MME 2017 Curs10

Masurarea marimilor electrice,
an III - Facultatea de Energetica U.P.B. 2017-2018
Masurarea marimilor electrice

2 x 14 = 28 ore curs;
2x 14 = 28 ore laborator;
curs: luni 12-14 EC104
laborator: EB109
joi 14-18 & vineri 08-16
consultatii: luni 14-17, EB129.
Nota finala (Examinare scrisa  probleme!):
0.5examen+0.3laborator + 0.2teme de casa (+ 0.1lucrari curs);
Titular curs: Prof.dr.ing. Mihaela Albu
Laborator: Conf. dr. ing. V. Petre; s.l. dr. ing. V. Boicea;
Prof. Mihaela Albu
mihaela.albu@upb.ro
dr. ing. Ioana Odor
Programa cursului:
1. Introducere: Repere temporale esenţiale în domeniul stiintei masurarii. Unitati de

masura. Elemente de metrologie. Incertitudinea de masurare.
2. Breviar matematic. Semnale şi sisteme analogice si numerice. Semnale periodice si
concentratori de informatie; Convolutie; Transformate uzuale: Analiza Fourier;
Transformate Fourier. Caracterizarea mijloacelor de masurare in regim static si in
regim dinamic.
3. Aparate analogice de masurare. Principii. Exemple.
4. Convertoare de intrare. Divizorul de tensiune. Suntul. Transformatoare de
masurare. Circuite de amplificare.
5. Masurarea puterilor si energiilor in sisteme trifazate. Definitii. Principii de
masurare directa si indirecta.
6. Metode de masurare de precizie si sisteme de masurare cu urmarire in timp.
Punti de masurare. Osciloscopul
7. Aparate numerice de masurare. Teorema esantionarii. Achizitia de date.
Convertoare A/D si D/A. Bus-uri de comunicatie.
8. Masurari sincronizate. Unitati de masurare fazoriala. Sisteme moderne de masurare
si monitorizare in energetica.
Prof. Mihaela Albu
mihaela.albu@upb.ro 2/50
Semnale analogice vs. numerice
În cazul în care are loc o cuantizare a amplitudinii semnalului (în

urma unui proces de aproximare, de tipul trunchierii sau al
rotunjirii), astfel că mulţimea valorilor acestuia este finită, deşi
semnalul este definit la toate momentele de timp, rezultatul va fi un
semnal discret în amplitudine
2500
2000
1500
1000
500
Exemplu de semnal continuu în timp şi -500
amplitudine cu variaţie continuă -1000
-1500
Prof. Mihaela Albu -2000 3

0 2 4 6 8 10 12 14 16 18
mihaela.albu@upb.ro
Semnale analogice vs. numerice

Semnale în timp discret
sunt definite numai pentru momentele t k  A unde A este o mulţime
discretă. De obicei, intervalul dintre două momente de timp este
constant. 5
reprezentarea semnalelor discrete esantionate uniform
4.5
Notaţie:
4
3.5
xtk   xk  t   xk 

semnal discret
2.5
1.5
Exemplu de semnal discretizat prin 1
eşantionare uniformă 0.5
0
-2 0 2 4 6 8 10
Prof. Mihaela Albu
momente, tk
mihaela.albu@upb.ro
Semnale analogice & numerice an III - Facultatea de Energetica U.P.B. 2017-2018
Analog Numeric [digital]

Functie continua x de Functie discreta xk de variabila
variabila continua t (timp, esantionata discret tk, cu k =
spatiu etc) : x(t). intreg: xk = x(tk); tk=kTs
0.3
0.2
Voltage [V]
0.1
0
-0.1
-0.2
0 2 4 6 8 10
time [ms]
Esantionare uniforma (periodica).

Frecventa de esantionare fS = 1/ TS
Prof. Mihaela Albu

mihaela.albu@upb.ro Maria Elena Angoletta, AB/BDI, DISP 2003, 20 February 2003
Teorema esantionarii
(discretizare in timp)
Prof. Mihaela Albu

mihaela.albu@upb.ro
Teorema esantionarii
Prof. Mihaela Albu

mihaela.albu@upb.ro
Esantionarea si spectrele periodice
Prof. Mihaela Albu

mihaela.albu@upb.ro
Reconstructia semnalului cu filtrul ideal
Prof. Mihaela Albu

mihaela.albu@upb.ro
Reconstructia analitica a semnalului cu

ws=2B
Obs: Filtrul de reconstructie interpoleaza intre esantioane cu functia

sinc.
Prof. Mihaela Albu
mihaela.albu@upb.ro
Semnale numerice [digitale]
Pentru diferentierea starilor logice se pot utiliza simbolurile LOW si

HIGH. In Tabele si fise tehnice se regasesc abrevierile "H" si "L" :
HIGH -> potential pozitiv
LOW  potential negativ
Operarea si reprezentarea starilor logice  cifrele in sistem binar 1 si 0.
Atentie carui tip de logica apartine circuitul. Exista circuite in logica
pozitiva si circuite in logica negativa:
Logica pozitiva: HIGH  stare logica 1
LOW  stare logica 0
Logica negativa: HIGH  stare logica 0
LOW  stare logica 1
Tensiunea (potentialul) careia ii corespunde starea H respectiv L depinde
de fiecare gama de circuite integrate (de exemplu TTL / CMOS)
Prof. Mihaela Albu

mihaela.albu@upb.ro
Semnale numerice. Circuite logice de baza
Circuite (porti logice) de baza: AND, OR si circuitul inversor. Toate celelalte

circuite logice pot fi realizate ca o combinatie a acestora!
Citcuit de baza TTL Nr. De porti pe circuit
integrat
AND SN7408 4
OR SN7432 4
NOT SN7404 6
NAND SN7400 4
NOR SN7402 4
EXOR SN7486 4
EXNOR SN74LS266 4
Tabela de adevar:
Intrare: Iesire:
A B AND NAND OR NOR EXOR EXNOR
0 0 0 1 0 1 0 1
0 1 0 1 1 0 1 0
1 0 0 1 1 0 1 0
1 1 1 0 1 0 0 1
Prof. Mihaela Albu
mihaela.albu@upb.ro
Semnale numerice. Circuite logice de baza (porti logice)
Simboluri:
Prof. Mihaela Albu

mihaela.albu@upb.ro
Semnale numerice. Circuite logice de baza

Exemplu: decodificator din cod BCD in afisaj cu 7-Segmente
Decodificatorul BCD-7-Segmente este un circuit integrat care
decodifica un cuvint pe 4 biti astfel incat sa poata fi comandata afisarea
fiecareia dintre literele a,b,c,d,e,f si g pe un afisaj cu 7 Segmente.
In tabel: comportarea / programarea logicii functionale in acest circuit
(atentie realizat in logica negativa!)
Afisare: D C B A a b c d e f g
0 L L L L L L L L L L H
1 L L L H H L L H H H H
2 L L H L L L H L L H L
3 L L H H L L L L H H L
4 L H L L H L L H H L L
5 L H L H L H L L H L L
6 L H H L H H L L L L L
7 L H H H L L L H H H H
8 H L L L L L L L L L L
9 H L L H L L L H H L L
10 H L H L L L L H L L L
11 H L H H H H L L L L L
12 H H L L L H H L L L H
13 H H L H H L L L L H L
14 H H H L L H H L L L L
15 H H H H L H H H L L L
Prof. Mihaela Albu

mihaela.albu@upb.ro
Semnale numerice. Circuite logice bistabile
Spre deosebire de circuitele de tip poarta (portile logice), circuitele bistabile au

proprietatea de “memorare”. Aceasta se realizeaza prin circuitul de reactie
(semnalul de la iesire este conectat la intrare), astfel incat semnalul la iesire
depinde nu numai de starea logica la intrare ci si de starea logica anterioara la
iesirea circuitului.
Circuit RS- asincron
Poate fi realizat, de exemplu, cu doua porti logice de tip NOR
Intrare: Iesire:
S R Q ~Q
1 0 1 0
0 1 0 1
0 0 memorare memorare
1 1 XXXX XXXX
Prof. Mihaela Albu

mihaela.albu@upb.ro
Circuit RS cu ceas (semnal de tact)

- Sunt circuite RS care au o intrare suplimentara de tact (ceas) T. Schimbarea
starii la iesire (in functie de intrare ca la circuitele RS) are loc doar atunci cand
semnalul de tact se modifica.
Circuite cu semnal de ceas activ pe nivel:
T = 1 (a) sau T = 0 (b)

Circuite cu semnal de ceas activ pe front:
* Trecerea T din 0 in 1, i.e. pe front pozitiv (c);
* Trecerea T din 1 in 0, i.e. pe front negativ (d);
Prof. Mihaela Albu

mihaela.albu@upb.ro
Exemplu: Circuit RS cu tact activ pe frontul pozitiv

Avantaj: posibilitatea de functionare sincrona – mai multe astfel de circuite pot
functiona cu un semnal de ceas unic.
.
Prof. Mihaela Albu

mihaela.albu@upb.ro
Elementul de memorare de tip D (cu semnal de ceas activ pe frontul pozitiv)
D(tn) = 0 Q(tn+1) = 0
D(tn) = 1 Q(tn+1) = 1
Bistabilul de tip D are in plus doua

intrari suplimentare (S- setare; R-
resetare) care au prioritate mai inalta
decat intrarea D si sunt independente
de semnalul de ceas T..
Prof. Mihaela Albu

mihaela.albu@upb.ro

Elementul de memorare de tip JK (cu semnal de ceas activ pe frontul pozitiv)
Circuitul bistabil JK este universal si se poate realiza in diverse variante (de
exemplu cu circuite RS si porti SI). Modificarea starii la iesire se realizeaza
simultan cu fiecare dintre fronturile pozitive ale semnalului de ceas.
Stare Mod de lucru

J = 0;K = 0 Memorare
J = 0; K = 1 Stergere
J = 1; K = 0 Setare
J = 1; K = 1 Schimbare
Prof. Mihaela Albu

mihaela.albu@upb.ro
Elementul de memorare de tip JK (cu semnal de ceas activ pe frontul negativ)
Prof. Mihaela Albu

mihaela.albu@upb.ro
Exemplu. Numarator in baza doi

Un numarator in baza doi
in trepte se poate realiza
cu 4 circuite JK. Sunt
numarate impulsurile de la
intrarea de ceas a primului
bistabil. Iesirile Q0 … Q3
reprezinta (Q3Q2Q1Q0) in
baza 2 (binar) numarul N
de impulsuri de tact
aplicate pana in acel
moment
Prof. Mihaela Albu
mihaela.albu@upb.ro
Numarator in baza zece

(zecimal)
Se reseteaza dupa
atingerea numarului 9 la
iesire. Conectarea unor
astfel de numaratoare in
serie – se poate extinde
domeniul de numarare
pe mai multe ordine de
marime
Prof. Mihaela Albu

mihaela.albu@upb.ro
Spre deosebire de circuitele de tip poarta (portile logice), circuitele bistabile au

proprietatea de “memorare”. Aceasta se realizeaza prin circuitul de reactie
(semnalul de la iesire este conectat la intrare), astfel incat semnalul la iesire
depinde nu numai de starea logica la intrare ci si de starea logica anterioara la
iesirea circuitului.
Circuit RS- asincron
Poate fi realizat, de exemplu, cu doua porti logice de tip NOR
Intrare: Iesire:
S R Q ~Q
1 0 1 0
0 1 0 1
0 0 memorare memorare
1 1 XXXX XXXX
Prof. Mihaela Albu

mihaela.albu@upb.ro
Circuit RS cu ceas (semnal de tact)

- Sunt circuite RS care au o intrare suplimentara de tact (ceas) T. Schimbarea
starii la iesire (in functie de intrare ca la circuitele RS) are loc doar atunci cand
semnalul de tact se modifica.
Circuite cu semnal de ceas activ pe nivel:
T = 1 (a) sau T = 0 (b)

Circuite cu semnal de ceas activ pe front:
* Trecerea T din 0 in 1, i.e. pe front pozitiv (c);
* Trecerea T din 1 in 0, i.e. pe front negativ (d);
Prof. Mihaela Albu

mihaela.albu@upb.ro
Exemplu: Circuit RS cu tact activ pe frontul pozitiv

Avantaj: posibilitatea de functionare sincrona – mai multe astfel de circuite pot
functiona cu un semnal de ceas unic.
.
Prof. Mihaela Albu

mihaela.albu@upb.ro
Elementul de memorare de tip D (cu semnal de ceas activ pe frontul pozitiv)
D(tn) = 0 Q(tn+1) = 0
D(tn) = 1 Q(tn+1) = 1
Bistabilul de tip D are in plus doua

intrari suplimentare (S- setare; R-
resetare) care au prioritate mai inalta
decat intrarea D si sunt independente
de semnalul de ceas T..
Prof. Mihaela Albu

mihaela.albu@upb.ro

Elementul de memorare de tip JK (cu semnal de ceas activ pe frontul pozitiv)
Circuitul bistabil JK este universal si se poate realiza in diverse variante (de
exemplu cu circuite RS si porti SI). Modificarea starii la iesire se realizeaza
simultan cu fiecare dintre fronturile pozitive ale semnalului de ceas.
Stare Mod de lucru

J = 0;K = 0 Memorare
J = 0; K = 1 Stergere
J = 1; K = 0 Setare
J = 1; K = 1 Schimbare
Prof. Mihaela Albu

mihaela.albu@upb.ro
Elementul de memorare de tip JK (cu semnal de ceas activ pe frontul negativ)
Prof. Mihaela Albu

mihaela.albu@upb.ro
Exemplu. Numarator in baza doi

Un numarator in baza doi
in trepte se poate realiza
cu 4 circuite JK. Sunt
numarate impulsurile de la
intrarea de ceas a primului
bistabil. Iesirile Q0 … Q3
reprezinta (Q3Q2Q1Q0) in
baza 2 (binar) numarul N
de impulsuri de tact
aplicate pana in acel
moment
Prof. Mihaela Albu
mihaela.albu@upb.ro
Numarator in baza zece

(zecimal)
Se reseteaza dupa
atingerea numarului 9 la
iesire. Conectarea unor
astfel de numaratoare in
serie – se poate extinde
domeniul de numarare
pe mai multe ordine de
marime
Prof. Mihaela Albu

mihaela.albu@upb.ro

Masurarea numerica a perioadei si frecventei semnalelor periodice
Frecventmetru: din tensiunile cu variatie periodica (a caror frecventa trebuie
masurata!)  se obtin semnale cu variatie dreptunghiulara (trenuri de impulsuri)
la iesirea circuitului de formare a impulsurilor. Poarta G1 se deschide de semnalul
S (start)  incepe numararea (in decade).
Simultan se deschide poarta G2 si se numara impulsurile de la oscilator (Tm=a/fQ;
a: factorul de divizare). Masurarea se finalizeaza citind rezultatul la iesirea
numaratorului cind G1 se blocheaza (prin semnalul Stop).
Rezultatul afisat z1:
a
z1  f x  Tm  f x 
fQ
Prof. Mihaela Albu

mihaela.albu@upb.ro
a
z1  f x  Tm  f x 
fQ
Prof. Mihaela Albu
mihaela.albu@upb.ro
Se poate masura si raportul a doua frecvente: in locul oscilatorului cu cuart

cu frecventa fQ va fi folosit un generator cu frecventa necunoscuta fy
a
z 2  f x  Tm  f x  
fy
  f 
  x  
f x z2   f y    z 2  1
     
 
fy a  f x   z 2  max z2
 fy 
  max
Prof. Mihaela Albu

mihaela.albu@upb.ro

Pentru masurarea perioadei se schimba rolurile oscilatorului si generatorului


a z
z3  f Q   f Q  a  Tx  Tx  3
fx a  fQ
Masurarea perioadei este importanta mai ales in cazul frecventelor mici cand
o masurare directa a frecventei ar fi necesitat un timp de masurare (deschidere
a portii) indelungat. Exactitatea masurarii frecventei depinde numai de
exactitatea timpului de deschidere a portii )
Prof. Mihaela Albu

mihaela.albu@upb.ro

Masurarea numerica a frecventei semnalelor periodice
.
Exemplu: masurarea unui semnal de frecventa aprox. 100 kHz utilizind
un numarator cu 4 cifre si folosirea multiplicarii timpului de deschidere a
portii
Timpul de Numaratorul Rezultatul Eroarea de

deschidere a z masurarii fx cuantificare in Hz
portii in Hz
1 ms 0100 100000 1000
10 ms 1001 100100 100
100 ms 0014 100140 10
1s 0143 100143 1
10 s 1432 100143.2 0.1
100 s 4326 100143.26 0.01
Prof. Mihaela Albu
mihaela.albu@upb.ro

Bibliografie (spre aprofundare):
• J.F.Wakerly, Circuite digitale – Principiile şi practicile folosite în

proiectare, Ed. Teora , 2003.
• Gheorghe Ştefan, Funcţii si structuri in sisteme digitale, Ed.
Academica, Buc., 1991
• Tiberiu Mureşan, ş.a., Circuite integrate numerice – Aplicaţii, Editura
de Vest, 1996
• Aurel Gonţean, Mircea Băbiţă, Structuri logice programabile, Editura
de Vest, 1996
• Thomas R. Blakeslee, Proiectarea cu circuite logice MSI si LSI
standard, Ed. Tehnica 1988
• Gloria Ciumbulea, Safwan El Assad, Sisteme digitale. Teorie si
aplicatii industriale., Editura: Electra , 2005, ISBN: 973-7728-35-1
Prof. Mihaela Albu

mihaela.albu@upb.ro
Metode de conversie analog- numerica

Cele mai utilizate metode de conversie analog-numerica: metoda cu
aproximari succesive; coversia paralela; metode cu numarare; conversia cu
dubla panta ; conversia Sigma-Delta (convertoare pe 1-Bit).
Convertoarele rapide se realizeaza cu viteze de conversie de peste 1 GS/s
(Gigasample per Second) si o rezolutie de10 Biti. Convertoarele pe 12 Biti
si pe 14 Biti au rate de conversii mai mici, de exemplu 5 MS/s ... 1 MS/s.
Exista insa si convertoare pe 24 ... 32 Biti.
Parametri importanti: consumul de

energie (putere – CMOS: 1...2 mW);
neliniaritatea (integrala sau diferentiala;
valori tipice: +/- 1 LSB), zgomotul de
conversie
1
U FS  B1  2 1  B2  2 2 ... Bn  2  n   U in  LSB
2
Prof. Mihaela Albu
mihaela.albu@upb.ro
Convertoare analog –numerice (A/D) si numeric-analogice (D/A)
Tipuri de convertoare:
• Convertoare analog numerice (tensiune semnal numeric)
• Convertoare tensiune-frecventa (tensiune- semnal analogic
intermediar  semnal numeric)
• Convertoare numeric - analogice (semnal numeric tensiune)
• Convertoare frecventa- tensiune (semnal numeric - semnal
analogic intermediar  tensiune)
Prof. Mihaela Albu

mihaela.albu@upb.ro
Convertoare numeric-analogice (D/A)

Convertoarele D/A sunt circuite electronice care realizeaza conversia
unei marimi codificata sub forma numerica intr-un semnal de
tensiune sau de curent (cu variatie continua in timp, i.e. analogica).
Conversia: in mai multe etape.
Parametri importanti: domeniul de conversie, numarul de biti,
exactitatea, viteza de conversie (timpul de conversie), dinamica si
zgomotul de conversie.
Prof. Mihaela Albu

www.itwissen.info
mihaela.albu@upb.ro
Convertoare A/D si D/A. Exercitii
1. Un convertor D/A pe 16-Biti are tensiunea de referinta U0=2V.

La intrare se gaseste numarul N=1000101100. Care este
tensiunea la iesire?
2. Un convertor D/A pe 12 Biti si domeniu de conversie 0…5 V are

la intrare numarul 349 exprimat in (BCD). Codul binar
corespunzator va determina o tensiune la iesire Ua ce se cere a
fi calculata.
Prof. Mihaela Albu

mihaela.albu@upb.ro
Convertor D/A in retea R-2R

Convertorul cu structura de retea R-2R este un convertor D/A realizat cu o
matrice de divizoare de tensiune. Tensiunea de la iesire va fi
proportionala cu numarul in reprezentare binara de la intrarea
convertorului.
Prof. Mihaela Albu

www.itwissen.info
mihaela.albu@upb.ro
Convertoare analog- digitale A/D.

Convertoarele A/D sunt circuite electronice care realizeaza „digitizarea“ –
reprezentarea numerica – a semnalelor analogice. Principiul de
conversie: discretizarea amplitudinii unui semnal analogic
(reprezentarea valorii printr-un numar finit de biti) si esantionare la
momente discrete de timp (sampling).
Caracteristici: metoda de cuantificare, viteza de conversie, modul de
codificare al semnalului numeric de la iesire, rezolutie; proprietati de
liniaritate, erori de drift (de zero) si de cuantificare; dinamica; raportul
semnal-zgomot (SNR).
Pe durata conversiei este necesara pastrarea constanta a valorii
instantanee a semnalului analogic de cuantificat –> este necesar un
circuit de esantionare si memorare (S/H)
Prof. Mihaela Albu

mihaela.albu@upb.ro
Circuitul S&H
Elementul de memorare este un condensator de valoare mare capabil sa
„memoreze“ tensiunea – valoarea esantionata – pe o durata
specificata. Memorarea este necesara deoarece circuitul A/D nu
poate realiza conversia suficient de rapid si pe durata acestei
conversii valoarea analogica trebuie pastrata nemodificata. Pentru a
evita descarcarea condensatorului (Droop ), se conecteaza intre
elementul de memorare si convertor un amplificator intermediar.
In prezent elementele S&H se regasesc ca parte integranta a circuitelor

A/D.
Prof. Mihaela Albu

mihaela.albu@upb.ro
Erori in procesul de conversie an III - Facultatea de Energetica U.P.B. 2017-2018
Prof. Mihaela Albu

mihaela.albu@upb.ro
Intrebari / semnalare erori (!)
. mihaela.albu@upb.ro
Prof. Mihaela Albu albu@ieee.org
mihaela.albu@upb.ro

MME 2017 Curs10

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MME 2017 Curs10

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Masurarea marimilor electrice,

an III - Facultatea de Energetica U.P.B. 2017-2018

Masurarea marimilor electrice

1. Introducere: Repere temporale esenţiale în domeniul stiintei masurarii. Unitati de

Semnale analogice vs. numerice

În cazul în care are loc o cuantizare a amplitudinii semnalului (în

Exemplu de semnal continuu în timp şi -500

amplitudine cu variaţie continuă -1000

Prof. Mihaela Albu -2000 3

Semnale analogice vs. numerice

xtk   xk  t   xk 

Exemplu de semnal discretizat prin 1

eşantionare uniformă 0.5

Semnale analogice & numerice an III - Facultatea de Energetica U.P.B. 2017-2018

Analog Numeric [digital]

Esantionare uniforma (periodica).

Prof. Mihaela Albu

Prof. Mihaela Albu

Prof. Mihaela Albu

Esantionarea si spectrele periodice

Prof. Mihaela Albu

Reconstructia semnalului cu filtrul ideal

Prof. Mihaela Albu

Reconstructia analitica a semnalului cu

Obs: Filtrul de reconstructie interpoleaza intre esantioane cu functia

Semnale numerice [digitale]

Pentru diferentierea starilor logice se pot utiliza simbolurile LOW si

Prof. Mihaela Albu

Semnale numerice. Circuite logice de baza

Circuite (porti logice) de baza: AND, OR si circuitul inversor. Toate celelalte

Semnale numerice. Circuite logice de baza (porti logice)

Prof. Mihaela Albu

Semnale numerice. Circuite logice de baza

Prof. Mihaela Albu

Semnale numerice. Circuite logice bistabile

Spre deosebire de circuitele de tip poarta (portile logice), circuitele bistabile au

Prof. Mihaela Albu

Semnale numerice. Circuite logice bistabile

Circuit RS cu ceas (semnal de tact)

Circuite cu semnal de ceas activ pe nivel:

T = 1 (a) sau T = 0 (b)

Prof. Mihaela Albu

Semnale numerice. Circuite logice bistabile

Exemplu: Circuit RS cu tact activ pe frontul pozitiv

Prof. Mihaela Albu

Semnale numerice. Circuite logice bistabile

Elementul de memorare de tip D (cu semnal de ceas activ pe frontul pozitiv)

Bistabilul de tip D are in plus doua

Prof. Mihaela Albu

Semnale numerice. Circuite logice bistabile

Stare Mod de lucru

Prof. Mihaela Albu

Semnale numerice. Circuite logice bistabile

Elementul de memorare de tip JK (cu semnal de ceas activ pe frontul negativ)

Prof. Mihaela Albu

Semnale numerice. Circuite logice bistabile

Exemplu. Numarator in baza doi

Semnale numerice. Circuite logice bistabile

Numarator in baza zece

Prof. Mihaela Albu

Semnale numerice. Circuite logice bistabile

Spre deosebire de circuitele de tip poarta (portile logice), circuitele bistabile au

Prof. Mihaela Albu