Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovrii

Inspectoratul Scolar al Judetului Vaslui

Grupul Scolar Industrial Nicolae Iorga Negresti
Anul scolar 2009/2010

CURRICULUM N DEZVOLTARE LOCALA

PROGRAMA PENTRU MODULUL
ERGONOMIA LOCULUI DE MUNC
INSTRUIRE PRACTIC COMASAT
CLASA a X-a H, SCOALA DE ARTE SI MESERII

DOMENIUL: MECANIC
CALIFICAREA: LUCRATOR IN MECANICA DE MOTOARE

AUTOR : prof.ing. AERDELEANU D-TRU DANIEL

1. Nota de prezentare a programei

Modulul Ergonomia locului de munc instruire practic comasat face parte din
modulul de Curriculum in dezvoltare locala pentru clasa a X-a ,Scoala de arte si meserii din
domeniul Mecanica.
Aceasta disciplina se studiaza pe parcursul a 6 saptamani X 30 ore/sapt. si este structurat
pe Unitilet de competenta pentru abilitati cheie Pregtirea pentru integrarea la locul de
munc i Tranziia de la coal la locul de munc.Scopul acestei discipline poate fi
sintetizat in urmatoarele:
largirea domeniului ocupational,dar si dezvoltarea competentelor cheie si a
competentelor
personale
si
sociale:comunicare,lucru
in
echipa,gandirea
critica,asumarea responsabilitatilor ,creativitatea;
dobandirea cunostintelor si deprinderilor de dezvoltare a unei afaceri proprii pornind
de la formarea profesionala intr-o calificare;
promovarea valorilor democratice in curriculum care sa le permita viitorilor absolventi
sa devina cetateni responsabili ai unei societati deschise.
Modulul este conceput sub forma de optional ca disciplina noua, a carei programa nu
cuprinde unitati de competenta si continuturi tematice din cadrul celorlalte programe de
trunchi comun si urmeaza a fi parcurs intr-un an de studiu. Programa fiind elaborata dupa
modelul celor de trunchi comun, conform OMECT nr. 4664/31.03.2003.
Prin parcurgerea programei acestui modul se urmareste dobandirea competentelor
descrise in Standardele de Pregatire Profesionala, documente ce stau la baza Sistemului
National de Calificari Profesionale.
Parcurgerea modulului ofera elevilor posibilitatea de a recunoaste drepturile clientilor,
de a raspunde fara discriminare cerintelor si nevoilor clientilor, in domeniul electric, sa ofere
clientilor servicii corespunzatoare standardelor, sa prezinte implicatiile socio-economice ale
serviciilor de calitate corespunzatoare.
Numarul total de ore alocat modulului fiind repartizat dupa cum urmeaza:
- instruire practic = 180 ore (30 ore/saptamana X 6 saptamani);
Timpul alocat pentru studiul disciplinei este de doua ore pe saptamana, pe care
profesorul le poate planifica in ore de predare invatare, ore de aplicatii si experimente sau
ore de recapitulare si evaluare.
Maistrul instructor are posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei
teme, in functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anteriaoare ale elevilor, de
compatibilitatea materialului didactic si de ritmul de invatare si de formare a deprinderilor,
specific grupului instruit.

2. Lista unitilor de competen relevante prntru modul

n cadrul modulului ERGONOMIA LOCULUI DE MUNC au fost angrenate
competenele din dou uniti de competen cheie, pentru care i se aloc un numr de 3
credite.
22.6.Pregtirea pentru integrarea la locul de munc
1.5 credite
22.6.1. Obine informaii despre cerinele locului de munc.
22.6.2. Se ncadreaz n cerinele locului de munc.
22.6.3. Descrie structura unei organizaii din domeniul profesional.
22.6.4 Manifest disponibilitate fa de sarcinile de lucru.
22.7. Tranziia de la coal la locul de munc
1.5 credite
22.7.1. i evaluez nivelul de pregtire n raport cu cerinele unui loc de munc.
22.7.2. Manifest mobilitate ocupaional fa de schimbrile de pe piaa muncii.
22.7.3. i asum responsabilitile fa de sarcina primit.
22.7.4. Se instruiete continuu n vederea mbuntirii propriei performane.

3. Tabel de corelare a competenelor i coninuturilor la modulul Ergonomia

locului de munc, la clasa a X-a H, Scoala de Arte si Meserii.
Nr.
crt.
1.

Titlul unitii de
competen
2.

Pregtirea pentru
integrarea la locul de
munc

Competene
3.

Coninuturi
4.

I.Integrarea la locul de
Obine informaii despre munca
cerinele locului de
1.1.Informatii specifice locului
munc
de munca:program,instructiuni
de munca,regulamentele si
cerintele locului de munca;
1.2.Definirea sarcinilor de
lucru specifice locului de
Se ncadreaz n
munca;
cerinele locului de
1.3.Regulamente de ordine
munc
interioara;
1.4.Norme de igiena,securitate
si PSI la locul de munca.
II.Structura
organizatorica a
Descrie structura unei
organizaii din domeniul agentului economic
2.1.Functiile,ierarhizarea si
profesional
nivelul de calificare;fisa
postului;
2.2.Relatia de
subordonare,colaborare si
Manifest disponibilitate
comunicare in echipa;
fa de sarcinile de lucru
2.3.Disfunctionalitati la locul
de munca;

Situaii de
nvare
5.
1.Activiti
introductive.
2.Verificarea
coninutului anterior.
3.Realizarea ideilor
ancor.
4.Anunarea temei i
a obiectivelor.
5.Dirijarea nvrii.
6.Obinerea
performanei i
asigurarea feed
back ului.
7.Intensificarea
reteniei si
transferului de
cunotine

1.

2.

3.
i evaluez nivelul de
pregtire n raport cu
cerinele unui loc de
munc

Tranziia de la coal
la locul de munc

Manifest mobilitate
ocupaional fa de
schimbrile de pe piaa
muncii
i asum
responsabilitile fa de
sarcina primit

4.

5.
1.Activiti
introductive.

III.Relatia cu clientii
3.1.Tipuri de clienti;modalitati
de colaborare cu clientii si
drepturile acestora;
3.2.Tratarea nediscriminatorie
a clientilor;
3.3.Limbajul verbal si
nonverbal in raporturile cu
clientii;
3.4.Parametrii calitativi ale
serviciilor oferite clientilor.

Se instruiete continuu
n vederea mbuntirii
propriei performane

2.Verificarea
coninutului anterior.
3.Realizarea
ancor.

ideilor

4.Anunarea temei i
a obiectivelor.
5.Dirijarea nvrii.
6.Obinerea
performanei i
asigurarea feed
back ului.
7.Intensificarea
reteniei si
transferului de
cunotine

4. Sugestii metodologice
Cele 180 ore alocate modulului vor fi predate de ctre maistrul instructor i rmane la
latitudinea acestuia repaetizarea orelor necesare fiecrei teme n funcie de dificultatea
acesteia.
Intre competente si continuturi exista o relatie biunivoca, competentele determina
continuturile tematice iar parcurgerea acestora asigura dobandirea de catre elevi a
competentelor dorite.
Activitatea de invatare/instruire utilizata de cadrul didactic va avea un caracter activ,
interactiv si centrat pe elev, cu pondere sporita pe activitatea de invatare si nu pe cea de
predare.
Pentru atngerea obiectivelor programei i dezvoltarea la elevi a competenelor vizate de
parcurgerea modulului, este recomandat ca n acest proces s se utilizeze metode cat mai
diverse, care s stimuleze atenia, interesul, participarea nemijlocit i spiritul creativ al
elevilor.
Metodele recomandate pentru atingerea obiectivelor sunt:
- explorative (vizite de documentare, observarea independenta, studiul de caz,
problematizarea);
- expozitive (explicatia, descrierea, exemplificarea);
- metode bazate pe actiune (efectuarea de lucrari practice, jocul de rol, simularea).

Continuturile programei modulului Ergonomia locului de munc trebuie sa fie

abordate intr-o maniera diferentiata, tinand cont de particularitatile colectivului cu care se
lucreaza si de nivelul de cunostinte anterioare ale acestuia.
Pentru asigurarea unei logici a intelegerii si invatarii, se vor parcurge continuturile in
urmatoarea ordine:
I.Integrarea la locul de munca
1.1.Informatii specifice locului de munca:program,instructiuni de munca,regulamentele si
cerintele locului de munca;
1.2.Definirea sarcinilor de lucru specifice locului de munca;
1.3.Regulamente de ordine interioara;
1.4.Norme de igiena,securitate si PSI la locul de munca.
II.Structura organizatorica a agentului economic
2.1.Functiile,ierarhizarea si nivelul de calificare;fisa postului;
2.2.Relatia de subordonare,colaborare si comunicare in echipa;
2.3.Disfunctionalitati la locul de munca;
III.Relatia cu clientii
3.1.Tipuri de clienti;modalitati de colaborare cu clientii si drepturile acestora;
3.2.Tratarea nediscriminatorie a clientilor;
3.3.Limbajul verbal si nonverbal in raporturile cu clientii;
3.4.Parametrii calitativi ale serviciilor oferite clientilor.
Evaluarea trebuie sa fie de tip continuu, corelata cu criteriile de performanta si cu
tipul problemelor de evaluare precizate in Standardele de Pregatire Profesionala
corespunzatoare calificarii pentru nivelul 1 in domeniul electric. O singura competenta fiind
evaluata o singura data.
Elevii trebuie evaluati numai in ceea ce priveste dobandirea competentelor specifice.
La incheierea cu succes a unei evaluari, este suficient un feedback de felicitare. In
cazul unei incercari nereusite, este esentiala transmiterea unui feedback clar si constructiv.
Aceasta trebuie sa includa discutii cu elevul in legatura cu motivele care au dus la insucces,
identificarea unei noi ocazii pentru reevaluare, precum si sprijinul suplimentar de care elevul
are nevoie.
Reevaluarea trebuie sa utilizeze acelasi instrument, desi locul de desfasurare a evaluarii
poate fi modificat.
Planificarea evaluarii competentelor trebuie sa evite suprapuneri cu perioadele de
evaluare de la celelalte module.
Pot fi utilizate ca metode de evaluare: folosirea SN, expunerea, conversatia,
demonstratia, descoperirea dirijata, studiu de caz, activitate de laborator, instruire practica,
activitate frontala, activitate individuala, activitate de grup sau in echipa, laborator
tehnologic, activitati practice.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi:
- probele scrise;
- probele orale;
- proiecte;
- portofolii;
- descriptori de performanta;

fise de evaluare;
investigatia;
autoevaluarea;
teste cu diferite tipuri de itemi.

5. Valori si atitudini
1. Largirea domeniului ocupational,dar si dezvoltarea competentelor cheie si a
competentelor
personale
si
sociale:comunicare,lucru
in
echipa,gandirea
critica,asumarea responsabilitatilor ,creativitatea;
2. Dobandirea cunostintelor si deprinderilor de dezvoltare a unei afaceri proprii pornind
de la formarea profesionala intr-o calificare;
3. Promovarea valorilor democratice in curriculum care sa le permita viitorilor absolventi
sa devina cetateni responsabili ai unei societati deschise.

6. Resurse
Materiale
1.
- cri tehnice de specialitate;
- cret, tabla, caiete de notie, pix;
- web sites;
- plane cu scheme;
- ilustrate;
- fie de lucru;
- calculator;
- folii retroproiector;
- retroproiector;
- videoproiector;
- echipamente specifice
de laborator;
- pachet de programe aferente.

Proceduale
2.
- conversaia;
- explicaia;
- demonstraia;
- observaia;
- expunerea;
- problematizarea;
- algoritmizarea;
- nvarea prin descoperire;
- analiza;
- sinteza;
- exerciiul;
- miniproiectul.

7. Bibliografie
1. Ghidul consumatorilor-autoritatea nationala pentru protectia consumatorului;
2. Managementul productiei-manual pentru clasa a XII-a;
3. Managementul calitatii-N.Dragulanescu,C.Niculescu-manual pentru clasa a Xa,Editura Niculescu;
4. Educatie antreprenoriala-manual clasa a XII-a,EDP 2001;
5. Economia si organizarea productiei-manual pentru licee si scoli
profesionale,N.Stoica,EDP,1995.
6. Organizarea locului de munca si elemente de ergonomie - C.Hidos,P.Isac,
Editura tehnica,Bucuresti ,1973 ;
8. Anex
8.1. Proiect educaional
8.2. Formular stabilind sarcinile elevului proiect local

1. DENUMIREA PROIECTULUI:
Studiul calitatii i fiabilitaii produselor mecanice
2. DURATA:
6 sptmni
3. GRUP INT
Elevii clasei a X a H

4. ARGUMENTAREA PROIECTULUI
Prin proiectul de reform PHARE VET , s-a propus un cadru curricular flexibil care
permite adaptarea la nevoile de formare identificate pe baza analizelor pieei muncii, precum
i crearea oportunitilor pentru rute profesionale individualizate.
Elaborarea i strucrura noilor planuri-cadru de nvmnt, pentru toate domeniile de
pregtire, s-a realizat innd seama de reperele decizionale majore pentru fundamentarea
procesului de reform a nvmntului preuniversitar, prin asumarea de ctre Romnia a
Planului detaliat de lucru privind obiectivele sistemelor educaionale i de formare
profesional din Europa, ratificat de Consiliul European de la Barcelona, n 2002, precum i
a Declaraiei minitrilor europeni ai educaiei i formrii profesionae i a Comisiei
Europene cu privire la consolidarea cooperrii europene n formarea profesional
Declaraia de la Copenhaga, convenit la Copenhaga n 2002 .
Planurile cadru de nvmnt pentru toate calificrile profesionale, au la baz,
Standardele de Pregtire Profesional ( SPP ), validate de comitetele sectoriale / comisiile
de validare i aprobate prin Ordin al Ministrului Educaiei i Cercetrii .
Curriculumul n dezvoltare local ( CDL ), este elaborat ntr-un cadru de parteneriat
ntre coal i comunitate i are n vedere :
- resursele locale pentru instruire ( baza material a colii, cadrul de colaborare
cu agenii economici );
- cerinele locale pentru pregtirea n diverse calificri, care s serveasc
activitilor economice desfurate n zon
Avnd n vedere c pentru coala de Arte i Meserii, curriculumul are la baz
Standardele de Pregtire Profesional i este construit modular, pe structura unitilor de
competen pentru abiliti cheie i de competen tehnic i profesional, curriculumul n
dezvoltere local va viza, alturi de celelalte module din trunchiul comun, atingerea de ctre
elev a acestor competene, n totalitatea lor .
Curriculumul la decizia colii (CDL) este, un curriculum de dezvoltare local ce
presupune participarea i eforturile reunite ale mai multor factori implicai n procesul de
educaie : elevi, cadre didactice, prini, parteneri sociali ( ageni economici, instituii /
organizaii locale sau regionale ,etc. ). Opiunea pentru o satfel de component a
curriculumului se integreaz strategiei de descentralizare, conform creia autoritile publice
locale trebuie s joace un rol important n nvmntul profesional i tehnic, datorit
responsabilitii i angajamentelor pe care le au fa de ceteni .

5. IPOTEZE
Proiectul propus va contribui la optimizarea pregtirii i dezvoltrii capacitilor de
insuire a cunotintelor teoretice i practice aplicative ale elevilor, dac:
- dezvoltarea competenelor cheie, n complementaritate cu celelalte arii
curriculare (scop al nvmntului obligatoriu);
- asigurarea unor competene de pre-profesionalizare ca premis a dobndirii
nivelului III de calificare profesional prin formarea specializat care se va
realiza n cadrul nvmntului secundar superior. Acestea vor fi dezvoltate
prin disciplinele cuprinse n aria Tehnologii, precum i prin alte discipline
oferite elevilor prin curriculum la decizia colii (scop al nvmntului tehnic
i profesional)
- va fi aplicat taxonomia obiectivelor educionale i vor fi studiate cazuri
concrete de metode i procedee de realizare a produselor;
- vor fi nsuite funciile de baz ale produselor care rezolv problema unui
client i satisface o nevoie uman;
- va fi organizat procesul instructive educativ n conformitate cu proiectarea
curricular i modelare, structurate pe obiective, coninuturi, folosind
tehnologii avansate de predare nvare evaluare, orientate spre formarea
sistemului de valori i abiliti;
- vor fi precizate etapele de dezvoltare i de formare profesional a viitorului
specialist din perspective curricular;
- proiectarea i evaluarea se va realize n baza metodologiilor i tehnicilor
educaionale moderne.

6. OBIECTIVE
Realizarea acestui proiect este necesar pentru clarificri conceptuale despre calitatea i
fiabilitatea produselor, precum i pentru a evalua corect performanele elevilor.
La sfarsitul proiectului elevii vor fi capabili:
- s identifice sursele de informare cu privire la caracteristicile de calitate;
- s selecteze i listeze standardele de calitate;
- s difereniezr cerinele i drepturile legale ale clienilor;
- s identifice aspectul de calitate si indicatorii de calitate n domeniul de
activitate i a nevoilor / cerinelor acestora;
- s identifice metodele pentru controlul calitatii;
- s stabileasc modaliti de aciune pentru ndeplinirea conditiilor de calitate;
- s identifice parametrii calitativi ai serviciilor;
- s adopte un limbaj verbal i nonverbal adecvat;
- s furnizaze unele informaii despre masurari si importanta lor,cum se
organizeaza activitatea metrologica,cunoasterea unitatilor de masura;
- s identifice factorii de calitate corespunztoare i a entitilor asupra crora
se rsfrng;
- s descrie implicaiile socio-economice ale non-calitii(erorilor);
- s identifice metodele si mijloacele de masurare,indicii metrologici,erorile de
masurare si regulilor de utilozare a mijoacelor de masurare;
- s Furnizeze unele informaii despre utilizarea locului de munca.

7. PROIECTAREA ACTIVITII DIDACTICE

7.1. Planul de aciune
Nr.
crt.

Etapele
programului

Elaborare,
pregtire,
iniiere.

II

Desfurare

Activiti

1. Predarea i nsuirea cunotinelor privitoare Orele de

la calitatea i fiabilitatea produselor;
instruie
practic
comasat
2. Conceperea proiectului
Orele de
instruie
practic
comasat
3. Elaborarea i prezentarea
Orele de
proiectului
instruie
practic
comasat
1.Activitate
practicDescrierea
unor Orele de
caracteristici de calitate i utilizarea corect a instruie
standardelor de calitate dar si a drepturilor practic
clientilor .
comasat
2. Activitate practic- Analizarea unor modaliti Orele de
de asigurare a calitii produselor
instruie
practic
comasat
3.Activitate practic- Analizarea unor
Orele de
modaliti de asigurare a fiabilitii,
instruie
mentenabilitii i disponibilitii
practic
produselor
comasat
4.Activitate practic- Identificarea noiunilor de
metrologie i factorilor de obinere a preciziei de
prelucrare

III

Prezentare

Repere de
timp

Orele de
instruie
practic
comasat
1. Utilizarea corect a metodelor pentru
Orele de
controlul calitii
instruie
practic
comasat
2 S interpreteze influena negativ a
Orele de
erorilor..;
instruie
practic
comasat
3.Stabilirea i descrierea unor metode de
Orele de
msurare
instruie
practic
comasat
4. Analizarea funcionrii unor mijloace de msur Orele de
i control
instruie
practic
comasat

Obs.

8. ESTIMAREA REZULTATELOR OBINUTE

-

Crearea de produse sau servicii , corespunztoare nevoilor clienilor.

Introducerea unor elemente privind educaia pentru calitate n coli din ara noastr
reprezint un bun nceput pentru formarea unei culturi a calitii, n msur s
formeze competenele, valorile i atitudinile adecvate legate de acest subiect.
- Constatarea c liniile i gamele de produse se nvechesc a fost fcut de cercettorii
n marketing n urm cu muli ani i a condus la formularea;
- Un argument important n sprijinul derulrii unui astfel de proiect const n
posibilitatea de a contientiza actorii implicai n procesul educaional asupra
importanei pe care o poate avea educaia pentru calitate pentru viaa cotidian i
pentru evoluia profesional ulterioar a tinerilor.
- Oportunitile rezult din criza de calitate n care se afl societatea romneasc n
ansamblul ei, care pare a se fi specializat n ceea ce privete indiferena fa de
lucrul bine fcut. Trezirea societii reprezint o urgen, iar modulul care trebuie
activat este coala, cea care poate declana reacia n lan de sensibilizare fa de
calitate.

9. EVALUAREA PRODUSELOR/REZULTATELOR
Toate materialele i operaiile vor fi realizate, efectuate i prezentate individual de ctre
elevi, punandu-i pe acetia n situaia de a argumenta pertinent orice afirmaie, de a da
explicaii, de a pune ntrebri i nu n ultimul rand, de a face judeci de valoare.
Fiecare elev va fi pus n situia de a participa i a observa atent munca colegilor, de a se
autoevalua i de a contribui la ntocmirea materialului final dovedit c interdisciplinaritatea
pune elevul ntr-o postur atractiv.
Evaluarea final se face pe descriptori de performan i cu argumentarea individual a
fiecrui calificativ, lsand elevii s-i spun prerea.
Toate activitile i lucrrile effectuate vor fi evaluate dup urmtoarea rubricatur:
Criterii/
niveluri
1.
Calitatea
informaiei

Foarte bine
2.
Informaia este
corect, complet,
adecvat cerinelor
Combinaie inovativ de

Bine
3.

Satisfctor
4.

Informaia este
Informaie
corect i suficient
corect
pentru nivelul
elevilor
Exist cel puin un Tradiional,

Originalitatea
1.
Atractivitatea

Calitatea
produsului
realizat

informaii i lucrri
2.
Compoziie clar,
realizare i mesaje clare,
buna combinaie de
tehnici inspir
sentimente
Relevante pentru tem,
sprijin nvarea i
gandirea

element creativ
3.

Obinuit
4.

Realizare clar, bun Realizare clar

combinaie de
tehnici
Adecvate cerinei,
atractive

Se pot nelege

10. BIBLIOGRAFIE
1. Romi, Iucu Teoria i metodologia instruirii, curs Proiectul pentru
nvmantul Rural, Bucureti, 2006;
2. Dan, Potolea Teoria i practica evalurii educaionale, curs Proiectul
pentru nvmantul Rural, Bucureti, 2006;
3. Constantin, arie Calitatea si fiabilitatea produselor tehnice, Ed. Stiintifica
si Enciclopedica, Bucuresti,1979;

7.2. Formular stabilind sarcinile elevului proiect local

1. Proble ma ce urmeaz a fi abordat:

Ciclul de via al produselor electrotehnice.

2. Titlurile unitilor de abiliti cheie i ale celorlalte uniti la care se refer proiectul:

22.10. Satisfacerea cerinelor clienilor

3. Criterii de evaluare:

Modul de documentare asupra temei, sursele de informare studiate

Sursele de informare alese pentru dezbaterea temei ( numrul, calitatea, relevana )
Elaborarea a cel puin trei variante posibile i prezentarea lor n faa colegilor i a profesorului
Alegerea variantei optime i argumentarea alegerii fcute
Verificarea variantei optime
Autoevaluarea muncii depuse