Sunteți pe pagina 1din 5

MĂSURAREA

TEMPERATURILOR
1.1. Generalităţi
Temperatura este o marime de stare termica ce caracterizeaza gradul de incalzire
al corpurilor.
Indicarea temperaturii se obtine prin stabilirea echilibrului termodinamic intre
corpul al carui temperatura se doreste a fi stabilita si corpul termometric, stare in care,
transferul de caldura dintre acestea se anuleaza.
Aparatele si metodele folosite pentru masurarea temperaturii se clasifica in functie
de proprietatea fizica a corpului termometric utilizata in acest scop. Se foloseste variatia
urmatoarelor proprietati fizice ale materialelor sau corpurilor termometrice functie de
temperatura:

 variatia dimensiunilor liniare ale unor corpuri solide cu temperatura (termometre


cu tub si tija, termometre cu lama bimetalica);

 variatia volumului functie de temperatura a unor lichide in tuburi capilare


(termometre cu lichid);

 actiunea termica si distributia spectrala a energiei radiate de un corp incalzit


(pirometre optice cu radiatie totala, pirometre optice cu benzi de radiatie,
pirometre spectrale si pirometre cu dispersie sau de culoare);

 alte metode bazate pe variatia proprietatilor fizice si chimice ale corpurilor.

Aparatele care servesc pentru masurarea temperaturilor peste 660oC - se numesc


pirometre, iar sub 660oC, termometre.

In sistemul international de unitati de masura, pentru masurarea temperaturii


corpurilor, se utilizeaza scara de temperatura termodinamica stabilita pe baza a sase
temperaturi fixe reproductibile definite de starile de echilibru ale unor materiale la
presiunea normala de 101325 Pa. In cadrul acestei scari, unitatea de temperatura
termodinamica este Kelvinul (K) definit ca fractiunea 1/273,16 din temperatura
termodinamica a punctului triplu al apei.

1.2. Aparatele utilizate


Se utilizează pentru masurarea temperaturii: termometrele de sticla cu lichid,
termometrele electrice cu rezistenta, pirometrele termoelectrice (termocupluri) si
pirometrul cu radiatie cu disparitia partiala a filamentului.

Masurarea temperaturii cu ajutorul termometrelor de sticla cu lichid se bazeaza pe


variatia volumului unui lichid (mercur, toluen, alcool etilic, eter de petrol, pentan) inchis
intr-un tub capilar de sticla.

2
Din punct de vedere constructiv se deosebesc: termometre capsulate, la care tubul
capilar si scala gradata sunt introduse impreuna intr-un tub de protectie, precum si
termometre tija, a caror scala este gradata direct pe tubul capilar. In afara de acestea
exista si alte constructii speciale ca de exemplu: termometre cu contacte fixe, cu contacte
mobile etc.

Pirometre termoelectrice

Termocuplul reprezinta un mijloc de masurare a temperaturii cu o larga


raspandire datorita avantajelor pe care le ofera fata de alte mijloace de masurare a
temperaturii si anume: are o constructie simpla, pret de cost redus, interval mare de
masura (-200oC ... + 3000oC), poate fi conectat la diferite indicatoare, inregistratoare,
semnalizare si comanda.

Efectul Thomson reprezinta aparitia unei t.t.e.m. Ea intr-un conductor "a" a carui
capete se afla la temperaturi diferite:

unde: σ a este coeficientul Thomson pentru conductorul respectiv.

Aplicatiile practice se bazeaza pe trei legi de baza empirice si anume:

 legea metalelor omogene.Intr-un circuit termoelectric format dintr-un singur


metal omogen, nu poate aparea un curent termoelectric prin incalzirea acestuia;
 legea metalelor intermediare. Suma algebrica a t.t.e.m. intr-un circuit compus
dintr-un numar oarecare de materiale diferite este zero, daca intreg circuitul se
afla la aceeasi temperatura;
 legea temperaturilor succesive sau intermediare. Daca doua metale omogene, de
natura diferita, produc o t.t.e.m. E1, cand jonctiunile sunt la temperaturile T1 si T2
si o t.t.e.m. E2 cand jonctiunile sunt la temperaturile T2 si T3, t.t.e.m. generata cand
jonctiunile sunt la temperaturile T1 si T3 va fi E1 + E2.

Din aceste legi rezulta ca daca intre jonctiunile 1 si 2’ se introduce un conductor


de prelungire, circuitul se comporta ca si cum nici nu ar exista cel de al treilea material.

3
Fig.1.7. Schema de principiu a unui termocuplu Fig.1.8. Circuit termoelectric elementar

Daca una din temperaturi, de exemplu T2, se mentine constanta, t.t.e.m.rezultata


depinde numai de temperatura T1, adica:

Eab(T1, T2) =f (T1) . (1.7)

Circuitele termoelectrice utilizate pentru masurarea temperaturii, se compun din


termocuplul format din doua materiale de natura diferita a si b sudate la jonctiunea 1
(sudura calda), cablurile de prelungire CP confectionate din acelasi material ca si
conductorii termocuplului, care au rolul de a deplasa jonctiunea de referinta 2 (cu
fluctuatii mari de temperatura) in zona 2’, unde temperatura poate fi mentinuta constanta,
si aparatul pentru masurarea t.t.e.m. 3 (care de obicei este un milivoltmetru) conectat la
jonctiunea de referinta prin conductori de cupru.

Termometre electrice cu rezistenta

Functionarea acestor termometre se bazeaza pe variatia rezistentei electrice a


metalelor cu temperatura. In figura 1.2 se prezinta variatia rezistentei electrice cu
temperatura pentru cateva materiale mai des utilizate.

Aceste termometre se folosesc pe scara larga in industrie avand un domeniu larg


de temperaturi, - 120oC ...+ 850oC.

Materialele din care se confectioneaza termorezistentele trebuie sa satisfaca


urmatoarele conditii: sa nu-si schimbe proprietatile fizice si chimice, coeficientul de
variatie a rezistentei electrice cu temperatura sa fie mare, variatia rezistentei electrice cu
temperatura sa fie cat mai liniara iar proprietatile materialului sa poata fi usor reproduse.
Materialele care satisfac aceste cerinte sunt platina (- 183oC ... + 700oC), cuprul, nichelul,
fierul (- 50oC ... + 150oC) si unele aliaje.

Pirometre cu radiatie

Legile care stabilesc legatura dintre energia radiata si temperatura sunt legile
radiatiei emise de Stefan-Boltzmann si Plank. Aceste legi arata ca un corp radiaza energie
termica la orice temperatura si ca o crestere a temperaturii provoaca o crestere a energiei
radiate.

Pirometrele cu radiatie se impart in : pirometre cu radiatie totala avand la baza


legea Stefan-Boltzmann, pirometre optice cu disparitia filamentului (cu radiatie partiala)
bazate pe legea lui Plank si pirometre fotoelectrice.

Pirometrele optice monocromatice cu disparitia filamentului sunt larg raspandite


in practica industriala deoarece sunt simple, suficient de robuste si usor de manevrat. El
se compune dintr-o parte optica si una electrica. Masurarea temperaturii se face prin

4
compararea intensitatii radiatiei emise de corpul cercetat cu intensitatea radiatiei
filamentului lampii pirometrice a carei incandescenta se regleaza cu ajutorul reostatului.