TERMOMETRUL

TIPURI DE
TERMOMETRE
Proiect de:
- Oana Larisa Simona
- Purice Giulia Gabriela
Ce sunt termometrele:
Termometrele sunt dispozitive de
măsurare a temperaturii, cu aplicații în aproape
toate domeniile de activitate practică a omului.
Sunt dispozitive relativ simple, de construcție și
precizie diferite, capabile să acopere un
domeniu larg de temperatură
Clasificare:
1. Termometre cu variație de
Principiul lor devolum:
funcționare se bazează pe variația volumului unui corp termodinamic cu
temperatura.

2. Termometre de sticlă cu lichid:

Funcționarea lor se bazează pe variația cu temperatura a
lungimii unei coloane de lichid închis într-un tub capilar, ca efect
al dilatării lichidului.

Corpurile termometrice uzuale pentru aceste tipuri de

termometre sunt: mercurul, alcoolul etilic, toluenul, pentanul,
eterul de petrol, etc. Global, aceste termometre pot măsura
temperaturi cuprinse între -190 °C și +700 °C. Intervalul de
temperatură pe care îl poate măsura un anumit termometru
depinde însă de corpul termometric folosit.
3. Termometre cu variație de presiune:

Un termometru manometric sau termometru cu

presiune de vapori este un termometru funcționând pe
principiul variației presiunii vaporilor saturați ai unui
lichid în funcție de temperatură.

4. Termometre cu variație a rezistenței electrice:

Se bazează pe variația cu temperatura a

rezistenței electrice a unui conductor sau semiconductor.
 Termorezistențele fac parte din categoria elementelor sensibile parametrice necesită energie auxiliară în
procesul de măsurare a rezistenței electrice astfel că adaptoarele destinate acestora sunt de tipul convertor rezistență cu
semnal unificat de ieșire. Pentru realizarea adaptoarelor se au în vedere o serie de particularități:

• variația redusă a rezistenței termorezistenței, în special pe domenii mici, ca și necesitățile impuse de precizia de
măsurare, implică utilizarea de metode de punte în intrare, alimentate în c.c. și lucrând în regim
echilibrat/dezechilibrat;

• distanța relativ ridicată între elementul sensibil și adaptor impune controlul riguros al rezistențelor de linie prin
utilizarea în intrare, după caz, a conexiunii elementului sensibil cu 2, 3 sau 4 conductoare;

• neliniaritatea caracteristicii statice a elementului sensibil, ca și a punții de măsurare, în cazul punților lucrând în
regim dezechilibrat, impune utilizarea de circuite de liniarizare în structura adaptorului;

• separarea galvanică a semnalului unificat de ieșire din adaptor în raport cu elementul sensibil și/sau cu sursele de
alimentare, impusă de condițiile concrete în care se utilizează traductorul.