in
uscatorul integrat in rezervor.
Refrigerantul colectat in partea superioara Punct admisie refrigerant

a capacului de plastic este sigur in stare (stare: gazoasa)
gazoasa in momentul in care este admis de
catre compresor prin tubul in forma de U. Capac din plastic
Ca urmare, la compresor ajunge numai re-

frigerant in stare gazoasa si nu sub forma
de picaturi, astfel asigurandu-se protectia
impotriva deteriorarii compresorului.
Uleiul de compresor se colecteaza la baza

rezervorului de colectare.
Refrigerantul absorbit de compresor se Catre

combina cu uleiul de compresor printr-un De la compresor
orificiu din tubul U. vaporizator
Un filtru sita previne patrunderea prin acest

orificiu a impuritatilor din uleiul de compre-
sor.
Uscator
Tub U
Rezervorul de colectare trebuie sa
fie tinut inchis inainte de instalare
(lasati montate capacele de protec- Filtru sita
Orificiu pentru 208_037
tie), pentru a minimiza absorbtia in
uscator de umezeala din atmosfera. ulei de compresor
31
Controlul sistemului
10 9 7
6
8
2
4
5
3 208_054
t° p Un echipament de aer conditionat va fun- Sistemul de aer conditionat nu tre-

ctiona numai atunci cand toate componen- buie sa contina neaparat toate com-
tele sistemului functioneaza corect. Defec- ponentele prezentate in schema. De
tare unei componente poate produce asemenea, nici modul de conectare
schimbarea presiunii de lucru. In acest caz, nu este obligatoriu cel prezentat.
nu se mai pot cunoaste solicitarile interne
Schema prezinta sistemul de control al unui
ale sistemului cat si cele cauzate celorlalte
sistem manual simplu de aer conditionat.
echipamente ale vehiculului. Pentru a evita
aceste aspecte, in circuitul refrigerantului
exista dispozitive de monitorizare. 1 Intrerupator aer conditionat
2 Supapa suprapresiune compresor
O unitate de comanda proceseaza semna- 3 Ventilator radiator
lele primite de la dispozitivele de monitori- 4 Intrerupator de presiune aer conditionat
zare si controleaza periodicitatea pornirii si 5 Senzor temperatura lichid racire motor
opririi compresorului, precum si turatia 6 Termocontact ventilator racire
ventilatorului. Aceasta asigura ca nivelul 7 Senzor temperatura vaporizator
presiunii in circuitul refrigerantului este 8 Suflanta aer proaspat
intotdeauna in limitele normale. 9 Unitate de comanda motor
La sistemele cu compresor cu comanda in 10 Ambreiaj cu actionare magnetica
bucla deschisa, semnalul de la dispozitive-
le de monitorizare este folosit si la adapta-
rea la cerintele de racire (pornirea/oprirea Unitate de comanda sistem
aerului conditionat in concordanta cu ce- aer conditionat
rintele de temperatura; se previne astfel si (si/sau unitatea de comanda
inghetarea vaporizatorului). ventilator radiator, in functie
de tipul sistemului).
32
30 30
15 15
X X
31 31
J 257 J 257
E 35
J 301
J 32 t1 t2
F 18
A -t° G 153 G 62
N 25
p2 p1
F 129
M
V7
J 101
31 31 208_055
t° p
A Baterie acumulatori Exemplu functional care prezinta cum sunt por-
E35 Intrerupator aer conditionat nite si oprite compresorul (prin ambreiajul actio-
F18 Termocontact ventilator radiator nat magnetic N 25) si ventilatorul radiatorului
t1 = 195 °C
t2 = 103 °C
F129 Intrerupator presiune pentru AC Coduri de culoare:
P1 = 0,2 / 3,2 MPa (2 / 32 bar) Plus
P2 = 1,6 MPa (16 bar)
Minus
G62 Senzor temp. lichid racire motor
Semnal intrare
G153 Senzor temperatura vaporizator
J32 Releu AC Semnal iesire
J101 Releu treapta 2 turatie ventilator Semnal bidirectional
J257 Unitate de comanda motor
J301 Unitate de comanda AC
N25 Ambreiaj cu actionare magnetica
V7 Ventilator radiator
S Siguranta
La noile sisteme de aer conditionat,

in locul intrerupatorului de presiune
este un senzor de presiune inalta
(vezi pagina 36).
33
Componente sistem de siguranta Intrerupator pentru pornirea AC – ambreiajul

cu actionare magnetica cupleaza compresorul.
Intr-un sistem cu reglaj automat, ventilatorul
Intrerupatorul AC, E35
radiatorulului si suflanta de aer proaspat por-
nesc simultan, pe cand in cazul sistemelor cu
reglaj manual suflanta trebuie pornita prin se-
lectarea unei trepte de turatie.
La pornirea sistemului AC se trimite unitatii de
comanda a motorului un semnal, pentru ca
aceasta sa regleze corespunzator turatia de
mers incet in gol (sa compensenze incarcarea
produsa de catre compresor).
Intrerupatorul se poate afla in circuitul electric,
208_068 inaintea unui intrerupator de temperatura aer
exterior, astfel incat sistemul AC nu va porni
daca temperatura este mai joasa de 5 °C.
Supapa suprapresiune
Supapa (anterior: dop de siguranta) este mon-
tata direct pe compresor sau rezervorul de re-
frigerant. Supapa se deschide la o presiune de
aproximativ 3.8 MPa (38 bar) si se inchide
atunci cand presiunea scade la aproximativ
3,0 - 3,5 MPa (30 - 35 bar).
In functie de model, exista compresoare cu
pregatire pentru montat supapa suprapresi-
t° p une, ce consta intr-un disc de plastic care se
rupe (dop siguranta). In acest caz trebuie de-
terminata suprapresiunea din sistem.
Dopul de siguranta se inlocuieste doar cu sis-
208_056 temul golit de refrigerant!
Senzor temperatura vaporizator, G153 Senzorul de temperatura din vaporizator ma-

soara si trimite un semnal catre unitatea de
comanda AC. Atunci cand temperatura scade
prea mult compresorul este decuplat.
Compresorul este oprit atunci cand tempera-
tura este intre -1 si 0 °C, repornirea sa facandu-
se la aproximativ +3 °C. Se previne astfel pro-
ducerea inghetarii apei pe lamelele vaporiza-
torului.
La unele sisteme, in locul acestui senzor, se

utilizeaza intrerupatorul de temperatura vapo-
rizator E33.
Circuitul de alimentare a ambreiajului este in-
208_061 chis/deschis de catre acest intrerupator.
La alte sisteme, acest control se efectueaza
prin intermediul intrerupatorului de tempera-
tura a aerului ambiant.
34
Intrerupatorul de presiune F129 Pentru a monitoriza, respectiv a limita con-
ditiile de presiune in sistemele inchise de
refrigerant, in circuitul de inalta presiune
sunt instalate intrerupatoare de inalta si
joasa presiune.
Daca presiunea refrigerantului atinge valori

nepermise, ambreiajul va fi decuplat.
Intrerupatoarele pot fi montate direct pe

conducte, sau integrate in rezervorul de re-
frigerant.
Intrerupatorul de presiune F129 este un in-

trerupator cu 3 stari pentru:
– asigurarea debitului de aer pentru racire

(comanda vetilatorului).
208_057
– siguranta controlului presiunii.
Intrerupatorul de presiune opereaza in ur-

matoarele conditii:
– dezactiveaza ambreiajul, prin intermediul

unitatii de comanda AC, la o presiune in
p > 3,2 MPa = exces aproximativ intre 2,4 si 3,2 MPa (24 t° p
si 32 bar). Excesul de presiune poate fi
cauzat de exemplu de imbacsirea con-
208_058
densatorului.
– dezactiveaza ambreiajul, prin intermediul

unitatii de comanda AC, atunci cand pre-
p < 0,2 MPa = siunea scade sub o valoare minima ( 0,2
MPa / 2 bar). Aceasta poate fi cauzata de
208_059 exemplu de pierderea de refrigerant.
– creste cu o treapta turatia ventilatorului,

la o presiune de 1,6 MPa (16 bar). Astfel
p > 1,6 MPa = este optimizata functionarea condensa-
torului.
208_060
35
Senzor inalta presiune, G65 – Generatie noua de senzori de monitoriza-

re a presiunii circuitului de refrigerant.
– Intrerupatorul de presiune F129 a fost in-
inlocuit de un senzor electronic de presi-
une. S-au efectuat adaptarile de rigoare
intre electronica de monitorizare din uni-
tatile de comanda AC si motor.
– Ca si intrerupatorul F129, senzorul de
inalta presiune este integrat in circuitul
de inalta presiune a refrigerantului.
Inregistreaza presiunea refrigerantului si o

converteste intr-un semnal electric.
Fata de intrerupatorul de presiune F129,
senzorul de presiune inregistreaza toate va-
lorile nu numai pe acelea corespunzatoare
pragurilor de presiune.
208_062
Semnalul indica nivelul de sarcina aplicata

motorului de catre sistemul AC cat si condi-
Utilizarea semnalului tiile de presiune din circuitul refrigerantului
in unitatea de comanda motor Treapta urmatoare de turatie a ventilatoru-
in unitatea de comanda ventilatoare lui cat si actionarea ambreiajului sunt acti-
radiator vate si dezactivate via unitate de comanda
a ventilatoarelor radiatorului.
t° p Din motive de siguranta, daca unitatea de

comanda a ventilatoarelor nu primeste nici
Functie de siguranta un semnal de la senzorul de presiune, com-
presorul va fi oprit.
– Turatia de ralanti a motorului se adaptea-

za exact la consumul de putere a diferite-
Avantaje lor compresoare.
– Activarea/deazactivarea treptelor de tu-
ratie a ventilatoarelor se face cu intarzi-
ere mica. Astfel, schimbarile de turatie
sunt aproape imperceptibile, la mers
incet in gol, iar nivelul de confort creste,
mai ales pentru motoarele cu putere
mica.
Defectiunile senzorului de presiune sunt

stocate in memoria de erori in electronica
Autodiagnoza "mesaj eroare" motorului.
Ex.: 00819 senzor inalta presiune G65

Semnal prea mic
36
Functia senzorului de inalta presiune Presiunea refrigerantului apasa pe cristalul
de siliciu care se va deforma mai mult sau
mai putin in functie de valoarea acesteia.
2V/Div 5ms/D
A
Cristalul de siliciu impreuna cu un micro-
procesor sunt integrati in senzor si alimen-
tati cu tensiune.
Una dintre proprietatile cristalului de siliciu

este aceea ca isi modifica rezistenta electri-
0 ca atunci cand este deformat. In functie de
B
caracteristica de presiune, tensiunea masu-
208_109 rata la nivelul cristalului se modifica si ea.
Tensiunea masurata ajunge in microproce-

sor unde este transformata in semnal mo-
dulat PWM (A = latime impuls, B = perioa-
da semnal).
La presiuni scazute La presiuni scazute cristalul sufera defor-

matii scazute, tensiunea aplicata intampina
o rezistenta scazuta.
Semnal Variatia tensiunii este mica.

modulat
PWM
Microprocesor
t° p
Tensiune
Tensiune masurata
Cristal siliciu
(rezistenta)
208_063
Semnal modulat PWM Microprocesorul senzorului de inalta presi-

une genereaza un semnal PWM cu latimea
impulsului proportionala cu presiunea apli-
Perioada 20 ms
cata.
Frecventa semnalului PWM este de 50 Hz,

ceea ce corespunde unei perioade de 20 ms
Latime impuls semnal, 2,6 ms adica 100%.
La o presiune scazuta de 0,14 MPa (1,4 bar),

latimea impulsului este de 2,6 ms, ceea ce
corespunde unei durate de activare de 13%.
208_064
37
La presiuni mari (crescatoare) La presiuni (crescatoare) mari, cristalul se

deformeaza mai mult, iar variatia rezisten-
tei este de asemenea mai mare. Tensiunea
masurata scade proportional.
Semnal
modulat
PWM
Microprocesor
Tensiune
Tensiune masurata
Cristal siliciu
(rezistenta)
208_065
t! p Semanla modulat PWM Latimea impulsului semnalului creste pro-

portional cu cresterea presiunii.
Perioada 20 ms La o presiune inalta de 3,7 MPa (37 bar), la-

timea impulsului semnalului este de 18 ms.
Aceasta corespunde unei durate de activa-
Latime impuls sem- re de 90%.
nal,18 ms
208_066
Folosind cablurile de masurare ale
osciloscopului digital din sistemul
de diagnoza si masurare VAS 5051,
puteti vizualiza si masura marimile
importante ale semnalului modulat.
38
Intrerupatoarele separate de siguranta In circuitul refrigerantului cu restrictor, pre-
din circuitul de racire cu restrictor siunile joase si inalte sunt adesea monitori-
zate de doua intrerupatoare de siguranta
separate.
Joasa presiune
Intrerupatorul de joasa presiune F73, actio-
neaza decuplarea magnetica a ambreiaju-
F73 lui compresorului, atunci cand presiunea
din circuitul refrigerantului scade sub apro-
ximativ 0,17 MPa (1,7 bar) de exemplu (ca-
uza posibila nivel scazut de refrigerant in
circuit – se protejeaza compresorul).
Inalta presiune
Intrerupatorul de inalta presiune F118, ac-
tioneaza decuplarea magnetica a ambreia-
jului compresorului, atunci cand presiunea
din circuitul refrigerantului creste peste a-
proximativ 3,0 MPa (30 bar) de exemplu.
F118
Valorile absolute sunt specifice fiecarui sis-
208_067 tem in parte.
Intrerupator lichid racire motor cu Compresorul constitue o sarcina aditionala

bec martor in panoul de bord pentru motor. t! p
Pentru a evita supraincalzirea lichidului de
racire atunci cand motorul este in sarcina
mare (ex. la urcarea unui deal), compreso-
rul este oprit.
Din acest motiv temperatura lichidului de
racire a motorului este monitorizata supli-
mentar de un intrerupator de control a tem-
208_069 peraturii (primul dispozitiv de monitorizare
este senzorul de temperatura care are si
bec martor in panoul de bord).
Compresorul este scos din functiune la
aproximativ 119 °C si repus in functiune la
aproximativ 112 °C.
La vehiculele care au unitati de co-
manda ce folosesc impreuna infor- In functie de vehicul, se utilizeaza diferite
matiile de la senzori, aceasta veri- intrerupatoare de control, de exemplu:
ficare aditionala nu mai este nece-
sara, se va utiliza semnalul gene- F18 – Termocontact ventilator radiator.
rat de dispozitivul principal de mo- F163 – Termocontact oprire AC.
nitorizare.
39
Circuitul ventilatoarelor
Cuplarea ventilatorului de racire a

motorului/condensatorului
exemplu VW Golf/Audi A3
Functionarea ventilatorului este o conditie de Aceste ventilatoare asigura debitul necesar

baza pentru functionarea unui sistem AC si racirii radiatorului si condensatorului.
pentru cea a motorului. Performantele con- Unitatea de comanda a ventilatoarelor, J293,
densatorului ar fi diminuate drastic daca nu regleaza functionarea lor in functie de tempe-
ar exista posibilitatea racirii. Deseori, in siste- ratura lichidului de racire motor si de presiu-
mele de AC mai exista in plus inca unul sau nea din circuitul refrigerantului.
doua ventilatoare.
Primul ventilator Al doilea ventilator

Ventilator racire
auxiliar auxiliar
Unitate comanda ventilatoare J293
Intrerupator presiune
Termocontact F18
AC, F129
Exemplu: Functii de control Exemplu: Cuplarea ventilatorului 2
Temperatura lichid racire motor – AC este pornit, deci compresorul este

Semnalul este generat de termocontactul pornit, presiunea din circuitul refrigerantu-
ventilatorului de racire F18. lui este mai mare de 0,2 MPa (2 bar)
Termocontactul se afla in radiator. = ambele ventilatoare sunt in treapta 1.
Treapta 1 ON 92 ... 97 °C – Presiunea inalta este mai mare decat

OFF 84 ... 91 °C 1,6 MPa (16 bar) si/sau temperatura lichi-
Treapta 2 ON 99 ... 105 °C dului de racire este peste 99 °C
OFF 91 ... 98 °C = ambele ventilatoare sunt in treapta 2.
Presiune circuit refrigerant – Daca presiunea din circuitul refrigerantu-

Semnalul este generat de intrerupatorul lui scade sub 1,6 MPa (16 bar) si tempera-
de presiune F129 sau senzorul de inalta tura lichidului de racire este sub 99 °C
presiune G65. = ambele ventilat. sunt din nou in tr. 1.
F129 trece ventilatorul/ventilatoarele in
treapta 2 de turatie la o presiune de aprox. – Cand AC este decuplat, numai ventilatorul
1,6 MPa (16 bar) (vezi si pagina 35). de racire a motorului va functiona.
Ventilatorul va functiona in treapta 1 sau
2 in functie de temperatura lichidului de
racire.
40
Unitatea de comanda a ventilatoarelor este

integrata in sistemul de control al masinii.
Semanale de intrare in versiunea de baza:

– de la termocontactul F18.
– de la intrerupatorul de presiune F129.
– de la unitatea de reglaj si afisare E87 (cu
AC automat).
Sarcini
Sa converteasca semnalele de intrare.

– Pentru a opri/porni ventilatoarele
208_070
– Pentru a cupla/decupla ambreiajul cu
actionare magnetica.
Functiile extinse ale noii generatii:

a fost conceputa si adaptata tehnic pentru a
functiona cu noul senzor de presiune G65.
Este montata impreuna cu senzorul de inal-

ta presiune, iar ca trasatura distinctiva, are
Noua generatie mufele de conectare modificate.
Unitatea de comanda evalueaza semanlul

modulat PWM transmis de senzorul de pre-
siune. Astfel, se monitoarizeaza continuu o
gama larga de presiuni ale refrigerantului.
Functii
– Schimbarea treptelor de turatie ale venti-

latoarelor si sa activeze/dezactiveze co-
Exista variante la care functiile sunt manda ambreiajului compresorului.
preluate de catre unitatea de coman- – Comunicarea bidirectionala cu unitatile
da AC. de comanda ale motorului si cutiei de
Integrarea in sistemul de control al viteze.
vehiculului este specifica fiecarui – Monitorizarea temperaturii lichidului de
model in parte. racire a motorului.
Pentru detalii consultati schemele – In cazul dotarii cu modul temporizare, ac-
electrice. tioneaza pompa suplimentara de lichid de
racire V51 (pompa care functioneaza du-
pa oprirea motorului, ex. motorul 1,8 L
5V 165 kW).
41
Reglarea temperaturii
Reglarea manuala
Vaporizator
Debit aer proaspat
Suflanta aer proaspat
Circuit refrigerant
Aer interior la
temperatura
dorita
Schimbator caldura
Condensator 208_075
De ce reglarea temperaturii? Ce este reglat?
– Aerul exterior racit de vaporizator este – Inregistrarea valorilor actuale, adica tem-
introdus in habitaclu de catre suflanta de peratura resimtita.
aer proaspat. – Compararea valorilor actuale si dorite, a-
– Acest aer este de obicei mai rece decat e dica soferul face o evaluare. Soferul de-
necesar (sistemul AC este dimensionat fineste temperatura confortabila, adica
la capacitatea maxima de racire, tempe- atunci cand e prea cald sau prea rece.
raturile ambiante uzuale sunt moderate). – Pe baza evaluarii, soferul decide daca:
– Pentru a obtine temperatura optima, o • valoarea temperaturii trebuie ajustata
parte a aerului proaspat este trecuta • in ce directie
printr-un schimbator de caldura pentru • cu cat de mult
a fi incalzita. si face aceste reglaje manual.
– Fluctuatiile de temperatura pot fi cauzate
de temperaturile aerului ambiant, viteza Soferul, la figurat, este atat un element de
de deplasare, temperatura lichidului de control cat si unul de executie.
racire, cantitatea de aer proaspat admis,
etc.
– In cazul AC cu reglaj manual, soferul tre-
buie sa efectueze reglajul temperaturii
aerului din habitaclu.
42
Reglarea automata
Senzor penetrare
radiatie solara
Senzor temperatura aer Senzor temperatura
tubulatura admisie panou bord
Unitate de comanda
Senzor temperatura
exterioara 208_076
Senzor temperatura
compartiment picioare
AC cu reglaj automat scutesc soferul de a Schema de mai sus arata dispunerea lor.
mai efectua reglajele mentionate anterior.
Unitatea de comanda este elementul princi-
Ele au avantajul ca pot include mai multi pal. Ea proceseaza toate semnalele de intra-
parametri in sistemul de control si calcula re de la senzori, le filtreaza de interferente si
in avans raspunsul termic in functie de se- le trimite microprocesorului incorporat.
tarile efectuate.
Unitatea de comanda calculeaza apoi sem-
Pentru descrierea sistemelor AC cu reglaj nalele de iesire in functie de valorile teore-
automat se utilizeaza diferite denumiri: tice preprogramate.
– Reglarea digitala a temperaturii
– Climatronic Apoi transmite semnalele de iesire elemen-
– AC cu reglaj automat telor de executie, care sunt motorasele de
pozitionare a clapetelor sistemului de AC/
Ceea ce au in comun sunt: incalzire.
– Unitate de comanda
– Senzor temperatura exterioara (1 sau 2) Sistemele AC din generatia actuala sunt in-
– Senzor temperatura interioara terconectate cu celelalte unitati de comanda
– Senzori aditionali (nu la toate sistemele), fie direct, fie prin intermediul magistralei
ex. senzor penetrare radiatie solara. CAN.
– Motorase de pozitionare a clapetelor sis- Astfel sunt incluse printre marimile de intra-
temului AC/incalzire. re ale unitatii de comanda si parametri refe-
ritori la viteza de deplasare, turatia motoru-
lui, precum si a timpului de stationare a ve-
hiculului.
43
Vedere de ansamblu a sistemului AC controlat electronic

(temperatura reglata la fel pentru sofer si pasagerul din dreapta, ex. VW Golf/Audi A3)
Senzori
(pentru controlul sistemului si
reglarea temperaturii)
Fotosenzor penetrare
radiatie solara, G107
Senzor temperatura
panou bord, G56 CLIM
Atro
nic
AUTO
cu suflanta, V42 ECON
CLIM
AT
Senzor temperatura
exterioara, G17
Senzor temperatura tubula-

tura admisie aer proaspat,
G89
Senzor temperatura compar-

timent picioare, G192
Senzor presiune
sistem AC, F129
Semnale auxiliare: v
– semnal viteza deplasare
– semnal turatie motor n
– semnal perioada stationare
th
Intrerupator control temperatura

lichid racire (supra incalzire), F14
Termocontact ventilator
radiator, F18
44
Elemente de executie
(pentru controlul sistemului
si reglajul temperaturii)
Motoras pozitionare clapeta

compartiment picioare/degivra-
re, V85, cu potentiometrul G114
Unitate de comanda
Climatronic, J255
si unitate afisaj/operare Motoras pozitionare clapeta
Climatronic, E87 centrala, V70
cu potentiometrul G112

MAT
RON
IC AUT
O temperatura, V68
ECO
N
Motoras pozitionare
clapeta presiune aer si
clapeta recirculare, V71
Unitate comanda suflanta

aer proaspat, J126
si suflanta aer, V2
Semnale auxiliare:
– unitate de comanda motor.
– unitate de comanda si afisaj
din panoul de bord.
Mufa diagnoza, T16 Ambreiaj actionat

magnetic, N25
Unitate comanda
ventilatoare racire
J293
208_077 Ventilator radiator, V7

si ventilator auxiliar, V35
45
Unitatea de comanda cu unitate de

reglaj cu afisaj
Unitati de comanda 208_078
O
AUT
N
ONIC ECO
ECON
ATR AUTO
CLIM
FFO
208_102 208_101
Senzor temperatura Unitatea de operare Senzor temperatura

panou bord, G56 si afisaj, E87 panou bord, G56
Climatronic cu unitate Unitate de comanda cu unitate de

de operare si afisaj operare si afisaj, Audi TT Coupe
Constructie
Unitatea de comanda contine unitatea de Unitatea de comanda este dotata cu o me-

operare si afisaj, care este adaptata la ce- morie de erori. Defectarea unei componen-
rintele constructive ale masinii. te, sau intreruperea unui circuit pot fi de-
tectate usor cu ajutorul autodiagnozei.
De asemenea in unitate mai este integrat
si un senzor de temperatura. Indiferent de defectul aparut, unitatea de
comanda va ramane operationala si va
Functii mentine setarile de temperatura din modul
de urgenta.
Unitatea de comanda primeste semnale de
la senzori, le proceseaza in conformitate cu
valorile teoretice pe care le detine, iar apoi
genereaza semnale de iesire cu care co-
manda elementele de executie.
46
Senzorii/Elementele de executie din sistemul
de aer conditionat sau incalzire
Senzor temperatura
tubulatura aer proaspat

compartiment picioare/degivrare Motoras pozitionare
clapete presiune aer
si recirculare
Suflanta aer proaspat
Unitate comanda
suflanta aer proaspat
208_079
Motoras pozitionare
Senzor temperatura Motoras pozitionare clapeta centrala
compart. picioare clapeta temperatura
(ascuns)
Pentru fiecare clapeta din tubulatura siste- In acest caz, suflata de aer proaspat si uni-
mului de aer conditionat/incalzire este aso- tatea sa de comanda sunt componente
ciat cate un motoras de pozitionare. separate.
Clapetele de presiune aer si cea de recircu- Ele pot oricum sa fie grupate intr-un sin-
lare sunt actionate de un singur motoras. gur ansamblu.
Aceste clapete sunt reglate separat prin in-
termediul unui sector ce antreneaza doua
sine de ghidare.
In unele sisteme, clapeta de recirculare,

mai poate fi reglata si prin intermediul u-
nor supape actionate electromagnetic, sau
prin intermediul vacuumului.
47
Principalii senzori de temperatura
Senzorul temperaturii exterioare G17
Senzorul este plasat in partea din fata a ve-

hiculului. Inregistreaza temperatura mediu-
lui ambiant.
Utilizarea semnalului
Unitatea de comanda controleaza clapeta
de temperatura si suflanta de aer proaspat
in functie de temperatura ambianta.
Efectele pierderii semnalului

Daca semnalul este eronat, se utilizeaza va-
loarea masurata de cel de al doilea senzor
de temperatura (senzor temperatura tubu-
latura admisie aer proaspat). 208_081
Daca si acest semnal este eronat, sistemul
continua sa functioneze presupunand ca
temperatura abianta este de +10 °C.
Recircularea aerului nu este posibila.
Senzorul suporta autodiagnoza.
Senzor temperatura tubulatura

admisie aer proaspat G89
Senzorul este plasat direct in tubulatura de

admisie aer proaspat.
El reprezinta al doilea element de masurare
a temperaturii ambiante.
Utilizarea semnalului
Unitatea de comanda controleaza clapeta
de temperatura si suflanta de aer proaspat
in functie de temperatura ambianta.

Daca semnalul este eronat, se utilizeaza va-
loarea masurata de primul senzor de tem-
peratura (senzor temperatura ambianta)
localizat in partea din fata a vehiculului.
Senzorul suporta autodiagnoza.
208_082
Intotdeauna se va procesa valoa-
rea cea mai mica indicata de cei
doi senzori de temperatura.
48
Senzor temperatura panou de bord
G56, cu suflanta de aer V42
Senzorul de temperatura este integrat, nor-

mal, direct in unitatea de comanda, careia ii
transmite valoarea temperaturii din interi- AU T
O
orul habitaclului. El se afla in curentul de

aer creat de o suflanta ce absoarbe aer din AT R
O N IC ECO
N
C L IM
interiorul habitaclului, pentru evitarea ero-
rilor de masurare a temperaturii la nivelul
senzorului. Suflanta aer
Suflanta este actionata de catre unitatea de habitaclu
operare si afisaj.
Senzor
Utilizare semnal temperatura
Valoarea masurata este utilizata pentru
compararea cu cea stabilita, pentru a efec-
tua reglajul pozitiei clapetei de temperatura
si a suflantei de aer proaspat.
208_083
In cazul unui semnal eronat, sistemul rama-
ne operational presupunand ca temperatu-
ra interioara are valoarea de +24 °C.
Senzorul este diagnosticabil.
Senzor temperatura compartiment pi-

cioare G192
Masoara temperatura aerului ce iese din

sistemul AC/incalzire si intra in interiorul
habitaclului, prin modificarea rezistentei
sale in functie de temperatura.
Rezistenta sa electrica creste odata cu sca-
derea temperaturii (NTC).
Utilizare semnal
Semnalul este evaluat de unitatea de co-
manda si este utilizat la controlul distribuirii
aerului pentru compartiment picioare/degi-
vrare cat si la stabilirea debitului refulat de
suflanta de aer proaspat.

In cazul unui semnal eronat, sistemul rama-
ne operational presupunand ca temperatu-
ra are valoarea de +80 °C.
Senzorul este diagnosticabil.
208_084
49
Fotosenzorul de penetrare radiatie

solara G107
Reglajul temperaturii sistemului AC se face

si prin intermediul fotosenzorilor.
Ei inregistreaza expunerea ocupantilor ve-

hiculului la radiatia solara.
In functie de tipul sistemului AC, masura-

rea gradului de penetrare a radiatiei solare
poate fi facuta prin intermediul a unu sau 192_093
doi fotosenzori (cate unul pentru fiecare
parte a vehiculului).
Functii
Lumina solara trece printr-un filtru si ajun-
ge la un element optic aflat deasupra unei
Capac
fotodiode. Filtrul are rolul de a proteja ele- carcasa
mentul optic de radiatiile UV.
Fotodioda este un element semiconductor Filtru

fotosensibil. Cand cade lumina pe senzor,
prin fotodioda trece doar un curent redus.
Acest curent creste odata cu cresterea in- Element
tensitatii luminoase a lumini solare. optic
Cand curentul creste, unitatea de comanda Led

a sistemului AC recunoaste ca radiatia sola-
ra este puternica si regleaza in consecinta
temperatura interioara (clapeta de tempe-
Carcasa
ratura si suflanta de aer proaspat sunt re-
glate corespunzator).
La varianta cu doi fotosenzori, partea vehi-

culului expusa radiatiei puternice este raci- 192_034
ta mai mult (vezi pagina 58).

Unitatea de comanda lucreaza cu o valoare A B
constanta, prestabilita, a penetrarii radiatiei
solare.
Schema electrica
Unitate de comanda
sistem AC
G107 Fotosenzor
A Senzorul 1
B G107 G107
Senzorul 2
208_088
50
Semnale auxiliare pentru reglarea temperaturii
4 100
120 Unitate comanda
3 5
140
motor
1/min x 1000 80 km/h 160
2
6 40
60 180
200
n
1 20 220
7
240
Procesor ceasuri
de bord
th n v
Unitate comanda
ventilatoare radiator
Unitate comanda
sistem AC
Catre clapeta
Catre clapeta de presiune
de temperatura aer Compresor
AC/Incalzire
208_087
Informatiile auxiliare sporesc gradul de con- Din motive de rapiditate a reglajului si de

fort prin adaugarea unor parametri la con- evitare a expunerii la temperaturi scazute,
trolul sistemului. schimbarile intervenite in datele masurate
Semnalele auxiliare provin de la alte unitati anterior sunt ignorate (ex. datorita caldurii
de comanda ale vehiculului si sunt procesa- radiate de catre motor).
te de catre unitatea de comanda AC.
Viteza de deplasare, v
Semnalele importante sunt:
– Perioada stationare, t h; Este necesara pentru a calcula pozitia clape-
– Viteza deplasare, v; tei de presiune. Se utilizeaza semnalul gene-
– Turatie motor, n. rat de senzorul de viteza. La viteze mari de
deplasare, se ingusteaza sectiunea de trece-
Semnalul perioadei de stationare t h re a aerului proaspat admis, pentru a menti-
ne cat mai stabil debitul de aer catre habi-
Perioada de stationare = timpul dintre opri- taclu.
re contact si repor-
nire motor. Semnalul de turatie a motorului, n
Acest semnal este utilizat la reglarea clape-
tei de temperatura. La repornirea motorului, Acest semnal furnizeaza unitatii de coman-
unitatea de comanda proceseaza valorile da informatii despre conditiile de lucru ale
memorate inainte de oprirea motorului pen- motorului. Este utilizate la comanda opririi
tru temperatura ambianta. ambreiajului compresorului (ex. daca nu e-
xista semnal de turatie, compresorul se de-
cupleaza).
51
Motorasele de pozitionare a clapetelor
Intr-un sistem AC cu reglare manuala, pozi-

tia urmatoarelor clapete din tubulatura de
aer se regleaza manual de catre sofer prin
intermediul unor cabluri de actionare.
– clapeta de temperatura aer

– clapeta centrala
– clapeta aer compart. picioare/degivrare
Intr-un sistem AC cu reglare automata, aces-

te reglaje se fac automat prin intermediul u- 208_091
nor motorase de pozitionare. Clapeta de re-
circulare a aerului este de asemenea actio-
nata electric.
Motorasele sunt pozitionate in imediata ve-

cinatate a clapetelor sistemului AC/Incalzire,
pe care le actioneaza.
208_115
Ele primesc semnalele de comanda de la
unitatea de comanda a sistemului AC. 1 motoras pozitio-
nare pt. fiecare:
Fiecare motoras de pozitionare are cate un - clapeta temp.
potentiometru. Potentiometrul ii trimite ca - clapeta centrala
- compart. picioare/
feedback unitatii de comanda pozitia clape- 208_116
degivrare
tei controlate.
Motoras pozitionare clapete
Motorasele de pozitionare pot fi considerate presiune aer si recirculare
elementele care efectueaza conversia sem-
nalelor electrice in deplasari fizice (conver-
toare electric/mecanic).
Schema electrica
Unitate comanda
sistem AC
Clapetele au diferite mecanisme de

Semnal pozitie
pozitionare. potentiometru
Dimensiunile si cursele acestor me-
canisme sunt specifice fiecarei cla- Motoras pozitio-
pete in parte.
- + 5V
nare clapeta cu
potentiometru
M
208_092
52
Aer proaspat
Tubulatura de aer Gura ventilatie
Clapeta de
panou bord
presiune
Sistemul AC/Incalzire
Clapeta
recirculare
Degivrare
Suflanta aer
Compartiment picioare
Aer proaspat
208_093
Schimbator de Clapeta de
caldura presiune
Clapeta
Degivrare recirculare
Suflanta aer
Compartiment
picioare
Vaporizator
208_112
Gura
Dirijarea aerului in sistemul AC/
ventilatie
panou bord Incalzire nedivizat – schematic –
Racire maxima
Aerul foarte cald este dirijat catre habita-

Functionare sistem AC taclu prin vaporizator, fara a mai trece si
prin schimbatorul de caldura
Forma tubulaturii pentru distributia aerului Trebuie facuta o distinctie intre sistemele
este dependenta de solutia constructiva a- de dirijare a aerului catre habitaclu:
doptata si de cerintele de confort. – sistem nedivizat
– sistem divizat (partea stanga si dreapta)
Ultima varianta necesita mai multi senzori,
motorase de actionare si clapete.
53
Aer proaspat
Schimbator de caldura
Clapeta de temperatura
Vaporizator
208_110
Dirijarea aerului in sistemul AC/Incalzire

nedivizat – schematic – Incalzire maxima
Aerul foarte rece trece mai intai prin vapo-

Aer conditionat - Oprit, rizator. Acesta nu functioneaza. Aerul este
Incalzire - Pornit dirijat in continuare catre schimbatorul de
caldura unde este incalzit.
Toate sistemele de AC/Incalzire se – Intrare aer atmosferic.

bazeaza pe solutia constructiva pre- – Intrare aer in modul recirculare
zentata in schema: (daca este dotat)
– Suflanta aer
– Vaporizator (pentru racirea aerului)
– Schimbator de caldura (pentru in-
calzirea aerului)
– Tubulatura si clapete pentru dirija-
rea aerului in diverse zone (comparti-
ment picioare, degivrare, panou bord).
54
Aer proaspat
208_111
Dirijarea aerului in sistemul AC/Incalzire nedivizat

– schematic – Functionare mixta
Aerul cald trece mai intai prin vaporizator.

Aer conditionat - Pornit, Aerul proaspat este destul de rece, o parte
Incalzire - Pornit din el este dirijat catre schimbatorul de cal-
dura pentru a obtine temperatura dorita.
Sistemul AC este util a fi pornit si

= Interval reglaj atunci cand aerul atmosferic este
individual rece, dar umed.
El va fi trecut prin vaporizator un-
de se va dezumidifica, astfel evi-
tandu-se aburirea geamurilor.
208_114
55
Diferite temperaturi exterioare Controlul automat al clapetelor

prin
Temperatura interioara constanta si oprirea/pornirea sistemului AC
208_094 208_095
208_096 208_097
208_098 208_099
56
Distributia aerului –
divizarea automata in doua zone separate
(exemplu: Audi A6)
In acest caz, distributia aerului in interiorul

vehiculului este reglata prin intermediul u-
nor clapete amplasate in distribuitorul de
aer. (la Audi A8, distributia aerului este re-
glata prin intermediul apei care incalzeste
schimbatorul de caldura).
In functie de modul de control al clapetelor,

aerul este dirijat catre gurile de ventilatie.
Toate clapetele sunt comandate electric de

catre motorase de pozitionare.
Clapetele sunt reglate fie automat conform

desfasurarii programului, sau manual de la
unitatea de operare si afisaj.
194_099
Carcasa distribuitor aer

Clapetele de temperatura
Vaporizator La aceasta varianta, temperatura zonei din

stanga si cea a zonei din dreapta a habita-
clului pot fi reglate separat.
Clapete Schimbator
temperatura caldura In carcasa distribuitorului de aer, aerul este
distribuit stanga/dreapta si divizat in
cald/rece.
In functie de cerintele de temperatura, cu a-

jutorul clapetelor de temperatura se poate
regla proportia de aer cald/rece trimisa
catre habitaclu.
Clapetele de temperatura sunt actionate de:

– un motoras de pozitionare pentru zona
Pasager stanga Pasager dreapta stanga a habitaclului.
– un motoras de pozitionare pentru zona
208_100
dreapta a habitaclului.
57
Vedere de ansamblu a sistemului AC reglat electronic

(cu controlul separat al temperaturii pentru zona stanga/dreapta a habitaclului
exemplu Audi A6)
Senzori
Fotosenzor penetrare
radiatie solara, G107
Senzor temperatura
panou bord, G56
cu suflanta, V42
Senzor temperatura
exterior, G17
Senzor temperatura tubula-

tura admisie aer proaspat,
G89
Senzor temperatura gura

ventilatie dreapta, G151
Senzor temperatura gura

ventilatie stanga, G150
Senzor temperatura compartiment

picioare, G 192
Intrerupator presiune AC, F129
Semnale auxiliare
58
Se poate regla temperatura separat pentru Clapetele de temperatura pentru distribui-
fiecare zona (stanga/dreapta) in limita inter- rea aerului stanga/dreapta se afla in interio-
valului 18...29 °C. rul carcasei distribuitorului de aer.
Elemente executie
Unitate de comanda Motoras pozitionare

Climatronic, J255 clapeta presiune aer si
si unitate afisaj/operare clapeta recirculare, V71
Climatronic, E87 cu potentiometrul G113
Motoras pozitionare
clapeta degivrare, V107
Motoras pozitionare cla-

peta stanga temp. V158
Motoras pozitionare cla-

peta dreapta temp. V159
Motoras pozitionare
clapeta centrala/com-
partiment picioare, V70
Unitate de comanda suflanta

aer proaspat, J126
si suflanta aer, V2
Ambreiaj actionat
magnetic, N25
Mufa diagnoza
Semnale auxiliare
194_072 59
Recircularea aerului
Ce intelegem prin recircularea aerului?
Sistemul AC lucreaza cu doua tipuri de aer, 30
aerul exterior si aerul recirculat din habita-

Recirculare aer
clu. 20
In modul de recirculare, aerul utilizat pentru
racirea habitaclului nu este extras din at-
T [ C[
10
mosfera exterioara, ci din interiorul vehicu-
Aer proaspat
lului.
Astfel sistemul recircula si controleaza doar 0
temperatura aerului care se afla in interio-

rul vehiculului. -10
0 2 4 6 8 10 12 14 16
t [ min ]
De ce recirculare? 208_089
Modul de recirculare este cel mai rapid Valori medii ale reducerii/cresterii temperaturii la re-
mod de a raci interiorul vehiculului, deoa- circularea, sau admisia aerului proaspat in habitaclu.
rece se raceste doar aerul din habitaclu ca-
re este intotdeauna mai rece decat cel exte-
rior. La fel se intampla si in cazul in care se
efectueaza incalzirea aerului, aerul din inte-
rior se incalzeste mai repede decat cel exte- Clapeta aer proaspat
rior. Un avantaj al recircularii aerului este a- Capsula vacuumatica
cela ca incarcarea vaporizatorului si cea a
compresorului sunt mai mici de jumatate.
In plus fata de racirea rapida, recircularea
poate scuti pasagerii de inspirarea aerului
poluat la un moment dat (mirosuri nepla-
cute, polen, etc.).
Are modul de recirculare si dezavan-

taje?
In modul de recirculare nu se produce nici

un schimb de aer, el este reutilizat.
Astfel, modul de recirculare nu ar trebui sa
fie utilizat mai mult de 15 minute.
In acest mod, umiditatea din aerul habita-
clului creste datorita respiratiei pasagerilor,
iar atunci cand se atinge punctul de roua, Aer habitaclu
geamurile vehiculului inevitabil se vor
aburi. Clapeta recirculare
208_117
In cazul degivrarii, modul de

Sistemul AC in modul de recirculare a aerului –
recirculare este dezactivat
actionare pneumatica.
automat.
60
Modul de recirculare manuala
In cazul sistemelor AC cu reglare manuala,

trecerea in modul de recirculare trebuie fa-
cuta de catre sofer. Acesta decide durata si
momentul intrarii in actiune a acestui mod.
Dupa intrarea in modul de recirculare, ac- 208_118

tionarea si reglarea clapetelor se face pne-
umatic.
Chiar si in cazul sistemelor cu reglare auto-

mata, intrarea in modul de recirculare se
efectueaza tot manual, dar in acest caz re-
glarea pozitiei clapetei de recirculare se e-
fectueaza prin intermediul unui motoras e- OFF
lectric. ECON
AUTO
207_043
Ce au in comun cele doua sisteme:
– Clapeta aer proaspat inchisa Buton recirculare aer – AC cu reglare
= clapeta recirculare aer deschisa automata
– Clapeta aer proaspat deschisa
= clapeta recirculare aer inchisa
Motorasul de pozitionare a clapetei de re- Motoras pozitionare

clapeta
circulare regleaza si pozitia clapetei de pre-
siune.
Clapeta presiune
Clapeta
recirculare
Exista totusi deja mai multe variante de

sisteme AC cu reglare automata care con-
troleaza automat modul de recirculare.
Imediat ce agentii poluanti intra in habita- Aer habitaclu
clu, se blocheaza livrarea aerului praospat.
Aceste sisteme au componente aditionale.
208_090
Sistem AC in modul recirculare aer

– actionare electrica
61
Reglarea automata a modului

de recirculare a aerului Senzor calitate
Filtru combinat aer G238 Semnal catre
Admisie aer unitate operare
proaspat si afisaj E87
NO x
SO2
CS 2 H2S +
C 6H14 -
CO
C 6H6
208_105
Agenti plouanti
La sistemele care controleaza manual mo- Buton oprire/pornire manuala

dul de recirculare, trecerea in acest mod recirculare aer
este facuta logic in momentul in care sofe-
rul sesizeaza mirosul neplacut, moment in
care aerul interior este deja poluat.
In cazul sistemelor ce controleaza automat
modul de recirculare, sistemul va opri au-
tomat admisia de aer din exterior in mo-
mentul in care se detecteaza agenti polu-
anti in aer, prin intermediul unui senzor.
208_108
Componentele sistemului
Unitate operare/afisare cu controlul automat
al modului de recirculare
– Senzor calitate aer, G238
Componenta electronica localizata la ie-
sirea aerului exterior din filtrul combinat.
– Filtru combinat
Filtrul combinat inlocuieste filtrul de
polen si praf, el are un element filtrant
din carbune activat. Ce poluanti sunt detectati?
Principiul de functionare Principalii agenti poluanti din gazele de e-

vacuare ale motoarelor sunt:
Un senzor detecteaza agentii poluanti din – motoare Otto
aer. Cand acestia au o concentratie mare, CO - Monoxid de carbon
unitatea de comanda AC proceseaza sem- C6H14 - Hexan
nalul de la senzor si trece in modul de re- C6H6 - Benzen
circulare a aerului. C7H16 - Normal-heptan
Atunci cand scade concentratia agentilor
poluanti sub o valoare prestabilita, este in- – motoare Diesel
trerupt modul de recirculare. NOx - Oxizi de azot (NO si NO2)
SO2 - Dioxid de sulf
H2S - Hidrogen sulfurat
CS2 - Bisulfura de carbon
62
Senzor calitate aer G238
Senzorul functioneaza in principiu ca si sen-

zorul de oxigen.
Elementul de masura este un semiconduc-
tor de oxid de staniu (SnO2).
Sensibilitatea de masurare a senzorului este
crescuta prin aditivarea cu catalizatori, cum
ar fi platina si paladiul.
Temperatura de operare a senzorului este
208_106
de aproximativ 350 °C, iar consumul de
putere este foarte mic, numai 0.5 W. Senzor calitate aer G238
Electronica de masurare a senzorului + -
Electronica de masurare integrata in senzor

reactioneaza la schimbarea conductivitatii.
Senzor calitate
Se obtine o sensibilitate ridicata.
aer
Sistemul se autoregleaza.
Partea electronica determina concentratia Semnal digital
G238 treapta
medie a agentilor poluanti din aer si trimite
unitatii de comanda a sistemului AC un
semnal dreptunghiular ce contine informatii
Unitate de
asupra tipului si cantitatii agentului. E87
comanda AC
Unitatea de comanda, in functie de nivelul Motoras

poluarii si temperaturii exterioare, inchide pozitionare
clapeta de recirculare, astfel incat sistemul mod recirculare
sa fie in modul de recirculare atata timp cat M
nivelul poluarii este mare. 208_107
Aceast fapt asigura ca sistemul AC nu ra-

mane blocat in modul de recirculare.
Temperatura Nivel poluare Recirculare
ambianta aer aer
Indiferent de evaluarea senzorului, sistemul
AC va comuta automat in modul de recircu- Crestere da
> +2 °C
lare a aerului atunci cand se actioneaza sis- redusa min 25 sec
temul de spalare a parbrizului. > +2 °C Redus nu
Service Crestere
+2 °C ... -5°C da
mare
Senzorul calitati aerului nu se consuma in Crestere max
< -5 °C
timp. Filtrul combinat trebuie schimbat la mare min 15 sec
trecerea intervalului de service.
Mod ECO N max
compresor oprit min 15 sec
Mod degivrare nu
Faza incalzire senzor

nu
aproximativ 30 sec
63
Intretinerea
Masuri de protectie pentru lucrul

la sistemele AC si manipularea
refrigerantului R134a
Pentru a evita accidentarea personalului de
service prin producerea exploziilor cauzate
de scurgerile de refrigerant, atunci cand se
lucreaza asupra sistemelor AC, trebuie res-
pectate anumite reguli de siguranta. Purtati manusi de protectie
Operatiunile efectuate incorect pot deterio-

ra de asemenea chiar sistemul AC si de a-
ceea trebuie evitate.
Purtati ochelari Focul, fumatul si expu-

de protectie nerea la soare interzise
208_085
Important!
Circuitul de refrigerant nu trebuie sa fie Cum trebuie procedat corect in cazul in

deschis in momentul efectuarii reparatiilor care refrigerantul evacuat accidental din
sau operatiilor de intretinere (ex. radiator circuit intra in contact direct cu ochii sau
sau motor demontat). cu pielea?
Trebuie evitat cu orice pret contactul direct
al pielii cu refrigerantul, intrucat refrigeran- Daca refrigerantul lichid intra in contact cu
tul care scapa in atmosfera are o tempera- ochii, clatiti bine zona respectiva timp de 15
tura de -26 °C si poate produce degeraturi. minute. Apoi aplicati picaturi oftalmice,
Daca este necesara deschiderea circuitului chiar daca nu s-au produs iritari ale ochilor.
de refrigerant, pentru a efectua o reparatie Consultati un medic.
a vehiculului, acesta trebuie facuta de catre
personal specializat si cu echipamente co- In cazul contactului direct cu pielea, inde-
respunzatoare! partati hainele udate de refrigerant si clatiti
zona afectata cu apa din abundenta.
Doar atelierele dotate tehnic corespunzator
pot efectua aceste operatii in siguranta si
intr-un mod nepoluant. Refrigerantul astfel
extras se poate reutiliza.
64
Este interzisa efectuarea operatiilor de
lipire, lipire tare si sudare asupra parti-
lor sistemului de AC incarcat.
Aceasta se aplica de asemenea si partilor din

vecinatatea sistemului de AC, daca prin efec-
tuarea operatiilor exista riscul incalzirii com-
ponenteleor sistemului. Aveti in vedere ca in
perioada de uscare a vopselei in cuptor se
pot atinge temperaturi de 80 °C.
De ce nu?
Incalzirea produce o suprapresiune in sistem

ce poate conduce la deschiderea supapei de
suprapresiune. In timpul operatiunilor de su-
dura, razele ultraviolete, penetreaza furtunu-
rile si pot produce degradarea refrigerantului.
208_119
Care este modul corect de lucru?
Partile deteriorate sau care prezinta scurgeri Chiar daca refrigerantul nu este puternic in-
nu trebuie reparate prin lipire sau sudare, ele flamabil este interzis fumatul sau lucru cu
trebuie intotdeauna inlocuite. Goliti inainte aparate care pot produce scantei sau flacari,
instalatia de refrigerant cu ajutorul echipa- in camerele de stocare a refrigerantului.
mentelor specializate.
De ce?
Lucrul asupra sistemului de AC trebuie efec-
tuat numai in camere bine ventilate. Refrige- Tempeartura ridicata a flacarilor sau a obiec-
rantul nu trebuie stocat in fata geamurilor telor inrosite poate produce modificari chi-
camerelor aflate la subsol, sau in canale de mice ale refrigerantului. Inhalarea gazului
vizitare. toxic rezultat conduce la accese de tuse si
ameteala.
De ce nu?
Care este modul corect de lucru?
Refrigerantul este o substanta incolora si ino-
dora, mai grea decat aerul. In timp el se de- Daca o persoana inspira refrigerant in con-
poziteaza in zonele joase, inlocuind aerul. centratie ridicata, aceasta trebuie scoasa ime-
Daca refrigerantul scapa, in pofida tuturor diat in aer liber. Consultati un doctor.
masurilor de siguranta luate, exista un risc ri- Daca victima are probleme in a respira, dati-i
dicat de sufocare in zonele slab ventilate sau sa respire oxigen. Daca nu mai respira sau
in canalele de vizitare. respira foarte greu, dati-i capul pe spate si
faceti-i respiratie artificiala.
65
Intretinerea
Refrigerantul lucreaza intr-un circuit inchis.
Pentru a asigura buna functionare a siste-

mului:
– refrigerantul trebuie sa fie fara impuritati
– refrigerantul trebuie sa nu contina ume-
De ce statie de zeala.
service sisteme AC – inainte de incarcare conductele sistemului
si trebuie sa fie golite si uscate.
echipamente speciale – trebuie utilizate numai materiale rezisten-
te la actiunea refrigerantului.
Pentru evitarea accidentarilor si a poluarii:

– circuitul refrigerantului nu trebuie incar-
cat in aer liber.
– refrigerantul trebuie evacuat in mod eco-
logic.
Echipamentul dezvoltat special pentru intre-

tinerea si repararea sistemelor de AC satis-
face aceste cerinte. Datorita pretului sau el
se gaseste doar in atelierele cu specific AC.
Lucrul asupra sistemelor AC presupune:

– cunostinte speciale de reparatie.
– cunostinte despre regulamentele de pro-
tectie la lucrul cu recipiente sub presiune.
– calificare certificata (in functie de tara).
De ce echipamente are nevoie
Personalul din atelierele specializate in ser-
un service de AC pentru a
vice-ul sistemelor AC, indeplinesc cerintele
efectua o reparatie buna
de mai sus.
intr-un mod nepoluant?
Detectorul scurgerilor de refrigerant

– pentru inspectia sistemului AC
O posibila cauza a insuficientei racirii, este

pierderea refrigerantului din circuit, datorita
scurgerilor. Aceste scurgeri pot fi determi-
nate numai cu ajutorul unui echipament
specializat, datorita cantitatilor scazute de
refrigerant ce scapa, astfel pot fi detectate
scurgeri de ordinul a 5 g/an.
208_014
66
Sistemul integrat pentru verificarea,
descarcarea si incarcarea sistemului
AC – Statia de Reciclare si Service
Aceasta statie indeplineste toate cerintele

referitoare la testarea si intretinerea siste-
melor de aer conditionat ale vehiculelor.
La ora actuala sunt disponibile statii de ser-

vice de la mai multi producatori.
O statie cuprinde mai multe unitati indivi-
duale, cum ar fi: rezervorul de umplere,
manometre, pompa de vacuum, supapa de
oprire, furtunuri de umplere, cuple rapide
pentru cuplarea la circuitul de joasa si inal-
ta presiune a circuitului refrigerantului.
Statia poate fi utilizata la schimbarea, goli-

rea si incarcarea circuitului AC.
Refrigerantul extras este reciclat (uscat si
filtrat) in interiorul statiei, iar dupa termina-
rea interventiei asupra sistemului AC, el es-
te introdus din nou in circuit. 208_113
Conform legilor in vigoare, este interzi-

sa utilizarea refrigerantilor halogenati
si CFC, precum si interventia asupra
sistemelor AC fara statii de service spe-
cializate. Statiile de service pot fi mani-
pulate doar de personal specializat.
Pentru inlocuirea refrigerantului –

butelia de reciclare a refrigerantului
Refrigerantul care contine impuritati in ex-

ces, de exemplu datorita uzurii compreso-
rului, nu trebuie filtrat. El trebuie extras
intr-o statie de extractie separata dotata cu
o butelie de reciclare, care se va recicla in
centre speciale.
Buteliile de reciclare a refrigerantului nu

trebuie umplute mai mult de 75% din capa-
citatea specificata (trebuie permisa destin-
derea refrigerantului atunci cand butelia es-
te expusa la surse de caldura). Astfel ele
trebuie cantarite in timpul procesului de
208_086
umplere utilizand un cantar calibrat (vezi
prevederile legale privitoare la lucrul cu re-
cipientii sub presiune).
67
Intretinerea
Informatii generale asupra

functiilor factorilor de influenta
Defectiunile mecanice (ex. deterioararea
compresorului) pot diminua considerabil
capacitatea de racire a sistemului AC, la fel
si influenta factorilor chimici si fizici.
Refrigerantul, in virtutea proprietatilor sale,
poate influenta decisiv functionarea siste-
mului, astfel cunoasterea relatiilor sale cu
alti factori este de asemenea importanta
pentru operatiile de reparatie si nu numai
pentru specialistii din service-urile AC.
Umezeala si refrigerantul
Apa in stare lichida se dizolva doar partial

in refrigerant, dar vaporii de apa se dizolva
H 2O
in orice proportie.
Daca uscatorul din rezervorul de refrigerant
sau cel de colectare a absorbit deja o canti-
tate de 6 - 12 g de apa – adica o cantitate
relativ mica – poate sa nu mai functioneze
corespunzator, in functie de model.
Apa care intra in sistem ajunge la supapa
de expansiune sau restrictor si ingheata, re-
ducand capacitatea de racire a sistemului.
De asemenea, apa, la presiuni si temperatu-
ri inalte, se combina cu impuritatile din re-
frigerant si formeaza compusi acizi care
pot distruge iremediabil sistemul AC.
Refrigerant si refrigerant
Refrigerantii nu trebuie amestecati intre ei

(proprietatile lor fizico-chimice sunt diferite,
R 12
+
precum si tipurile de ulei).
Trebuie utilizat doar tipul de refrigerant sta-
bilit pentru modelul respectiv de sistem AC.
Sistemele AC bazate pe refrigeranti haloge-
R 13 4 a
nati de tip R12, a caror utilizare este interzi-
sa prin lege, trebuie convertite la functiona-
rea cu refrigeranti corespunzatori conform
normelor in vigoare.
68
Refrigerantii si plasticul
Rerigerantii pot dizolva anumite tipuri de plas-

tic. Aesta se va depozita dupa racire in supapa
de expansiune sau in restrictor, producand
blocaje sau o functionare defectuoasa, de ace-
ea folositi intotdeauna piese de schimb origi-
nale.
Refrigerantii si metalele
Refrigerantul R134a este stabil din punct de

vedere chimic atunci cand nu are impuritati.
El nu corodeaza aluminiul sau otelul.
Contaminarea cu impuritati, ex. clorati, poate

conduce la formarea de compusi corozivi pen-
tru anumite aliaje metalice si plastice.
208_120
Aceasta conduce la blocarea supapei de ex-
pansiune sau a restrictorului, de aceea folositi Folositi intotdeauna piese de schimb originale!
intotdeauna piesele originale compatibile cu
refrigerantul R134a.
Din acest motiv, sistemele AC pot fi convertite

de la functionarea cu refrigerant R12 la R134a, Conversia sistemului de la
inclusiv cea a uleiului corespunzator refrige- refrigerant R12 la R134a
rantului, numai prin utilizarea unor kit-uri de
conversie de la producator.
Circuitul refrigerantului si impuritatile
Curatarea circuitului de racire incarcat cu ref-

rigerant R134a se poate face daca se doreste
indepartarea impuritatilor, umezelii sau a re-
frigerantului vechi. Aceasta operatie se efec-
tueaza cu ajutorul aerului comprimat uscat, iar
dezumidificarea sistemului se va face cu ajuto-
rul azotului.
Aceasta este necesara atunci cand:

– circuitul de refrigerant a fost deschis
(ex. dupa un accident). 208_121
– exista indoieli asupra cantitatii de ulei de
compresor existenta in circuit.
– este necesara inlocuirea compresorului, da-
torita unor defectiuni interne.
Partile componente ale circuitului refrigerantu-

lui trebuie golite cu ajutorul aparatelor de ex-
tractie specializare.
69
Intretinerea
Diagnosticarea defectelor prin

masurarea presiunii
Pentru lucrarile de testare/reparatie, exista

puncte de cuplare a Statiei Reciclare-Ser-
vice in circuitele de inalta si joasa presiune a
refrigerantului pentru:
– incarcare;
– golire;
208_010
– evacuare;
– masurarea presiunii. Conexiunea service circuit inalta-
presiune
Pentru a efectua masurarea presiunii din
sistem, se cupleaza manometrele statie de
service la instalatia AC. Verificarea presiunii
se efectueaza cu AC pornit. Interval admisibil
sistem cu supapa expansiune
2,3
Masurarea presiunii se face prin in-
terventia asupra circuitului de refri- 2,2
bar
rgerant via conexiunile de service. 2,1
Furtunurile de cuplare ale instru- 2,0
mentelor de masurare vor contine

Joasa-presiune
1,9
intotdeauna reziduuri de refrigerant. 1,8
Astfel, masurarea presiunii trebuie 1,7

facuta in ateliere si de catre personal 1,6
specializate. Interval admisibil
1,5
sisteme cu restrictor
1,4
Atunci cand motorul nu functioneaza, tem- 0 5 7,5 10 12,5 15 17,5 20
peratura exterioara influenteaza intotdeauna Inalta-presiune bar
presiunea din circuit.

208_104
Cu ajutorul valorilor presiunilor obtinute
prin masuratorile efectuate in circuitul de
joasa si inalta presiune se poate identifica
daca sistemul functioneaza corespunzator,
atunci cand motorul este pornit.
Valorile masurate trebuie comparate cu va-

lorile de testare specificate de catre produ-
cator in Manualul de Reparatie, intrucat ele
variaza mult de la un model la altul.
208_011
Diagrama prezinta intervalul admisibil de va- Conexiunea service circuit joasa-
riatie a presiunii pentru sistemele cu supapa presiune
de expansiune si cele cu restrictor.
70
Diagnosticarea defectelor prin autodiagnoza
Nu toate sistemele de aer conditionat sunt

diagnosticabile.
Autodiagnoza este utilizata foarte putin in

cazul sistemelor cu reglare manuala (nu au,
sau au prea putini senzori/elemente de exe-
cutie/unitati de comanda).
Totusi, la unele sisteme cu reglare manuala,

circuitul compresorului si senzorii de supra-
presiune sunt inregistrati in autodiagnoza.
Sistemele automate au de obicei capabilita-

tea de autodiagnoza.
Adresa autodiagnozei sistemului este:
08 – Electronica Incalzire/AC
202_002
Autodiagnoza poate fi efectuata cu ajutorul
sistemului de diagnoza, testare si informare
VAS 5051, tester-ul V.A.G. 1552, sau cu citi-
torul de coduri de eroare V.A.G. 1551.
Defectele sistemului AC cu reglare automa-

ta sunt stocate in unitatea de comanda a
sistemului.
La unele sisteme, cum ar fi CLIMATRONIC,
defectele de acest tip sunt indicate pe ecra-
nul unitatii de operare si afisaj, atunci cand
se porneste contactul (toate lampile indica-
toare clipesc cateva secunde). 208_122
Functiile si procedurile autodiagno-

zei sistemului AC corespunzator ve-
hiculului in cauza, sunt explicate in
detaliu in Manualul de Reparatie.
Autodiagnoza poate fi efectuata de
catre orice service, intrucat circuitul
refrigerantului nu este afectat
(adica nu se deschide).
71
Informatii
Terminologie sistem racire
Sistemul AC raceste aerul din interiorul Pentru intelegerea mai usoara a princi-
vehiculului utilizand legile fizicii. Pentru piilor ce guverneaza procesul avem ne-
schimbul de caldura se utilizeaza un me- voie de explicarea termenilor ce intervin.
diu chimic, refrigerantul.
Caldura ® o forma de energie – masurabila prin intermediul temperaturii, in °C.

– masurabila prin cantitatea de energie, in Joule
poate fi stocata, sau
isi poate schimba = o usoara crestere de temp. (absorbtie caldura)
starea = o usoara scadere a temp. (cedare caldura)
= se propaga intotdeauna de la corpul cu tem-
peratura mare la cel cu temperatura mica.
Frigul ® este de fapt tot caldura, dar cu o valoare redusa a temperaturii.

Temperaturile aflate sub punctul de inghet al apei sunt in general
considerate ca fiind "frig".
Punct critic ® peste acest punct nu mai exista nici o interfata intre lichid si vapori.
O substanta este intotdeauna in stare gazoasa deasupra acestui punct.
Daca este incalzita peste acest punct, lichefierea nu mai este posibila.
Punct fierbere ® temperatura la care o substanta incepe sa treaca din starea de agre-
gare lichida in cea de gazoasa. Punctul de fierbere este dependent de
presiune si anume creste odata cu cresterea presiunii.
Punct de roua ® temperatura la care se atinge punctul de saturare a vaporilor de lichid

ca urmare a racirii unui gaz cu continut de vapori. La o racire mai ac-
centuata o parte din vapori precipita pe suprafetele reci sub forma de
"condens".
Condensare ® trecerea din starea de agregare gazoasa in cea lichida.
Refrigerant ® mediul chimic utilizat in procesul de schimb de caldura. In functie de

conditiile de presiune si temperatura el poate exista fie in stare lichi-
da fie in stare gazoasa in sistemul AC. Refrigerantul se raceste in mo-
mentul destinderii.
Racire ® daca un gaz aflat sub presiune se destinde brusc, el se va raci, ex. ca-
prin zul desumflarii pneurilor. Gazul aflat sub presiune care trece prin su-
destindere papa de expansiune este rece.
72
Continutul de vapori de apa din aer
Densitatea vaporilor saturanti de apa din

aer la umiditate relativa 100% si presiune
normala
30
Temperatura Densitate
°C (g/m3)
-5 3,25
25
g/m3
0 4,85
5 6,80
10 9,41 20
Densitate vapori saturanti
15 12,84
18 15,39
15
19 16,32
20 17,32
10
21 18,35
22 19,44
23 20,61 5
24 21,81
25 23,07
0
26 24,41
-10 -5 0 5 10 15 20 25 30
27 25,79
Temperatura °C
28 27,26
208_103
Umiditate ® masurata in (g/m3), reprezinta densitatea vaporilor de apa aflati

atmosferica intr-un metru cub de aer.
absoluta
Umiditate ® masurata in %, reprezinta raportul dintre densitate vaporilor de apa

atmosferica din aer la un moment dat si densitatea vaporilor saturanti de apa din
relativa aer in conditii normale de presiune.
Din tabel ® tabelul prezinta cate grame de apa pot maxim sa existe intr-un metru
cub de aer la diferite temperaturi. Cu cat temperatura este mai mare,
cu atat cantitatea de apa din aer poate fi mai mare.
Exista o formula empirica: la o temperatura a aerului cuprinsa intre
10 si 30 °C, densitatea vaporilor de apa din aer exprimata in g/m3 este
aproximativ egala cu cea a temperaturii aerului exprimata in °C.
73
74
75
208
Service.
Termosfera
Stratosfera
Ozono-
sfera
Troposfera
Doar pentru uz intern © VOLKSWAGEN AG, Wolfsburg

Toate drepturile rezervate. Specificatiile technice se pot modifica fara preaviz.
940.2810.27.20 Starea Tehnica: 12/98
Aceasta hartie nu contine celuloza

albita cu clor

SSP - 208 - Ro AER CONDITIONAT PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SSP - 208 - Ro AER CONDITIONAT PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

208

Program de Studiu Individual Nr. 208

Sistemul de Aer Conditionat

Sistemele de aer conditionat au incetat de Designul circuitelor de racire a aerului este

Imaginile prezentate sunt cu ca-

Programul de Studiu In- Pentru informatii relevante referitoare la inspectii, re-

Fenomenele fizice din sistemul de racire 6

Refrigerantul (agentul de racire) 8

Temperatura exterioara joasa (ex. -20 °C)

Temperatura exterioara inalta (ex. 40 °C)

Temperatura interioara joasa 23 °C 28 8

Debit mare de aer: 10 kg/min

Temperatura exterioara medie (ex. 10 °C)

Debit mare de aer: 4 kg/min

Temperatura intr-un autoturism de clasa medie

Caldura este unul din factorii de stres.

O radiatie solara puternica poate creste

Temperatura corpului precum si tensiunea

Elemente de fizica aplicata

Majoritatea substantelor cunoscute au trei Gheata – solid

De exemplu apa: solid ... lichid ... vapori.

Chiar si in antichitate exista nevoia racirii.

Daca apa este incalzita mai departe, va fier-

... O substanta absoarbe caldura atunci

... O substanta cedeaza caldura atunci cand

Aparatele de aer conditionat utilizeaza Punctul de inghet

Daca se modifica presiunea, se modifica si Procesul de evaporare este utilizat de catre

Curba presiunii de vaporizare Curba presiunii de vaporizare

Ce semnifica curba presiunii de vaporizare?

Putem trage urmatoarele concluzii din ana-

Refrigerantul cu punct scazut de firbere uti-

Comercializarea si umplerea instalatiilor de

La ora actuala, in instalatiile de aer condi- Ordonanta interzicere halogeni

– R134a – fluorocarbonat care nu contine

Aparatele de aer conditionat care fun-

Curba presiunii de vaporizare pentru R134a

Curba de temperatura Punct critic Curba de temperatura

Caldura specifica kJ/kg

A B Comprimare in compresor, temperatura si presiunea cresc,

B C Procesul de condensare in condensator, presiune mare, temperatura

C D Expansiune = scaderea brusca a presiunii, cu rezultat evaporarea

D A Procesul de evaporare (absorbtie de caldura) din vaporizator.

Curba de temperatura in punctul B Pentru glosar vezi pagina 72

Refrigerantii si stratul de ozon

Ozonul protejeaza suprafata pamantului de

134a ozonul. Acest proces are loc in ozonosfera,

Radiatiile UV elibereaza atomii de clor din

Refrigerantii si incalzirea globala

Lumina solara care ajunge pe suprafata pa-

tre troposfera. R12

Un ulei special – ulei de compresor – Compresor

De asemenea, uleiul de compresor este ti-

Uleiul de compresor pentru R134a

Denumire: PAG = Polialchilen glicol.

– solubilitate mare in combinatie cu re- Informatii importante:

Principiul de functionare a circuitului de racire

Procesul de racire si conditiile tehnice

– comprimat in stare gazoasa;

Nu se produce aer rece, ci se ex-

Circuit de inalta presiune

In compresor intra gaze la presiune si

Refrigerantul este apoi comprimat, re-

In aceasta faza, refrigerantul