Sunteți pe pagina 1din 9

ItllJII

Dr. ing. TITI TURCOIU


Ing. JEANBONCOI Ing. ALEXANDRUTIME
Echipamentede iniectie
pentru
motoarecu ardereinterna
Coordonator: dr. iog. Titi Turcoiu
Editura Tehnica
Bucure~ti- 1987
.
l
I
Prefata
kn prezent, in tara noastra, motorul cu ardere interna are 0 astfel de
raspindire incit aproape ca nu exista domeniu in care acesta sa nu fie
cerut $i sa nu fie aplicat. Astfel, transporturile rutiere interurbane ~i in
parte cele urbane, feroviare, navale, agricultura, diferitele aplicapii in-
dustriale (instalatii de foraj, grupuri electrogeneratoare etc.) sint deser-
vite in exclusivitate de motoare cu ardere interna. Evident, generapia ac-
tuala de motoare cu ardere interna, dar mai ales generatia viitoare, tre-
buie sa raspunda criteriului de competitivitate pe plan mondial, sa fie
superioare din punctul de vedere al performantelor de putere ~i consum
specific efectiv de combustibil, precum $i mai putin poluante prin gazele
de evacuare ~i zgomotul produse in functionare.
In cazul motoarelor la care formarea amestecului aer-combustibil se
realizeaza prin injecpie, performantele de putere ~i consum specific de
combustibil depind esential de parametrii constructivi $i juncpionali ai
echipamentului 'de injectie. In acest sens, pentru stabilirea solutiei ener-
getice optime a unui astfel de motor, echipamentul de injectie trebuie
corelat cu motorul respectiv. Corelarea echipamentului d'e injecpie cu mo-
torul reprezinta rezultatul unor cercetari laborioase, in care parametrii
constructivi ai echipamentului de injecpie se acordeaza intim cu cei ai
camerei de ardere ~i sistemului de distributie al motorului.
De asemenea, construcpia echipamentului de injectie trebuie acordata
cu natura combustibilului care urmeaza sa fie ars in motor. Ca urmare,
echipamentul clasic pentru injectia motorinei trebuie adaptat sau mo-
dificat esenpial atunci cind se pune problema utilizarii lui pentru injecpia
benzinei, a combustibilului greu sau, mai ,recent, a combustibililor ne-
conventionali (emulsii motorina-metanol, hidrogen etc.J,;.,/
Din aceste motive nu am pus la indoiala interesul pe care l-ar suscita
o lucrare conceputa sa prezinte diverse aspecte constructive ~i funcpio-
nale ale echipamentelor pentru injectia motorinei, combustibililor grei,
benzinei ~i a diferitilor combustibili neconventionali. Pe linga tratarea
detaliata 'din acest punct de vedere a elementelor componente ale echi-
pamentului de injecpie, s-au avut in vedere ~i principalele elemente com-
ponente ale instalatiei de alimentare: rezervoare, pompe de alimentare,
jiltre, separatoare de combustibil greu etc.
..
.~
~.I
( .
3
r
La toate aeestea s-au abordat $i unele aspeete eu privire la dimensio-
nare, pentru un motor dat, materiale $i executie, preeum $i 'intretinerea
in exploatare. In plus, la echipamentul de injectie propriu-zis s-au tratat
$i problemele de reglare a debitului de combustibil 'in concordant(i cu re-
gimul de functionare al motorului, de corelare a debitelor, de uniformi-
tate a debitarii etc.
Lucrarea prezinta $i unele aspecte ale injectiei electronice, caracte-
ristica a progresului tehnico-$tiintific 'in 'domeniu.
Pe tot parcursul lucrarii s-au avut cu precadere 'in vedere echipa-
mentele de injectie fabricate 'in tara, la 'intreprinderea MEFIN-Sinaia, cu
performantele $i utilizarile lor actuale.
Bucure$ti, ianuarie 1987
T. TURCOIU
=""
Cuprins
Prefatii .
Introducere
. . . . . . . . .
. . . .. ......
1. Echipamente pentru injectia motorinei in MAC.
)'''~'
...
. Probleme generale ale utilizarii motorinei in MAC
J: 2. 1.2)Instalatii de alimentare cu motorina la MAC .
1.3. Rezervoare de motorina . .
"1.4:\Pompe de alimentare . . .
1.4.1.Pompe de alimentare cu piston
1.4.2.Pompe de alimentare cu palete . . .
r
~
.4.3. Pompe de alimentare cU roti dintate .
1.5. Htre de motorina . . . . .
./ .5.1.FHtre brute . . . . .
1.5.2.Filtre fine .....
1.5.3.Filtre preventive
1.5.4. Cuplareafiltrelor . . . . . . . .
1.6.5. CaracteristiciIe filtrelor de motorina
~ 1.5.6. Intretinerea filtrelor de motorina .
1.6., Pompede injectie . . . . . . . . . .
1.6.1. Pompede injectiecu piston-sertar. . . . . . . . . . . . .
1.6.2. Pompe de injectie cu element unic de refulare !?i distribuitor rotativ
1.(. Conductede inalta presiune . . . . . . .
LB.Jlnjectoare. . . . . . . . . . . . . . .
1.9. Calculul echipamentului de injectie . . . . .
1.9.1. Dimensionarea echipamentului de injectie
1.9.2. Calculul procesului de injectie
1.10. Diagnosticarea echipamentului de injectie
Bibliografie . . . . . . . . . . . . .
2. Echipamente pentru injectia combustibilului greu in MAC
2.1. Probleme generale ale utilizarii combustibilului greu in MAC.
:.!.2.Instalatii de alimentare cu combustibil greu a MAC-urilor
2.3.Separatoare pentru combustibil grei . . . . . . .
2.4. Reglarea automata a viscozitatii combustibililor grei
2.5.Pompe de injectie . . . . . . .
2.6. Injectoare pentru combustibili grei
Bibliografie . . . . . . . . . . .
,
. I
3
7
. _ .,=-10\
11
13
16
20
21
27
28
30
30
32
34
35
37
40
41
44
152
173
176
193
193
198
207
223
227
227
231
238
246
248
256
257
259
269
261
263
~
264
5
r
I
3.4.2. Pompe de alimentare electrice " 267
3.5. Filtre de benzina . . . . . . . . 273
3.6. Pompe de injectie . . . . . . . . 274
3.6.1. Pompe de injectie cu piston-sertar . .. 275
3.6.2. Pompe de injectie cu distribuitor rotativ . . . .. 280
3.6.3. Corelarea debitelor de benzina ~i aer in cazul utilizarii pompelor
de injectie -
3.7. Echipamente de injectie de joasa presiune
3.7.1. Dozator-distribuitorul de benzina
3.7.2.Debitmetrul de aer . . . . . . . .
3.7.3. Corelarea debitelor de benzina ~i aer .
3.8.Injectoare . . . . . . . . . . . . . . . . . .
3.8.1. In 'ectoare e tr e .
3.8.2. njectoare pentru echipamente
Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 299
.0;;;
4. Echipamente pentru injec1ia combustibililor neconventionali in MAC
r4.lJfEchipamente pentru injectia metanolului in MAC . . . . . . .
~Probleme generale ale utilizarii metanolului in MAC . . .
4.1.2. Instalatii de alimentare cu metanol a MAC-urilor
4.1.3. Pompa dubla de alimentare . . . . . . . .
~ J4.1.4.Dozatorul de metanol '.' _' . . . . . . . .
4.1.5. Emulsorul metanol-motorma ..........
4.2. Echipamente pentru injectia hidrogenului in MAC . . .
~ Probleme generale ale utilizarii hidrogenului in MAC
4..2.2. Instalatii de alimentare cu hidrogen a MAC-urilor
4.2.3. Rezervoare de hidrogen
4.2.4. Injectoare de hidrogen
Bibliografie . . . . . . . . .
301
302
302
303
. 306
.~~~
.~
. 413
413
314
316
321
327
5. Echipamente electronice de injcc1ie
5.1. Echipamente electronice de injectie pentru MAS . . . . .
5.1.1. Probleme generale ale utilizarii injectiei electronice in
5.1.2. Instalatii de alimentare prin injectie de benzina, cu
electronica '. . . . . . . . . . . .
5.1.3. Unitatea electronica de comanda ~i control
5.1.4. Declan~atorul de impulsuri
5.1.5. Traductorul de presiune
5.1.6. Traductorul de temperatura
5.1.7. Traductorul de oxigen .
5.1.8. Intreruptorul obturatorului ..
5.1.9. Injectoare electromagnctice pentru MAS
5.1.10. Regulatorul de presiune . . . . . . . . . . . . . . . . .
(
5.1.11. Intretinerea echipamentelor electronice de injectie pentru MAS
5.2 IEchipamente electronice de injectie pentru MAC . . . . . . . . .
\5.2.1.Probleme generale ale utiliziirii injectiei electronice in MAC . .
15.2.2.Instalatii de alimentare prin injectie de motorina, cu comanda
electronica ..............
5.2.3. Injectoare electromagnetice pentru MAC
5.2.4. Intretinerea echipamentelor de injectie pentru MAC
Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . .
6
32-8
329
MAS. . 329
comand~'t
332
341
344
344
345
346
348
348
350
351
351
351
353
357
361
361
i
Introducere
Injectia sau procesul de injectie constituie un procedeu complex de
pulverizare fina a combustibililor lichizi, in vederea vaporizarii cit mai
rapide a picaturilor pulverizate !?i a amestecarii intime cu aerul, pentru
formarea unui amestec aer-combustibil cit mai omogen, cu scopul arderii
eficiente a acestuia in motoarele cu ardere interna. Principia!, pulveri-
zarea fina se realizeaza prin marirea vitezei relative dintre jetul de com-
bustibil lichid ~i aer. Cu cit viteza relativa dintre cele doua fluide este
mai mare, cu aut frecarea pe suprafata de contact dintre jetul de com-
bustibil ~i aer devine mai importanta, intensificind procesul de farimi-
tare (pulverizare) a combustibilului. Pentru marirea vitezei jetului de
combustibil in raport eu aerul, eombustibilul lichid este refulat de catre
o pompa de injectie la presiuni de ordinul sutelor !?i chiar miilor de
daN/cm2 ~i dirijat in masa de .aer prin orificii calibrate, cu diametrul de
ordinul zecimilor de milimetru, executate intr-un organ denumit pulveri-
zator. Pompa de injectie impreuna cu pulverizatorul montat in injector
!?i conducta de injectie (conducta de inaltii presiune), care leaga pompa
de injector, formeaza echipamentul de injectie clasic.
Injectia combustibilului lichid se poate face in interiorul cilindrului
motorului sau in afara acestuia. In primul caz, injectia se produce cu
avans fata de punctul mort interior (PMI), catre sfir!?itul cursei de com-
primare, la presiuni de ordinul sutelor de daN/cm2, astfel incit combusti-
bilul fin pulverizat sa aiba timp sa se vaporizeze, sa se amestece intim
eu aerul aspirat in cilindru, sa se autoaprinda !?isa arda eomplet intr-un
timp foarte scurt. Aceasta rnodalitate de formare a amestecului aer-com-
bustibil !?ide aprindere !?ide ardere a acestuia este caracteristica motoru-
lui cu aprindere prin comprimare (MAC) alimentat cu motorina, cu
combustibil greu !?icu combustibili neconventionali (emulsii motorina-me-
tanol, motorina apa, amestec motorina-hidrogen etc.). In al doilea caz,
injectia se produce in coleetorul de admisie. sau in poarta supapei de ad-
misie, la presiuni relativ mici (2. . . 5 daN/em2), !?ieste earaeteristica mo-
torului eu aprindere prin scinteie (MAS) alimentat cu combustibili liehizi
u!?or volatili (benzina, metanol, etanol etc.). In eilindrul MAS-ului se as-
pira un amestee aer-eombustibil care se aprinde prin intermediul unei
scintei eleetrice declan!?ate cu avans fatii de PM!. La MAS, injectia se
poate realiza !?iin interiorul cilindrului motorului (in special in eazul uti-
lizarii combustibililor liehizi pe baza de alcool), la_ presiuni de 40...
100 daN/cm2.
7
I
.
In funetie de tipul eombustibilului liehid injeetat in motor, se dis-
ting: injectie de motorinii, injectie de combustibil greu, injecpe de ben-
zinii $i injecpe de combustibil neconventional. Pentru injeetia fieearui tip
de combustibil mentionat s-au dezvoltat echipamente de injectie speci-
fice. In general, pentru combustibilii care se vaporizeaza greu, echipa-
mentele de injectie comporta 0 pompa de injectie capabila sa dezvolte
presiuni de refulare suficient de mari pentru pulverizarea fina a com-
bustibilului. In acest scop, combustibilul este comprimat pe cale meca-
nica pina dnd se atinge presiunea de refulare necesara pulverizarii fine;
injectia se numef?te in acest caz mecanicii. Cind pulverizarea rezulta ca
urmare a presiunii combustibilului prezent intr-un spatiu de acumulare,
a fortei unui arc sau a presiunii aerului din spatiul de acumulare, injectia
se numef?te cu acumulare, iar dnd pulverizarea se realizeaza prin antre-
narea combustibilului de catre un jet de aer, injectia se nume!?te pneu-
maticii.
Injectia se nume~te mecanica f?i atunci dnd comanda debitului de
C'ombustibil injectat in cilindrul motorului se face cu dispozitive meea-
nice. Daca comand a dozei injectate se face electric, injectia se nume~te
electronicii.
Fractionarea dozei ciclice de combustibil, cu scopul de a reduce can-
titatea injectata in cilindru in perioada intirzierii la autoaprindere (se
evita functionarca brutala a motorului), se realizeaza prin intermediul
injecpei pilot. Aceasta este 0 injectie de tip mecanic, care decurge in
doua etape. In prima etapa se injecteaza pilotul, cu avans mdre fata de l
PMI, care se aprinde cu 0 intlrziere apreciabila, dar, fiind in cantitate
redusa, degajarea de caldum f?i cref?terea de presiune sint moderate; ill
a doua etapa se injecteaza fractiunea principaUi, care, avantajata de tem-
peratura f?i presiunea mediului din cilindrul motorului, se aprinde cu 0
intlrziere la autoaprindere foarte red usa.
Parametrii esentiali ce caracterizeaza procesul de injectie ~i defi-
nesc cel mai bine calitatile unui echipament de injectie sint: debitul de
combustibil injectat pe ciclu, presiunea de injectie, cturata injectiei $i ca-
racteristica de injecpe. .
Debitul de combustibil injectat pe ciclu sau doza ciclicii de combusti-
bil Qi reprezinta cantitatea de combustibil introdusa in cilindrul moto-
rului, la un anumit regim de functionare, in timpul unui ciclu motor. De
r~gula Qi se exprima in mm3/ciclu sau mm3fcursa (in cazul pompelor de
injectie cu piston-sertar) ~i se poate caleula eu relatia (1.16). Pentru eon-
structiile existente de eehipamente de injectie, debitul Qi se poate deter-
mina experimental, pe un stand de injectie, masurind volumul de com-
bustibil acumulat in eprubetele standului.
Presiunea de injecpe reprezinta presiunea combustibilului din amon-
tele orificiului de pulverizare. In timpul proeesului de injeetie presiunea
de injectie este variabila (v. fig. 1.145 f?i 1.146). Presiunea la care incepe
injeetia combustibilului in cilindru se nume~te presiune initialii de in-
jecfie sau presiune ide deschidere a aeului pulverizatorului (dnd orificiile
de pulverizare sint controlate de 0 supapa in forma de ae). Presiunea
maxima de injectie depa~ef?tede 1,5. . . 5 ori presiunea initiala de injeetie.
Din punctul de vedere al formarii amestecului aer-combustibil, al
autoaprinderii f?i arderii aeestuia, ant presiunea initiaHi de injeetie (pre-
8
r
-
siunea de deschidere Pd), dt ~i presiunea finaUi de injectie (presiunea de
inchidere Pi) trebuie sa aiba valori dt mai mari (Pd mare presupune pulve-
rizare fina, vaporizare rapida, amestecare intima cu aerul, intirziere
mica la autoaprindere; Pi mare inseamna jet de combustibil penetrant,
formarea corespunzatoarc a amestecului catre sflr1?itul procesului de in-
jectie, ardere completa in perioada arderii difuzive). Presiunea de injec-
tie se poate determina analitic cu relatiile (1.35), (1.57) ~i (1.61). Variatia
presiunii de injectie poate fi inregistrata cu ajutorul traductoarelor de
presiune piezoelectrice, care, de regula, se monteaza in zona racordului
de intrare a combustibilului in injector.
Durata injecpei aj reprezinta perioada de timp in care are loc in-
jectia combustibilului in cilindrul motorului. La pulverizatoarele cu ac
(inchise), injectia dureaza din momentul ridicarii acului de pe scaun (v.
fig. 1.145) ~i pin a in momentul revenirii acestuia in pozitia initiala. In
cazul pulverizatoarelor fam ac (deschise), durata injectiei reprezinta du-
rata procesului de refulare de la pompa de injectie sau durata procesului
de dozare. Durata injectiei se masoara -in milisecunde (ms), grade rotatie
arbore cotit (ORAC) sau grade rotatie arbore pompa \rap); intre acestea
exista relatia aj=6nt;. (n - turatia motorului, in rot/min; t;. - durata in-
jectiei, in s). La MAe, a/=15... 35"RAC; la MAS, dnd injectia se pro-
duce in colectorul de admisie, durata injectiei poate fi egaHi cu durata
de deschidere a supapei de admisiune.
~
La pulverizatoarele cu ac, durata injectiei se poate determina prin
i egistrarea deplasarii acului cu ajutorul unoI' traductoare inductive.
I IPfOt)' 9aracteristica de injectie.' reprezinta functia care exprima varia1ii,a
.\ ~ 11 timp a cantitatil de combustibil injectat in cilindrul motorului. Pentru
MAC, cunoa~terea caracteristicii de injectie este esentiala; de modul cum
este introdus combustibilul in cilindrul motorului depind formarea ames-
tecului, intirzierea la autoaprindere 1?i arderea, deci performantele de
putere ~i consum de combustibil ale motorului.
Caracteristica de injectie depinde de parametrii constructivi !?i func-
tionali ai echipamentului de injectie. Prin modificarea acestora se poate
asigura caracteristica de injectie optima pentru orice MAC. Optimizarea
se realizeaza in faza de acordare a echipamentului de injectie cu moto-
rul, cu ocazia stabilirii solutiei energetice optime a acestuia.
Cantitatea de combustibil injectat in cilindru se poate determina ana-
litic cu relatia (1.75). Experimental, caracteristica de injectie poate fi re-
data in forma diferentiala. In acest scop se utilizeaza 0 metoda (metoda
Bosch) potrivit careia combustibilul care traverseaza orificiile de pulve-
rizare strabate 0 conducta de sectiune constanta ~i lungime mare. Me-
toda presupune inregistrarea variatiei presiunii combustibilului la ie!?i-
rea din pulverizator cu ajutorul unui traductor de presiune. Curba de
variatie in timp a presiunii combustibilului la ie~irea din pulverizator
reprezinta caracteristica de injectie in forma diferentiala, daca in ordo-
nata se opereaza cu unitatea de masura a debitului (cm3/s).