MME 2017 Curs2

Masurarea marimilor electrice,
an III - Facultatea de Energetica U.P.B. 2017-2018
Masurarea marimilor electrice

2 x 14 = 28 ore curs;
2x 14 = 28 ore laborator;
curs: luni 12-14 EC104
laborator: EB109
joi 14-18 & vineri 08-16
consultatii: luni 14-17, EB129.
Nota finala (Examinare scrisa  probleme!):
0.5examen+0.3laborator + 0.2teme de casa (+ 0.1lucrari curs);
Titular curs: Prof.dr.ing. Mihaela Albu
Laborator: Conf. dr. ing. V. Petre; s.l. dr. ing. V. Boicea;
Prof. Mihaela Albu
mihaela.albu@upb.ro
dr. ing. Ioana Odor
Programa cursului:
1. Introducere: Repere temporale esenţiale în domeniul stiintei masurarii. Unitati de

masura. Elemente de metrologie. Incertitudinea de masurare.
2. Breviar matematic. Semnale şi sisteme analogice si numerice. Semnale periodice si
concentratori de informatie; Convolutie; Transformate uzuale: Analiza Fourier;
Transformate Fourier. Caracterizarea mijloacelor de masurare in regim static si in
regim dinamic.
3. Aparate analogice de masurare. Principii. Exemple.
4. Convertoare de intrare. Divizorul de tensiune. Suntul. Transformatoare de
masurare. Circuite de amplificare.
5. Masurarea puterilor si energiilor in sisteme trifazate. Definitii. Principii de
masurare directa si indirecta.
6. Metode de masurare de precizie si sisteme de masurare cu urmarire in timp.
Punti de masurare. Osciloscopul
7. Aparate numerice de masurare. Teorema esantionarii. Achizitia de date.
Convertoare A/D si D/A. Bus-uri de comunicatie.
8. Masurari sincronizate. Unitati de masurare fazoriala. Sisteme moderne de masurare
si monitorizare in energetica.
Prof. Mihaela Albu
mihaela.albu@upb.ro 2/50
Procesul de Masurare. Atentie la context! an III - Facultatea de Energetica U.P.B. 2017-2018
 Rezultatul masurarii are sens numai atunci cind are asociata (si
cuantificata!) calitatea masurarii
u = ( uM) + ( uE )
2 2
 Masurarea este un proces care are un scop!
Prof. Mihaela Albu

JGCM: Evaluation of the Measurement Data - Guide to the
Expression of Uncertainty in Measurement, JGCM 100:2008.
mihaela.albu@upb.ro
PROCESUL DE MASURARE. APLICATII [COMPLICATE…] IN

ELECTROENERGETICA
 Estimatori de stare hibrizi Vi = ViÐqi I ij = I ijÐqij
 PMU in nodul i  Vi - I ij Z c g l Vi + I ij Zc
Vj = ( )e + ( )e -g l Þ V j = A + jB
2 2
gl -g l gl -g l
A = (Vi (e r cos j1 + e r cos j 2 ) - I ij Zc (e r cos j 3 - e r cos j 4 )) / 2
gl -g l gl -g r l
B = (Vi (e r sin j1 + e r sin j 2 )- I ij Z c (e r sin j 3 - e sin j 4 )) / 2
j1 = q i + g i l ; j 2 = q i - g i l üï
ý
j 3 = qij + q z + g i l ; j 4 = qij + q z - g i l ïþ
g = zy = (g r + jg i ) - the propagation constant;
Z c = z / y = Z cÐq z - the characteristic impedance;
Þ V j = A2 + B 2 ; q j = tan -1 (B / A)
é ¶Vj ù 4 é
¶q j ù
4 2 2
Vj = fVj (Vi , qi , Iij , qij ); u(Vj ) = (åê ú [ u(p(k))] ) ; q j = fq j (Vi , qi , Iij , qij ); u(q j ) = (åê ú [ u(p(k))] )
2 1/2 2 1/2
k=1 ë ¶p(k) û k=1 ë ¶p(k) û
Dp(k)
p = (Vi , qi , I ij , q ij ); u(p(k)) = (uniform distribution)
3
Prof. Mihaela Albu
mihaela.albu@upb.ro
Procesul de Masurare. Eroare vs. incertitudine

 Paradigma erorii: e=xm-xt; er=e/xt; (xm-eM, xm+eM)

 Paradigma incertitudinii standard de masurare (1995, GUM):”
standard uncertainty - it “reflects the lack of knowledge of the value
of the measurand” dupa corectarea tuturor erorilor sistematice
observate pe parcursul procedurii de masurare.
 Doua metode de evaluare a incertitudinii standard de masurare: Type

A si Type B. In ambele cazuri, rezultatul masurarii este o variabila
aleatoare rezultata din procesul de masurare care este un proces
stochastic.
 Orice operatie matematica efectuata asupra valorilor masurate
incertitudinea compusa [combined uncertainty], de obicei dificil
de evaluat,
 In retelele electrice: lantul de masurare tipic include trasnformatoare
de masurare
Prof. Mihaela Albu SI aparate de masurare
mihaela.albu@upb.ro
Prof. Mihaela Albu From IEEE Instrumentation & Measurement Society Educational Video Tutorial System, “Uncertainty in
mihaela.albu@upb.ro Measurement - Tutorial” author: Professor Alessandro Ferrero
Metode de masurare: cum se clasifica? Masurarea marimilor electrice,
directe/indirecte; analogice/numerice;
in timp continuu / in timp discret;
cu indicatie / de compensare (de zero)
Prof. Mihaela Albu 8/31
mihaela.albu@upb.ro
Semnale
Deoarece semnalele electrice sunt uşor de măsurat, şi, în plus,
sunt chiar tipul de semnal cel mai simplu de reprezentat, se
preferă transformarea mărimilor fizice în semnale de natură
electrică.
Există mai multe clasificări posibile pentru semnale, în figura

urmatoare fiind propusă una dintre acestea, în funcţie de tipul
descrierii matematice posibil a fi adoptată.
Semnalele deterministe sunt acele semnale care admit pentru

descrierea lor completă o (unică) expresie matematică explicită,
un tabel de date sau o regulă bine-definită - altfel spus, pentru
acest tip de semnale sunt cunoscute cu certitudine valorile luate
în trecut, prezent sau viitor.
Prof. Mihaela Albu
mihaela.albu@upb.ro
Semnale si sisteme in timp continuu
Semnalele deterministe admit, pentru descrierea lor completă, o

(unică) expresie matematică explicită, un tabel de date sau o regulă
bine-definită;
Prof. Mihaela Albu
mihaela.albu@upb.ro

Semnalele aleatoare sunt acele semnale care nu pot fi descrise de
formule matematice explicite, sau o astfel de descriere ar fi prea
complicată din punct de vedere practic. Pentru descrierea
semnalelor aleatoare se aplică tehnici de analiză statistică - teoria
probabilităţilor şi a proceselor stochastice.
Semnalele periodice sunt acele semnale deterministe care admit o

reprezentare identică în orice interval de timp de durată T, unde T se
numeşte perioada (fundamentală) a semnalului. Pentru cazul în care
semnalele sunt cu variaţie continuă în timp şi admit o reprezentare
de forma, atunci condiţia de periodicitate (cu perioadă T) se exprimă
prin:
Prof. Mihaela Albu

() ( )
x t = x t + k ×T , "k Î Z
mihaela.albu@upb.ro

Semnalele neperiodice sunt toate semnalele deterministe care nu
sunt periodice.
Semnalele cu variaţie sinusoidală sunt acele semnale, cu variaţie
continuă în timp, care pot fi descrise de o relaţie de forma:
2 
xt   A  sin   t   ;   2    f 
T
unde A: amplitudinea, : pulsaţia, : faza iniţială iar f : frecvenţa.
Semnalele deterministe, periodice, cu variaţie nesinusoidală sunt
acele semnale care rezultă din compunerea mai multor semnale cu
variaţie sinusoidală pentru care raportul frecvenţelor semnalelor
componenete este un număr raţional:
x ( t ) = å Ak × sin ( 2 × p × fk × t + fk ), "t Î Â
kÎK
KÌN *
fk k
Prof. Mihaela Albu =
mihaela.albu@upb.ro fp p

•Un semnal cvasiperiodic este acel semnal care, deşi sintetizat
dintr-o sumă de funcţii armonice (cu variaţie sinusoidală), nu este
periodic, deoarece raportul dintre două frecvenţe oarecare nu este un
număr raţional.
•Semnalele deterministe care nu îndeplinesc condiţiile de
periodicitate şi cvasiperiodicitate menţionate anterior sunt semnale
tranzitorii.
•Caracteristicile proceselor care generează semnalele aleatoare pot
fi invariante în timp (semnale staţionare) sau variante în timp
(semnale nestaţionare). Exemplu de semnale din ultima categorie
este vorbirea, a cărei intensitate şi compoziţie spectrală variază
continuu. Un exemplu de semnal staţionar este zgomotul alb.
Prof. Mihaela Albu

15/56
mihaela.albu@upb.ro
•Un proces este staţionar dacă parametrii modelului său

probabilistic (media, dispersia, compoziţia spectrală de putere şi
momentele de ordin superior) sunt invarianţi în timp. Semnalul
staţionar poate releva evenimente neaşteptate, dar se ştie dinainte
probabilitatea cu care astfel de fenomene pot să apară. Semnalele
staţioanare pot fi ergodice sau non-eregodice.
•Semnalele ergodice sunt semnale aleatoare generate de procese

staţionare care revelează aceleaşi caracteristici temporale, atât
pentru o singură realizare a procesului stochastic, cât şi pentru toate
realizările acestuia pe parcursul unui interval de timp foarte mare.
Prof. Mihaela Albu

mihaela.albu@upb.ro
•Semnalele nestaţionare prezintă caracteristici statistice variabile

în timp, fiind ataşate unor procese pentru care momentele statistice
de diferite ordine depind de momentele temporale şi de referinţa de
timp aleasă pentru determinarea acestora.
În cazul în care caracteristicile statistice ale semnalului se schimbă

foarte lent în timp, la intervale temporale suficient de lungi,
semnalul se numeşte cvasistaţionar. În acest caz, procesul poate fi
analizat prin divizarea sa în subprocese consecutive, pentru fiecare
dintre acestea aplicându-se metodele de analiză specifice semnalelor
aleatoare staţionare.
Prof. Mihaela Albu

mihaela.albu@upb.ro
Concentratori de informatie
•Semnalele sunt reprezentarea fizică a informaţiei. Semnalele
sunt reprezentate prin variaţia mărimilor de natură
electromagnetică.
•Un semnal este complet determinat dacă i se cunoaşte, integral,
variaţia în timp şi spaţiu. Cum acest lucru este mai mult decât
incomod, se doreşte evidenţierea unor caracteristici (în număr
finit!) ale diverselor tipuri de semnale:
1. Semnale deterministe.
Semnale oarecare :
valoarea momentană u(t);
valoarea maximă umax;
valoarea minimă umin
Prof. Mihaela Albu
mihaela.albu@upb.ro
Semnale periodice (perioadă T)
•Amplitudinea 5
4.5
reprezentarea semnalelor discrete esantionate uniform
•valoarea vârf-la-vârf
3.5
(engl.
semnal discret
3
2.5
1.5
peak-to-peak voltage) upp 1
0.5
T  t0
0
-2 0 2 4 6 8 10
momente, tk
1 j=N+k-1
•valoarea medie (mean value): u
T
  u(t )dt 1
uk = × å u[ j]
t0 N j=k
T t0 j=N+k-1
•valoarea medie a semnalului u  1  å u [ j]
1
redresat (average value): T  u(t ) dt
t0
u = ×
k N j=k
j=N+k-1
å
1
u2 [ j ]
T  t0
•valoarea efectivă (root mean Uk = ×
 u(t ) dt
1
U 
2
T N j=k
square value; rms): t0
Prof. Mihaela Albu
mihaela.albu@upb.ro
exemplu 19/56
Semnale periodice (perioadă T)
up
•factorul de vârf (crest factor): kv  1
U
U
•factorul de formă (form factor): kf  1
u
Prof. Mihaela Albu

1. Semnale deterministe. Semnale periodice.
Semnale cu variaţie sinusoidală: u t   Uˆ  sin   t   
2 
•amplitudinea: Û ; pulsaţia   2   f
T
•valoarea vârf-la-vârf: 2Û ; valoarea medie: 0T ^
1 2 U
•valoarea medie a semnalului redresat: u    u (t )
T
dt
0


Uˆ
T
•valoarea efectivă: U    u(t ) dt 

1 2
T 0 2
Uˆ
•factorul de vârf (crest factor): kv  U  2
U 
•factorul de formă (form factor): k f    1,11
u 2 2
Prof. Mihaela Albu
mihaela.albu@upb.ro
Caracterizarea semnalelor se mai poate face, însă, şi prin
raportarea acestora la valori prestabilite -nivel (level).
Nivelul poate fi:
-relativ (raportare la o valoare de referinţă oarecare)
-absolut (raportare la o valoare de referinţă standardizată).
Pentru exprimarea nivelelor absolute, se utilizează ca marimi de
referinţă: Z0=600 ; P0= 1 mW; U0=0.771 V; I0= 1.29 mA
Exprimarea acestor rapoarte se face, practic, prin expresii
logaritmice: p  log x1
x2
Valorile pozitive ale nivelului p corespund unei amplificări, în

timp ce valorile negative corespund unei atenuări a semnalului.
Prof. Mihaela Albu

Desi p este o marime adimensională, se introduce o pseudo-unitate
de măsură pentru explicitarea amănunţită a definiţiei nivelului.
Iniţial, această unitate a fost:
•pentru logaritmul zecimal: Bel [B]
•pentru logaritmul natural: Neper [Np]
Unitatea de măsură Bel s-a dovedit a fi mult prea mare pentru

aplicaţiile practice, astfel că s-a adoptat zecimea de Bel, decibel-ul:
[dB].
Prof. Mihaela Albu

În prezent există definite două formule de calcul al nivelului:
• pentru aşa-numitul “nivel în tensiune” (voltage level):
pu  ln Np  20  lg dB 
u1 u1
u2 u2
• pentru aşa-numitul “nivel în putere” (power level):
pP  lg B   10  lg dB 
P1 P1
P2 P2
Prof. Mihaela Albu
Concentrarea informaţiei de mãsurare relativã la un semnal şi

exprimarea rezultatului prin nivel este utilã atunci când se
evalueazã banda de frecvenţã a unui sistem. Aceastã
caracteristicã este definitã, în mod uzual, ca bandã de frecvenţã
de 3dB: caracteristica de amplitudine (exprimatã, de exemplu,
prin valorile efective ale mãrimii, la fiecare frecvenţã f) este
delimitatã de douã valori ale frecvenţei, flim, pentru care
atenuarea este de -3dB:
 3dB  20  lg dB 
U(f lim )
U
U(f lim )
 103/20  0,707
Prof. Mihaela Albu
U
Procesul de Masurare. Definitii an III - Facultatea de Energetica U.P.B. 2017-2018
• Rezultatul masurarii: un set de valori atribuite masurandului impreuna

cu alte informatii relevante. Este exprimat de obicei ca o unica valoare
SI incertitudinea de masurare
•  Rezultatul masurarii are sens numai atunci cand are asociata (si
 Incertitudinea de masurare  exprima indoiala pe care o avem
relativa la rezultatul masurarii.
 Procesul de masurare este contextual  mai multe surse ale
incertitudinii de masurare
• Incertitudinea de definire. [Definitional uncertainty] descrierea
masurandului si a mediului (fenomenului) este imperfecta!
VIM: incertitudinea definirii este acea componenta a incertitudinii de masurare

Prof. Mihaela Albu care rezulta din cantitatea finita de detalii continute in definitia masurandului.
mihaela.albu@upb.ro
Procesul de Masurare an III - Facultatea de Energetica U.P.B. 2017-2018
 Rezultatul masurarii are sens numai atunci cind are asociata (si
u = ( uM) + ( uE )
2 2
 Masurarea este un proces care are un scop!
Prof. Mihaela Albu

JGCM: Evaluation of the Measurement Data - Guide to the
Expression of Uncertainty in Measurement, JGCM 100:2008.
mihaela.albu@upb.ro
Intrebari / semnalare erori (!)
. mihaela.albu@upb.ro
Prof. Mihaela Albu albu@ieee.org
mihaela.albu@upb.ro

MME 2017 Curs2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MME 2017 Curs2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Masurarea marimilor electrice,

an III - Facultatea de Energetica U.P.B. 2017-2018

Masurarea marimilor electrice

1. Introducere: Repere temporale esenţiale în domeniul stiintei masurarii. Unitati de

Procesul de Masurare. Atentie la context! an III - Facultatea de Energetica U.P.B. 2017-2018

 Masurarea este un proces care are un scop!

Prof. Mihaela Albu

PROCESUL DE MASURARE. APLICATII [COMPLICATE…] IN

k=1 ë ¶p(k) û k=1 ë ¶p(k) û

Procesul de Masurare. Eroare vs. incertitudine

 Paradigma erorii: e=xm-xt; er=e/xt; (xm-eM, xm+eM)

 Doua metode de evaluare a incertitudinii standard de masurare: Type

Prof. Mihaela Albu 8/31

Există mai multe clasificări posibile pentru semnale, în figura

Semnalele deterministe sunt acele semnale care admit pentru

Semnale si sisteme in timp continuu

Semnalele deterministe admit, pentru descrierea lor completă, o

Semnale si sisteme in timp continuu

Semnalele periodice sunt acele semnale deterministe care admit o

Prof. Mihaela Albu

Semnale si sisteme in timp continuu

Semnale si sisteme in timp continuu

Prof. Mihaela Albu

Semnale si sisteme in timp continuu

•Un proces este staţionar dacă parametrii modelului său

•Semnalele ergodice sunt semnale aleatoare generate de procese

Prof. Mihaela Albu

Semnale si sisteme in timp continuu

•Semnalele nestaţionare prezintă caracteristici statistice variabile

În cazul în care caracteristicile statistice ale semnalului se schimbă

Prof. Mihaela Albu

peak-to-peak voltage) upp 1

Prof. Mihaela Albu

•valoarea efectivă: U    u(t ) dt 

Valorile pozitive ale nivelului p corespund unei amplificări, în

Prof. Mihaela Albu

•pentru logaritmul zecimal: Bel [B]

•pentru logaritmul natural: Neper [Np]

Unitatea de măsură Bel s-a dovedit a fi mult prea mare pentru

Prof. Mihaela Albu

• pentru aşa-numitul “nivel în tensiune” (voltage level):

Concentrarea informaţiei de mãsurare relativã la un semnal şi

Procesul de Masurare. Definitii an III - Facultatea de Energetica U.P.B. 2017-2018

• Rezultatul masurarii: un set de valori atribuite masurandului impreuna

VIM: incertitudinea definirii este acea componenta a incertitudinii de masurare

Procesul de Masurare an III - Facultatea de Energetica U.P.B. 2017-2018

 Masurarea este un proces care are un scop!

Prof. Mihaela Albu

Intrebari / semnalare erori (!)

S-ar putea să vă placă și