Sunteți pe pagina 1din 21

Echipamente pentru masurarea si controlul temperaturii

?.1 Traductoare de temperatura


Temperatura reprezinta un parametru reprezentativ pentru o gama larga de procese
industriale. Aproximativ 16% din totalitatea sistemelor de masura si control, indica, nregistreaza
sau controleaza temperatura. Numarul acestor sisteme creste cu cca. 3.6% anual. Datorita
numarului mare de aplicatii ale sistemelor de masura si control al temperaturii, ct si datorita
particularitatilor proceselor termice constante de timp mari, comportare di!erita la ncalzire si
racire" acestea sunt tratate ntr#un mod aparte. $n numar mare de ec%ipamente sunt prevazute, pe
lnga intrarile n semnal de tensiune sau curent uni!icat si cu intrari pentru senzori de
temperatura.
&asurarea temperaturii se 'azeaza pe o serie de !enomene !izice ale caror caracteristici
depind de temperatura( variatia de volum dilatarea", variatia de presiune si variatia rezistentei
electrice, n !unctie de temperatura) generarea unei tensiuni electromotoare su' in!luenta
temperaturii, radiatia termica a corpurilor la temperaturi nalte etc. *ele mai utilizate mi+loace de
masurare a temperaturii utilizate n te%nica se pot clasi!ica n 6 categorii( termocupluri,
dispozitive rezistive, dispozitive cu radiatii in!rarosii, dispozitive 'imetalice, dispozitive cu
expansiune de lic%id, dispozitive cu sc%im'are de stare. ,n alegerea corespunzatoare a unui
senzor de temperatura tre'uie luati n considerare o serie de !actori importanti( domeniul de
masurare, precizia masurarii, inertia termica timpul de raspuns", starea de agregare a corpurilor
a caror temperatura se masoara, accesi'ilitatea punctului de masurare, agresivitatea mediului,
asigurarea repeta'ilitatii si reproducti'ilitatii masuratorilor, asigurarea intersc%im'a'ilitatii. ,n
continuare, pe lnga prezentarea principiilor de !unctionare si a unor variante constructive, se va
insista si asupra consideratiilor practice privind alegerea si amplasarea traductoarelor, circuitelor
de conditionare a semnalelor si ec%ipamentelor de instrumentatie.
-nstrumentele simple de masurat temperatura, cunoscute de o'icei su' denumirea de
termometre, sunt mi+loace relativ simple de masura, n care traductorul de temperatura si
dispozitivul de a!isare !ormeaza o singura unitate constructiva. .le se 'azeaza pe dilatarea
termica a lic%idelor si solidelor si au, n general, rolul de indicatoare locale de temperatura. *a
traductoare se !olosesc dispozitive cu expansiune de lic%id si dispozitive 'imetalice.
Dispozitivele cu expansiune de lichid pot utiliza mercurul sau alte lic%ide cu coe!icient
mare de dilatare. Acest tip de senzori nu necesita surse de curent, nu prezinta pericole de
explozie si sunt sta'ile c%iar dupa mai multe cicluri de masura. /e de alta parte transmisia sau
nregistrearea valorilor masurate este !oarte di!icila.
Diaspozitivele bimetalice se 'azeaza pe di!erenta de dilatare a doua corpuri solide dintre
care cel putin unul este din metal. *ele doua corpuri, cu coe!icienti de dilatare mult di!eriti sunt
dispuse su' !orma a doua ti+e concentrice sau a oua 'enzi lipite. *nd sunt ncalzite una se dilata
mai mult actionnd asupra unui ac indicator !ie direct !ie prin intermediul unui mecanism simplu
cu prg%ii pentru ampli!icarea deplasarii. Aceste dispozitive nu necesita surse de alimentare, dar
n mod o'isnuit nu sunt la !el de precise ca si termocuplurile sau termorezistentele si nu pot
genera la iesire un semnal electric.
0 categorie aparte de dispozitive pentru masurarea temperaturii l constitue elementele
cu schimbare de stare, care se constituie din cristale lic%ide sau alte materiale care isi sc%im'a
!orma sau culoarea de regula atunci cnd este depasita o anumita valoare de temperatura". /ot !i
utilizate de exemplu pentru a veri!ica daca nu s#a depasit o temperatura limita maxima.
Timpul de raspuns al acestor dispozitive este de ordinul minutelor, de aceea ele nu
raspund la sc%im'ari rapide de temperatura. /recizia este mai mica dect la alte tipuri de senzori.
&ai mult, sc%im'area de stare este ireversi'ila, cu exceptia ecranelor cu cristale lic%ide. *%iar si
1
asa senzorii cu sc%ima're de stare sunt utili doar cnd este nevoie sa se con!irme ca temperatura
masurata nu a de pasit o anumita valoare.
Aparatele complexe de masurat temperatura se compun dintr#un traductor primar, unul
sau mai multe dispozitive intermediare si o linie de transmitere a semnalului, care conduce la un
instrument indicator local si1sau la ec%ipamente plasate n panoul de comanda. *a traductoare
primare se !olosesc termocupluri, dispozitive rezistive, dispozitive cu radiatii in!rarosii, care
trans!orma temperatura ntr#o marime !izica mai usor de transmis sau de masurat prin metode
electrice.
Termocuplurile sunt cele mai utilizate n industrie si constau n esenta din doua !ire din
metale sau alia+e di!erite, sudate la un capat. &odi!icarea temperaturii n punctul de +onctiune
induce o modi!icare corespunzatoare a tensiunii termoelectromotoare la capetele li'ere. *u ct
temperatura creste, aceasta marime creste si ea nu neaparat liniar".
Dispozitivele rezistive se 'azeaza pe ideea ca rezistivitatea materialelor se sc%im'a cu
temperatura. .xista doua tipuri de ast!el de traductoare( termorezistenta si termistorul. Dupa cum
indica si numele, termorezistenta se 'azeaza pe sc%im'area rezistivitatii unui conductor metalic
cu temperatura liniar sau neliniar". Termistoarele se 'azeaza pe sc%ima'rea rezistivitatii n
semiconductoarele ceramice) rezistenta scade neliniar cu cresterea temperaturii.
Senzorii n infrarosu sunt dispozitive de masurare !ara contact direct. Acestea masoara
temperatura masurnd radiatia termica emisa de material.
,n aplicatii industriale, cei mai utilizati senzori de temperatura sunt( termocuplurile,
dispozitivele rezistive si dispozitivele cu in!rarosu. Deseori nu se cunoaste modul cum lucreaza
aceste dispozitive si cum ar tre'ui !olosite.
?.1.1.Termocuplurile

Termocuplul este un traductor de temperatura de tip 2generator3. Termocuplurile
trans!orma caldura primita din exterior ntr#o tensiune electrica denumita tensiune
termoelectromotoare ttem". Aceasta tensiune este rezultatul unei actiuni concomitente a doua
e!ecte si anume efectul Thomson si efectul Seebeck.
*onstructia termocuplurilor este !oarte simpla( elementul sensi'il !ig. " al termocuplului
este !ormat din doua !ire din alia+e metalice di!erite A, 4", sudate la un capat) elementul
sensi'il, cu !irele izolate, este introdus ntr#o teaca ceramica sau metalica, iar capetele li'ere sunt
conectate la o placa de 'orne. 5ocul de contact sudura" al celor doua !ire, denumite
termoelectrozi, !ormeaza jonctiunea de masurare, iar 'ornele de legatura cu circuitul exterior
!ormeaza jonctiunea de referinta. Tensiunea termoelectromotoare generata de termocuplu este o
!unctie directa de di!erenta dintre temperatura +onctiunii de masurare T
1
"si cea a +onctiunii de
re!erinta T
6
".
/entru ca valoarea tensiunii termoelectromotoare sa
depinda numai de temperatura care se masoara , este necesar ca
temperatura +onctiunii de re!erinta sa !ie constanta si cunoscuta,
n timpul masurarii. Deoarece temperatura 'ornelor
termocuplului nu poate ndeplini aceste conditii, se !olosesc asa
numitele ca'luri de prelungire, construite din aceleasi materiale
ca si termoelectrozii sau din materiale care nu !ormeaza alte termocupluri cu termoelectrozii,
care, practic, muta +onctiunea de re!erinta ntr#un loc unde se poate realiza o temperatura
constanta si cunoscuta. ,n practica industriala, +onctiunea de re!erinta este plasata ntr#un loc !erit
de surse directe de caldura, la temperatura mediului am'iant, iar variatiile de temperatura ale
acestuia sunt compensate %ard sau so!t. *ompensarea %ard presupune utilizarea unor circuite
6
T
1
T
6
T1
4
A
electronice speciale pentru corectarea in!luentei temperaturii mediului am'iant. Metoda
compensarii soft se 'azeaza pe un calcul realizat so!t pentru a compensa e!ectul +onctiunii de
re!erinta. 7ensorul de utilizat pentru masurarea +onctiunii de re!erinta poate !i de orice tip care
are caracteristica proportionala cu temperatura a'soluta( termorezistenta, termistor, senzor
integrat, dioda. /entru a considera o caracteristica liniara, acesti senzori sunt utiliza'ili numai
pentru un anumit domeniu, relativ restrns de temperatura.
7c%im'arile de temperatura n !irele de legatura nu a!ecteaza valoarea semnalului de
tensiune la iesire. De exemplu, daca un termocuplu masoara temperatura intr#un !urnal, iar
instrumentul pe care se !ace citirea este la o anumita distanta si !irele de legatura ntre cele doua
puncte trec pe langa alt !urnal, masuratorile nu vor !i a!ectate numai daca temperatura provoaca
topirea !irelor sau daca acestea isi sc%im'a proprietatile electrice.
&aterialele din care sunt con!ectionati termoelectrozii se aleg n !unctie de intervalul de
temperatura, de precizia necesara, de cost, durata de viata etc. Aceste materiale sunt metale pure
sau alia+e si dau denumirea termocuplului respectiv( platina r%odiu#platina, nic%el crom#nic%el,
!ier#constantan, cupru constantan, cromel#alumel, cromel#copel etc.
Termocuplul
7im'ol /olaritatea
5imita de utilizare 8*" ttem
maxima
m9"
&inima &axima
*onti#
nuu
-nter#
mitent
:ier#*onstantan ; :e<" *onst#" #6== 6== >6= ?6,@66
*upru#*onstantan T *u<" *onst#" #6>= ?== ?== 6=,A6@
*romel#*onstantan . *romel<" *onst#" #6>= 6== 1=== >6,3BA
*romel#Alumel
Ni*r#Ni"
C *romel<" Alumel#" #6>= 1=== 13>= B?,A=>
/tD%1=%"# /t 7 /tD%1="<" /t#" = 1?== 1>6= 1A,616
/tD%13%"# /t D /tD%13"<" /t#" = 1?== 1>6= 61,==6
/tD%3=%"#/tD%6%" 4 /tD%3="<"/tD%6"#" = 1>== 1A6= 13,A1?
/entru aplicatii speci!ice se poate alege cel mai 'un tip de termocuplu pe 'aza
caracteristicilor speci!ice descrise n cataloagele !irmelor producatoare. Termocuplurile din
metal no'il de tip 4, D, 7, din platina sau platina#r%odiu au unele caracteristici apropiate, nsa
cele mai utilizate tipuri sunt ;, C, T si .. :iecare tip are un domeniu de masura speci!ic, desi
temperatura maxima variaza si n !unctie de diametrul electrozilor utilizati.
Termocuplul de tip B E n caracteristica sa se evidentiaza existenta unei zone cu valori
du'le zona de am'iguitate". Datorita acestei zone si unui coe!icient 7ee'ecF extrem de mic la
temperaturi +oase, tipul 4 nu poate !i utilizat su' B= G*. -esirea este aproape zero ntre = G* si
?6 G* dar are avanta+ul ca temperatura +onctiunii de re!erinta este aproape negli+a'ila, atta timp
ct este ntre = G* si ?6 G*, iar temperatura +onctiunii de masura este su!icient de ridicata.
Hona valorilor du'le
T
1
* ?6 =
9
7pre deose'ire de termocuplele din metal no'il celelalte tipuri nu au speci!icata
compozitia c%imica. 0rice com'inatie a metalelor poate !i utilizata cu rezultate satis!acatoare.
Aceasta conduce la unele com'inatii neasteptate ale metalelor
3
Termocuplul de tip E # este recomandat pentru masurarea temperaturilor +oase deoarece
coe!icientul 7ee'ecF este mare BA I91G*", conducti'ilitatea termica mica si rezistenta ridicata
la coroziune. *oe!icientul 7ee'ecF pentru tipul . este mai mare dect pentru toate celelalte tipuri
produse pentru a !i utilizate la temperaturi +oase.
Termocuplul de tip J # !ierul este utilizat ca element pozitiv si este un metal ie!tin utilizat
rar n !orma pura. Termocuplul ; are caracteristici modeste datorita impuritatilor din !ier. .l este
totusi raspndit deoarece are un coe!icient 7ee'ecF mare si un pret scazut. Nu tre'uie niciodata
utilizat peste >6= G* datorita unei trans!ormari magnetice a'rupte care poate cauza decali'rarea
la revenirea la temperaturi +oase.
Termocuplul de tip T # Are un avanta+ unic, conductorii sunt de cupru. Acesta poate !i un
avanta+ n situatiile de monitorizare cnd se cere di!erenta de temperatura. Avanta+ul rezulta prin
utilizarea unor conductori de acelasi tip cu termocuplul, ne!iind necesara compensarea.
9JT
1
#T
6
"
*u
*u
Temperatura de re!erinKL
T
6
T
1
*
*u
*u
Termocuplul de tip K & Nicrosil-Nisil # Termocuplul Nicrosil#Nisil tip N" este
asemanator cu tipul C, dar poate !i realizat ast!el nct sa reduca insta'ilitatea termocuplului de
tip cromelalumel. 7c%im'arile n continutul alia+ului pot m'unatatii ordinea1dezordinea
trans!ormarilor ce au loc de la B== G* si continutul ridicat de silicon ce intra n componenta
elementului pozitiv, pentru cresterea rezistentei la oxidare la temperaturi ridicate.
Conversia tensiune-temperatura
/rin utilizarea compensarii %ard sau so!t a temperaturii punctului de re!erinta si a unui
voltmetru digital pentru citirea tensiunii generate de termocuplu, se poate determina temperatura.
.xista dezavanta+ul caracteristicii tensiune#temperatura neliniare. Tensiunea de iesire n !unctie
de temperatura pentru cele mai raspndite termocuple arata ast!el(
;
7
4
C
.
*
6=
m9
A=
?=
6=
= 1=== 6=== 1B== B==
*aracteristica tensiune#temperatura
Daca se traseaza gra!icul coe!icientului 7ee'ecF n !unctie de temperatura se poate
o'serva si mai clar caracterul neliniar al termocuplelor.
?
91*
D
7
C
; T
.
* 6=== 1B== 1=== B==
1==
A=
6=
?=
=
6=
*oe!icientul 7ee'ecF#temperatura
Posibilitati de liniarizare
/anta termocuplului de tip C ntre = G* si 1=== G* poate !i considerata aproape constanta.
Acest tip C poate !i utilizat mpreuna cu un voltmetru sensi'il si o re!erinta pentru a o'tine cu o
precizie potrivita direct temperatura a!isata cu un anumit !actor de scala.
Daca se studiaza variatia coe!icientului 7ee'ecF, se poate o'serva usor ca utilizarea unui
coe!icient constant duce la limitarea domeniului de temperatura al sistemului si la reducerea
preciziei. *ea mai 'una precizie de conversie se o'tine prin citirea cu un voltmetru si consultarea
ta'elului pentru termocuple dat de N47.
*resterea ordinului duce la m'unatatirea preciziei utilizarii polinomului. &icsorarea
ordinului poate !i !acuta prin micsorarea domeniului de temperatura si pentru marirea vitezei
sistemului.
T J a
=
< a
1
x < a
6
x
6
< a
3
x
3
< . . . < a
n
x
n
, M.1"
unde T J temperatura)
x J tensiunea termocuplului)
a J coe!icienti polinomiali distincti pentru !iecare termocuplu)
n J ordinul maxim al polinomului.
$tilizarea unui polinom este o solutie 'una pentru a aproximarea calculul exponentialei,
gradul polinomului alegndu#se n !unctie de domeniul de temperatura si precizia impusa
con!orm ta'elului 6. &arirea vitezei de calcul poate !i !acuta si prin rescrierea polinomului n
alta !orma, de exemplu n cazul polinomului de ordinul B aceasta duce la e!ectuarea a B adunari
!ata de B si la B nmultiri !ata de 1B cte erau initial(
T J a
=
< xa
1
< xa
6
< xa
3
< xa
?
< a
B
x"""". M.6"
Ta'elul 6
Tip E Tip J Tip K Tip R Tip S Tip T
#1==1===
*
t=.B *
n J @
=>6= *
t=.1 *
n J B
=13>= *
t=.> *
n J A
=1=== *
t=.B *
n J A
=1>B= *
t1.= *
n J @
#16=?==
*
t=.B *
n J >
Deducerea timpului de calcul pentru un polinom de grad ridicat se poate !ace reducerea
ordinului polinomului pentru un interval de temperatura mai mic. ,n cazul unui sistem de
ac%izitii de date, prin so!t se poate realiza mpartirea cur'ei caracteristice a terocuplului n A
intervale egale, !iecare interval !iind aproximat printr#un polinom de gradul trei de !orma(
T
a
J 'x < cx
6
< dx
3
M.3"
B
Toate metodele descrise utilizeaza ca si intrare tensiunea data de termocuplu, aceasta
!iind masurata cu precizie si usor. Tensiunea de iesire a termocuplului este !oarte mica ceea ce
impune anumite per!ormante sistemului de masura, con!orm ta'elului de mai +os(
Tipul
termocuplului
Coeficientul
Seebeck
V/C la ! C
Sensibilitatea sistemului de
masura pentru o re"olutie de
!.1 C #V$
. 66 6.6
; B1 B.1
C ?= ?.=
D > =.>
7 > =.>
T ?= ?.=
/entru cel mai utilizat termocuplu tipul C", sistemul de masura tre'uie sa ai'a o
rezolutie de ? 9 pentru a detecta o modi!icare de temperatura de =.1 *. Aceasta amplitudine a
semnalului este supusa zgomotelor care a!ecteaza sistemul, din aceasta cauza realizarea
instrumentului tre'uie sa includa posi'ilitatea re+ectiei zgomotelor, multiplexare, !iltrare,
integrare si ecranare.
Filtrarea analogica # 7e poate utiliza un !iltru direct pe intrarea voltmetrului pentru
reducerea zgomotului. Deducerea accentuata a inter!erentelor duce la un raspuns mai lent al
voltmetrului n pasul de citire.
9
0$T
9
-N
t
t
:iltrare analogica
Integrarea # este o metoda de conversie analog#numerica A1D", care n principiu
mediaza zgomotul peste linia continua corespunzatoare semnalului, pe ntreg ciclul de conversie,
eliminnd si armonicele. Daca perioada de integrare este aleasa mai mica dect ciclul de
conversie re+ectarea pertur'atiilor nu mai este posi'ila.
*ircuitul termocuplului se poate ntinde pe o distanta mare !iind supus zgomotelor
generate de liniile electrice de alimentare, pentru care se recomanda conversia analog#digitala
utiliznd metoda integrarii. -ntegrarea este n special utilizata n cazul conversiei A1D, rezultnd
din datele de catalog ca este posi'ila citirea cu o rata de ?A de esantioane pe secunda cu un ciclu
de integrare complet.
Ecranarea # este utilizata pentru a reduce inter!erentele cu orice surse de zgomot si este
utilizata pentru am'ii conductori de masura intrarea pozitiva si negativa", n cazul surselor de
zgomot de mod comun.
/utem considera ca !irele de la termocuplu sunt ntinse am'ele pe lnga circuitul de
alimentare de 66= 9
A*
. *apacitatea dintre !irele de alimentare si !irele de la termocuplu va
genera un semnal alternativ de amplitudine aproximativ egala pentru am'ele !ire. 7emnalul de
mod comun nu pune pro'leme n cazul unui circuit ideal, dar voltmetrul utilizat nu este unul
ideal. .l are o anumita capacitate ntre terminalul negativ si masa cutie". :luxul de curent prin
6
aceasta capacitate si prin rezistenta corespunzatoare conductorilor de legatura ai termocuplului
creaza o sursa de semnal.
*ondensatoare
distri'uite
DezistenKe
distri'uite
66=9
A*
&asurare !ara ecranare
.cranarea presupune nc%iderea n cutie metalica a circuitului de intrare al voltmetrului,
acesta !iind conectat la ecranul !irelor de legatura al termocuplului si !unctionnd ca un
scurtcircuit pentru curentii indusi.
.cran
66=9
A*
.cranul scurcircuiteaza curentii indusi
:iecare ecran al termocuplelor poate veni n contact direct cu sursa de zgomot !ara e!ecte
negative, datorita !aptului ca !iecare intrare n multiplexor corespunzatoare unui termocuplu este
ecranata separat. Aceasta metoda de conectare a ecranului serveste la eliminarea 'uclelor de
masa adesea create cnd ecranul este conectat la pamntare.
0 posi'ilitate de reducere a zgomotului datorat inductiei magnetice ese utilizarea
conductorilor paraleli rasuciti uni!orm # twisted pair.
Principii constructive
,n prezent termocuplurile se produc ntr#o gama diversi!icata de !orme si dimensiuni
ast!el nct sa raspunda cerintelor tuturor utilizatorilor !ig".
Termocuplurile pentru aplicatii industriale de uz general au urmatoarele parti
componente( elementul sensi'il, teaca de protectie si cutia de conexiuni cu placa de 'orne !ig".
Termoelectrozii, con!ectionati din materiale speci!ice tipului de termocuplu, au o
conducti'ilitate termica mare, au un coe!icient mic de variatie a rezistentei electrice cu
temperatura, sunt usor prelucra'ile,sunt rezistente la coroziune si la socuri mecanice si termice,
>
.lement
sensi'il
Teac

de
protecKie
*utia de
conexiuni
nu#si sc%im'a n timp caracteristicile termoelectrice. Termoelectrozii, n interiorul tecilor se
izoleaza din punct de vedere electric, att ntre ei ct si !ata de teaca, cu a+utorul unor tu'uri sau
margele ceramice !ig"
Teaca de protectie !ig." prote+eza termoelectrozii de actiunea coroziva a mediului, i
!ereste de deteriorari mecanice si permite montarea comoda a termocuplului la locul de
masurare. ,n general, tecile de protectie uzuale sunt con!ectionate din metal sau materiale
ceramice. 7unt disponi'ile si alte tipuri de invelisuri speciale pentru utilizarea in medii corozive.
*utia de cnexiuni !ig. " contine placa de 'orne !ig. "la care sunt conectate capetele
li'ere ale celor doi electrozi. 4ornele sunt marcate cu sim'olurile <" si respectiv #" sau cu
vopsea rosie, respectiv al'a.
/e lnga termocuplurile de uz general, se produc si o serie de variante pentru aplicatii
speciale. Acestea di!era ntre ele prin !orma, dimensiuni si mod de !ixare. ,n !igura sunt
prezentate sc%ematic cteva variante de termocupluri de dimensiuni reduse, utilizate in industria
materialelor plastice iar n !igura termocupluri pentru masurarea temperaturii supra!etelor, cu
!ixare prin suru' sau 'anda adeziva.
Timpul de raspuns
Timpul de raspuns al tercuplurilor caracterizeaza inertia termica a acestora si reprezinta
timpul dupa care di!erenta dintre temperatura indicata si temperatura initiala este egala cu =.63
din saltul de temperatura aplicat instantaneu asupra termocuplului. 9aloarea timpului de raspuns
este !unctie de mediul n care se masoara temperatura si valoarea temperaturii masurate,
diametrul si tipul alia+ului !irelor elementului sensi'il, tipul si dimensiunile tecii de protectie. ,n
ta'elul M sunt prezentate valorile timpului de raspuns pentru un termocuplu de tip ; pentru
masurarea temperaturii n di!erite medii( aer nemiscat , curent de aer si apa. *resterea
dimensiunilor termocuplului si utilizarea tecilor de protectie poate duce la cresterea timpului de
raspuns la valori de ordinul minutelor.
Diametrul !irelor
NmmO
Aer stationar
de la 6=8* la ?==8*
NsecO
*urent de aer 6=m1s
de la 6=8* la ?==8*
NsecO
Apa linistita
de la 6=8* la 1==8*
NsecO
=.=6B? =.=B =.==? =.==6
=.16>= 1 =.=A =.=?
A
=.3A1= 1= =.A =.?
=.A16A ?= 3.6 1.6
PP se completeaza de la Temperature %and'ooF pag H#?3
Tre'uie adaugat ca n cazul masurarii temperaturii prin imersie, adncimea de imersie
minima care tre'uie respectata este de cel putin 1= ori diametrul exterior al tecii.
?.1.. Termore"istenta
-nitial termorezistenta era constituita dintr#un !ir de platina, !ir n!asurat n +urul unei
'ag%ete si invelit cu sticla sau ceramica. /latina poate rezista la temperaturi ridicate pastrndu#si
sta'ilitatea si este special !olosita n acest scop. .ste un metal no'il si are o limita redusa de
impuri!icare. 0 alta structura era cea de tip colivie, elementul de platina nu avea suport ntaritor,
care sa permita !ixarea sau contactul cu elementul a carui temperatura se masura. &odi!icarea
rezistentei cu tensiunea indusa n timp si cu temperatura sunt reduse.
,n prezent exista realizate mai multe tipuri de termorezistente. :irele de platina sunt
rasucite mpreuna si introduse ntr#un tu' de sticla sau ceramica. Dasucirea !irelor duce la
micsorarea spatiului ocupat de spirala si a in!luentelor magnetice n ce priveste zgomotele. 0data
!irele introduse n tu', ansam'lul este etansat cu un strat de sticla topita. /rocesul de etansare
asigura mentinerea integritatii termorezistentei la vi'ratii si la expunerea la temperaturi ridicate.
.xista versiuni de termorezistente care o!era un compromis ntre tipul colivie si spirala
nc%isa n tu'. 0 alta posi'ilitate de utilizare a spiralelor din !ire de platina este n cilindru
ceramic !ixate cu sticla s!armata. Acest tip pastreaza o 'una sta'ilitate n cazul aplicarii unor
vi'ratii accidentale de amplitudine moderata.
Termorezistente din film metalic
.ste o te%nologie noua, platina sau sau com'inatia metal#sticla este depusa pe un mic
plan su'strat" ceramic, gravat cu un sistem laser controlat si etans.
Termorezistentele din !ilm metalic o!era o reducere semni!icativa a timpului de
asam'lare si n plus avanta+ul cresterii rezistentei pentru o dimensiune data. Datorita te%nologiei
de !a'ricatie, dimensiunea ei este mica, si poate raspunde rapid la sc%im'arile de temperatura.
/rezinta o sta'ilitate mai mica !ata de cele !a'ricate manual, dar sunt mult mai raspndite
deoarece avanta+ul lor este dimensiunea si costul de productie. Acest avanta+ tre'uie sa !urnizeze
impulsul pentru cercetari viitoare de m'unatatire a sta'ilitatii.
Toate metalele su!era o crestere a rezistentei pentru o crestere a temperaturii. Acesta este
principiul de !unctionare al termorezistentei. 7e o'serva usor ca eroarea sistemului se reduce
cnd valoarea nominala a termorezistentei este mare. Aceasta implica !ire metalice cu
rezistivitate mare. Datorita rezistivitatii mici a metalelor este necesara utilizarea unei cantitati
mai mari de metal.
%etal
Re"isti&itatea ' / cmf(
Aur Au 13.==
Argint Ag A.A
*upru *u @.66
/latina /t B@.==
Tungsten Q 3=.==
Nic%el Ni 36.==
Datorita rezistivitatii scazute, aurul si argintul sunt mai rar utilizate n termorezistente.
Tungstenul are o rezistivitate relativ mare, dar este utilizat n aplicatii cu temperaturi !oarte mari
!iind extrem de !ragil si di!icil de utilizat.
*uprul este utilizat doar ocazional. Are o rezistivitate mult mai scazuta dect platina, dar
are caracteristica liniara si este !oarte ie!tin, !iind o alternativa economica. 5imita superioara de
temperatura este de numai 16= *.
*ele mai utilizate termorezistente sunt !acute din platina, nic%el, sau alia+ de nic%el. Din
punct de vedere economic !irele de nic%el sunt utilizate peste limita domeniului de temperatura.
@
.ste !oarte neliniar si are deriva n timp. /entru o masurare corecta platina este alegerea cea mai
potrivita.
asurarea rezistentei - 9aloarea o'isnuita a rezistentelor de platina este de 1= pentru modelul
tip colivie, pna la sute de o%mi pentru modelul pe !ilm metalic. 9aloarea cea mai utilizata este
de 1== la = *. *oe!icientul de temperatura standard pentru !ire de platina este
J =.==3AB 11* con!orm standardului european si respectiv J =.==3@6 11* con!orm
standardului american. /entru !ire de 1== aceasta corespunde la <=.3AB 1* la = *,
respectiv <=.3@6 1*. Aceasta este o valoare medie pe intervelul de la = * la 1== *.
Att valoarea reala a termorezistentei, ct si valoarea coe!icientului de temperatura sunt
mici, mai ales cnd se raporteaza la rezistenta !irelor de legatura care poate !i de la ctiva o%mi
pna la 1= . -mpedanta !irelor poate contri'ui n mod semni!icativ la eroarea de masurare a
temperaturii.
DTD
1==
DJB
DJB
.!ectul conductorilor de legatura
0 impedanta a !irelor de legatura de 1= conduce la o eroare de masura de
1= 1 =.3AB 66 *. -n!luenta coe!icientului de temperatura al !irelor de legatura poate conduce
de asemenea la o masurare eronata. 0 metoda clasica de evitare a acestei pro'leme este utilizarea
unei punti de masura.
9oltmetru
DTD
/untea Q%eatstone
Tensiunea de iesire a puntii este indirect o masura a rezistentei. /untea necesita !ire de
legatura, o sursa externa si 3 rezistente cu un coe!icient de tempetatura nul.
9oltmetru
DTD
Termorezistenta este separata de punte prin !ire de legatura. Aceasta conduce la pro'lema
initiala( impedanta !irelor de legatura a!ecteaza citirea temperaturii. .!ectul poate !i redus prin
utilizarea a trei fire de legatura avnd urmatoarea con!iguratie(
9oltmetru
DTD
4
*
A
/unte de masura cu trei !ire
Daca !irele A si 4 au aceeasi lungime atunci e!ectul impedantei lor poate !i anulat daca
!iecare este inclus ntr#un 'rat opus al puntii. Al treilea !ir *, este utilizat pentru masurare si nu
1=
este stra'atut de curent. 0 punte de acest tip creaza o dependenta neliniara ntre modi!icarea
rezistentei si modi!icarea tensiunii de iesire. Aceasta neliniaritate se suprapune peste
neliniaritatea caracteristicii rezistenta#temperatura a termorezistentelor si necesita o ecuatie
suplimentara pentru conversia tensiunii de iesire a puntii n rezistenta ec%ivalenta a
termorezistentei.
Masurarea cu fire # este o te%nica ce utilizeaza o sursa de curent si un circuit separat de
masura pentru a evita cele mai multe dintre pro'lemele asociate puntii de masurare.
iJ=
iJ=
i
9oltmetru
DTD
1==
&asurarea cu ? !ire
Tensiunea de iesire citita de voltmetru este direct proportionala cu rezistenta !iind
necesara o singura ecuatie de conversie. 9oltmetrul masoara numai caderea de tensiune si este
insensi'il la lungimea conductorilor de legatura.
.xista dezavanta+ul utilizarii a ? !ire, !iind necesar un !ir n plus !ata de puntea cu 3 !ire.
Aceasta presupune cresterea preciziei de masura a temperaturii cu o ridicare nesemni!icativa a
pretului.
*onectarea termorezistentelor se !ace pe 6, 3, sau patru !ire. Avanta+ul utilizarii
conexiunii pe trei !ire !ata de cea pe doua !ire, consta n posi'ilitatea e!ectuarii unei masuratori
mai precise, prin diminuarea in!luentei variatiei cu temperatura a rezistentei !irelor de conexiune.
7e utilizeaza de pre!erinta pentru masurarea precisa a temperaturilor pe domenii restrnse R ?=
*". /entru masurari de temperatura deose'it de precise, cu eliminarea variatiei cu temperatura a
!irelor de conexiune, se utilizeaza termorezistente cu iesire pe ? !ire.
Conversia rezistenta-temperatura # Termorezistenta este un traductor mult mai liniar
dect termocuplul, !iind totusi necesara a+ustarea caracteristicii. .cuatia !allendar"#an Dusen
poate !i utilizata pentru aproximarea caracteristicii termorezistentei(
D D D T
T
1==
1
T
1==
T
1==
1
T
1==
T = =
3
+

_
,

_
,

_
,

_
,

1
]
1
, M.?"
unde(
D
T
J rezistenta la temperatura T)
D
=
J rezistenta la temperatura T J = *)
J coe!icientul de temperatura la T J = *, cu valoare tipica de =.==3@6 11*)
J 1.?@ valoare tipica pentru platina pura")
J = TS=" sau =.11 TR=".
9aloarea exacta a coe!icientilor , si se determina prin testarea termorezistentei la
patru temperaturi si rezolvarea sistemului de ecuatii. .cuatia a !ost nlocuita din anul 1@6A cu un
polinom de ordinul 6= care asigura o precizie mult mai 'una.
11
Principii constructive
Termorezistentele pot avea !orme si dimensiuni di!erite !ig. ". *ele de tip industrial se
compun dintr#un element sensi'il, introdus ntr#o teaca de protectie de o'icei metalica"
terminata, ca si n cazul termocuplurilor, cu o cutie de 'orne, pentru cuplarea la linia de legatura.
Teaca de protectie !ig. " este prevazuta cu un sistem mecanic de prindere si etansare.
/entru aplicatii speciale, elementul sensi'il poate avea di!erite !orme sau dimensiuni n
!unctie de tipul masuratorii( temperatura unei supra!ete, temperatura unui !luid, temperatura unor
corpuri de dimensiuni reduse, temperatura medie etc !ig. ".
Timpul de raspuns
?.1.). Termistorul
,n timp ce termocuplul este un traductor de temperatura ro'ust, mult utilizat si
termorezistenta de platina este !oarte sta'ila, cel mai important atu al termistorului este
sensibilitatea. Din cele trei categorii de traductoare, termistorul are cea mai mare modi!icare a
parametrilor cu temperatura.
Termistorul este realizat dintr#un material semiconductor. *u toate ca exista si
termistoare cu coe!icient de temperatura pozitiv, cele mai multe au coe!icientul de temperatura
negativ) aceasta nseamna ca rezistenta scade cu cresterea temperaturii. *oe!icientul de
temperatura negativ poate avea cteva procente pe grad *elsius, circuitele cu termistori putnd
detecta modi!icari ale temperaturii care nu pot !i o'servate cu circuite cu termocuple sau
termorezistente.
/retul platit pentru aceasta crestere a sensi'ilitatii este accentuarea neliniaritatii.
Termistorul este un dispozitiv puternic neliniar, cu parametri dependenti de procesul de
!a'ricatie. ,n consecinta, !a'ricarea termistoarelor nu duce la o'tinerea unei cur'e standard cum
este n cazul termocuplurilor sau termorezistentelor.
T
Termocuplu
TermorezistenKL
Termistor
9, D
Dependenta cu temperatura
*aracteristica unui termocuplu poate !i !oarte aproximata prin utilizarea ecuatiei lui
7tein%art#Tart(
1
T
J A< 4 ln D<* ln D"
3

unde( T J temperatura n grade Celvin)
D J rezistenta termistorului)
16
A, 4, * J coe!icientii cur'ei. pot !i determinati prin alegerea a trei puncte de pe cur'a
standard si rezolvarea unui sistem de trei ecuatii. *nd punctele sunt alese ntr#un interval de cel
mult 1== * incluznd punctul central al domeniului de temperatura al termistorului, aceasta
ecuatie aproximeaza domeniul cu o precizie de t=.=6 * pe cur'a.
Deducerea timpului de calcul poate !i !acuta prin utilizarea ecuatiei(
TJ
4
ln D# A
*
unde( A, 4, * sunt coe!icientii determinati anterior. Aceasta ecuatie tre'uie aplicata pentru un
domeniu ngust de temperatura pentru a avea precizia o'tinuta prin ecuatia 7tein%art#Tart.
Dezistivitatea mare a termistoarelor este un avanta+ al utilizarii lor. &asurarea rezistentei
cu patru !ire nu este necesara ca si n cazul termorezistentelor. 7pre exemplu valoarea tipica a
unui termistor la 6B * este de B=== . *u un coe!icien termic tipic de ? %1 *, o rezistenta a
!irelor de masura de 1= produce o eroare de numai =.=B *. Aceasta eroare este de B== de ori
mai mica dect n cazul unei termorezistente ec%ivalente.
!ezavanta"e # Deoarece termistorul este un semiconductor, este mai suscepti'il la
decali'rari permanente prin !olosirea la temperaturi ridicate, n comparatie cu termorezistentele
si termocuplele. $tilizarea termistoarelor este limitata la cteva sute de grade *elsius iar
expunerea lor peste domeniul maxim permis din !a'ricatie poate determina o deriva a rezistentei
masurate n a!ara tolerantei speci!icate.
Termistoarele pot !i realizate !oarte mici si prin aceasta timpul de raspuns este redus, nsa
un termistor cu o masa !oarte mica poate duce la cresterea erorilor de masura prin propria
ncalzire.
7unt mai !ragile dect termocuplele si termorezistentele si de aceea o montare negli+enta
poate duce la spargerea sau ruperea legaturilor.
?.1.*. Sen"ori de temperatura +n infrarosu
7enzorii n in!rarosu pentru masurarea temperaturii !ara contact sunt senzori cu largi
aplicatii n procesele industriale si n cercetare.
$n senzor n in!rarosu masoara temperatura prin detectarea energiei in!rarosii emise de
catre toate materialele care au temperaturi peste cea de zero a'solut = Celvin". .lementele de
'aza din care este alcatuit sunt( un sistem de lentile de !ocalizare a energiei in!rarosii si un
detector care converteste energia n semnal electric ce poate !i a!isat n unitati de temperatura,
dupa ce n preala'il sa !acut compensarea variatiilor temperaturii mediului. Aceasta con!iguratie
permite masurarea temperaturii de la distanta !ara contact cu o'iectul a carui temperatura tre'uie
masurata. &asurarea temperaturii n in!rarosu se utilizeaza acolo unde utilizarea altor senzori nu
este posi'ila datorita !aptului ca sursa este mo'ila, se a!la ntr#un cmp electromagnetic indus,
este n vid sau atmos!era oxidanta, n aplicatii cu timp de raspuns redus.
5ungimea de unda a spectrului in!rarosu este cuprinsa ntre 1=
3
=.>
.
1=
6
m, adica ntre
spectrul undelor radio si spectrul luminii vizi'ile. Detectoarele de in!rarosu disponi'ile n mod
curent pentru industrie au ca si domeniu, lungimi de unda cuprinse ntre =.>6= m si nu sunt
su!icient de sensi'ile pentru a detecta cantitati !oarte mici de energie corespunzatoare lungimilor
de unda peste 6= m.
Dadiatia in!rarosie nu este vizi'ila pentru oc%ii omului, dar este de a+utor sa ne imaginam
pentru nceput ca este vizi'ila cnd avem de#a !ace cu principiile masurarii si aplicatiile
considerate, deoarece n multe privinte are un comportament asemanator cu al luminii vizi'ile.
Dadiatia in!rarosie calatoreste n linie dreapta de la sursa si poate !i re!lectata sau a'sor'ita de
supra!ata materialelor ntlnite n cale. Daca o'iectul este solid si opac, atunci o parte din energia
in!rarosie ce ntlneste o'iectul este a'sor'ita si cealalta parte este re!lectata. Din energia
a'sor'ita de catre o'iect o parte este apoi transmisa spre exterior si cealalta parte spre interior.
13
Aceasta este vala'il si pentru materiale transparente cum ar !i sticla, gazele, masele plastice
transparente, dar n plus o parte din energia in!rarosie trece prin o'iect.
Di!erite materiale radiaza la di!erite nivele de e!icienta. Aceasta e!icienta este cuanti!icata ca
emisivitate, exprimata ca un numar zecimal intre = si 1 sau n procente intre =% si 1==%. *ele
mai multe materiale organice, incluznd pielea sunt !oarte e!iciente, emisivitatea avnd valori de
=.@B. ,n sc%im' cele mai multe metale tind sa !ie mai putin e!iciente din acest punct de vedere la
temperatura camerei, cu valoarea emisivitatii de 6=% sau mai putin.
Di!erentele de emisie dintre materiale apar ca di!erente de intensitate pentru aceeasi
temperatura. .misia este n !unctie de structura moleculara si de caracteristicile supra!etei. Nu
depinde n general de culoare, cu exceptia surselor colorate, ci n principal de constructia
materialului. $n exemplu practic este vopseaua metalizata care include o cantitate semni!icativa
de aluminiu. *ele mai multe vopsele au aceeasi emisie indi!erent de culoare, dar aluminiul are o
emisie !oarte di!erita si poate din acest motiv sa modi!ice emisia vopselelor metalizate.
*a si n cazul undelor luminoase, o supra!ata 'ine sle!uita re!lecta energia in!rarosie.
*aracteristicile supra!etei materialului pot sa in!luenteze emisia. &asurarea temperaturii
materialelor opace este mult di!erita atunci cnd ele au o emisie scazuta. 0 piesa din otel
inoxida'il 'ine !inisata are o emisie mult mai scazuta dect aceeasi piesa ruginita si cu o
supra!ata rugoasa. :ata de structura moleculara si starea supra!etei, al treilea !actor ce a!ecteaza
masuratorile este lungimea de unda la care este sensi'il senzorul, stiind ca senzorii au un anumit
raspuns spectral. Din aceasta cauza numai lungimile de unda cuprinse ntre =.>6= m sunt
utilizate n practica pentru masurarea temperaturii. ,n cadrul acestei 'enzi senzorii opereaza pe
un domeniu mai ngust, de exemplu =.>A1.=6 m sau ?.AB.6 m.
Constructia termometrului cu in#rarosii
7c%ema de 'aza a termometrului cu in!rarosii cuprinde( sistemul de lentile de !ocalizare a
energiei in!rarosii emise de catre o'iect) un detector care converteste energia n semnal electric)
a+ustarea emisiei citite n !unctie de cali'rarea termometrului si caracteristicile o'iectului. $n
circuit pentru compensarea variatiilor de temperatura ale mediului ne garanteaza ca variatiile
temperaturii termometrului cu in!rarosii datorate modi!icarilor temperaturii mediului nu apar n
marimea !inala masurata.
Termometrele cu in!rarosii se realizeaza n multe variante constructive incluznd o larga
varietate de detectori, !iltrarea semnalului de in!rarosii, liniarizarea si ampli!icarea semnalului de
iesire de la detector, conversia semnalului n semnal uni!icat de curent sau de tensiune.
sistem optic
cu 5.D#uri
semnal
temperaturL
masL
control motor
termistor
c%opper
!iltru lentilL
7c%ema 'loc a termometrului cu in!rarosii
$n !actor !oarte important pentru precizia masurarii temperaturii n in!rarosu este
cunoasterea si includerea n sistemul de masurare a unor date initiale. Aceste date pot !i o'tinute
n doua moduri(
a" prin utilizarea unui ta'el de re!erinta)
'" prin compararea masuratorilor prin utilizarea n paralel a unui termocuplu sau termorezistente
si a+ustarea emisiei citite pna cnd cele doua valori se suprapun.
1?
/entru a !unctiona corect, un dispozitiv de masura n in!rarosu tre'uie sa tina cont de
emisivitatea corpului a carui temperatura va !i masurarta. Aceasta poate !i adesea gasita ntr#un
ta'el dar n aceste ta'ele nu se gasesc situatii particulare cum ar !i oxidari sau supra!ete ruginite.
$n dispozitiv cu in!rarosu este ca o camera de luat vederi, acoperind un anumit cmp
vizul. *nd masuram temperatura unei supra!ete tre'uie sa ne asiguram ca aceasta acopera
complet cmpul vizual.
?.1.,. -hid de selectie
Dupa prezentarea unor in!ormatii amanuntite despre cum sunt construite si utilizate
traductoarele de temperatura, este normal sa apara ntre'ari de genul( 20.C., si atunci cum sa#mi
dau seama ce traductor sa !olosesc n aplicatia meaM3. /rin cele prezentate n continuare se
ncearca sa se raspunda la aceasta ntre'are.
Termorezistentele sunt mult mai sta'ile dect termocuplurile. /e de alta parte, desi n
cazuri speciale pot rezista la temperaturi pe domenii mult mai extinse, n general sunt utilizate
pentru masurarea temperaturilor ntre E6B= si AB=8*, pe cnd termocuplurile pot masura ntre E
6>= si 63==8*. Termistorii au un domeniu si mai restrictiv, !iind utilizati ntre E?= si 1B=8*, dar
o!erind un grad ridicat de precizie.
Termistorii si termorezistentele ridica nsa o pro'lema aparte. 4aznduEse pe variatia
rezistentei cu temperatura, masurarea rezistentei necesita trecerea unui curent prin senzor. *%iar
si atunci cnd este vor'a de o valoare mica a curentului, acesta creaza o anumita cantuitate de
caldura determinnd autoncalzirea senzorului ceea ce poate produce eroare la citirea
temperaturii reale. Aceasta pro'lema nu apare la termocupluri.
7enzorii n in!rarosu, desi scumpi, sunt indicati atunci cnd se masoara temperaturi
extrem de ridicate. .i pot !i utilizati la temperaturi mai mari de 3===8*, unde alte dispozitive nu
!ac !ata.
7enzorii n in!rarosu sunt utile si atunci cnd nu se doreste, sau nu este posi'il contactul
direct cu supra!ata masurata. Acestea ar !i supra!etele !ragile, ude vopsea", inaccesi'ile, o'iecte
n miscare. De asemenea, temperatura poate !i masurata cu senzori n in!rarosu n cazul unor
su'stantele c%imice reactive sau care 'ruiaza dispozitivele electrice. Dispozitivele cu in!rarosu
pot !i utilizate si cnd se doreste masurarea unor supra!ete ntinse care ar necesita un numar mare
de termocuple sau termorezistente.
7enzorii utilizati numai pentru a!isarea sau nregistrarea temperaturii se monteaza ct mai
aproape de de o'iectele ce se ncalzesc. Daca se are n vedere controlul temperaturii senzorii
1B
tre'uie montati ct mai aproape de sursele de ncalzire pentru a determina variatiile de
temperatura cu ntrziere minima si pentru a evita suprancalzirea o'iectelor. ,n cazul masurarii
temperaturilor lic%idelor n conducte, tecile de protectie ale senzorilor si !lansele de etansare vor
!i realizate din acelasi material cu conductele.
?.. .daptoare pentru termocupluri si termore"istente #cu transmitere pe doua fire$
,n multe aplicatiile industriale de masura si control este necesara deseori monitorizarea
de la distanta a temperaturii unui proces. ,n situatia n care termocuplurile si termorezistentele,
cele mai utilizate tipuri de traductoare de temperatura, genereaza la iesire semnale de valori
!oarte scazute, este necesara utilizarea unor elemente care ampli!ica si prelucreaza aceste
semnale permitnd transmisia lor la distanta. ,n sistemele uni!icate acestea sunt denumite
adaptoare de masura. 0data ampli!icat si liniarizat, acest semnal, la un nivel utiliza'il, va !i
transmis prin conductoare o'isnuite de cupru si !olosit pentru comanda altor ec%ipamente
indicatoare, inregistratoare, regulatoare, sisteme numerice complexe de masura si control".
Adaptoarele pentru termocupluri si termorezistente utilizate n sistemele numerice de
masura si control sunt denumite si transmitatoare de semnal sau elemente pentru conditionare de
semnal. Acestea sunt realizate n di!erite variante constructive, cu conectare pe doua sau patru
!ire.
,n cazul adaptoarelor conectate pe patru !ire, alimentarea aparatului se !ace pe doua !ire
separate de calea de semnal. 9aloarea tensiunii de alimentare este precizata de !iecare
producator. /e langa cele doua !ire necesare pentru a conecta iesirea transmitatorului n serie cu
intrarea ec%ipamentului comandat se utilizeaza nca doua !ire pentru conectarea alimentarii
aparatului.
Adaptoarele cu conectare pe doua !ire, re!erite n literatura si su' denumirea de
transmitatoare pe doua !ire, reprezinta o solutie ideala pentru multe aplicatii de masurare a
temperaturii. Transmitatoarele au avanta+e clare !ata de dispozitivele conventionale de masura,
dar tre'uie conectate cu atentie pentru a evita pro'leme de tipul 'uclelor de masa.
$n transmitator pe doua !ire controleaza, proportional cu intrarea senzorului, curentul de
la o sursa de alimentare n curent continuu situata la distanta. 7emnalul de iesire este de o'icei
un semnal uni!icat de curent continuu, n di!erite game, cea mai des !olosita !iind gama ?#6= mA
c.c. $n adaptor de termocuplu va transmite ? mA cnd masoara cea mai +oasa temperatura din
domeniul de masura speci!ic termocuplului. Apoi, cu ct temperatura creste, transmitatorul va
transmite proportional mai mult curent pana cnd va a+unge la 6= mA. 7emnalul de 6= mA
corespunde temperaturii maxime sesizate de termocuplu.
:izic sunt necesare numai doua !ire pentru a conecta iesirea transmitatorului n serie cu
sursa de alimentare si ec%ipamentul comandat. Acest lucru este posi'il deoarece alimentarea se
!ace pe aceleasi !ire pe care se transmite si semnalul de iesire.
$vanta"e
$n transmitator pe doua !ire o!era numeroase avanta+e !ata de modurile traditionale de masurare
a temperaturii.
1. 7ursa de putere n curent alternativ nu mai este necesara pentru alimentarea
transmitatoarelor. Transmitatoarele pe doua !ire sunt alimentate de la o sursa de curent de ?#
6=mA, ne!iind nevoie de o sursa suplimentara pentru a alimenta locatiile indepartate.
9aloarea uzuala a tensiunii de alimentare !olosita n instalatiile te%nice este de 6?9.
6. /ertur'atiile electrice si degradarea semnalului nu reprezinta o pro'lema pentru
transmitatoarele pe doua !ire. 7emnalul de iesire al transmitatorului prezinta o inalta
imunitate la zgomotele electrice. 0rice zgomot care apare este n mod normal eliminat de
dispozitivul de receptie. /e langa aceasta, semnalul de iesire nu se sc%im'a cu distanta pe
care se transmite, ne!iind in!luentat de rezistenta !irelor de legatura, cum se intampla la
semnalul n tensiune.
3. *osturile scad semni!icativ cnd se utilizeaza transmitatoare pe doua !ire. 7emnalul de nivel
mic generat de termocupluri necesita de regula utilizarea unor ca'luri cu protectii speciale
16
cand este transmis la distante mari. Ast!el de ca'luri sunt !oarte scumpe si sunt necesare
cantitati mari. -n!luenta zgomotelor din mediu( de la motoare, linii de alimentare, poate
creste !oarte mult daca semnalul este transmis prin ca'luri neprote+ate. /ot !i utilizate
ca'lurile o'isnuite de cupru pentru a conecta toate partile componente ale sistemului cu
transmitatoare pe doua !ire. 7emnalul de iesire de ?#6=mA este realtiv imun la zgomotele
electrice din mediu si nu se degradeaza la transmiterea pe distante lungi, c%iar daca !irele au
diametru mic. Adaugnd un transmitator pe doua !ire la un sistem se elimina pro'lemele
leagate de costul !irelor cu ecranare.
Problemele de tipul buclelor de masa
Daca se masoara potentialele a doua mpamntari situate n puncte di!erite, va !i detectata
o di!erenta de potential ntre cele doua puncte. Aceasta di!erenta exista practic ntre oricare doua
puncte de pe supra!ata pamantului. *nd ncercam sa masuram marimi dintr#un proces care se
a!la la distanta ndepartata de camera de comanda, aceasta di!erenta de potential va induce o
eroare cunoscuta su' denumirea de semnal de 'ucla de masa. /entru a preveni ast!el de erori este
necesar a se utiliza un transmitator pe doua !ire cu izolare. Acest tip de transmitatoare izoleaza
optoelectric intrarea de la senzorul de masura !ata de iesire. Aceasta permite utilizatorului de a
conecta la mpamntare att senzorul ct si un capat al 'uclei de curent.
Principalele caracteristici
Transmitatoarele pe doua !ire utilizeaza aceleasi !ire pentru alimentare si pentru semnalul
de iesire. Dezistenta de sarcina este conectata n serie cu sursa de alimentare n curent continuu si
curentul !urnizat de sursa este n gama ?#6= mA gama semnalului de iesire". Transmitatoarele
pe doua !ire se pot monta n apropierea senzorului pentru a minimiza e!ectele zgomotelor si
degradarea semnalului la care senzorii loU#level sunt suscepti'ili. ,n acest sens sunt prevazute cu
o carcasa de protectie inc%isa ce prezinta doi conectori pentru intare si iesire !ig.". $nele
variante de transmitatoare au ast!el de dimensiuni nct pot !i montate n cutia de 'orne a
termocuplului sau a termorezistentei. !ig."
-esirea celor mai multe transmitatoare este liniarizata !ata de semnalul n tensiune produs
de termocupluri sau termorezistente acestea din urma !iind montate !recvent ntro punte de
masura", dar exista de asemena si modele noi liniarizate cu temperatura masurata con!orm
relatiilor M.1"#M.?".
Transmitatoarele convertesc semnalul dat de termorezistente sau termocupluri ntr#un
semnal ?#6= mA la iesire. $nele modele !urnizeaza la iesire si in!ormatii pe o inter!ata seriala de
tipul D7#636. Transmitatoarele care pot !i conectate la mai multe tipuri de traductoare sunt
prevazute cu comutatoare de con!igurare pentru selectarea tipului senzorului.
1>
Transmitatoarele sunt disponi'ile att n varianta cu izolare galvanica, ct si n varianta
!ara izolare. Alimentarea 'uclei de curent se poate realiza ntr#un domeniu larg de tensiuni, de
regula 6#?= 9 c.c.
$nele variante de transmitatoare sunt prevazute cu posi'ilitati de a!isare a temperaturii
masurate, utiliznd a!isa+e digitale sau 'argra!uri.
/ot !unctiona ntr#o gama extinsa de temperaturi #?= A= 8*", carcasele utilizate
asigurnd di!erite grade de protectie.
/rodusele din ultima generatie sunt adaptoare inteligente programa'ile si reprezinta o
noua conceptie n domeniul adaptoarelor de semnal de larga utilizare. Dependenta temperatura #
semnal de iesire ?#6= mA este liniara pentru toate tipurile de semnal de intrare. /entru
compensarea neliniaritatii traductoarelor se poate utiliza o serie TaVlor polinomiala de ordin n,
su!icient de mare pentru a realiza o liniarizare a caracteristicii statice a oricarui traductor.
&emorarea n ta'ele, cu precizia dorita, a valorilor temperaturii si utilizarea unor te%nici de
cautare, reprezinta o alta alternativa pentru compensarea neliniaritatilor. 0 alta metoda, usor de
a'ordat si n varianta analogica consta n implementarea unor te%nici de aproximare liniara prin
divizarea domeniului de masura n mai multe sectiuni si aproximarea prin segmente de dreapta.
*on!igurarea se realizeaza utiliznd un so!t dedicat personalului ce nu este o'isnuit cu
programe de complexitate ridicata si care si#ar dori adaptoare universale, usor de con!igurat.
/entru a raspunde acestor asteptari, multi producatori o!era un so!tUare usor de utilizat, cu un
singur meniu de con!igurare.
,n vederea con!igurarii transmitatorul se alimenteaza direct din calculator !ara a !i
necesara alimentarea 'uclei de curent pentru aceasta operatie.
:iind realizate n varianta numerica, pe 'aza unor structuri %ard cu microcontrollere
specializate, sunt prevazute cu posi'ilitati de !iltrare numerica, posi'ilitati de urmarire a starii
senzorului de temperatura si autotestare.
Conectare
1A
/escriere
Transmitatorul se !oloseste pentru a masura temperaturi si alte varia'ile de proces. .l converteste
varia'ila de intrare ntr#un curent continuu de ?W6= mA, nein!luentat de sarcina.
7emnalele de intrare sunt aplicate prin circuitul de protectie a intrarii la multiplexorul de selectie
a punctului de masura. /rintr#o retea de !iltre, varia'ilele standard de intrare m9, " sunt aduse
n domeniul tensiunii de intrare a ampli!icatorului. Ampli!icatorul va adapta domeniul redus al
tensiunii de intrare la domeniul de operare al convertorului A1N. $n generator de impulsuri
modulate n durata /Q&" converteste tensiunea data de ampli!icator ntr#o succesiune de
1@
impulsuri cu !actor de umplere proportional cu amplitudinea acesteia. Din masuratorile de test
zero si re!erinta", se determina si se retin valori de corectie pentru zero si panta. &onitorul de
ntrerupere a senzorului cauta o valoare de vr! a impedantei senzorului. 7emnalul de intrare se
aplica prin separare galvanica la o intrare digitala a procesorului.
/rocesorul */$" detine controlul transmitatorului si ndeplineste mai multe sarcini. ,n acest
scop sunt apelate consecutiv o serie de rutine de(
# monitorizare dead#man, Uatc%dog",
# conversie A1N citire, veri!icarea erorilor logice,W",
# comunicatie citire, scriere",
# procesarea a valorii masurate liniarizare, atenuare,W",
# auto#test
D0&#ul contine programul de 'aza al transmitatorului. ../D0&#ul contine date ce sunt
caracteristice transmitatorului n conditiile de operare. Datele de acest gen sunt toate
date#parametri speci!ice utilizatorului de ex., domeniu de masura, liniarizare, numarul punctului
de masura etc." De asemenea, ../D0&#ul contine date explicit despre transmitator, de ex.
deviatii ale re!erintei sau numarul de serie 7.No."
/entru comunicarea cu /*, exista doua posi'ilitati(
# -nter!ata de comunicatie locala 5C7" pentru setarea parametrilor n la'orator inter!ata
5*- #5ocal communication inter!ace, *&07 pe 3 9"
# -nter!ata :7C :reXuencV 7%i!t CeVing" # modulare cu deplasarea !recventei pentru
setarea de la distanta a parametrilor si operare pe magistrala.
-esirea analogica n curent ?#6= mA este utilizata pentru transmiterea la distanta a unui semnal
proportional cu marimea masurata.
$nele transmitatoare pot !i ec%ipate cu a!isa+ local pentru vizualizarea marimii masurate.
%odule functionale
,n !unctie de modul de utilizare al transmitatorului, modulele !unctionale prezentate se seteaza cu
a+utorul programului /* de con!igurare. ,n su'meniul de diagnoza se prezinta Yvaria'ilele
disponi'ile pentru citit3 Yreada'le varia'les3".
$relucrarea valorii masurate
7etarea domeniului de masura selectia circuitului de masura si a senzorului") monitorizarea
senzorului ntrerupere si scurt#circuit") masurarea +onctiunii de re!erinta pentru compensarea
temperaturii +onctiunii de re!erinta la termocupluri.
$onderarea valorilor de intrare
Determinarea valorii medii cnd mai multi senzori sunt interconectati la o intrare. 7imularea
caracteristicilor senzorilor cu date de 'aza identice de ex. /t 1=== din caracteristica /t 1== E 1=
x /t 1==".
6=
%onctiunea de referinta
*ompensarea valorii masurate cu valoarea +onctiunii de re!erinta interna sau externa n
masuratori cu termocupluri.
&iniarizare'#aloare medie'Diferenta
*on!orm caracteristicilor standardizate sau speci!ice utilizatorului liniarizare prin puncte sau
utilizarea unei !unctii") valoarea medie si determinarea di!erentei intrarii si a intrarii auxiliare.
(tenuare
:iltru cu element de ntrziere de ordinul nti.
Scalare
,nceputul domeniului de masura si s!rsitul lui.
)esire analogica
7etari pentru semnalul de iesire n curent, su'depasire1supradepasire, raspuns n caz de eroare
senzor1instrument.
61