CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ

ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL DE 3 ANI

Clasa a X-a
STAGII DE PREGĂTIRE PRACTICĂ
CONSTRUCȚII SUDATE

Tipul de CDL: Aprofundare şi rezultate ale învăţării suplimentare care

răspund nevoilor operatorului economic/instituţiei publice partenere .
Domeniul de pregătire profesională: MECANICĂ
Calificarea profesională : SUDOR
Clasa : a X -a
Număr ore: 270 ore – instruire practică = 9 săpt. x 5 zile x 6 ore /zi

Autorii curriculumului :
Prof. ing. BIBIRE Victor-Colegiul Tehnic Mihail Sturdza Iași
Prof. ing. ȘOREA Magda-Colegiul Tehnic Mihail Sturdza Iași
Prof. ing. GOREA Marilena-Colegiul Tehnic Mihail Sturdza Iași

2021 -2022
 1. NOTA DE PREZENTARE

Modulul CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ face parte din stagiile de pregătire

practică din aria curriculară Tehnologii aferente domeniului de pregătire profesională generală:
MECANIC, clasa a X-a, învăţământ profesional de 3 ani şi conform planului de învăţământ are
alocat un număr de 270 ore din care:
 270 ore – instruire practică = 9 săpt. x 5 zile x 6 ore /zi ( Stagii de pregătire practică).
Repartizarea celor 9 săptămâni de practică comasată pe parcursul anului şcolar se va face în
funcţie de resursele umane, materialele şcolii şi agentului economic la care elevii îşi desfăşoară
practica comasată. Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat
fiecărei teme în funcţie de dificultatea acesteia, nivelul de cunoștinţe anterioare ale grupului,
dotarea atelierelor de instruire practică şi/sau a secţiilor de producţie ale agenţilor economici, ritmul
de asimilare a cunoştinţelor necesare formării deprinderilor, particularităţile de vârstă ale grupului
instruit.
Activităţile practice propuse in cadrul modulului ,,Construcții sudate”se vor realiza în ateliere
și/sau la agentul economic partener.
Proiectarea curriculară s-a elaborat într-un cadru de parteneriat şcoală-agent economic şi s-au
avut în vedere prevederile Standardelor de Pregătire Profesională pentru domeniul Mecanică
referitor la Unităţile de rezultate ale învăţării tehnice generale (URI):
 URÎ 4. Măsurarea mărimblor tehnice specifice proceselor industriale;
 URÎ 5. Realizarea desenului tehnic pentru organe de mașini;
 URÎ 6. Realizarea asamblărilor mecanice.
Acest modul vizează dobândirea de competenţe, deprinderi şi abilităţi practice în domeniul de
pregătire generală, în perspectiva continuării pregătirii într-o calificare din domeniul MECANICĂ.
Modulul ajută elevii să participe alături de agenţii economici la problemele din producţie şi la
găsirea unor soluţii de rezolvare a acestora, să lucreze cu resurse reale, cu parteneri reali, realizând
în felul acesta tranziţia de la şcoală la locul de muncă.

URÎ 4. MĂSURAREA MĂRIMBLOR TEHNICE SPECIFICE PROCESELOR
INDUSTRIALE;
Rezultate ale învăţării (conform SPP)
Cunoștinţe Abilităţi
4.1.1 .Noțiuni 4.2.1. Enumerarea unităților de
fundamentale din măsură din Sistemul Internațional
teoria măsurătorilor de unități, corespunzatoare
( Sistemul Internațional mărimilor de bază din domeniul
de unități de măsură, mecanic și electric
mărimi fizice, mijloace 4.2.2. Efectuarea
de măsurare și control, transformărilor de unități de
metode de măsurare, măsură.
erori de măsurare- 4.2.3. Selectarea metodelor și a
tipuri, cauze, relații mijloacelor de măsurare ăi control
matematice de în funcție de mărimea de măsurat
determinare) și de domeniul ei de variație
4.2.4. Determinarea erorilor în
procesul de măsurare, calcul
procentual
4.2.5. Prelucrarea matematică a
valorilor măsurate
4.2.22. Utilizarea corectă a
vocabularului comun și a celui de
4.1.3. Precizia specialitate
prelucrării și asamblării
pieselor 4.2.15.Calcularea dimensiunilor
-noțiuni ce limită ale piesei, calculul
caracterizează toleranțelor
precizia dimensională: 4.2.16. Interpretarea abaterilor
arbore, alezaj, dimensionale de formă și poziție
dimensiune (nominală, ale suprafețelor pieselor
efectivă, limită), 4.2.17. Veiricarea preciziei de
abatere,toleranță; prelucrare a unei piese
precizia formei 4.2.18. Identificarea simbolurilor
macrogeometrice:abateri ajustajelor, a abaterilor de formă
și poziție înscise în documentație
2. STRUCTURA
Situații de învățare
Conţinuturile învăţării
Atitudini
4.3.1.Respectarea normelor 1. Noțiuni fundamentale din
ergonomice la locul de muncă teoria măsurătorilor
1.1. Mărimi fizice  Utilizarea
1.2. Unităţi de măsură mijloacelor de
1.3. Sistemul Internaţional de măsurare;
Unităţi de măsură  Efectuarea
1.4. Multiplii şi submultiplii măsuratorilor şi
1.5. Procesul de măsurare şi
verificarea
componentele sale
operaţiilor
1.5.1. Procesul de măsurare
realizate
1.5.2. Componentele procesului de
 Determinarea
măsurare: mijloace de măsurare
preciziei
(clasificare, caracteristici), metode
dimensionale.
de măsurare, alegerea metodelor şi
a mijloacelor de măsurare.  Realizează calcule
1.6. Erori de măsurare - tipuri, simple, transformă
cauze, relaţii matematice de unităţi de măsură
4.3.1. Respectarea normelor
determinare. (multipli şi
ergonomice la locul de muncă
submultipli)
4.3.2.Respectarea procedurilor de
lucru 2. Precizia prelucrării şi a
asamblării pieselor
4.3.3. Colaborarea cu membrii
echipei de lucru, în scopul 2.1. Precizia dimensională
îndeplinirii sarcinilor de la locul de 2.1.1. Dimensiuni, abateri,
muncă toleranțe
4.3.4. Asumarea inițiativei în 2.1.2. Asamblarea alezajelor cu
rezolvarea unor probleme arborii. Ajustaje
4.3.5. Asumarea, în cadrul echipei 2.2. Precizia formei geometrice a
de la locul de muncă, a suprafețelor
responsabilității pentru sarcina de 2.3. Precizia poziției suprafețelor
lucru primită 2.4. Rugozitatea suprafețelor
4.3.6. Respectarea normelor de
securitate la locul de muncă,
geometrice (abateri de 4.2.19. Alegerea mijloacelor de
formă, abateri de măsurare specifice în vederea
poziție); precizia formei determinării abaterilor
microgeometrice: dimensionale, de formă și poziție
rugozitatea suprafeței; ale pieselor
- ajustaje. 4.2.20. Utilizarea mijloacelor de
măsurare și control în vederea
determinării abaterilor
dimensionale de formă și poziție
ale pieselor
4.2.21. Identiicarea simbolurilor
rugozității unei suprafețe
4.2.22. Utilizarea corectă a
vocabularului comun ăi a celui de
specialitate
4.2.23. Comunicarea/Raportarea
rezultatelor activității
profesionale desfășurate
4.1.2. Mijloace de
măsurare și control 4.2.6.Selectarea mijloacelor de
utilizate pentru măsurare și control specifice
realizarea pieselor pentru fiecare din mărimile tehnice de la locul de muncă, a
conform măsurate
documentației tehnice 4.2.7. Utilizarea mijloacelor de
(principii de funcționare măsurare și control pentru
și lungimi,unghiuri,suprafețe și roți
caracteristici tehnice): dințate.
- Mijloace de măsurare 4.2.8.Corelarea aparatului de
și măsură cu mărimea de măsurat și
control pentru lungimi cu domeniul de variație al mărimii responsabilitate a echipamentului
- Mijloace de măsurare de măsurat
și 4.2.9.Verificarea stării de
control pentru unghiuri funcționare a aparatelor de măsură,
- Mijloace de măsurare șn conformitate cu cartea tehnică și
și normele de securitate a muncii
control pentru suprafețe 4.2.10. Efectuarea reglajelor
control pentru filete inițiale ale aparatelor de măsură în
precum și a normelor de prevenire
și stingere a incendiilor
4.3.7. Purtarea permanentă și cu
responsabilitate a echipamentului  Raportarea
de protecție în scopul preveniii prezenţei factorilor
accidentelor de muncă și a bolilor de risc sau a
prefesionale situaţiilor de
4.3.8. Respectarea normelor de muncă care
protecție a mediului și de prezintă pericol
colectare selectivă a deșeurilor pentru securitatea
şi sănătatea
4.3.1. Respectarea normelor lucrătorilor
ergonomice la locul de muncă  Raportarea
4.3.2.Respectarea procedurilor de deficienţelor
lucru sistemelor de
4.3.3. Colaborarea cu membrii protecţie
echipei de lucru, în scopul
îndeplinirii sarcinilor de la locul de
muncă
4.3.4. Asumarea inițiativei în 3. Mijloace de măsurare şi  Selectarea
rezolvarea unor probleme control utilizate pentru mijloacelor şi
4.3.5. Asumarea, în cadrul echipei realizarea pieselor conform metodelor de
documentaţiei tehnice măsurare
responsabilității pentru sarcina de (principii de funcţionare şi corespunzătoare
lucru primită caracteristici tehnice) mărimii măsurate
4.3.6. Respectarea normelor de 3.1. Măsurarea şi controlul
securitate la locul de muncă, dimensiunilor liniare (definiţie;
precum și a normelor de prevenire  Măsurarea
unităţi de măsură; mijloace de mărimilor
și stingere a incendiilor măsurare şi control: măsuri
4.3.7. Purtarea permanentă și cu geometrice
terminale, șublere, micrometre,
comparatoare mecanice-
de protecție în scopul preveniii  Măsurarea
comparatoare cu cadran,
accidentelor de muncă și a bolilor
comparatoare de interior, mărimilor
prefesionale
minimetre, ortoteste, pasametre, mecanice
4.3.8. Respectarea normelor de
aparate cu amplificare optică -
protecție a mediului și de colectare
optimetru, microscoape de
selectivă a deșeurilor atelier, microscoape universale;  Măsurarea
metode de măsurare) mărimilor fizico-
chimice
- Mijloace de măsurare
funcție de natura mărimii măsurate 3.2. Măsurarea şi controlul
și și de domeniul de variație al unghiurilor (noţiunea de unghi,
control pentru roțiacesteia unităţi de măsură, mijloace de Măsurarea mărimilor
dințate 4.2.11. Decodificarea simbolurilor măsurare şi control a unghiurilor electrice
folosite pentru marcarea aparatelor - clasificare, descriere, principiul
de măsurat de funcţionare, părţi componente;  Raportarea
4.2.15.Calcularea dimensiunilor metode de măsurare) prezenţei factorilor
limită ale piesei, calculul 3.3. Măsurarea şi controlul de risc sau a
toleranțelor suprafeţelor (noţiunea de situaţiilor de
4.2.16. Interpretarea abaterilor suprafaţă, unităţi de măsură, muncă care
dimensionale de formș și poziție mijloace de măsurare şi control a prezintă pericol
ale suprafețelor pieselor suprafeţelor - clasificare, pentru securitatea
4.2.17. Verificarea preciziei de descriere, principiul de şi sănătatea
prelucrare a unei piese funcţionare, părţi componente; lucrătorilor
4.2.18. Identificarea simbolurilor metode de măsurare)  Raportarea
ajustajelor, a abaterilor de formă și deficienţelor
poziție inscrise în documentație sistemelor de
4.2.19. Alegerea mijloacelor de protecţie
măsurare specifice în vederea
determinării abaterilor
dimensionale, de formă și poziție
ale pieselor
4.2.20. Utilizarea mijloacelor de
măsurare și control în vederea
determinării abaterilor
dimensionale de formă și poziție
ale pieselor
4.2.21. Identiicarea simbolurilor
rugozității unei suprafețe
4.2.22. Utilizarea corectă a
vocabularului comun și a celui de
specialitate
4.2.23. Comunicarea/Raportarea
rezultatelor activității profesionale
desfășurate
URÎ 5. REALIZAREA DESENULUI TEHNIC PENTRU ORGANE DE MAȘINI; Situații de învățare
Conţinuturile învăţării
Rezultate ale învăţării (conform SPP)
 Cunoștinţe Abilităţi
5.1.1. Starea 5.2.1. Înscrierea datelor privind
suprafetelor starea suprafețelor, pe desenul la
(rugozitatea) scară
5.1.4 Precizarea 5.2.5Alegerea scării de
regulilor de reprezentare în vederea realizării
reprezentarea la scară a întocmirii desenului la scară
pieselor (scara de
5.2.6 Reprezentarea la scară a
reprezentare, etapele de
organelor de mașini
execuție ale desenului la
scară) 5.2.7 Interpretarea desenului la
scară a organelor de mașini
5.2.8Utilizarea vocabularului
comun și a celui de specialitate în
limba română
5.1.5 Reprezentarea și
cotarea organelor de 5.2.10.Utilizarea regulilor de
asamblare și a reprezentare și cotare a niturilor și
asamblărilor folosite în a asamblărilor nituite pentru
realizarea asamblărilor întocmirea desenului la scară
(nituri și asamblări
5.2.11. . Utilizarea regulilor de
nituite, asamblări
Atitudini
5.3.1 Asumarea răspunderii privind
notarea stării suprafețelor, pe
desenul la scară.
5.3.2 Respectarea conduitei în
timpul întocmirii desenului la scară
5.3.3Interrelaționarea în timpul
întocmirii desenului la scară
5.3.4 Asumarea rolurilor care îi
revin în timpul întocmirii desenului
la scară a organelor de mașini
5.3.5Colaborarea cu membrii
echipei pentru îndeplinirea
riguroasă a sarcinilor cele revin în
timpul întocmirii desenului la scară
a organelor de mașini
5.3.6 Respectarea termenelor de
realizare a sarcinilor ce le revin în
timpul întocmirii desenului la scară
a organelor de mașini
1. Starea suprafeţelor (rugozitatea)  Identificarea
pieselor tehnice după simboluri a
1.1 .Notarea stării suprafeţelor: starii suprafetelor
1.1.1.Indicaţii generale privind
alegerea şi prescrierea rugozităţii;
1.1.2.Simboluri pentru notarea stării
suprafeţei.
1.2. Înscrierea datelor privind starea
suprafeţelor:
1.2.1.Indicarea parametrilor de profil;
1.2.2.Indicarea altor date privind starea
suprafeţei.
1.3.Reguli de înscriere pe desen a
datelor privind starea
suprafeţelor.
4. Precizarea regulilor de
reprezentare la scară a pieselor
4.1. Scări numerice de reprezentare
utilizate în desenul
tehnic;
 Interpretarea
4.2. Fazele alcătuirii desenului la
vederilor şi
scară:
4.2.1. Alegerea scării; secţiunilor;
4.2.2. Determinarea formatului;  Citirea
4.2.3. Desenarea proiecţiilor. cotelor şi
4.3.Exerciţii de întocmire a prescripţiilor privind
desenului la scară. precizia prelucrării.
5. Reprezentarea şi cotarea
organelor de asamblare şi a
asamblărilor folosite în construcţia
de maşini
5.1. Reprezentarea asamblărilor
nituite:
5.1.1.Reprezentarea şi cotarea
 alegerea
filetate, pene și reprezentare și cotare a
asamblările prin pene, asamblărilor sudate pentru
asamblările cu elemente întocmirea desenului la scară
elastice)
5.2.12. Utilizarea regulilor de
reprezentare și cotare a penelor și a
asamblărilor prin pene pentru
întocmirea desenului la scară
5.2.13 12 Utilizarea regulilor de
reprezentare și cotare a
asamblărilor cu elemente elastice
pentru întocmirea desenului la
scară
5.2.14 Utilizarea regulilor de
reprezentare și cotare a arborilor și
axelor pentru întocmirea desenului
5.1.6 Reprezentarea și la scară
cotarea organelor de
5.2.16 Utilizarea regulilor de
transmitere a mișcării de
rotație și a puterii reprezentare și cotare a lagărelor
pentru întocmirea desenului la
mecanice (arbori și axe,
lagăre) scară
5.3.7 Asumarea inițiativei în
rezolvarea unor probleme
5.3.8 Asumarea responsabilității în
ceea ce privește respectarea
normelor generale utilizate la
întocmirea desenului la scară a
organelor de mașini
principalelor tipuri de nituri; tratamentului termic
5.1.2.Reprezentarea asamblărilor în funcţie de scopul
nituite. utilizării materialului
5.2. Reprezentarea asamblărilor metalic;
sudate:
5.2.1.Reprezentarea îmbinărilor sudate;  Recunoaşterea
5.2.2.Metoda de reprezentare reprezentărilor
simplificată a îmbinărilor sudate;
specifice şi
5.2.3.Reguli de întocmire a desenelor
convenţionale;
pentru piesele sudate.
5.3. Reprezentarea asamblărilor
 Citirea cotelor şi
prescripţiilor
filetate:
tehnologice înscrise
5.3.1.Reprezentarea, notarea şi
cotarea principalelor elemente în desene tehnice;
folosite la asamblările filetate;  Interpretarea unor
5.3.2.Reprezentarea obişnuită a schiţe sau desene de
asamblărilor cu piese filetate; execuţie.
5.3.3.Reprezentarea simplificată şi  Reprezentarea în
prin simboluri a asamblărilor prin proiecţie ortogonală,
şuruburi. în vedere sau în
5.4. Reprezentarea asamblărilor prin secţiune, a
pene: organelor de maşini
5.4.1.Reprezentarea şi cotarea penelor simple;
longitudinale;
5.4.2.Reprezentarea asamblărilor cu
pene longitudinale;
5.4.2.Reprezentarea şi cotarea penelor
transversale;
 Precizarea
5.4.3.Reprezentarea asamblărilor cu
pene însuşirilor organelor
de maşini;
transversale.
5.5. Reprezentarea asamblărilor cu  Recunoaşterea
principiului
elemente elastice:
5.5.1.Reprezentarea arcurilor; interschimbabilităţii
organelor de maşini.
5.5.2.Desenul de execuţie al arcurilor
elicoidale;  Recunoaşterea
organelor
6.Reprezentarea şi cotarea asamblărilor
organelor de transmitere a nedemontabile;
mişcării de rotaţie şi a puterii  Identificarea
 mecanice organelor
Reprezentarea şi cotarea arborilor asamblărilor
şi axelor: demontabile;
- Reprezentarea şi cotarea  Precizarea
arborilor; rolului organelor
- Reprezentarea și cotarea axelor mişcării de rotaţie;
(osiilor);
Reprezentarea şi cotarea lagărelor
cu rostogolire;  Reprezentarea
Elemente şi dispozitive de organelor mişcării
etanşare. de rotaţie;
URÎ 6. REALIZAREA ASAMBLĂRILOR MECANICE. Situații de învățare
Conţinuturile învăţării
Rezultate ale învăţării (conform SPP)
Cunoștinţe Abilităţi Atitudini
6.1.1. NOȚIUNI 6.2.1. Realizarea schemei de 6.3.3. Preocuparea pentru 1. NOȚIUNI GENERALE
GENERALE DESPRE asamblare a unui produs simplu documentare folosind tehnologia DESPRE TEHNOLOGIA
TEHNOLOGIA 6.2.2. Alegerea SDVuilor/utilajelor informației ASAMBLĂRII (structura  Selectarea
ASAMBLĂRII necesare executăii operațiilor procesului tehnologic de documentelor din
(structura pregătitoare aplicate pieselor în asamblare, documentația surse specializate;
procesului tehnologic de vederea asamblării tehnologică necesară realizării  Utilizarea
asamblare, documentația 6.2.3. Utilizarea SDV-urilor/utilajelor operației de asamblare, metode informaţiilor în
tehnologică necesară în vederea executării operațiilor de asamblare, precizia de activităţi
realizării operației de pregatitoare aplicate pieselor în prelucrare și asamblare, operații profesionale;
asamblare, metode de vederea asamblării pregătitoare aplicate pieselor în  Completarea sau
asamblare, precizia de 6.2.38. Utilizarea corectă a vederea asamblării, SDV-uri și redactarea corectă a
prelucrare și asamblare, vocabularului comun și a celui de utilaje necesare executării documentaţiei
operații pregătitoare specialitate operațiilor pregătitoare, norme de pentru sarcini de
aplicate pieselor în protecție a mediului, NSSM lucru.
vederea asamblării, specifice operațiilor tehnologice
SDV-ui și utilaje pregătitoare executate în vederea
necesare executării asamblării)
operațiilor pregătitoare,
norme de protecție a
mediului, NSSM
specifice
operațiilor tehnologice
pregătitoare executate in
vederea asamblării)
6.1.2.1. Asamblări prin 62.4. Alegerea SDV-urilor necesare 6.3.1. Colaborarea cu 2. ASAMBLĂRI
nituire executării asamblării prin nituire membrii echipei de lucru, în NEDEMONTABILE
- clasificarea îmbinărilor manuală scopul indeplinirii sarcinilor de 2.1. Asamblări prin nituire  Utilizarea
nituite; 6.2.5. Utilizarea SDV-urilor în la locul de muncă - clasificarea îmbinărilor nituite; mijloacelor grafice
- dimensiunile vederea asamblării prin nituire 6.3.2. Asumarea, în cadrul - dimensiunile constructive ale pentru interpretarea
constructive ale manuală echipei de la locul de muncă, a îmbinărilor nituite; rezultatelor;
îmbinăilor nituite; 6.2.6. Nituirea manuală a responsabilității pentru sarcina - condiții tehnice impuse
- condiții tehnice impuse semifabicatelor/pieselor de lucru primită îmbinărilor nituite;  Identificarea
îmbinăilor nituite; 6.2.7. Culegerea de pe Internet a 6.3.3. Preocuparea pentru - operații tehnologice semifabricatelor
- operații tehnologice informațiilor referitoare la tipurile de documentare folosind tehnologia pregătitoare aplicate în vederea necesare executării
pregătitoare aplicate în mașini de nituit informației realizării îmbinărilor nituite; pieselor;
vederea realizarii 6.2.8. Nituirea mecanică a 6.3.4. Preocuparea pentru - nituirea manuală (SDV-uri  Localizarea S. D.
îmbinăilor nituite; semifabicatelor/pieselor colectarea și transmiterea folosite la nituirea manuală, V. –urilor necesare
- nituirea manuală 6.2.9. Verificarea îmbinărilor nituite informațiilor relevante cu prese manuale de nituit, efectuării operaţiilor;
(SDV-ui folosite la realizate privire la construcția și tehnologia nituirii manuale,  Identificarea
nituirea manuală, prese 6.2.10. Remedierea defectelor funcționarea echipamentelor de NSSM la nituirea manuală);
lucru utilizate particularităţilor
manuale de nituit, îmbinărilor nituite - nituirea mecanică (clasificarea tehnologice înscrise
tehnologia nituirii 6.2.38. Utilizarea corectă a 6.3.5. Respectarea mașinilor de nituit, mașini de
termenelor/ timpului de realizare în documentaţia
manuale, NSSM la vocabularului comun și a celui de nituit: electrice, hidraulice, tehnică
nituirea manuală); specialitate a sarcinilor pneumatice, tehnologia nituirii
- nituirea mecanică 6.2.39. Comunicarea/ Raportarea 6.3.6. Asumarea inițiativei în mecanice, NSSM la nituirea
(clasificarea mașinilor rezultatelor rezolvarea unor probleme mecanică);
de nituit, mașini de activității profesionale desfășurate 6.3.7. Respectarea normelor - controlul îmbinărilor nituite;
de secuitate și sănătate în
nituit: electice, - defectele îmbinărilor nituite și
muncă
hidraulice, remedierea acestora.
6.3.8. Respectarea măsurilor de
pneumatice, tehnologia
prevenire a accidentelor în
nituirii mecanice,
muncă și a bolilor
NSSM la nituirea
profesionale
mecanică);
- controlul îmbinărilor
nituite,
- defectele îmbinărilor
nituite și remedierea
acestora.
6.1.2.2. Asamblări prin 6.2.11. Alegerea materialelor, SDV- 6.3.1. Colaborarea cu 2.2. Asamblări prin sudare
sudare uilor și utilajelor necesare executării membrii echipei de lucru, în - sudabilitatea metalelor și
- sudabilitatea metalelor asamblării pin sudare manuală cu arc scopul indeplinirii sarcinilor de aliajelor metalice;
și aliajelor metalice; electic la locul de muncă - clasificarea îmbinărilor sudate;
- clasificarea îmbinărilor 6.2.12. Utilizarea materialelor,SDV- 6.3.2. Asumarea, în cadrul - formele și dimensiunile  Realizarea
echipei de la locul de muncă, a
sudate; urilor și utilajelor în vederea responsabilității pentru sarcina rosturilor; asamblărilor
asamblării prin sudare manuală cu arc de lucru primită - procedee de sudare prin topire nedemontabile;
- formele și electric 6.3.3. Preocuparea pentru și prin presiune;
dimensiunile rostuilor; 6.2.13. Sudarea manuală cu arc documentare folosind tehnologia - clasificarea procedeelor de  Identificarea
- procedee de sudare pin electic a informației sudare prin topire; semifabricatelor
topire și pin presiune; semifabricatelor/pieselor 6.3.4. Preocuparea pentru - sudarea manuală cu arc electric necesare executării
- clasificarea 6.2.14. Controlul îmbinărilor sudate colectarea și transmiterea (principiu, electrozi de sudare, pieselor;
procedeelor de sudare 6.2.15. Remedierea defectelor informațiilor relevante cu scule, dispozitive și utilaje pentru  Localizarea S. D.
pin topire; îmbinărilor sudate privire la construcția și sudare, parametrii regimului de V. –urilor necesare
- sudarea manuală cu arc funcționarea echipamentelor de sudare, tehnologia sudării cu arc efectuării operaţiilor;
electic (pincipiu, lucru utilizate electric, NSSM la sudarea
electrozi de sudare,  Identificarea
6.3.5. Respectarea manuală cu arc electric);
scule,dispoziive și particularităţilor
termenelor/ timpului de realizare - defectele îmbinărilor sudate și
utilaje pentru sudare, tehnologice înscrise
a sarcinilor remedierea acestora;
parametrii regimului de în documentaţia
6.3.6. Asumarea inițiativei în - controlul îmbinărilor sudate
sudare, tehnologia tehnică
rezolvarea unor probleme (încercări distructive și
sudării cu arc electic, 6.3.7. Respectarea normelor nedistructive).
NSSM la sudarea de secuitate și sănătate în
manuală cu arc electic); muncă
- defectele îmbinărilor 6.3.8. Respectarea măsurilor de
sudate și remedierea prevenire a accidentelor în
acestora; muncă și a bolilor profesionale
- controlul îmbinărilor
sudate (încercări
distructive și
nedistructive).
6.1.2.3. Asamblări prin 6.2.16. Alegerea materialelor,SDV- 6.3.1. Colaborarea cu 2.3. Asamblări prin lipire
lipire uilor și echipamentelor necesare membrii echipei de lucru, în - avantajele și dezavantajele
- avantajele și executării asamblării scopul indeplinirii sarcinilor de asamblării prin lipire;  Identificarea
dezavantajele asamblării pin lipire la locul de muncă - domenii de utilizare; semifabricatelor
prin lipire; 6.2.17. Utilizarea materialelor,SDV- 6.3.2. Asumarea, în cadrul - materiale și aliaje de adaos; necesare executării
- domenii de utilizare; urilor și echipamentelor în vederea echipei de la locul de muncă, a - procedee de lipire: lipire moale, pieselor;
- mateiale și aliaje de asamblării prin lipire responsabilității pentru sarcina lipire tare;  Localizarea S. D.
adaos; 6.2.18. Asamblarea pin lipire a de lucru primită - scule și echipamente pentru V. –urilor necesare
- procedee de lipire: semifabricatelor/pieselor 6.3.3. Preocuparea pentru lipire; efectuării operaţiilor;
lipire moale, lipire tare; 6.2.19. Controlul îmbinărilor lipite documentare folosind tehnologia - tehnologia îmbinării prin lipire;  Identificarea
- scule și echipamente informației - controlul îmbinărilor lipite; particularităţilor
pentru lipire; 6.3.4. Preocuparea pentru - NSSM la lipire. tehnologice înscrise
- tehnologia îmbinăii colectarea și transmiterea în documentaţia
prin lipire; informațiilor relevante cu privire tehnică
- controlul îmbinărilor la construcția și funcționarea
lipite; echipamentelor de lucru utilizate
- NSSM la lipire. 6.3.5. Respectarea termenelor/
timpului de realizare a sarcinilor
6.3.6. Asumarea inițiativei în
rezolvarea unor probleme
6.1.2.4. Asamblări prin 6.2.20. Alegerea materialelor și SDV- 6.3.1. Colaborarea cu 2.4. Asamblări prin încleiere
încleiere (cu adezivi) urilor necesare executării asamblării membrii echipei de lucru, în (cu adezivi)
- avantajele și prin încleiere scopul indeplinirii sarcinilor de - avantajele și dezavantajele
dezavantajele asamblării 6.2.21. Utilizarea materialelor și la locul de muncă asamblării prin încleiere;  Identificarea
prin încleiere; SDV-urilor în vederea asamblării prin 6.3.2. Asumarea, în cadrul - domenii de utilizare; semifabricatelor
- domenii de utilizare; încleiere echipei de la locul de muncă, a - clasificarea adezivilor; necesare executării
- clasificarea adezivilor; 6.2.22. Asamblarea prin încleiere a responsabilității pentru sarcina - tehnologia îmbinării prin pieselor;
- tehnologia îmbinării semifabicatelor/pieselor de lucru primită încleiere;  Localizarea S. D.
prin 6.2.23. Controlul îmbinărilor cu 6.3.3. Preocuparea pentru - controlul îmbinărilor cu V. –urilor necesare
încleiere; adezivi documentare folosind tehnologia adezivi; efectuării operaţiilor;
- controlul îmbinărilor informației - NSSM la asamblarea prin  Identificarea
cu adezivi; 6.3.4. Preocuparea pentru încleiere. particularităţilor
- NSSM la asamblarea colectarea și transmiterea
tehnologice înscrise
prin informațiilor relevante cu
în documentaţia
încleiere. privire la construcția și
tehnică
funcționarea echipamentelor de
lucru utilizate
6.3.5. Respectarea
termenelor/ timpului de realizare
a sarcinilor
6.3.6. Asumarea inițiativei în
rezolvarea unor probleme
6.3.7. Respectarea normelor
de secuitate și sănătate în
muncă
6.3.8. Respectarea măsurilor de
prevenire a accidentelor în
muncă și a bolilor
profesionale
6.1.3. ASAMBLĂRI 6.2.24. Alegerea sculelor necesare 6.3.1. Colaborarea cu 3. ASAMBLĂRI
DEMONTABILE executării asamblării pin filet membrii echipei de lucru, în DEMONTABILE  Executarea
6.1.3.1. Asamblări 6.2.25. Utilizarea sculelor în vederea scopul indeplinirii sarcinilor de 3.1. Asamblări filetate operaţiilor
filetate asamblării prin filet la locul de muncă - avantajele și dezavantajele pregătitoare pentru
- avantajele și 6.2.26. Asamblarea pin filet a 6.3.2. Asumarea, în cadrul asamblărilor filetate; prelucrări
dezavantajele pieselor echipei de la locul de muncă, a - siguranța în exploatare a mecanice;
asamblărilor filetate; 6.2.27. Asigurarea piulițelor responsabilității pentru sarcina asamblărilor cu șuruburi,  Participă la
- siguranța în exploatare împotriva autodesfacerii de lucru primită prezoane și piulițe; operaţiile de
a 6.2.28. Controlul asamblărilor pin 6.3.3. Preocuparea pentru - asigurarea piulițelor împotriva prelucrare;
asamblărilor cu filet documentare folosind tehnologia autodesfacerii;
șuruburi, informației - scule folosite la montarea și
prezoane și piulițe; 6.3.4. Preocuparea pentru demontarea asamblărilor filetate;  Realizarea
- asigurarea piulițelor colectarea și transmiterea - montarea și demontarea asamblărilor
împotriva informațiilor relevante cu prezoanelor; demontabile.
autodesfacerii; privire la construcția și - tehnologia de execuție a
- scule folosite la funcționarea echipamentelor de asamblărilor prin filet;
lucru utilizate  Realizarea
montarea și demontarea - controlul asamblărilor prin filet;
6.3.5. Respectarea asamblărilor
asamblărilor filetate; - NSSM la realizarea
termenelor/ timpului de realizare nedemontabile;
- montarea și asamblărilor prin filet.
demontarea a sarcinilor
prezoanelor; 6.3.6. Asumarea inițiativei în
- tehnologia de execuție rezolvarea unor probleme
a 6.3.7. Respectarea normelor
asamblărilor pin filet; de secuitate și sănătate în
muncă
- controlul asamblărilor
6.3.8. Respectarea măsurilor de
prin filet;
prevenire a accidentelor în
- NSSM la realizarea
muncă și a bolilor
asamblărilor pin filet.
profesionale
6.1.3.2. Asamblări prin 6.2.29. Alegerea SDV-urilor necesare 6.3.1. Colaborarea cu 3.2. Asamblări prin formă
formă executării asamblării pin membrii echipei de lucru, în - asamblări prin pene (montarea
- asamblări prin pene pene/caneluri/cu profile scopul indeplinirii sarcinilor de și demontarea penelor, SDV-uri  Identificarea
(montarea și demontarea poligonale/cu știfturi/cu bolțuri la locul de muncă necesare, NSSM la realizarea semifabricatelor
penelor, SDV-uri 6.2.30. Utilizarea SDV-urilor 6.3.2. Asumarea, în cadrul asamblărilor prin pene); necesare executării
necesare, NSSM la în vederea asamblării prin echipei de la locul de muncă, a - asamblări prin caneluri pieselor;
realizarea asamblărilor pene/caneluri/cu profile responsabilității pentru sarcina (clasificarea asamblărilor după  Localizarea S. D.
prin pene); poligonale/cu știfturi/cu bolțuri de lucru primită forma canelurilor și după modul V. –urilor necesare
- asamblări prin caneluri 6.2.31. Asamblarea prin 6.3.3. Preocuparea pentru în care se realizează centrarea efectuării operaţiilor;
(clasificarea pene/caneluri/cu profile documentare folosind tehnologia canelurilor butucului pe cele ale  Identificarea
asamblărilor după forma poligonale/cu știfturi/cu bolțuri a informației arborelui, tehnologia de execuție particularităţilor
canelurilor și după pieselor 6.3.4. Preocuparea pentru a asamblărilor prin caneluri, tehnologice înscrise
modul în care se colectarea și transmiterea SDV-uri necesare, NSSM la în documentaţia
realizează centrarea informațiilor relevante cu realizarea asamblărilor prin tehnică
canelurilor butucului pe privire la construcția și caneluri);
cele ale arborelui, funcționarea echipamentelor de - asamblări cu profile poligonale
tehnologia de execuție a lucru utilizate (avantajele și dezavantajele
asamblărilor prin 6.3.5. Respectarea asamblării cu profile, tipuri de
caneluri, SDV-uri termenelor/ timpului de realizare profile, domeniile de utilizare ale
necesare, NSSM la a sarcinilor arborilor cu profil K);
realizarea asamblărilor 6.3.6. Asumarea inițiativei în - asamblări cu știfturi și bolțuri
prin caneluri); rezolvarea unor probleme (forme constructive, materiale de
- asamblări cu profile 6.3.7. Respectarea normelor execuție, rolul asamblărilor cu
poligonale (avantajele și de secuitate și sănătate în știfturi și bolțuri, tehnologii de
dezavantajele asamblării muncă execuție, NSSM la asamblarea cu
cu profile, tipuri de 6.3.8. Respectarea măsurilor de știfturi și bolțuri).
profile); prevenire a accidentelor în
- asamblări cu știfturi și muncă și a bolilor
bolțuri (forme profesionale
constructive, materiale
de execuție, rolul
asamblărilor cu știfturi
și bolțuri, tehnologii de
execuție, NSSM la
asamblarea cu știfturi și
bolțuri).
6.1.3.3. Asamblări prin 6.2.32. Alegerea SDV-urilor 6.3.1. Colaborarea cu 3.3. Asamblări prin forțe de
forțe de frecare necesare executarii asamblaii membrii echipei de lucru, în frecare
- asamblări prin prin strangere pe con/cu inele scopul indeplinirii sarcinilor de - asamblări prin strângere pe con  Identificarea
strângere pe con (SDV- tronconice/cu bratai elasice la locul de muncă (SDV-uri, tehnologie de semifabricatelor
uri, tehnologie de 6.2.33. Utilizarea SDV-urilor 6.3.2. Asumarea, în cadrul execuție, controlul asamblării, necesare executării
execuție, controlul in vederea asamblarii prin echipei de la locul de muncă, a NSSM la asamblarea prin pieselor;
asamblării, NSSM la strangere pe con/cu inele responsabilității pentru sarcina strângere pe con);  Localizarea S. D.
asamblarea prin tronconice/cu bratari elastice de lucru primită - asamblări cu inele tronconice V. –urilor necesare
strângere pe con); 6.2.34. Asamblarea pin 6.3.3. Preocuparea pentru (avantajele și dezavantajele efectuării operaţiilor;
- asamblări cu inele strangere pe con/cu inele documentare folosind tehnologia asamblării cu inele tronconice,  Identificarea
tronconice (avantajele și tronconice/cu bratai elastice informației SDV-uri, tehnologie de execuție, particularităţilor
dezavantajele asamblării 6.3.4. Preocuparea pentru NSSM la asamblarea cu inele tehnologice înscrise
cu inele tronconice, colectarea și transmiterea tronconice); în documentaţia
SDV-uri, tehnologie de informațiilor relevante cu - asamblări cu brățări elastice tehnică
privire la construcția și
execuție, NSSM la
asamblarea cu inele
tronconice);
- asamblări cu brățări
elastice (avantajele
asamblării cu brățări
elastice, tipuri de brățări
de strângere, SDV-uri,
tehnologie de execuție,
NSSM la asamblarea cu
brățări elastice).
6.1.3.4. Asamblari
elastice
- domenii de utilizare;
- montarea arcurilor
elicoidale (arcuri
comprimate, arcuri
tensionate, SDV-uri,
tehnologie de execuție,
dispozitive necesare
precomprimării
arcurilor);
- tehnologia asamblării
și montării arcurilor în
foi;
- controlul asamblărilor
cu arcuri;
- NSSM la asamblarea
arcurilor.
6.2.35. Alegerea SDV-urilor
necesare executaii asamblaii
elastice
6.2.36. Utilizarea SDV-urilor
in vederea asamblarii elastice
6.2.37. Realizarea asamblarilor
elastice
6.2.38. Utilizarea corectd a
vocabularului comun §i a celui de
specialitate
6.2.39. Comunicarea/
Raportarea rezultatelor
activitdfii profesionale
desfa§urate
funcționarea echipamentelor de (avantajele asamblării cu brățări
lucru utilizate elastice, tipuri de brățări de
6.3.5. Respectarea strângere, SDV-uri, tehnologie
termenelor/ timpului de realizare de execuție, NSSM la asamblarea
a sarcinilor cu brățări elastice).
6.3.6. Asumarea inițiativei în
rezolvarea unor probleme
6.3.7. Respectarea normelor
de secuitate și sănătate în
muncă
6.3.8. Respectarea măsurilor de
prevenire a accidentelor în
muncă și a bolilor
profesionale
6.3.1. Colaborarea cu 3.4. Asamblări elastice
membrii echipei de lucru, în - domenii de utilizare;
scopul indeplinirii sarcinilor de - montarea arcurilor elicoidale  Executarea
la locul de muncă (arcuri comprimate, arcuri operaţiilor de
6.3.2. Asumarea, în cadrul tensionate, SDV-uri, tehnologie asamblare
echipei de la locul de muncă, a de execuție, dispozitive necesare demontabilă a
responsabilității pentru sarcina precomprimării arcurilor); părţilor
de lucru primită - tehnologia asamblării și componente ale
6.3.3. Preocuparea pentru montării arcurilor în foi; unor produse
documentare folosind tehnologia - controlul asamblărilor cu arcuri; specifice calificării
informației - NSSM la asamblarea arcurilor.
6.3.4. Preocuparea pentru
colectarea și transmiterea
informațiilor relevante cu
privire la construcția și
funcționarea echipamentelor de
lucru utilizate
6.3.5. Respectarea
termenelor de realizare a
sarcinilor
6.3.6. Asumarea inițiativei în
rezolvarea unor probleme
6.3.7. Respectarea normelor
de secuitate și sănătate în
muncă
6.3.8. Respectarea măsurilor de
prevenire a accidentelor în
muncă și a bolilor
profesionale
 4. LISTA MINIMĂ DE RESURSE MATERIALE
pentru parcurgerea CDL-ului propus

- Semifabricate: table, platbande, bare, profile, ţevi;

- Organe de asamblare: şuruburi, piuliţe, şaibe, pene, ştifturi, bolţuri, nituri, inele elastice, brăţări
elastice;
- Materiale de adaos: aliaje de lipit, adezivi, electrozi;
- Bancuri de lucru, menghine;
- SDV-uri specifice operaţiilor de asamblare demontabile şi nedemontabile: ciocane, căpuitoare şi
contracăpuitoare, truse de chei, cleşti, şurubelniţe;
- Mijloace de măsurat şi verificat: şublere, micrometre, lere de filet, calibre - tampon, calibre inel,
rigle, echere;
- Utilaje: maşini de găurit stabile şi portabile, mașini de nituit, ciocane de lipit, echipamente pentru
sudare cu arc electric;
- Echipamente de protecţie specifice;
- Manuale, auxiliare curriculare, suport de curs, fişe de lucru, fişe de documentare, planşe didactice,
reviste de specialitate, documentaţie tehnică (desene de execuţie, fişe tehnologice, cărţi tehnice);

5. SUGESTII METODOLOGICE

Conţinuturile modulului ,,” trebuie să fie abordate într-o manieră integrată, diferenţiată,
ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau
conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale
colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică
şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.
Modulul ,, Construcții sudate ” are o structură flexibilă, deci poate încorpora, în orice
moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Pregătirea se recomandă a se
desfăşura în laboratoare sau/şi în cabinete de specialitate, ateliere de instruire practică din unitatea
de învăţământ sau de la operatorul economic, dotate conform listei minime de resurse materiale
menţionate mai sus.
Pregătirea practică, desfășurată în cabinete/laboratoare tehnologice/ateliere de instruire
practică din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic are importanţă deosebită în
dobândirea rezultatelor învăţării prevăzute în Standardul de pregătire profesională al calificării.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare
variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.
Acestea vizează următoarele aspecte:
- aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive şi operatorii ale
elevilor, pe exersarea potenţialului psiho-fizic al acestora, pe transformarea elevului în coparticipant
la propria instruire şi educaţie;
- îmbinarea şi alternarea sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal, instruirea
programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu activităţile ce solicită
efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei, etc;
- folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele
cunoaşterii, prin recurgerea la modele concrete;
 - însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea
spre autoinstruire, spre învăţare continuă.
Pentru atingerea rezultatelor învăţării pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare:
1. metode de comunicare orală: expozitive, interogative (conversative sau dialogate),
discuţiile şi dezbaterile, problematizarea;
2. metode de comunicare bazate pe limbajul intern (reflecţia personală);
3. metode de comunicare scrisă (tehnica lecturii);
4. metode de explorare a realităţii:
a. metode de explorare nemijlocită (directă) a realităţii: observarea sistematică şi
independentă; experimentul; învăţarea prin cercetarea documentelor;
b. metode de explorare mijlocită (indirectă) a realităţii: metode demonstrative; metode de
modelare;
5. metode bazate pe acţiune (operaţionale sau practice):
a. metode bazate pe acţiune reală/autentică): exerciţul; studiul de caz; proiectul sau tema de
cercetare; lucrările practice;
b. metode de simulare (bazate pe acţiune fictivă): metoda jocurilor, metoda dramatizărilor;
învăţarea pe simulatoare.
6. metode care stimulează creativitatea: brainstorming, jocul didactic, masa rotunda, interviul
de grup, studiul de caz, incidentul critic.

În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele

principii:
Elevii învaţă cel mai bine atunci când consideră că învăţarea răspunde nevoilor lor.
Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare.
Elevii au stiluri proprii de învăţare. Ei învaţă în moduri diferite, cu viteze diferite şi din
experienţe diferite.
Participanţii contribuie cu cunoştinţe semnificative şi importante la procesul de învăţare.
Elevii învaţă mai bine atunci când li se acordă timp pentru a “ordona” informaţiile noi şi a
le asocia cu “cunoştinţele vechi”.
Procesul de predare - învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev.
În acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte şi modalităţi de lucru:
Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat, prin:
 gradarea sarcinilor de la uşor la dificil, utilizând în acest sens fişe de lucru;
 fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri diferite;
 fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de abilităţi;
 prezentarea temelor în mai multe moduri (raport, discuţie sau grafic);
Diferenţierea cunoştinţelor elevilor, prin:
 abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct);
 utilizarea verificării de către un coleg, a verificării prin îndrumător;
Diferenţierea răspunsului, prin:
 utilizarea autoevaluării şi solicitarea elevilor de a-şi impune obiective.
Plecând de la principiul integrării, care asigură accesul în şcoală a tuturor copiilor, acceptând
faptul că fiecare copil este diferit, se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru
dezvoltarea competenţelor. Pentru acei elevi care prezintă deficienţe integrabile, metodele se vor
adapta la specificul condiţiilor de învăţare şi comportament (utilizarea de programe individualizate,
pregătirea de fişe individuale pentru elevii care au ritm lent de învăţare, utilizarea instrumentelor
ajutătoare de învăţare, aducerea de laude chiar şi pentru cele mai mici progrese şi stabilirea
împreună a paşilor următori).
Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către cadrele didactice pe baza unor probe care
se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate din SPP - uri, iar ca
metode de evaluare recomandăm:
 Observarea sistematică a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea
capacităţilor şi atitudinilor lor faţă de o sarcină dată.
 Investigaţia.
 Autoevaluarea, prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele
educaţionale şi îşi poate impune / modifica programul propriu de învăţare.
 Metoda lucrărilor practice
 Lucrul cu modele

6. MODALITĂŢI DE EVALUARE

Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care profesorul
va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii
şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi :
a. în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor
învăţării
 Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de
metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice.
 Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,
evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
 Va fi realizată de către profesor pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile
de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de
evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al
învăţării.
b. finală
 Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de
predare/învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a
cunoştinţelor, abilităţilor şi aptitudinilor.
Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă:
 Fişe de observaţie;
 Fişe test;
 Fişe de autoevaluare;
 Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală,
itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de
tip rezolvare de probleme.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:
 Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a
ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de
elevi.
 Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei
înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
 Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile
extraşcolare etc.
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ pentru
verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea
competenţelor specificate în cadrul acestui modul. O competenţă se va evalua o singură dată.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie şi competenţele
tehnice din standardul de pregătire profesională.

7. BIBLIOGRAFIE
1. Standarde de pregătire profesională pentru calificările de nivel 3, domeniul de pregătire
profesională Mecanică, 2016;
2. G. Zgura,N. Atanasiu, N. Arieseanu, G. Peptea – Utilajul si tehnologia lucrarilor
mecanice,E.D.P.Bucuresti 1988.
3. V. Raducu, P. Teodorescu –Cartea lacatusului, E.T., Bucuresti 1972.
4. M. Tanasescu, M Gheorghe- Desen Tehnic ,manual pentru clasa a IXa liceu filiera
tehnologica , profil tehnic, Ed. Aramis , 2004
5. V. Drobotă, ş.a., Organe de maşini şi mecanisme, , E.D.P., Bucureşti 1993
6. N. Rux, ş.a., Organe de maşini, Editura Sigma, Bucureşti 2000
7. M. Constantin, ş.a., Solicitări şi măsurări tehnice, Editura All, Bucureşti 2000
8. Tănăsescu Mariana, Gheorghiu Tatiana - Măsurări tehnice, Editura ARAMIS, 2005;
9. Dodoc P. – Metrologie generală, E.D.P. Bucureşti, 1979;
10. Conf. univ. dr. Cristian Păun, ”Metode de predare/învățare bazate pe stimularea
creativității”;
11. Ioan Cerghit – ”Metode de învățământ”, Editura Polirom, 2006.Oprea Crenguţa-
Strategii didactice interactive, Editura Didactică şi Pedagogică, 2009
12. M. Pavelescu, Asamblări mecanice – manual pentru clasa a XI-a, Editura Didactică și
Pedagogică, Bucureşti, 2007;
13. M. Manole, M.G. Ionescu, ș.a., Asamblări mecanice – manual pentru clasa a XI-a,
Editura Akademos Art, București, 2007;
14. M. Constantin, A. Ciocîrlea-Vasilescu, Asamblări mecanice – manual pentru clasa a XI-
a, Editura CD Press, București, 2007;
15. Gh. Husein, Desen tehnic de specialitate, E.D.P., Bucureşti 1996
16. I. Vraca, Desen Tehnic, E.D.P., Bucureşti 1979
17. M. Mănescu, s.a., Desen tehnic industrial, Editura economică, 1995
18. P. Precupeţu, C. Dale, Desen tehnic industrial, Editura Tehnică, Bucureşti 1990
19. M. Ionescu, D. Burduşel, ş.a., Desen Tehnic, Editura Sigma, Bucureşti 2000