Schemă de automatizare pentru instalaţie frigorifică cu trei spaţii răcite

la temeperaturi pozitive (peste 0°C)

Instalaţia prezentată în continuare funcţionează după un ciclu asemănător celui descris în

cursul anterior. Totuşi, există câteva diferenţe:
- condensatorul este răcit cu apă;
- instalaţia deserveşte trei spaţii de răcire, răcite la temperaturi pozitive diferite;
- există trei vaporizatoare, câte unul, pentru fiecare incintă răcită;
- există câte un ventil electromagnetic ce reglează (bipoziţional) fluxul de agent
frigorific prin fiecare vaporizator.

În practică, se foloseşte în special în sectorul alimentar procedeul de refrigerare, adică

răcirea alimentelor perisabile la temperaturi apropiate de temperatura de îngheţ, dar mai mari
decât aceasta. Acest procedeu permite conservarea, de exemplu, a legumelor şi fructelor fără a le
afecta proprietăţile, lucru care ar avea loc dacă ar fi congelate. Instalaţia prezentată deserveşte
trei astfel de incinte frigorifice, Întrucât cele trei spaţii răcite vor fi supuse unor încărcări
variabile, fiecare este prevăzută cu un ventil electromagnetic care să întrerupă fluxul de agent
frigorific prin vaporizatorul aferent camerei respective, atunci când s-a atins temperatura
necesară (stabilită cu ajutorul termostatului de reglaj) în camera frigorifică. În rest, pe perioada
funcţionării vaporizatorului reglarea debitului de agent frigorific prin vaporizator se execută tot
de către ventilul de laminare montat la intrarea în vaporizator ca şi în cazul schemei din cursul
precedent. În figura 1 este prezentată o instalaţie frigorifică dotată cu astfel de ventile
electromagnetice (3), comandate cu termostatele T(1) montate în interiorul spaţiului răcit.
Termostatele din schemă asigură un reglaj bipoziţional (tot-nimic) pentru debitul de agent
frigorific. Camera frigorifică mai puţin încărcată (cea cu sarcina de răcire cea mai redusă) va
atinge prima temperatura setată la termostatul aferent ei şi acesta va comanda închiderea
electroventilului de pe conducta de acces a agentului frigorific în vaporizator. La fel se va
întâmpla şi în cazul camerei frigorifice cu încarcarea medie, la atingerea temperaturii setate la
termostatul aferent ei se va închide circulaţia agentului frigorific prin vaporizatorul ei. Acum,
instalaţia frigorifică mai deserveşte doar camera frigorifică cu sarcina cea mai mare de răcire şi
aceasta va duce la atingerea temperaturii setate şi în această cameră frigorifică. Totodată, aceasta
va determina prin creşterea presiunii vaporilor de agent frigorific la ieşirea din vaporizator,
deschiderea contactelor presostatului P(6), care va comanda oprirea compresorului.
Capacitatea de răcire este continuu reglată prin intermediul regulatorului direct de
presiune(5) situat pe conducta de ocolire a compresorului. Ventilul de laminare termostatic (18)
are rolul de a regla gradul de supraîncălzire a vaporilor de pe conducta de aspiraţie a
compresorului şi prin aceasta, de a reduce temperatura vaporilor refulaţi de către compresor.
Presiunea uleiului în compresor este reglată prin intermediul unui regulator de presiune
diferenţială. În figura 1 este prezentată schema de principiu a instalaţiei frigorifice.
 1
2
3 T T T
4

5
6
7
8
9
10 P P

RN

PDU

11 12 13 14 15 16 17 18 19
Fig. 1 . schema de principiu

Elementele ce intră în componenţa instalaţiei frigorifice sunt următoarele:

1 – termostat de reglare a temperaturii în camera frigorifică;

2 – ventil de laminare termostatic;
3 – ventil electromagnetic;
4 – vaporizator;
5 – regulator direct de presiune;
6 – presostat pe aspiraţia compresorului;
7 – presostat pe refularea compresorului;
8 – ventil de sens;
9 – separator de ulei;
10 – regulator de nivel;
11 – regulator direct de temperatură a apei de răcire a condensatorului;
12 – condensator răcit cu apă;
13 – regulator de presiune diferenţială a uleiului;
14 – filtru de umiditate;
15 – vizor indicator de umiditate;
16 – compresor;
17 – ventil electromagnetic;
18 - ventil de laminare termostatic;
19 – schimbător de căldură intern.

În continuare este prezentată schema de comandă, aceasta fiind asemănătoare dar nu identică în
comparaţie cu cea din cursul precedent. Elementele acesteia sunt:
S2 – întrerupător general;
P (6) – contactul presostatului montat pe aspiraţia compresorului;
1F2 – sistemul de contacte al releului termic de protecţie la suprasarcină aferent motorului
pompei de circulaţie a apei de răcire prin condensator (pompa nu este figurată în schema de
principiu);
Ha2 – lampă de semnalizare de avarie la pompa de circulaţie a apei de răcire prin condensator;
Hf2 – lampă de semnalizare a functionării corecte a pompei de circulaţie a apei de răcire prin
condensator;
2K2 – contact ND al contactorului omonim;
P(7) – contactul presostatului de siguranţă montat pe refularea compresorului;
1F1 – sistemul de contacte al releului termic de protecţie la suprasarcină aferent motorului
compresorului;
K1 – bobina contactorului aferent motorului compresorului;
Hf1 – lampă de semnalizare a functionării corecte a compresorului;
Ha1 – lampă de semnalizare de avarie la compresor;
T (1) – termostat de reglaj a temperaturii în prima incintă frigorifică;
T’(1) – termostat de reglaj a temperaturii în a doua incintă frigorifică;
T”(1) – termostat de reglaj a temperaturii în a treia incintă frigorifică;
EV(3) – ventil electromagnetic (electroventil) montat la intrarea în vaporizatorul aferent primei
camere frigorifice;
EV’(3) – ventil electromagnetic (electroventil) montat la intrarea în vaporizatorul aferent celei
de-a doua camere frigorifice;
EV”(3) – ventil electromagnetic (electroventil) montat la intrarea în vaporizatorul aferent celei
de-a treia camere frigorifice;
Hf5, Hf6 şi Hf7 – lămpi de semnalizare a functionarii ventilelor EV, EV’ si EV”.
 Fig. 2. Schema de comandă

Figura 3 prezinta schema de forţă, alimentată trifazat. Elementele componente sunt:

S1 – întrerupător general;
F3…F8 – siguranţe fuzibile;
1K1 – contactele principale ale contactorului aferent compresorului;
F1 – releul termic aferent compresorului;
M1 – motorul compresorului, de tip asincron trifazat;
1K2 – contactele principale ale contactorului aferent motorului pompei de circulaţie a apei in condensator;
F2 – releul termic aferent pompei;
M2 – motorul pompei de circulaţie a apei prin condensator;
Q1 – Disjunctor 1P+N.

Fig.3. Schema de forţă

După cum se poate observa din schema de comandă prima jumătate este foarte asemănătoare cu
cea din cursul precedent, ventilatorul fiind însă înlocuit cu o pompă din cauza faptului că avem
condesatorul cu răcire pe apă şi nu pe aer. S-a renunţat la programatorul pentru ciclurile de
dezgheţare, acesta nemaifiind necesar în condiţiile date. Implicit nu mai sunt necesare nici
rezistenţele pentru decongelare. În privinţa ventilatoarelor care erau prezente pe schema
precedentă pentru favorizarea decongelării, s-a renunţat şi la acestea dar aici trebuie menţionat
următorul aspect: deşi în schema de faţă nu se face uz de ventilatoare ele se pot utiliza în acest
caz pentru omogenizarea temperaturii aerului în incinta frigorifică. Aceasta presupune ca ele să
funcţioneze pe perioada ciclurilor de racire, şi nu a celor de decongelare, cum era cazul anterior.
Suplimentar, comparativ cu schema precedentă în cazul de faţă apar electroventilele (EV,
EV’ şi EV”) pentru reglarea temperaturii în fiecare incintă frigorifică. Acestea sunt electroventile
de tip NI şi se vor afla în poziţia deschis atâta vreme cât sunt alimentate prin contactele de tip NI
ale termostatelor de comandă (T, T’ şi T”). La atingerea temperaturii reglate la termostat
contactul său se deschide şi întrerupe alimentarea bobinei electroventilului, aceasta ducând la
închiderea lui. Lămpile Hf5, Hf6 şi Hf7 vor fi aprinse câtă vreme electroventilele sunt alimentate
cu tensiune, adică pe perioada circulaţiei agentului termic prin vaporizatorul camerei frigorifice.