Securitate activa: Sistemul ABS REF

1. A.B.S. : Sistem de securitate activă.

Automobilele moderne sunt echipate cu sisteme de frânare performante şi
fiabile, capabile să atingă excelente valori de frânare chiar şi la viteze ridicate. Totuşi,
chiar şi cele mai sofisticate sisteme de frânare nu sunt în măsură să evite reacţiile
necontrolate şi o frânare excesivă din partea conducătorului maşinii, confruntat cu
condiţii de circulaţie critice sau cu o situaţie neaşteptată.

Specialiştii au estimat că 10 % dintre accidentele de pe drumurile publice au

fost produse datorită faptului că vehiculele devin necontrolabile si derapează ca
urmare a blocării roţilor.

Sistemul anti-blocaj (ABS) permite remedierea acestei probleme. Vehiculele

echipate cu acest dispozitiv îşi conservă maniabilitatea si stabilitatea direcţională,
chiar şi în cazul frânarii violente. Sistemul ABS contribuie într-o masură importantă la
siguranţa rutieră.

La ora actuală cumpărătorii de automobile consideră sistemul ABS ca fiind cea

mai importantă opţiune ( 60% din preferinţe), devansând airbag-ul ( 53% ) şi direcţia
asistată ( 51% ).

Page 1 / 26
 Securitate activa: Sistemul ABS REF

1.1. Prezentarea sistemelor de frânare.

1.1.1.Rolul frânării.

• SĂ ÎNCETINEASCĂ.
• SĂ OPREASCĂ.
• SĂ MENŢINĂ OPRIREA.
În cele mai bune condiţii, aceasta înseamnă :

• EFICACITATE : în timp şi pe o distanţă maximă.

• STABILITATE : cu păstrarea traiectoriei vehiculului.
• PROGRESIVITATE : cu o frânare proporţionala efortului conducătorului.
• CONFORT : cu un efort minim pentru conducător.

1.1.2.Sistemul de frânare convenţional.

a) Reglementări legale.

Conform cu dispoziţiile legale, funcţionarea echipamentului de frânare pe un

autovehicul este repartizată în două dispozitive :
• dispozitivul de frânare principal,
• dispozitivul de frânare de securitate.
Aceste două dispozitive comporta comenzi în întregime independente şi uşor
accesibile.

Ele sunt completate de un sistem de frânare în staţionare.

b) Compunerea.

1 : Pedala de frână :
Transmite forţa de
apăsare a şoferului
către cilindrul principal.
2 : Servofrâna cu
depresiune : Utilizează
o sursă de energie
exterioară (depresiunea
din admisie) pentru a
mări forţa de apăsare a
conducătorului.
3 : Pompă centrală tip
tandem: Generează şi
distribuie frânei lichidul
atunci când
conducătorul apasă
pedala de frână.

Page 2 / 26
 Securitate activa: Sistemul ABS REF

4 : Rezervorul de lichid de frână : Stochează lichidul de frână.

5 : Frâna cu disc (faţă) : Transformă energia cinetică în energie calorică.
6 : Repartitorul forţei de frânare : Evită blocarea roţilor spate modificând presiunea
din cilindrii receptori.
7 : Frâna cu tambur (spate) : Transformă energia cinetică în energie calorică.
Conductele şi lichidul de frână : Transmit presiunea (forţa) din cilindrul principal în
cilindrii receptori.

1.1.3.Principiul de bază.

Principiul de bază este crearea unei forţe care se opune avansării vehiculului,
ţinând cont de 3 factori :

• Factorul mecanic.
• Factorul fiziologic.
• Factorul fizic.

a) Factorul mecanic.

Oprirea roţilor este obţinută prin frecarea unui element fix al şasiului de un
element solidar cu roata în mişcare de rotaţie. Aceasta va duce la degajare de
căldură.
Frânarea transformă energia cinetică în energie calorică.

De unde apar alte două calităţi indispensabile ale sistemului de frânare :

• O bună eficienţă la temperaturi înalte.
• Un timp de recuperare minim.

b) Factorul fiziologic.

Timpul de reacţie : este timpul care se scurge între perceperea obstacolului si

începutul efectiv de frânare. Acest timp, variabil după fiecare individ şi după starea lui
generala, este în medie de 0,75 s.

Distanţa de oprire : este distanţa parcursă în timpul de reacţie, plus distanţa de

frânare.

Distanţa de frânare optimă este funcţie de :

• Viteza vehiculului,
• Coeficientul de frecare,
• Deceleraţia posibilă (caracteristică frânarii vehiculului).

Page 3 / 26
 Securitate activa: Sistemul ABS REF

Diagrama : Reprezentarea distanţei de oprire în funcţie de viteză (pe un sol dur

şi uscat cu o deceleraţie medie de 6 m/s2 = 0,59g):

DISTANŢA PARCURSĂ ÎN FAZA DE REACŢIE

DISTANŢA TOTALĂ PÎNĂ LA OPRIRE

c) Factorul fizic – aderenţa.

Dacă roata este oprită foarte brutal, ea se blochează şi alunecă fără să se

învârtă, vehiculul continuând să înainteze : se spune atunci că roata nu mai are
aderenţă.

Fx G
wdwrfdsffdswwwrrffgfg

Fz
w
Ulei.

Fa Fa
Fa : Forţa de aderenţă
Forţa de aderenţă Fa se opune deplasării unui corp în raport cu suprafaţa pe
care este aşezat în repaus.

Ea este influenţată de:

• forţa verticală produsă de greutatea corpului Fz;
• coeficientul de aderenţă µ.

Page 4 / 26
 Securitate activa: Sistemul ABS REF

Dacă Fx < Fa : Corpul

Forţa de aderenţă = greutatea corpului × coeficientul de rămâne imobil.
aderenţă Dacă Fx ≥ Fa : Corpul va
aluneca.
Fa = Fz × µ

Coeficientul de aderenţă este funcţie de :

• natura materialelor,
• starea suprafeţelor,
• ungerea dintre suprafeţe.
Forţa de aderenţă în funcţie de alunecare.

Dacă alunecarea creşte peste o anumită valoare, forţa de aderenţă scade.

Blocajul unei roţi este de asemenea obţinut cu o alunecare de 100 %.

Alunecarea si forţa de aderenţă sunt strâns legate, deci pentru a obţine cea mai
bună forţă de aderenţă între anvelopă si şosea este necesar să se atingă o anumită
valoare de alunecare. Această alunecare provoacă o uzură a anvelopelor.

Se remarcă pe curbe că o creştere importantă a alunecării până la blocajul roţii,

provoacă o diminuare a forţei de aderenţă longitudinală. Pe de alta parte, provoacă

Page 5 / 26
 Securitate activa: Sistemul ABS REF

în egală măsură o scădere foarte importantă a forţei de aderenţă transversală şi deci

posibilitatea derapării laterale creşte.

De asemenea, dacă se priveşte vehiculul în totalitate, blocajul roţilor din faţă

provoacă o pierdere a « dirijabilităţii » vehiculului, iar blocajul roţilor spate produce o
pierdere a stabilităţii acestui vehicul (risc de „tête à queue” – de răsucire).

Constatăm că o alunecare situată în jurul a 20 %, dă un bun compromis între

stabilitatea şi maniabilitatea direcţionala a forţei de frânare.

Dacă automobilul dotat cu ABS se află în curbă şi se produce o frânare de

urgenţă, vehiculul rămâne pe traiectoria impusă de conducător în 85% din situaţii. În
absenţa ABS-ului numai 38% din vehicule rămân pe traiectoria impusă.

1.1.4.Situaţiile de derivă în frânare.

Observăm un vehicul lansat în linie dreaptă :

Toate cele 4 roţi blocate.

Roţile deblocate

Frânare până la
blocarea roţilor.

Page 6 / 26
 Securitate activa: Sistemul ABS REF

Dacă se efectuează o frânare de urgenţă, vehiculul are tendinţa de a se aşeza

transversal pe drum : acest fenomen îşi găseşte originea în diferenţa de aderenţă a
solului, între roti, înainte de blocarea lor.

Blocajul astfel obţinut, vehiculul urmează atunci traiectoria sa învârtindu-se în

jurul sau.

Dacă nu vom mai apăsa pedala de frână, vehiculul se va stabiliza pe o nouă

traiectorie rectilinie, diferită de prima şi suprapusă cu axa sa longitudinală.

Cele 2 roţi faţă blocate.

Roţile faţă
deblocate.

Roţile faţă blocate.

Se constată că, dacă roţile faţă sunt blocate, direcţia devine inoperantă.

Concluzie :
• Maşina este instabilă cu roţile blocate.

Page 7 / 26
 Securitate activa: Sistemul ABS REF

• Maşina îşi revine când relaxăm pedala.

Page 8 / 26
 Securitate activa: Sistemul ABS REF

1.2. Caracteristicile A.B.S.-ului.

Scop : Să păstreze controlul vehiculului în frânarea de urgenţă.

Rol : Să evite blocarea roţilor.

Caracteristicile sistemelor ABS : ABS-ul trebuie să se adapteze foarte rapid

condiţiilor de aderenţă aleatoare.

ABS-ul trebuie să răspundă următoarelor cerinţe :

• Dirijabilitate (împiedicarea roţilor faţă să de blocheze).
• Deceleraţie maximă (utilizarea maximă a aderenţei).
• Stabilitate direcţională (împiedicarea roţilor spate să se blocheze); reglarea
presiunii de frânare spate.
• Gestionarea cuplului de forţe diferite care apare în timpul frânării pe o şosea
cu aderenţă diferită la roţi.
• Să pună la dispoziţie informaţia de viteză.

Observaţie : Un câştig de distanţă de oprire poate fi efectiv adus doar în

anumite condiţii.

Amplasarea elementelor pe vehicul.

1.Unitate hidraulică
2.Captor viteză roată
3.Coroană dinţată
4.Contactor STOP
5.Rulment instrumentat
6.Martor
Nivocode+Stop+Service
7.Martor ABS

A. Disc
B. Tambur

- - - - Circuit electric
____Circuit hidraulic

Page 9 / 26
 Securitate activa: Sistemul ABS REF

1.3.

1.3 Componenţa sistemului A.B.S.

1.3.1.Sistemul adiţional.

Sistemul se compune dintr-un bloc hidraulic adiţional care vine în completarea

sistemului de frânare convenţional (cilindrul principal şi servofrâna).

Bloc hidraulic
hydraulique Roţi
Ro

În regularizare, un volum de lichid este prelevat din roata care are tendinţa de
blocare şi "reinjectat" în intrarea în cilindrul principal (circuit închis).

1.3.2.Schema A.B.S.-ului.

Alimentation
Alimentation
Alimentare Outil de diagnostic
Outil de
Utilaj diagnostic
diagnostic

Electrovannes
Électrovannes
Electrovane

Capteursde
Capteurs
Captorul vitesses
vitesses alde
vitezăde roues
roues
roţii
- Pompe
EVITER
EVITAREA Moteur
Moteur Pompe
Motor Pompa
BLOCAJULUI
LE BLOCAGE
ROTII
DES ROUES Voyants+ +
Martor SyP
Voyants +SyP
Contacteurde
Contacteur
Contactorul destop
de stop
stop

Information
Informaţia vitesse
Informationdevitesse véhicule
viteză véhicule

Systèmede
Système
Sistemul Antiblocage
Antiblocage
Antiblocare de
deal Roues
Roues
Roţilor

SyP- sinteză vocală

Page 10 / 26
 Securitate activa: Sistemul ABS REF

1.3.3.1.3.3 Captorii.
a) Captorii roţii.

Captorii măsoară viteza roţii.

Captorul pasiv (inductiv).

Captorul pasiv nu este alimentat. El funcţionează după principiul inducţiei. În

capătul captorului se găsesc doi magneţi permanenţi şi o bobină. Fluxul magnetic se
modifică datorită trecerii dinţilor coroanei dinţate. Variaţia câmpului magnetic care
traversează bobina generează o tensiune alternativă sinusoidală a cărei frecvenţă
este proporţională cu viteza roţii.

2
1 Captor.
2 Coroana dinţată.
3 Întrefier.

Page 11 / 26
 Securitate activa: Sistemul ABS REF

Avem nevoie de o anumită viteză de defilare a dinţilor ( viteză roată ) pentru a

se obţine un semnal de formă cvasisinusoidală la bornele traductorului (în
general o viteză de 5 – 10 km/h).
Frecvenţa şi amplitudinea semnalului sunt variabile cu viteza de rotaţie!
Numai amplitudinea semnalului se modifică odată cu întrefierul!

Captorii activi.

Captorii activi sunt alimentaţi. Ei funcţionează după principiul măsurării unui

câmp magnetic. În capăt se găseşte un element sensibil electronic. Fluxul magnetic
este modificat prin defilarea dinţilor coroanei dinţate.
Variaţia câmpului magnetic care traversează partea activă a captorului
generează un semnal de ieşire rectangular (pătrat) a cărui frecvenţă este
proporţionala cu viteza roţi.
Amplitudinea semnalului este constantă oricare ar fi valoarea de întrefier
până la o valoare de întrefier maximă. La aceasta valoare de întrefier maximă,
semnalul corespunde unei viteze a roţii egală cu zero.

Captorul magneto-rezistiv.

1 Rulment cu coroană
magnetică .
2 Captor.

Page 12 / 26
 Securitate activa: Sistemul ABS REF

0 t
timp

b) Contactorul de stop.

Alimentare

CalculateurABS
Calculator ABS
Pedală de frână
Informatie
Informa

Este un captor de tipul totul sau nimic şi are rolul de a informa calculatorul în

vederea întreruperii fazei de reglare a presiunii în sistemul de frânare atunci când

acest lucru este necesar Informaţia contactorului becului de stop are rolul de a

permite să se părăsească modul ABS cât mai rapid. Într-adevăr, dacă ABS-ul este în

funcţionare, şi dacă conducătorul relaxează pedala de frână ca să întrerupă frânarea,

semnalul transmis de contactorul de stop va permite să se întrerupă reglarea mai

rapid.Informaţia de la acest contactor este folosită şi pentru a anticipa începerea

regularizării în cazul debutului fânării.

Page 13 / 26
 Securitate activa: Sistemul ABS REF

Grupul A.B.S.

.
Grupul hidraulic

Motorul pompei.

Calculator.
Calculat.
Calculatr.
Grupul ABS este compus din :
• Grup hidraulic (electrovane, pompă hidraulică, acumulator de joasă presiune,
clapetă de anti-retur).
• Motor pompei.
• Calculator.

Precauţii :

- a se respecta poziţia prescrisă pentru manipulare şi transport;

- a nu se solicita mecanic cablajul electric;
- protectoarele se vor demonta în momentul montajului;
- evitarea şocurilor;
- piesele vor avea ambalaj individual;
- a se evita intrarea în contact cu umiditatea sau cu alte medii ostile;
- a nu se utiliza lichide de frână în amestec;
- respectarea timpului de stocaj;
- a nu se pune în funcţiune pompa electrică de manieră externă atunci când
pedala de frână a fost blocată;
- a se respecta ordinea operaţiilor prescrise în M.R. pentru purjarea sistemului;

Page 14 / 26
 Securitate activa: Sistemul ABS REF

c) Electrovanele.

Versiunea cu 2 electrovane.

Rol : Acţionarea separata

4 sau simultana a
electrovanelor care
permite modularea
presiunii în circuitul de
3
frânare.

1 Electrovană de admisie.
1 2 2 Electrovană de evacuare.
3 Clapetă anti-retur.
6 4 Pompă.
5 Bobină.
6 Roată.

Funcţionare :
Electrovanele sunt constituite dintr-un solenoid şi un miez mobil care asigură
funcţia de închidere şi de deschidere. Poziţia de repaus este asigurată prin acţiunea
conjugată a unui resort încorporat şi a presiunii hidraulice. Toate intrările si ieşirile din
şi înspre electrovane sunt protejate de filtre.

Pentru a putea să se reducă în toate momentele presiunea în frâne,

independent de starea electrică a electrovanelor, o clapetă de anti-retur a fost
încorporată în vana de admisie. Clapeta se deschide in momentul în care presiunea
din cilindrul principal este inferioară presiunii din cilindrul receptor.

Alimentarea poate să se facă prin :

• intermediul unui releul,
• intermediul unui etaj de putere integrat în calculator.

Page 15 / 26
 Securitate activa: Sistemul ABS REF

d) Ansamblul motor-pompa.

Ansamblul motor-pompa este constituit dintr-un motor electric şi dintr-o pompă

hidraulică cu dublu circuit.

Rol : În cursul unei faze de regulare

Réservoir
Rezervor (cădere de presiune), pompa aspiră
lichidul de frână şi îl refulează spre
cilindrul principal. Aceasta refulare este
Maître
Cilindru
perceptibilă prin mişcarea pedalei de
principal
cylindre frână. Ea evită în acelaşi timp
coborârea la fund a acesteia din urma.

Pompe
Pompă Electrovann
Electrovane

Cylindre
Cilindru
receptor
récepteur

A1 A2

R1 R2
3 2 1
1 Arborele pompei. A1 Circuit primar al cilindrului principal.
2 Excentric. A2 Circuit secundar al cilindrului principal.
3 Piston. R1 Circuit de refulare al circuitului primar.
4 Clapetă de aspiraţie. R2 Circuit de refulare al circuitului
5 Clapetă de refulare. secundar.

Page 16 / 26
 Securitate activa: Sistemul ABS REF

Funcţionare :
Arborele motorului electric este prevăzut pentru antrenarea unui excentric care
transformă mişcarea de rotaţie într-o mişcare de curse alternative a două pistoane
dispuse faţă în faţă.

Procedura de control :
Supravegherea motorului este efectuată prin calculator, fie controlând în timpul
fazei de oprire tensiunea indusă generată, fie printr-un captor inductiv care
detectează rotaţia motorului.

e) Calculatorul.

Rol : Calculatorul de ABS îndeplineşte următoarele funcţii :

• Reglarea ABS.
• Supravegherea componentelor electronice ale sistemului.
• Memorizarea defectelor apărute.
• Selectare Low.
• Tahimetru.
• R.E.F. (Repartitor Electronic de Frânare)
• E.B.V. (Electronic Braking Ventil) – supapă electronică de frânare.

Şi după caz, următoarele funcţii :

• E.S.P. : Control dinamic al stabilităţii.
• M.S.R. : Regularizarea cuplului motor.
• A.S.R. : Sistemul anti-patinaj.
• A.F.U. : Asistenţa de frânare de urgenţă electronică.

Mod de operare.

Calculatorul comandă electrovanele şi pompa hidraulică utilizând :

• Viteza vehiculului:
Calculatorul determină viteza vehiculului făcând media vitezelor celor 4 roţi. Această
medie este numită viteza de referinţă.
Viteza de referinţă este calculată cu ajutorul informaţiilor furnizate de captorii roţilor,
dacă vehiculul este echipat cu 4 captori. Pentru vehiculele echipate cu 2 captori, mai
este necesar un captor de acceleraţie care participă la determinarea vitezei de
referinţă. Pentru vehiculele 4X4, acest tip de captor determină dacă vehiculul este în
mişcare.

• Acceleraţia şi deceleraţia fiecărei roţi:

Informaţiile măsurate de captor sunt transformate electric şi analizate în paralel prin
doua microprocesoare.
După procesare, semnalele de ieşire asigură comanda electrovanelor şi a motorului
de pompă. El calculează viteza de referinţă a vehiculului raportată la deceleraţia (sau
acceleraţia) roţilor (captori de viteză ai roţilor) şi în consecinţă deducând alunecarea.

Page 17 / 26
 Securitate activa: Sistemul ABS REF

1.4. Purjarea circuitului hidraulic.

Sunt posibile două metode de purjare în funcţie de intervenţia pe sistem :

• Purjarea grupului hidraulic.
• Purjarea convenţională.

Purjarea grupului hidraulic se efectuează după înlocuirea acestuia din urmă.

Această operaţie se va efectua cel mai bine după o purjare clasică.

Purjarea convenţională (clasică) se efectuează după o intervenţie la sistemul

de frânare (de exemplu: înlocuirea cilindrului principal).

După o încercare pe drum cu o regularizare ABS, se controlează cursa pedalei

de frână. Dacă această cursă nu este normală, aşa cum este indicată de constructor
în NT sau MR, se efectuează o purjare a grupului hidraulic.

Page 18 / 26
 Securitate activa: Sistemul ABS REF

1.5. Moduri de funcţionare.

1.5.1.Regularizarea A.B.S.

a) Schema buclei de regularizare A.B.S.

Semnal captor
Signal Capteur Viteză
Vitesse deroată
roue

Analyse du
Analiză semnal
signal

Modification
Modificarea vitezei
de la vitesse

Stratégie de
Stategie reglare
régulation

Ordre de Intervention
régulation
Ordinea de reglare Acţiune hidraulică
hydraulique

b) Circuitul hidraulic.

În verde: partea numai

hidraulică
În albastru : comanda
electrovanelor şi a motorului
pompei (M).

Page 19 / 26
 Securitate activa: Sistemul ABS REF

1 : Pedală de frână. a : Electrovane de admisie faţă stânga / dreapta.

2 : Servofrână. b : Electrovane de admisie spate stânga / dreapta.
3 : Cilindrul principal şi rezervorul de lichid de c : Electrovane de evacuare faţă stânga / dreapta.
frână d : Electrovane de evacuare spate stânga / dreapta.
4 : Circuit primar. e : Acumulatori de joasă presiune.
5 : Circuit secundar. f : Pompă hidraulică.
6 : Bloc hidraulic. g : Motor de pompă hidraulică.
7 : Roată faţă stânga. i : Clapetă anti-retur.
8 : Roată spate dreapta.
9 : Roată spate stânga
10 : Roată faţă dreapta.

Faza de repaus.

În poziţia de repaus, clapetele centrale ale cilindrului principal sunt deschise

făcând legătura dintre camerele din amonte şi din aval. Electrovanele de admisie
sunt deschise, electrovanele de evacuare sunt închise. Pompa hidraulică este oprită.

Frânare fără regularizare.

Prin acţionarea pedalei de frână cu ajutorul piciorului, după închiderea

clapetelor centrale, se stabileşte o presiune hidraulică şi determină un cuplu de
frânare proporţional cu efortul aplicat. Electrovanele şi pompa rămân în repaus.

Faza de regularizare.
Distingem trei stări :
• Menţinerea presiunii.
• Scăderea presiunii.
• Creşterea presiunii.

Regularizarea cu menţinerea presiunii.

Electrovana de admisie se închide şi izolează cilindrul principal de frânele roţii.

Creşterea presiunii de frânare în frână devine imposibilă.

Regularizarea cu scăderea presiunii.

Această fază nu intervine decât dacă efectul fazei de menţinere a presiunii n-a
fost suficient pentru a evita blocarea roţii.

Regularizarea cu scăderea presiunii si activarea pompei.

Electrovana de admisie rămâne închisă. Simultan, electrovana de evacuare se

deschide şi pompa se pune în funcţiune.
Scăderea presiunii se efectuează instantaneu graţie acumulatorului de joasă
presiune. Acţiunea pompei permite să refuleze lichidul înmagazinat în acumulator
spre cilindrul principal. Acumulatorii de joasa presiune au rol doar de a absorbi
creşterile de debit în timpul căderii de presiune.

Page 20 / 26
 Securitate activa: Sistemul ABS REF

Pompa refulează lichidul de frână din acumulatorii de joasă presiune spre

circuitul de frânare (cilindrul principal sau cilindrii receptori ai roţilor, în funcţie de faza
de funcţionare a electrovanelor de admisie).

Regularizarea cu creşterea presiunii.

Electrovana de evacuare se închide şi electrovana de admisie se deschide.

Cilindrul principal este din nou in comunicare cu cilindrii receptori.
Alimentarea hidraulică se efectuează graţie cilindrului principal, dar de
asemenea prin intermediul pompei în cazul în care acumulatorul nu ar fi gol.
Urcarea presiunii în circuitul de frânare determină o întărire a pedalei de frână.
Funcţionarea pompei generează o ridicare a pedalei de frână.
Combinarea acestor două efecte provoacă o mişcare a pedalei prin pulsaţii şi
semnalează conducătorului că o regularizare este în curs.

Notă :

Independent de starea electrică a electrovanelor, este posibil în toate

momentele să se reducă presiunea de frânare prin relaxarea pedalei de frână.
Diminuarea presiunii se efectuează prin intermediul clapetei de anti-retur, dispusă în
paralel cu electrovana de admisie.

Page 21 / 26
 Securitate activa: Sistemul ABS REF

c) Exemplu de regularizare.

Viteza
Vite
Viteza vehicu
lului
Viiteza de refe
V rinta

Viteza unei roti

Timp
M
Menţinere
Maxi
P
Presiunea
hidraulică
C Creştere
Coborâre
Mini

Admisie
Admisi
0

É
Evacuare

P
Pompă

PF
C
Cursă pedală

PL

0 : Repaus ; 1 : Activare

Page 22 / 26
 Securitate activa: Sistemul ABS REF

d) Atenţie :

Creşterea forţei de frânare duce la creşterea diferenţei dintre viteza vehiculului

şi vitezele periferice ale roţilor.

Roată liberă : alunecare 0 %.

Roată blocată : alunecare 100 %.

Regularizarea face alegerea alunecării care să fie între 10% şi 30% pentru ca
frânarea să fie optimă.

e) Interpretarea curbelor tip.

Începutul frânarii.

Presiunea de frânare se exercită integral. Viteza roţii considerată descreşte şi

se îndepărtează de viteza vehiculului. Procentajul alunecării creşte şi vana de
admisie rămâne deschisă sub acţiunea resortului.

Menţinerea presiunii.

Electrovana de admisie se închide şi izolează cilindrul receptor de frână al roţii.

Creşterea de presiune hidraulică de frânare devine imposibilă.

Scăderea presiunii.

Această fază nu intervine decât dacă efectul fazei de menţinere a presiunii nu a

fost suficient ca să evite blocajul roţii.
Electrovana de admisie rămâne închisă. Simultan, electrovana de refulare se
deschide şi pompa se pune în funcţiune.
Scăderea de presiune se efectuează instantaneu graţie acumulatorului de joasă
presiune.
Acţiunea pompei permite să refuleze lichidul înmagazinat în acumulator spre
cilindrul principal. Acumulatorii de joasă presiune servesc în mod unic pentru a
absorbi creşterile de debit în timpul scăderii de presiune.
Pompa refulează lichidul de frână din acumulatorii de joasă presiune şi îl
transmite circuitului de frânare.

Creşterea de presiune.

Electrovana de eşapare se închide şi electrovana de admisie se deschide.

Cilindrul principal este din nou în legătură cu frâna roţii.
Alimentarea hidraulică se efectuează graţie cilindrului principal, dar de
asemenea şi prin intermediul pompei în cazul în care acumulatorul nu este complet
gol.

Page 23 / 26
 Securitate activa: Sistemul ABS REF

Consecinţe.

Creşterile de presiune în circuitul de frânare generează întărirea pedalei de

frână.
Funcţionarea pompei generează ridicarea pedalei de frână.
Combinaţia acestor două efecte provoacă o mişcare a pedalei şi
semnalează conducătorului că o regularizare este în curs.

Forţa de frânare = forţa de aderenţă longitudinală.

1.5.2.Strategii.

a) Regularizarea punţii faţă.

Cu scopul realizării celui mai bun cuplu de frânare în regularizare, calculatorul

comandă electrovanele roţilor faţă în mod separat.

În cazul unei frânari pe un carosabil mixt, de exemplu două roţi de pe aceeaşi

parte sunt pe o bandă de iarbă sau într-o baltă de apă, un vehicul fără ABS are
tendinţa de a intra într-un „tête-à-queue”. Cu ABS, traiectoria iniţială a vehiculului
este păsrată.

b) Regularizarea punţii spate : "SELECT LOW".

În regularizare, plecând de la principiul că puntea spate trebuie să fie mai puţin

frânată în raport cu puntea faţă, electrovanele roţilor spate sunt comandate în acelaşi
timp. Acesta este principiul selecţiei joase (Select Low).
Pentru a determina modularea presiunii pe cele doua roţi spate, calculatorul ia
în consideraţie informaţia roţii spate care prezintă cea mai ridicată tendinţă de
blocare.

Page 24 / 26
 Securitate activa: Sistemul ABS REF

c) Repartitorul Electronic de Frânare (REF).

Compensatorul mecanic dispare, el fiind înlocuit de către Repartitorul Electronic

de Frânare REF (Regulator Electronic de Frânare) sau EBV (Electronic Braking
Ventil).

Rol :

Repartitorul electronic de frânare este o lărgire a utilităţilor oferite de sistemele

ABS. El permite să se asigure stabilitatea frânarii, în locul compensatorului, utilizând
grupul hidraulic, captorii de roată şi un modul de logică de regularizare suplimentară.

Principiul de funcţionare:

REF-ul comporta un mod de calcul înainte de frânare şi un mod de calcul în

timpul frânarii.

• În afara frânarii: Cu ajutorul captorului roţii, calculatorul învaţă diferenţele

între circumferinţele anvelopelor fiecărei roţi. Această diferenţă este legată de
diferenţa de încărcare, de presiune, de uzură a anvelopelor şi de prezenţa roţii
de rezervă.
• În frânare : Funcţionarea REF este operaţională numai în afara regularizării.

REF-ul permite să se amelioreze :

• Eficacitatea frânarii prin utilizarea optimală a punţii spate în toate

circumstanţele.
• Stabilitatea în viraj şi în frânare a vehiculului prin gestionarea punţii spate
diferită în acest caz.
• Confortul de frânare în măsura în care este posibil să se utilizeze din plin
frânele spate la scăderea presiunii de frânare.
• Să simplifice circuitul de frânare prin dispariţia compensatorului de frânare :
este un câştig în simplitate (o piesă, un montaj, un reglaj în minus) şi de
greutate.

El prezintă numai 2 inconveniente care fac obiectul unei atenţii

particulare :

• Atunci când regularizarea REF intervine, sunt perceptibile slabe vibraţii ale
pedalei de frână datorate utilizării electrovanelor ABS: logica REF-ului este
deci optimizată pentru a minimiza cât mai mult posibil importanţa acestor
vibraţii.
• Stabilitatea vehiculului depinde atunci de fiabilitatea ABS-ului : în plus
progrese de netăgăduit ale fiabilităţii ABS-ului de astăzi, securitatea
funcţionarii este protejată prin realizarea a numeroase strategii de mod
degradat care permit să se conserve prestaţia REF-ului în ciuda câtorva

Page 25 / 26
 Securitate activa: Sistemul ABS REF

elemente cu o fiabilitate proastă ale ABS-ului (mai ales captorii de viteza ai

roţii).

În aprinderea martorilor, 3 cazuri pot să survină :

• Martorul ABS se aprinde singur: ABS in afara serviciului, dar REF rămâne în
funcţionare.
• Martorul NIVOCODE se aprinde singur: nivelul lichidului de frână este prea
scăzut.
• Martorii ABS şi NIVOCODE se aprind simultan: ABS şi REF în afara
serviciului. În acest caz conducătorul trebuie să se oprească (martor roşu) ⇒
risc de "tête à queue".

Nota :
În timpul în care ABS-ul adiţional este defectat, conducătorul păstrează o
frânare clasică.

d) Funcţia tahimetrică.

Calculatoarele de ABS furnizează mai ales semnalul de viteză a autovehiculului

tuturor utilizatorilor acestei informaţii (tabloului de bord, calculatorului de injecţie,
regulatorului de viteză, direcţiei asistate variabil...).
Această informaţie de viteză este calculată plecând de la viteza roţilor şi de la
circumferinţa anvelopelor. Aceasta impune o programare a circumferinţei, cu ajutorul
utilajului de diagnosticare, dacă calculatorul de ABS este nou sau dacă dimensiunile
anvelopei au fost modificate.

Atenţie !
Pe perioada comunicării sistemului cu testerul de diagnosticare, ABS-ul este
inactiv.

Noile calculatoare menţin dialogul cu testerul de diagnosticare pe

perioada rulajelor în detrimentul securităţii !

Page 26 / 26