Termostate

- Constructie, funcţionare, selecţie -

1. Principiul de funcţionare a termostatelor

Termostatele utilizate în tehnica frigului, închid / deschid circuite electrice de
comandă, în funcţie de valoarea temperaturii reglate, care este detectată prin intermediul unui
bulb, sau alt element termosensibil, conectat la un burduf elastic. Practic, variaţia temperaturii
este transformată într-o variaţie de presiune, ceea ce explică de ce mecanismele mecanice ale
termostatelor utilizate în tehnica frigului sunt identice cu ale presostatelor studiate anterior.
Cele mai multe termostate produse de firma Danfoss, sunt prevăzute cu contacte
bipoziţionale de tip SPDT - Single Pole Double Throw system, ca şi presostatele aceleiaşi
firme.
Principiul de funcţionare a unui termostat este prezentat în figura 1.

Fig. 1. Principiul de funcţionare al unui termostat

Traductorul de temperatură este reprezentat de bulbul 29, legat prin tubul capilar 28
de burduful elastic 23. În bulb se găseşte agent frigorific lichid în echilibru cu vapori, iar
presiunea din bulb este proporţională cu temperatura. Astfel, variaţia temperaturii controlate
de termostat, este transformată în variaţia unei presiuni, care acţionează asupra burdufului
elastic 23. Mecanismul termostatului cuprinde tija principală 15, care este acţionată de
burduful elastic şi de resortul principal 12. Tensiunea resortului poate fi reglată cu ajutorul
şurubului de reglaj 44, acţionat prin intermediului butonului 5. Sub acţiunea diferenţei dintre
forţa datorată presiunii din bulb şi cea datorată tensiunii resortului principal, tija termostatului
se poate deplasa, modificând poziţia contactelor 16.
 4. Termostate
-2-

În figura 2 este prezentată o schemă simplificată a termostatului prezentat anterior.

Fig. 2. Schema simplificată a unui termostat

Traductorul de temperatură, care transformă variaţia temperaturii într-o variaţie de

presiune, este bulbul 1. Variaţia presiunii este transmisă prin intermediul tubului capilar 2,
burdufului elastic 3 şi de aici contactului bipoziţional 4.
Termostatele firmei Danfoss sunt realizate în ambele variante constructive KP şi RT,
ca şi presostatele studiate anterior.

Fig. 3. Schema de principiu a unui termostat KP Fig. 4. Termostat de tip KP

 4. Termostate
-3-

Fig. 5. Schema de principiu a unui termostat RT Fig. 6. Termostat de tip RT

În figurile 3…6 sunt prezentate cele două tipuri constructive de termostate Danfoss.
 4. Termostate
-4-

2. Elementele termosensibile ale termostatelor

Traductoarele de temperatură conţin în bulb, diferite tipuri de încărcătură, în funcţie
de tipul aplicaţiei în care pot fi utilizate. Există două tipuri de încărcătură care se utilizează la
construcţia termostatelor destinate tehnicii frigului:
- Cu vapori umezi;
- Cu material adsorbant.

Încărcătura cu vapori umezi a termostatelor asigură o caracteristică de variaţie a

presiunii cu temperatura, de tipul celei prezentate în figura 7.

Fig. 7. Curba de variaţie a presiunii cu temperatura, Fig. 8. Detector de temperatură capilar

la încărcătura cu vapori umezi având încărcătură cu vapori umezi

Analizând această curbă, se constată că unei creşteri oarecare a temperaturii îi

corespunde o creştere corespunzătoare de presiune. Se observă de asemenea că variaţia
presiunii cu temperatura, nu este liniară. Astfel, unei variaţii de temperatură t1 îi corespunde
aceeaşi creştere de presiune p ca şi unei variaţii de temperatură mult mai reduse t2.
Temperatura t3 corespunde vaporizării complete a lichidului din bulb. La creşterea
temperaturii peste această valoare, variaţia presiunii este mult mai redusă, ceea ce limitează
domeniul de utilizare a acestui tip de încărcătură, la zona notată pe figură cu "Domeniu.
În figura 8 este prezentat un detector de temperatură capilar având încărcătură cu
vapori umezi.
Acest tip de încărcătură este preferabilă la termostatele catre au domeniul de lucru în
zona temperaturilor scăzute.

Întrebare: Ce tip de încărcătură a ventilelor de laminare termostatice, se caracterizează

printr-o dependenţă temperatură - presiune, de tipul celei prezentate anterior?

Răspuns: Vezi laboratorul 2 (Ventile de laminare termostatice).

Aplicaţie: Să se traseze curba de variaţie a presiunii de saturaţie cu temperatura, în bulbul

unui termostat încărcat cu R134a pentru domeniul de temperaturi (-20…20)°C.

Indicaţie: Pentru rezolvare se va utiliza programul CoolPack, iar reprezentarea grafică se

va efectua cu ajutorul programului Excel.
 4. Termostate
-5-

Câteva dintre principalele avantaje ale utilizării încărcăturii cu vapori umezi sunt
următoarele:
- Variaţia rapidă a presiunii cu temperatura, ceea ce determină o mare sensibilitate a
termostatului la variaţia temperaturii;
- Limitarea creşterii presiunii cu variaţia temperaturii, permite termostatelor să
reziste la temperaturi superioare domeniului de lucru, fără a fi afectată capacitatea
de funcţionare a acestora;
- Traductorul de temperatură poate fi realizat sub forma unui tub capilar, fără a fi
neapărată nevoie de un bulb propriu-zis.
Câteva dintre principalele dezavantaje ale utilizării încărcăturii cu vapori umezi sunt
următoarele:
- Variaţia neliniară a presiunii cu temperatura;
- Necesitatea ca bulbul să se găsească întotdeauna la temperaturi mai reduse decât
restul termostatului.

Întrebare: Ce se întâmplă dacă bulbul devine mai cald decât corpul termostatului?

Răspuns: Vezi laboratorul “Ventile de reglaj termostatice”.

Principalele utilizări ale acestui tip de încărcătură sut:

- Termostate de cameră;
- Termostate montate pe vaporizatoare;
- Termostate pentru temperaturi scăzute.

Încărcătura cu material adsorbant a termostatelor asigură o caracteristică de variaţie

a presiunii cu temperatura, de tipul celei prezentate în figura 9. Ca material adsorbant se
utilizează adesea pulbere de carbon, având un grad de porozitate ridicat, iar ca substanţă
gazoasă, se utilizează adesea bioxid de carbon (CO2).
La creşterea temperaturii, materialul adsorbant eliberează o cantitate mai mare de
substanţă activă gazoasă, iar aceşti vapori, având la dispoziţie un volum constant, vor
determina creşterea presiunii. Invers, dacă temperatura scade, materialul adsorbant fixează o
cantitate mai mare de substanţă gazoasă, pe suprafaţa sa poroasă.

Fig. 9. Curba de variaţie a presiunii cu temperatura, Fig. 10. Bulb detector de temperatură
la încărcătura absorbantă cu material adsorbant

Forma în S a curbei care ilustrează variaţia presiunii cu temperatura, este specifică

mai ales termostatelor cu încărcătură de carbon.
 4. Termostate
-6-

În figura 10, este prezentat bulbul unui traductor de temperatură cu material

adsorbant.
Un mare avantaj al acestui tip de încărcătură este că nu părăseşte niciodată bulbul,
deci termostatul poate fi utilizat indiferent de relaţia dintre temperatura bulbului şi cea a
corpului termostatului.
Câteva dintre principalele avantaje ale utilizării încărcăturii cu material adsorbant
sunt următoarele:
- Variaţia aproape liniară a presiunii cu temperatura;
- Lipsa restricţiilor privind relaţia dintre temperaturile bulbului şi corpului
termostatului;
- Bulb de dimensiuni reduse.
Câteva dintre principalele dezavantaje ale utilizării încărcăturii cu material
adsorbant sunt următoarele:
- Timp de reacţie moderat;
- Termostatul nu este sensibil la variaţii rapide ale temperaturii.
Principalele utilizări ale acestui tip de încărcătură sut:
- Termostate de cameră;
- Termostate pentru temperaturi ridicate.
În figura 11 sunt prezentate câteva tipuri de elemente termosensibile, ale termostatelor
Danfoss.

Fig. 11. Câteva tipuri de elemente termosensibile utilizate în construcţia termostatelor

Notaţiile din imagine au următoarea semnificaţie:

- 1a - încărcătură cu vapori umezi;
- 1b - încărcătură cu material adsorbant;
- 2 - senzor în formă de tub capilar;
- 3 - senzor în formă de tub capilar înfăşurat în serpentină elicoidală;
- 4,5 - senzori în formă de bulb cilindric;
- 6 - senzor în formă de serpentină.
 4. Termostate
-7-

Sensibilitatea termostatelor, la variaţia temperaturii pe care o controlează, depinde de

următorii parametrii:
- Viteza de deplasare a mediului în care este plasat traductorul de temperatură;
- Viteza de variaţie a temperaturii;
- Calitatea contactului termic dintre traductorul de temperatură şi mediu (în special
la montarea detectorului de temperatură în teci.

Reglarea termostatelor se efectuează astfel încât acestea să cupleze / decupleze la o

anumită temperatură şi să decupleze / cupleze la o altă temperatură. Circuitul electric cuplat /
decuplat poate fi un circuit de alimentare cu curent electric a motorului unui compresor,
ventilator, etc., dar şi un circuit de comandă, care alimentează de exemplu motorul de
antrenare a unui element de acţiune, al unui regulator cu acţiune continuă.
Termostatele prezintă două scale, cu ajutorul cărora se pot regla cele două temperaturi
care comandă schimbarea poziţiei comutatorului termostatelor. Aşa cum se observă în figura
12, pe scala principală se reglează valoarea celei mai mari dintre temperaturile de comandă,
considerată valoarea de referinţă, iar pe scala diferenţialului, se reglează diferenţa dintre cele
două temperaturi de comandă.

Fig. 12. Reglarea temperaturii de referinţă şi a diferenţialului

În exemplul prezentat, se indică maniera în care trebuie reglat termostatul care

controlează temperatura unui spaţiu răcit (de exemplu o vitrină frigorifică) astfel încât:
- Să comande pornirea compresorului instalaţiei, când temperatura spaţiului
controlat este de -17°C;
- Să comande oprirea compresorului instalaţiei, când temperatura spaţiului controlat
devine de -24°C.
Pe scala principală a fost reglată valoarea de referinţă a temperaturii care comandă
pornirea compresorului (cea mai mare dintre cele două temperaturi care determină
schimbarea poziţiei întrerupătorului bipoziţional): Start = -17°C. Pe scala diferenţialului a
fost reglată valoarea diferenţei dintre cele două temperaturi la valoarea: Dif = 7°C, astfel
încât să se obţină valoarea: Stop = -24°C dorită:
Stop = Start - Dif = -17 - 7 = -24°C
 4. Termostate
-8-

3. Termostate cu utilizări particulare

În afara termostatelor clasice, de tipul celor prezentate anterior, există şi unele
variante constructive particulare, destinate unor utilizări specifice.

Termostatul combinat pentru temperatura de refulare şi temperatura uleiului,

conţine într-o singură carcasă două termostate şi este prezentat în figura 13 împreună cu o
schemă de montaj pe compresor.

Fig. 13. Termostat combinat pentru temperatura de refulare şi temeratura uleiului

Câteva dintre părţile componente ale acestui termostat sunt: butonul de reglaj al
temperaturii de referinţă pentru ulei 1, butonul de reglaj a temperaturii de referinţă pentru
temperatura de refulare 5, braţul principal al mecanismului de antrenare a sistemului de
contacte 3, bornele 13 de conectare a cablurilor de comandă prin intermediul cărora
termostatul acţionează asupra elementelor sistemului de automatizare din care face parte,
borna de legare la pământ 14.

Întrebare: Precizaţi care sunt celelalte părţi componente ale termostatului, având în vedere
că au fost prezentate şi la alte tipuri de regulatoare bipoziţionale.

Răspuns: Vezi capitolul curent şi capitolul Presostate.

Acest termostat este un dispozitiv de protecţie şi este prevăzut cu câte un buton de

rearmare manuală pentru fiecare temperatură controlată. Fiecare din cele două termostate
componente, acţionează asupra câte unui contact bipoziţional independent. Există două
variante de asemenea termostate, iar funcţiile realizate de aceste termostate combinate sunt
următoarele:
- Protecţie împotriva creşterii exagerate a temperaturii de refulare (ambele variante)
- această funcţie necesită rearmare manuală după acţionare;
- Protecţie împotriva creşterii temperaturii uleiului din carter (varianta 1) - această
funcţie necesită rearmare manuală după acţionare;
- Protecţie împotriva scăderii temperaturii uleiului (varianta 2) - rearmare automată.
 4. Termostate
-9-

A doua variantă de termostat combinat, comandă cuplarea rezistenţei electrice care

încălzeşte uleiul în caz că temperatura uleiului scade prea mult şi decuplarea acesteia, dacă
temperatura uleiului a depăşit valoarea maximă admisă.

Termostatul cu burduf încălzit electric, are prevăzut, aşa cum se observă în figura 14,
un sistem electric de încălzire a burdufului în perioadele de oprire a compresorului.

Fig. 14. Termostat cu burduf încălzit electric

Acest tip de termostat se utilizează dacă în perioadele de oprire a compresorului, este

posibil ca temperatura să crească rapid în mediul controlat, ceea ce ar face ca temperatura
traductorului de temperatură să devină mai ridicată decât temperatura burdufului. Corpul
termostatului (inclusiv burduful) are o inerţie termică mult mai mare decât traductorul de
temperatură, deci temperatura burdufului va rămâne relativ constantă, în timp de temperatura
elementului termosensibil, va avea o evoluţie asemănătoare cu a mediului în care este montat,
deci va creşte mai repede decât temperatura burdufului. În această situaţie este posibil ca
vaporii de agent frigorific din traductorul de temperatură să condenseze în burduf,
determinând scoaterea din funcţiune a termostatului.
Prin încălzirea burdufului cu ajutorul elementelor de încălzire 1, în perioadele de
oprire a compresorului, fenomenul de migrare a agentului frigorific din traductorul de
temperatură în burduf, va fi eliminat.
 4. Termostate
- 10 -

Termostatul diferenţial asigură menţinerea unei diferenţe de temperatură constantă

între două medii diferite. Un asemenea termostat funcţionează după schema prezentată în
figura 15.

Fig. 15. Termostat diferenţial

Bulbul superior 1 se montează în camera având temperatura cea mai scăzută, iar cel
inferior 7, în camera având temperatura mai ridicată. Arcul 3, prezintă la aceste termostate o
caracteristică liniară. Valoarea diferenţei de temperatură care determină schimbarea poziţiei
întrerupătorului bipoziţional, este reglată prin rotirea dispozitivului 4. Sub acţiunea diferenţei
de temperatură care determină diferenţa de presiune din cele două burdufe, tija 5 se
deplasează, iar dispozitivul 6 determină schimbarea poziţiei braţului 2 al contactulului
bipoziţional.

Întrebare: Ce asemănări şi deosebiri există între termostatul diferenţial şi termostatul

combinat pentru temperatura de refulare şi temperatura uleiului?

Răspuns: Atenţie! Termostatul diferenţial acţionează ca urmare a modificării diferenţei

dintre două temperaturi, iar termostatul combinat menţionat în enunţ, acţionează ca urmare
a modificării independente a două temperaturi diferite.
 4. Termostate
- 11 -

Termostatele tripoziţionale sau cu zonă neutră, sunt destinate comenzii elementelor

de acţiune ale unor regulatoare cu acţiune continuă. Elementele active ale regulatoarelor
comandate de aceste termostate, sunt acţionate de motoare electrice având sensul de rotaţie
variabil. Un asemenea termostat este prezentat în figura 16.

Fig. 16. Termostat tripoziţional (cu zonă neutră)

Zona neutră a termostatelor de acest tip corespunde situaţiei în care contactul

tripozitional 16 este deschis (nu este închis nici contactul 2-1, nici contactul 2-3).
Butonul 5, permite reglarea valorii de referinţă a temperaturii controlate prin
intermediul tijei şurubului 44, care acţionează asupra resortului principal 12, iar prin rotirea
dispozitivului 40, se poate regla valoarea zonei neutre (diferenţa dintre valoarile maximă şi
minimă admise pentru temperatura controlată) (conform figurii 17). Valoarea diferenţialului
la aceste termostate este fixă şi nu poate fi reglată. Sub acţiunea temperaturii controlate cu
ajutorul bulbului 29, prin intermediul tubului capilar 28 se acţionează asupra burdufului
elastic 23, care determină deplasarea tijei principale 15. Pe această tijă sunt montate
dispozitivele cu rondele 17, respectiv 20, de antrenare a braţelor superior 18a, respectiv
inferior 18b, ale contactului tripoziţional 16. Scala principală a termostatului a fost notată cu
9, iar orificiile de fixare a termostatului pe suport, cu 25.
 4. Termostate
- 12 -

Fig. 17. Modul de funcţionare a termostatului tripoziţional,

în funcţie de variaţia temperaturii mediului controlat

La scăderea temperaturii mediului controlat sub limita inferioară admisă, tija

principală 15, se va deplasa în jos, ceea ce va determina închiderea contactului 2-1.
Corespunzător acestei poziţii a contactului, motorul care acţionează elementul activ controlat
(de exemplu un ventil automat cu acţiune continuă), se va roti în sensul care va determina
modificarea parametrilor fizici ai instalaţiei frigorifice, astfel încât să determine creşterea
temperaturii (de exemplu închiderea ventilului ar putea întrerupe alimentarea cu agent
frigorific a vaporizatorului).
La creşterea temperaturii mediului controlat peste limita superioară admisă tija
principală 15, se va deplasa în sus, ceea ce va determina închiderea contactului 2-3.
Corespunzător acestei poziţii a contactului, motorul care acţionează elementul activ controlat
(de exemplu un ventil automat cu acţiune continuă) se va roti în sensul care va determina
modificarea parametrilor fizici ai instalaţiei frigorifice, astfel încât să determine scăderea
temperaturii (de exemplu deschiderea ventilului ar putea alimenta cu mai mult agent frigorific
lichid vaporizatorul).
Când temperatura se găseşte între limitele admise, contactul tripoziţional 16 este în
repaus, în sensul că nu este închis nici contactul 2-1, nici contactul 2-3, deci motorul de
acţionare a elementului activ comandat de termostat va fi în repaus.

Întrebare: Precizaţi dacă acest termostat poate să funcţioneze ca dispozitiv de protecţie.

Răspuns: NU. Dispozitivele de protecţie au contacte care după fiecare funcţionare a

dispozitivului de protecţie, trebuie rearmate manual.
 4. Termostate
- 13 -

4. Selecţia termostatelor din cataloage

Alegerea termostatelor se realizează ţinând seama de tipul aplicaţiei în care vor fi
utilizate, deci de funcţiile pe care trebuie să le îndeplinească şi de domeniul de temperaturi în
care va trebui să funcţioneze. În figura 18, sunt prezentate domeniile de utilizare a
termostatelor de tip KP. În cataloage există asemenea diagrame şi pentru termostatele RT.

Fig. 18. Diagrama domeniilor de utilizare a termostatelor KP (Danfoss)

 4. Termostate
- 14 -

5. Aplicaţii ale utilizării termostatelor

Aplicaţie: Într-o cameră de păstrare a produselor congelate, din cadrul unui depozit
frigorific având mai multe spaţii răcite, temperatura trebuie menţinută între -17…-20°C prin
închiderea şi deschiderea repetată a ventilului elecrtomagnetic de pe conducta de alimentare
a vaporizatorului montat în acea cameră. Depăşirea valorii de -12°C în depozit trebuie
semnalată prin aprinderea unei lămpi de alarmă pe panoul de control al antrepozitului
frigorifict. Câte termostate trebuie montate în cameră pentru realizarea funcţiilor descrise
ale sistemului de automatizare? Alegeţi din catalog termostatele. Montaţi şi un presostat de
protecţie, care să decupleze compresorul în cazul creşterii exagerate a presiunii de
condensare /refulare, precum şi unul care să regleze presiunea de vaporizare, prin pornirea
şi repornirea compresorului. Alegeţi din catalog presostatele. Desenaţi schema de principiu
a instalaţiei frigorifice şi a sistemului de automatizare descris.

Studiu de caz:

O instalaţie de ventilare, este prevăzută cu sistemul de automatizare prezentat în figura 19.

Fig. 19. Sistemul de automatizare al unei instalaţii de ventilare

Sistemul de ventilare este prevăzut cu o tubulatură pentru circularea aerului, dotată cu o baterie de
încălzire (+) şi una de răcire (-). Ambele schimbătoare de căldură funcţionează cu apă ca agent termic. Pe
conducta de apă rece este prevăzut ventilul electromagnetic (4), iar pe conducta de apă caldă este prevăzut
ventilul electromagnetic (5). Ambele ventile electromagnetice sunt comandate de termostatul RT 140 L (3).
Aerul proaspăt, provenit din exterior, este introdus în sistem numai dacă este pornit motorul (6), care menţine
sistemul de clapete de pe tubulatura de aer proaspăt, în poziţia deschis. Când motorul (6), comandat de
termostatul RT 140 (2), este oprit, clapetele se închid automat.
Dacă temperatura aerului care urmeză să fie suflat în incintă este prea mare, termostatul tripoziţional
(3), comandă deschiderea ventilului electromagnetic (4).
Dacă temperatura aerului care urmeză să fie suflat în incintă este prea mică, termostatul tripoziţional
(3), comandă deschiderea ventilului electromagnetic (5).
Dacă temperatura aerului care urmeză să fie suflat în incintă, se găseşte în zona neutră a termostatului
tripoziţional (3), acesta va avea ambele contacte deschise şi în acest caz, ambele ventile electromagnetice vor fi
închise.
 4. Termostate
- 15 -

În figura 20, este prezentată schema electrică prin care termostatul tripoziţional, reglează temperatura
aerului care urmează să fie suflat în incintă, acţionând asupra celor două ventile electromagnetice.

Fig. 20. Schema circuitului de comandă a ventilelor electromagnetice

de către termostatul tripoziţional

Termostatul bipoziţional (2), are rol de dispozitiv de protecţie. Poziţia normală de funcţionare a acestui
termostat, este să comande funcţionarea continuă a motorului (6) de acţionare a sistemului de clapete de pe
conducta de aer proaspăt, astfel încât acestea să fie menţinute în poziţia deschis.
Dacă în urma amestecului dintre aerul recirculat, provenit din incintă şi aerul proaspăt, rezultă o
temperatură mai scăzută decât cea setată ca limită minimă admisă pentru termostatul (2), acesta comandă
oprirea motorului (6) prin comutarea contactului bipoziţional. După acţionarea acestei protecţii, termostatul (2)
poate fi repornit doar prin rearmare manuală.

Aplicaţie: Cum trebuie setată valoarea temperaturii la care termostatul (2) decuplează
motorul (6), considerând că cele două schimbătoare de căldură din componenţa sistemului
de ventilare prezentat, pot modifica temperatura debitului de aer cu cel mult 5°C.

Rezolvare: Termostatul de protecţie (2), întrerupe alimentarea cu aer proaspăt, dacă

temperatura acestuia este prea scăzută. Decizia de temperatură prea scăzută a aerului
proaspăt poate fi luată de termostatul (2), doar dacă temperatura obţinută în urma
amestecului dintre aerul recirculat din incintă şi cel proaspăt, este cu cel puţin 5°C mai mică
decât valoarea minimă admisă pentru aerul suflat în incintă. Sub această valoare, chiar dacă
ventilul electromagnetic (5) este deschis, bateria de încălzire nu poate aduce aerul nici
măcar la temperatura minimă necesară în incintă.

Aplicaţie: Citiţi din catalog, caracteristicile tehnice ale celor două termostate.