UNIVERSITATEA PETROL GAZE PLOIESTI

FACULTATEA: TEHNOLOGIA PETROLULUI SI PETROCHIMIE

SPECIALIZAREA: PRELUCRAREA PETROLULUI ,PETROCHIMIE SI CARBOCHIMIE
CATEDRA: INGINERIE CHIMICA SI PETROCHIMICA

PROIECT DE SEMESTRU

DISCIPLINA: PROCESE DE TRANSFER DE CALDURA

STUDENT:

INDRUMATOR:

PLOIESTI

TEMA: PROIECTAREA TEHNOLOGICA A UNUI REFIERBATOR

ORIZONTAL CU SPATIU DE VAPORI

STUDENT:

INDRUMATOR:

CUPRINS
INTRODUCERE
1. Date de proiectare
2. Breviar cu rezultate obtinute
3. Bilantul termic pe fierbator
4. Stabilirea geometriei aparatului
5. Temperatura calorica a motorinei
6. Calculul coeficientului de convectie la interiorul tuburilor
7. Calculul coeficientului de convectie la exteriorul tuburilor
8. Fluxul termic specific la tubul singular fara depuneri
9. Coeficientul de convectie exterior mediu pe fascicul
10. Calculul suprafetei de schimb de caldura necesara
11. Dimensionarea spatiului de vapori
11.1. Verificarea ariei sectiunii verticale a spatiului de vapori
12. Calculul caderilor de presiune
12.1. Caderea de presiune pe circuitul de lichid
12.2. Caderea de presiune pe linia de vapori
12.3. Cresterea nivelului de lichid in coloana
12.4. Caderea de presiune pe circuitul de agent de incalzire
13. Concluzii
BIBLIOGRAFIE
ANEXE

INTRODUCERE
Schimbatoarele de caldura sunt aparate (utilaje) in care se realizeaza procese (operatii) de
transfer de caldura intre doua fluide.
Clasificarea schimbatoarelor de caldura se poate face din mai multe puncte de vedere, dintre
care trei sunt mai importante :
- clasificarea dupa procesul principal de transfer de caldura ;
- clasificarea dupa modul de contractare a fluidelor ;
- clasificarea dupa tipul constructiv al aparatului.
Dupa procesul principal de transfer de caldura , se deosebesc numeroase clase de aparate , ca de
exemplu:preincalzitoare , racitoare, condensatoare , racitoare-condensatoare , refierbatoare ,
vaporizatoare, cristalizatoare , recuperatoare , regeneratoare (schimbatoare de caldura propriu
zise).
Dupa modul de contactare al fluidelor se deosebesc trei clase de aparate : schimbatoare de
caldura de suprafata , schimbatoare de caldura prin contact direct (de amestec) , schimbatoare de
caldura cu fluid intermediar stationar .
Schimbatoarele de caldura de suprafata se caracterizeaza prin faptul ca cele doua fluide care
schimba caldura intre ele sunt separate prin pereti metalici , in majoritatea cazurilor cilindrici
(tubulari) . Aceste schimbatoare sunt cele mai frecvent utilizate .
Schimbatoarele de caldura prin contact direct nu contin pereti despartitori intre fluide si cum
fluidele vin in contact nemijlocit , transferul de caldura este insotit si de un proces de transfer de
masa .
Schimbatoarele de caldura cu fluid intermediar stationar sunt de conceptie mai recenta , se
utilizeaza in cazuri practice caracteristice si prezinta unele avantaje specifice . Ele se
caracterizeaza prin faptul ca transferul de caldura de la fluidul cald la cel rece , care sunt in
curgere libera prin schimbator , este mijlocit de un fluid intermediar stationar in aparat .
Dupa tipul constructiv al aparatului se deosebesc numeroase clase de schimbatoare ,
principalele tipuri fiind prezentate in cele ce urmeaza , cu exceptia schimbatoarelor cu fascicul
tubular in manta care , fiind cele mai utilizate , se trateaza pe larg .
Schimbatoarele tub in tub (Fig. 1) constau in doua tuburi concentrice , un fluid circuland prin
tubul interior , iar celalalt fluid prin spatiul inelar (intertubular) .
Aceste schimbatoare prezinta avantajul de a lucra in contracurent , dar sunt voluminoase si
grele , in raport cu aria de transfer .
Schimbatoarele de caldura cu placi lucreaza cu presiuni relativ mici pentru ambele fluide si au
inceput sa fie utilizate si in industria petrochimica , ele fiind usoare si cu gabarit mic in raport cu
aria de transfer .
Schimbatoarele de caldura cu fascicul tubular in manta sunt cele mai utilizate tipuri de
schimbatoare . Ele au o arie specifica de transfer de caldura relativ mare (18-40 m2/m3) consum
specific de metal relativ redus (35-80 Kg/m2)
Refierbatoarele sunt aparate de schimb de caldura cu fascicul tubular prin care se realizeaza
aportul de caldura la baza unor coloane de fractionare . Aportul de caldura duce la vaporizarea
partiala a lichidului de la baza coloanei . Caldura necesara se obtine prin condensare de abur ,
prin racirea unei fractiuni petroliere calde . In cazul unor sarcini termice mari sau al unor
temperaturi de vaporizare mari , aportul de caldura la baza coloanei se realizeaza printr-un
cuptor-refierbator , la care se consuma combustibil .
Refierbatoarele tip schimbatoare de caldura sunt de mai multe tipuri constructive si functionale
, tipurile principale fiind prezentate in continuare .
In Fig. 2 este redata schema unui refierbator termosifon vertical cu recirculare . Refierbatorul
este un schimbator de caldura cu fascicul tubular in manta , rigid si cu un singur pas in tuburi ,

plasat vertical . Prin spatiul intertubular al refierbatorului circula agentul de incalzire(de exemplu
abur saturat care condenseaza; evacuarea condensului se face printr-o oala de condens , care
asigura inchiderea hidraulica). Debitul de agent de incalzire este reglat de u regulator de
temperatura , care asigura o temperatura constanta pentru lichidul din baza coloanei . O parte din
lichidul din baza coloanei circula natural (prin termosifonare) , prin tuburile refierbatorului , are
loc o vaporizare partiala si amestecul de lichid si vapori reintra in coloana , in care are loc
separarea fazelor . Refierbatorul prezentat este cu recirculare , pentru ca o parte din lichidul
reintrat in coloana poate ajunge din nou in tuburile refierbatorului .
In Fig. 3 este redata schema unui refierbator termosifon orizontal fara recirculare . In acest caz
, vaporizarea lichidului , tot partiala se realizeaza in mantaua refierbatorului . Daca se lucreaza
fara recirculare , refierbatorul este alimentat , fie direct din deversor , fie dintr-un compartiment
realizat la baza coloanei si alimentat de deversor . Se constata ca lichidul din amestecul evacuat
nu mai poate reveni in refierbator . Debitul de lichid care alimenteaza refierbatorul este constant
si egal cu debitul deversat de pe taler , acest lichid trecand o singura data prin refierbator .
Refierbatoarele termosifon fara recirculare nu sunt recomandabile pentru debite foarte mari de
vaporizat , in raport cu debitul de produs de baza al coloanei . La aceste refierbatoare nu se
utilizeaza notiunea de coeficient de recirculare , ci numai fractia masica a vaporizatului din
amestec , care obisnuit este mai mare decat la refierbatoarele cu recirculare .
In Fig. 4 este redata schema unui refierbator orizontal cu spatiu de vapori . Acesta lucreaza fara
recirculare si se caracterizeaza prin faptul ca separarea fazelor se face in refierbator si nu in
coloana .
Mantaua refierbatorului contine in partea inferioara un fascicul de tuburi care ocupa o inaltime
mai mica decat diametrul mantalei . Tuburile sunt sustinute obisnuit prin placi suport in forma de
sfert de cerc .
Refierbatoarele cu spatiu de vapori sunt constructiv mai complicate si nu lucreaza cu presiuni
prea ridicate . Circulatia prin refierbator se realizeaza prin termosifonare .
In Fig. 5 este redata schema unui refierbator interior orizontal . Acesta consta intr-un fascicul
tubular plasat in stratul de lichid din baza coloanei , al carui nivel se mentine constant .
Refierbatoarele interioare se utilizeaza in cazul sarcinilor termice mici si al coloanelor de
diametru mare . Ele se utilizeaza in prezent si la striparea de fractiuni petroliere , la care s-a
renuntat la striparea directa cu abur . Aportul de caldura se realizeaza prin intermediul unei
fractiuni petroliere mai calde .
Produsul cald utilizat este motorina , care este agent de incalzire in acest sistem si vine cu un
aport de caldura suficient pentru amestecul de vapori componenti .
Produsul rece care se gaseste in baza coloanei este n-octan .
In prezentul proiect se efectueaza dimensionarea tehnologica a unui refierbator orizontal cu
spatiu de vapori care lucreaza cu o sarcina termica de 981.000 W. Refierbatorul este alimentat din
baza coloanei de fractionare cu 20 t/h n-octan la presiunea de 5 bar si temperatura de 196C.
Pentru incalzire se utilizeaza motorina de 310C, care cedeaza caldura prin condensare pana la
210C.

CAPITOL 1
Varianta

DATE DE PROIECTARE

14
Fluid rece (n-octan)

Debit din baza coloanei , mB , t/h

50

Fractia vaporizata , e

0,6

Fluid cald (motorina)

20

Densitate , d4 , g/cm3

0,850

Factor de caracterizare , k

11

Temperatura intrare , tc1 , C

280

Temperatura iesire , tc2 , C

200

Presiunea in baza coloanei , Pb=5 bar

Temperatura in baza coloanei , tb=196C
Latenta de vaporizare , LV=295 Kj/Kg
Dimensiuni tuburi : de=25 mm
di=20 mm

CAPITOL 2 BILANTUL TERMIC PE REFIERBATOR

Q = Qcedat = Qprimit
Qcedat = mmot cpmot (tc1 tc2)
Qprimit = mB LV
mmot=

mB LV
cpmot (tc1-tc2)

15
15
Cpmot = [(2964-1332 d 15
)+(6,148-2,308 d 15
)t](0,0538K+0,3544)

t=

tc1+tc2
2

280+200
2

= 240C

15
d 15
= 0,9952 d 420 + 0,00806 = 0,99520,855+0,00806=0,854
15
d 15
= 0,854g/cm3

Cpmot = [(2964-13320,854)+(6,148-2,3080,854)240](0,053811+0,3544)
Cpmot = 2773 J/KgC

mB=

501000
3600

=13.89 Kg/s

13.89295103
=18.47 Kg/s
2773(280-200)
Q = mmot cpmot (tc1-tc2) =18.472773(280-200)
Q = 4097384.8 W
mmot=

CAPITOL 3 STABILIREA GEOMETRIEI APARATULUI

Pemtru a stabilii geometria aparatului se determina aria de schimb de caldura , utilizand legea
lui Newton:
Q = ked Ae tm log
ked = coeficient global de transfer de caldura (W/m2C)
Ae = aria de schimb de caldura(aria laterala a tuturor tuburilor din schimbatorul de caldura)
(m2)
tm log = diferenta medie logaritmica de temperatura (C)
Determinarea tm log

tc1 = 280C
tc2 = 200C
tr1 = 196C
tcr = tc2-tr1

tcr =200-196=4C

tr2 = tb = 196C
tcc = tc1-tr2

tcc =280-196=84C

tcc = diferenta de temperatura a capatului cald (C)

tcr = diferenta de temperatura a capatului rece (C)

tm log =

tcc - tcr
tcc
ln
tcr

84-4
ln

84
4

=26.28

Presupunem ked =450 W/m2C

Q = ked pp Ae tm log
Q
Ae =
=
Ked pp tm log

4097384.8
45026.28

=346.47m2

Numarul de tuburi
Lungimea tuburilor se presupune 36,9,12 m.
Presupunem Lt=9 m.
Ae= deLtnt
nt = numarul de tuburi
Dimensiunile tubului din refierbator sunt:
- diametrul exterior : de =25 mm=0,025 m
- diametrul interior : dI =20 mm=0,02 m
Ae
346.47
nt = deLt
= 3,140,025 =491 tuburi
9
Din Dobrinescu Procese de transfer termic si utilaje specifice(pag.179), din tabelul
corespunzator nt calculat se citeste nt cel mai apropiat acestei valori pentru de=0,025 m
ntSTAS=510 tuburi(pentru tuburi asezate in patrat) 4 pasuri in tuburi
Ae=ntSTASdeLt=5103,140,0259=360.32 m2
Q
4097384.8
Ked calc =
=
=432.7 W/m2C
360.3226.28
Aetm log
In literatura ked p ked calc 50 W/m2C kedpp este corect.

4 pasuri in tuburi
nt STAS=510uburi

Di=0.9 m=900mm

Di = diametrul interior al mantalei

CAPITOL 4 TEMPERATURA CALORICA A MOTORINEI

Temperatura calorica reprezinta temperatura la care se determina proprietatile fluidelor astfel
incat valoarea medie a coeficientului global de transfer de caldura sa fie cea reala.
Se calculeaza factorul caloric:
26.28-4
tm log - tcr
=
=0,278
84-4
tcc - tcr
Fc are valorile cuprinse intre 0,30,5.
Factorul caloric corecteaza temperatura calorica pe care vrem sa o determinam.

Fc =

tc = tc2 + Fc (tc1 tc2)=200+0,278(280-200)=222 C

tc =222 C

Proprietatile fizice ale motorinei se determina la tc= 222 C

a) Vascozitatea cinematica
15
=f(tc , d 15 , k) tc=222C
15

d 15=0,854
k=11
Din graficul A.5 pag 319(Dobrinescu) => =0,2810-6 m2/s
b) Caldura specifica a motorinei la tc=254.2C(pag 160-Proprietati fizice-Somoghi)
15
15
Cp=[(2964-1332 d 15)+(6,148-2,308 d 15)t](0,0538k+0,3544)
Cp=[(2964-1332 0,854)+(6,148-2,308 0,854)222](0,053811+0,3544)
Cp=2607.55 J/KgC
c) Variatia conductivitatii termice (pag 320-Dobrinescu)
0,1172-6,3310-5tc
0,1172-6,3310-5222
=
=
15
0,854
d 15
=0,1208W/mC
d) Variatia densitatii (pag 318-Dobrinescu)
tc-20
20
=103d4 [120
20
2290+6340 d4 +5965( d4 )2
=1030,855[1
-

222-20
2290+63400,855+5965(0,850)2

=835.68 Kg/m3
e) Vascozitatea dinamica
==0,2810-6835.68=2.3410-4 Kg/ms

CAPITOL 5 CALCULUL COEFICIENTULUI DE CONVECTIE

LA INTERIORUL TUBURILOR
= viteza de curgere
mV
m
= A
= A =
c

di2
4

mV=debit volumic(m3/s)
Ac=sectiunea de curgere(m2)
mV=mm
mm=debit masic
nt=numar de tuburi=510
np=numar de pasuri=4
18.47
=
(0,020)2
835.68

4
=0,55 m/s
di
0,550,021835.68
Re=
=

2.3410-4

nt
np

510
4
=41248.3> 104 => regim turbulent

Cp
2607.552.3410-4
=
=5.05

0,1208
Proprietatile fizice care intervin in reletiile criteriale sunt ale motorinei determinate la
temperatura calorica tc=222C
Pentru determinarea coeficientului i se foloseste criteriul Nusselt din relatia Sieder-Tate,
considerand complexul (/p)0,14=1
Nu=0,027Re0.8Pr1/3(/p)0,14
Nu=0,027(41248.3)0.8(5.05)1/3=268.47
Pr=

idi
=> i=

i=1621.56W/m2C

Nu=

Nu
di

268.470,1208
0,020

=1621.56 W/m2C

CAPITOL 7 -- CALCULUL COEFICIENTULUI DE CONVECTIE

LA EXTERIORUL TUBURILOR
Se calculeaza cu relatia McNelly (pag 121-rel.2.1.47-Dobrinescu)
2,226
1,0645
p
l
teC
e1=0,008133Cs
l
l
-1

Lv
V
p=presiunea la care are loc fierberea
Cs=coeficientul care se alege in functie de tip material tub
Cs=1
Cl=caldura specifica a n-octan lichid
te=diferenta de temperatura la schimbatoare de faza pentru lichid-vapori n-octan

te=7-8C (trebuie presupus)

e1=pentru un tub
Proprietatile fizice folosite sunt cele ale n-octanului la temperatura din baza coloanei tb=196C
a) Variatia densitatii cu temperatura(pag 52-rel.2.15-Somoghi)
l=a+ b-ct , pentru n-octan
Valoarea coeficientilor se ia din tabelul 2.3-pag 52
a=308,4615
b=161856,2
c=553,8461
l=308,4615+ 161856,2-553,8461196
l=539,33 Kg/m3
b) Variatia vascozitatii cu temperatura
B
l=exp(A+
+CT+DT2)
T
B
ln =(A+
+CT+DT2)
T
A,B,C,D=constante specifice(tabelete 3.9 la pag 113-Somoghi)
T=196+273=469K
A=-4,016
B=701,4
C=0,649410-2
D=-6,38210-6
ln l= -4,016+701,7/469+0,649410-2469-6,38210-6(469)2
ln l= -0,879 => l= 0,132 cP=0,13210-3 Kg/ms
c) Variatia caldurii specifice cu temperatura
Cp=A+BT+CT2+DT3 (J/KgK) relatia 4.23 pag 160 Somoghi
A=12,5967102
B=4,68587
C= -1,0332010-2
D=1,7586710-5
CP=12,5967102+4,68587489-1,0332010-2(469)2+1,7586710-5(469)3
Cp=2999 J/KgK
d) Variatia conductivitatii termice cu temperatura(pag 220 rel.6.18 - Somoghi)
=A+BT+CT2+DT3
A=2,2113410-1
B=-3,0771110-4
Tabel 6.3 - pag 221
C=0
D=0
=2,2113410-1-3,0771110-4469=0,0768 W/mK
e) Variatia tensiunii superficiale (pag 273 rel.8.18 - Somoghi)
= A+Bt+Ct2+Dt3 (N/m2) (t in C)
A=23,624285

B=-97,50302710-3 Tabel 8.6 pag 274

C=16,06036310-6
D=147,504310-9
= 23,6242-97,50302710-3196+16,06036310-6(196)2+147,504310-9(196)3
= 6,24110-3 N/m2
f) Pornind de le legea gazelor:
pV=nRT <=> pV=(m/M)RT => V=(pM)/(RT)
Mn-octan=128+18=114 Kg/Kmol
p=pb=5 bar=5105 N/m2
510511
V= 4
=14,62 Kg/m3
8314469
2,226
1,0645
p
l
teC
e1=0,008133Cs
l
-1
l

Lv
V
Presupunem te=7.6C
1,0645
51050,076
7.6299 2,226
539,33
e1=0,008133 8
9

-1
6,24110-3
295103
14,62
e1=7572.03 W/m2C
Se calculeaza e1 si se verifica t presupus calculand coeficientul global de transfer de caldura
pentru un singur tub.
1
ke1=
1
d
d
de
1
e + e
ln
+
i
di
2o
di
e1
1
ke1=

1
0,025
0,025
0,025
1

+
ln
+
1480
0,021
237
0,021
7572.03
ke1=1004.68 W/mC
te calculat nu trebuie sa varieze mult fata de te presupus, daca nu se reia calculul
presupunand te cu un C mai mic sau mai mare.
e1te calc=ke1tm log
ke1tm log
te calc=
e1
te calc=

1004.68 58

=7,69 C
7572.03
| te calc - te pp | = |7,69-7,6| = 0.09 C

CAPITOL 8 -- FLUXUL TERMIC SPECIFIC LA TUBUL

SINGULAR FARA DEPUNERI
q= flux termic specific

Aceasta valoare trebuie sa fie mai mica decat cea a fluxului specific maxim admisibil pentru a
evita fierberea peliculara. Astfel se calculeaza qmax admisibil cu relatia KUTADELATZE
qc=0,16LV[V2(l-V)g]0,25
qe1=ke1tm log
qe1<qc
g=acceleratia gravitationala=9,81 m/s2
qc=0,16295000[(14,62)2(539,33-14,62)6,24110-39,81]0,25
qc=429661,37 W
qe1=ke1tm log=1004.6826.28=26403 W
qe1(26403)<qc(429661,37)

CAPITOL 9 -- COEFICIENTUL DE CONVECTIE EXTERIOR MEDIU

PE FASCICUL
Pentru nt STAS=510 tevi => Diametru interior manta Di=0,9 m
s=pasul ; s=32 mm= 0,032 m
s=s distanta dintre doua tuburi pe verticala
Se calculeaza N=numarul de tuburi pe sirul vertical central
Di
0,9
N=
=
=29 tuburi
s
0,032
Debitul specific de vaporizat corespunzator sectiunii libere dintre doua tuburi alaturate intr-un
sir orizontal calculat pentru tuburi singulare, este:
deke1tm
G= log
LV(s-de)

G=

3,141004.680,02526.28
295000(0,032-0,025)

=1

Se calculeaza factorul de corectie pentru coeficientul de convectie exterior(este subunitar):

0,03097G
s-de
0,3048
F=0,714 N0,24lnN-0,42
0,032-0,025 0,030970,776
0,3048
F=0,714 160,24ln29-0,42
=0,311
Se calculeaza e fascicul
e=F e1=0,3117572.03=2354.9 W/m2C
e(2354.9)< e1(7572.03)

CAPITOL 10 -- CALCULUL SUPRAFETEI DE SCHIMB

DE CALDURA NECESARA
Se pleaca de la coeficientul global de transfer de caldura cu depuneri, unde apar rezistentele
termice specifice depunerilor la interiorul si exteriorul tuburilor.
Rdi ; Rde se presupun din tabele (pag 200 si pag 215 - Dobrinescu)
Rdi=0,00053 m2C/W (motorina)
Rde=0,00052 m2C/W (n-octan)
Se calculeaza ke cu depuneri si se compara cu ke1
1
ked=
1
de
d
1
l de
+Rdi
+ e
+Rde+
i
di
2o n
di
e
1
ked=

+0,00053
1621.56
ked=407.6 W/mC
ked<ke1

0,025
0,020

0,025
+ 237

ln

0,025
0,020

+0,00052+

1
2354.9

Se recalculeaza aria de transfer de caldura necesara

Q
4097384.8
Ae nec=
=
=382.51 m2
407.626.28
kedtm log
Se calculeaza supradimensionarea aparatului:
Ae rec Ae nec
%S=
100
Ae nec
346.74-382.51
100= -9.35 ?????
382.51
Cum %S=520 => dimensionarea aparatului este corecta.

%S=

Se calculeaza temperatura peretelui tubului la exterior = temperatura medie pe fasciculul de

tuburi.
1
(tpe-te)
kedtm log=
1
+Rde
e
te=tn-octan=196C
1
(tpe-196)
41658=
1
+0,00052
2566.92
tpe=218C

CAPITOL 11 -- DIMENSIONAREA SPATIULUI DE VAPORI

Se porneste de la Di STAS cunoscut: Di STAS=0,7 m
Df= diametrul fasciculului=Di STAS=0,7 m
HV= inaltimea spatiului de vapori, m
LAB= inaltimea placii deversoare, m
Se determina diametrul pentru refierbator cu spatiu de vapori; Di
Di=f(p,mV/L,LAB)
p= 5 bar (din datele de proiectare)
mV
m e
601030,6
= B
=
=6000 Kg/hm =>
L
L
6
=> in grafic aceasta valoare este 10-3 mV/L, Kg/hm, deci Lpp=L=6 m
LAB=1,1Df=1,10,7=0,77 m
Functie de cei 3 parametrii Di=f(5;6;0,77) => se citeste din nomograma pentru dimensionarea
spatiului de vapori => Di=1,24 m
HV=0,45Di=0,451,24=0,558 m
LAB=0,55Di=0,551,24=0,682 m
=> Di=HV+LAB=0,558+0,682=1,24 m
Di=diametru interior manta= 0,7 m pentru refierbator fara spatiu de vapori.
Di=diametrul interior pentru refierbator cu spatiu de vapori= 1,24 m
Di>Di

CAPITOL 11.1 -- VERIFICAREA ARIEI SECTIUNII VERTICALE

A SPATIULUI DE VAPORI
Se determina debitul de vapori specific admisibil pe unitatea de volum de spatiu de vapori cu
relatia:

mVS=0,636V(16000
)0,5 , Kg/m3s
l-V
unde: V=14,62 Kg/m3
l=834,1 Kk/m3
=6,24110-3 N/m2
6,24110-3
mVS=0,63614,62(16000
)0,5
692.18-14,62
mVS=3,5696 Kg/m3s
Aria sectiunii transversale se determina cu relatia:
I.
mV
S=
mVSLS
unde: mV=debitul de vapori, Kg/s
mVS=debit de vapori specific admisibil, Kg/m3s

LS=lungimea spatiului de vapori, m

LS se calculeaza cu relatia :
LS=Lt+(0,51 m)
LS=6+0,6=6.6 m
Lt=Lpp=6 m
mv=mBe=601030,6=36000 Kg/h=10 Kg/s
10
S= 3.56966. =0,424 m2
6

II.

Se porneste de la raportul HV/Di functie de care se determina o constanta c folosita in

calcularea ariei sectiunii verticale
HV
0,558
=
=0,45
Di
1,24
2
S=Di c , c= constanta
Pentru diferite valori ale raportului HV/Di , avem o constanta c. Citind din tabelul 3.4/pag.176Dobrinescu se constata ca: pentru raportul HV/Di=0,45 => c=0,34278
S=(1,24)20,34278=0,527 m2

CAPITOL 12 -- CALCULUL CADERILOR DE PRESIUNE

12.1. CADEREA DE PRESIUNE PE CIRCUITUL DE LICHID
Ne referim la traseul de lichid din baza coloanei si pana la intrare in refierbator (e vorba de o
conducta).
Refierbatorul se aseaza paralel cu coloana de fractionare, trebuie sa calculam lungimea
LMP=zona liniara
LMP=50-70 cm
LOP<LMN
Se determina diametrul conductei de lichid pentru o viteza impusa a lichidului de =1 m/s
m
mV
mV
m

w= A
=> Ac=
= =
c

Ac=

60103
3600692.18
1

=0,024 m2

Ac=

di2
4

4Ac

=> di2=

=> di=

4Ac

40,024
=0,175 m ; di=175 mm
3,14
Dupa calcularea diametrului conductei, aceasta valoare se standardizeaza conform tabel
3.6/pag.177 din Dobrinescu => valoarea cea mai apropiata este di STAS=193.7 mm, careia ii
corespunde de STAS=219.1 mm
di=

In functie de di STAS se recalculeaza viteza de curgere(viteza reala) iar diferenta dintre valorile
celor 2 viteze trebuie sa fie mica.

mV
mB4
=
Ac
d2i STAS
wreala=0,82 m/s
wreala=

601034
692.183,14(0,1937)23600

Calculul criteriului Reynolds

Prin determinarea criteriului Reynolds se stabileste regimul de curgere al fluidului.

di STASw
0,19371692.18
Re=
=
=387500>104 => regim turbulent

0,34610-3

Calculul factorului de frecare(f)

f=f(Re)
Se determina cu relatia:
0,1694
f=
=
Re0,164

0,1694
(387500)0,164

= 0.02 (rel.3.59/pag207- Dobrinescu )

Calculul lungimii echivalente a conductei

* Calculul lungimii echivalente la iesirea din coloana si la intrarea in coloana(Le1)

Le1=

c1di
f
=> Le1=

0,50,1937
=4.84 m
0,02

c1=0,5
di=di STAS=0,1937 m
* Calculul lungimii echivalente pentru cele 2 coturi cu unghi de 90(Le2)
Le2=2c2di
=> Le2=2400,1937=15.5 m
c2=40
* Calculul lungimii echivalente la intrarea lichidului in refierbator(Le3)
c3di
Le3=
f
10,193
=> Le3= 7
=9.69 m
0,02
c3=1

* Lungimea echivalenta totala

Le tot=LMP+Le1+Le2+Le3
LMP=LNP+LMN+LOP
Presupunem: LMN=60 cm=0,6 m
LOP=40 cm=0,40 m
LNP=1.5+2+0.05=3.55 m
LMP=3,55+0,6+0,4=4,55 m
Le tot=4,55+4.84+15.5+9.69=34.58 m
Se calculeaza caderea de presiune prin conducta cu relatia Fanning
2
L
P=f w
e tot
,(N/m2)
2
di

692.18(0,82)2
34.58

2
0,1937
1 atm ........................1,01325105 N/m2
X atm.........................830.8 N/m2
P=0,02

=830.8 N/m2

X=0,0082 atm
P=0,0082 atm < Patm

12.2 CADEREA DE PRESIUNE PE LINIA DE VAPORI

Presupunem ca lungimea de la nivelul refierbatorului pana la cotul de 90, LMN=40 cm=0,3 m si
de la cotul de 90 pana la coloana este LNP=3 m.
Lungimea geometrica a conductei de vaporizare:
Lg.v.=0,4+3=3,4 m
Se presupune viteza vaporilor wvap=10 m/s
Debitul volumetric al vaporilor este:
mv
mBe
601030,6
Qvap=
=
=
=2542.37 m3/h
v
v
14,62
mB=debitul in baza coloanei;[kg/h]
e=fractia vaporizata;
v=densitatea vaporilor.[kg/m3]
Sectiunea de curgere a vaporilor se determina din relatia vitezei de curgere:
Qvap
Qvap
2542.37
wvap=
=> Sc.vap=
=
=0,07 m2
Sc.vap
wvap
103600
di2
Sc.vap=

4Sc.vap

40,07

=> di=
=
=0,30 m
4

3,14
Din Dobrinescu pag.177 se determina din tabelul standardizat di.STAS si de.STAS:
di.STAS=0,3015 m
de.STAS=0,3238 m
Se recalculeaza viteza vaporilor:
wvap.rec.=
Qv
= Qv4
=
42542.37
=9,89 m/s

d2i.STA

3,14(0,3015)2360
0
S
Se calculeaza criteriul Reynolds functie de wvap si di.STAS
diwvap
0,301514,629,89
Re=
=
=125995

0,34610-3
Re>105 => regim turbulent
Calculul coeficientului de frecare: fv=f(Re) => se determina din Dobrinescu pag.207
0,1694
0,1694
fv=
=
=0,02
0,164
Re
1259950,164
Se calculeaza lungimea echivalenta a conductei de vapori:
Calculul lungimii echivalente la iesire din refierbator se face pana la cotul de 90
Sc.vap

Le1=

c1di
fv

0,50,3015
=7.54 m
0,02

c1=0,5

Calculul lungimii echivalente in zona cotului de 90

Le2=c2di=400,3015=12.06 m
c2=40

Calculul lungimii echivalente pentru intrarea vaporilor in coloana(pozitia orizontala a

coloanei)
Le3=

c3di
fv

10,3015
=

=15.08m
0,02

c3=1,0
Le.total=Lg.v.+Le1+Le2+Le3=38.08 m
Caderea de pe linia de vapori se calculeaza cu relatia Fanning:
vwv2
Le.total

pf.v.=fv
2
di.STAS
14,62(9,89)2
38.08

=1806 N/m2
pf.v.=0,02
2
0,3015
1 atm...........................1,01325105 N/m2
x atm...........................1806 N/m2
x=0,0178 atm
pf.v.=0,0178<patm

12.2. CRESTEREA NIVELULUI DE LICHID IN COLOANA

Cresterea nivelului de lichid in coloana se refera la determinarea inaltimii lichidului, LCD.
Pentru a putea determina acest lucru se face un bilant de presiuni, presiunea activa egaland
presiunea rezistenta.
pa=pr
Presiunea activa este data pe de o parte de stratul de lichid din coloana(LCD):
pa.col.=gLCD(lv)
,iar pe de alta parte este data de stratul de lichid din refierbator.

pa.ref.=gLAB(l-a)
g=acceleratia gravitationala
l=densitatea lichidului[Kg/m3]
v=densitatea de amestec in refierbator[Kg/m3]
Presiunea rezistenta(pr) este data de caderile de presiune prin frecare, calculate pentru liniile de
vapori respectiv lichid si de cresterea presiunii dinamice.
vwv2-lwl2
pr=pf.l.+pf.v.+
2
gLCD(l-v)+gLAB(lvwv2-lwl2
2
a)=pf.l.+pf.v.+
La iesirea din fascicul amestecul contine lichid si vapori:
- debit vapori: mBe=601030,6=36000 Kg/h
- debit lichid: mB(1-e)=60103(1-0,6)=24000 Kg/h
Densitatea amestecului la iesire tine seama de densitatea intermediara calculata functie de
debitele de lichid si vapori:
mB
= m
mv
l
+
l
v
unde: =densitatea intermediara[Kg/m3]
mB=debitul in baza coloanei[Kg/h]
ml , mv=debitele de lichid respectiv vapori in amestec[Kg/h]
60.000
3
24000
36000 =23,934 Kg/m
+
539,3
14,62
Densitatea amestecului reprezinta media aritmetica intre l si .
l+
539,3+23,934
a =
=
=281,617 Kg/m3
2
2
14,62(9,89)2-539,3(0,82)2
pr=830.8+1806+
=3533.13 N/m2
2
pa.ref.=9,810,682(539,3-281,63)=2085.49 N/m2
pa.col.=9,81LCD(539,3-14,62) => LCD=0,281 m
=

12.3. CADEREA DE PRESIUNE PE CIRCUITUL DE AGENT

DE INCALZIRE
Pentru calculul caderii de presiune pe circuitul de agent de incalzire se foloseste relatia:
w2 Np(fF Lt
+4)
pi=

2
di
unde: =densitatea motorinei[Kg/m3]
w=viteza motorinei prin tuburi[m/s]
Np=numarul de pasuri
f=factor de frecare
Lt=lungime tub[m]
di=diametrul interior al tubului[m]
p 0,14
F=(
) ~1

Se calculeaza factorul de frecare:

f=f(Re)
Re=48120==> f=

0,4205
Re0,243

0,4205
481200,243

692.18(0,687)2
pi=

=0,031
6
+4)=12320 N/m2

6(0,0311

2
1 atm..........................1,01325105 N/m2
x atm..........................12320 N/m2

0,021

x=0,1216 atm<patm
CALCULUL DIAMETRULUI RACORDURILOR DE INTRARE
SI IESIRE A MOTORINEI

Se presupune viteza de curgere a motorinei w=1 m/s.

Debitul volumetric al motorinei este:
mmot
11.52
Qmot=
=
=13.4710-3 m3/s

855
Sectiunea de curgere a motorinei se determina din relatia vitezei de curgere:
Q
Q
0,01347
w=
=> Sc=
=
=0,01347 m2
Sc
w
1
di2
4Sc
40,01347
=> di=
=
=0,13 m
4

3,14
Se standardizeaza valoarea pentru di => di.STAS=0,1282 m si de.STAS=0,1413 m
Se recalculeaza viteza motorinei:
4Q
40,01347
w=
=
=1.04 m/s
(di.STAS)2
3,14(0,1282)2

Sc=

13. CONCLUZII
Dimensionareatehnologica a unui schimbator de caldura de tip refierbator orizontal cu
spatiu de vapori se face in scopul cresterii parametrilor si performantei reale de
functionare, in raport cu datele prevazute in proiect, al cunoasterii variatiilor acestora in
timp si al constatarii sub sau supradimensionarii aparatului, in raport cu sarcina termica
prevazuta.
Pentru a putea realiza dimensionarea unui astfel de aparat, este necesar sa se cunoasca
urmatoarele: natura celor doua fluide de lucru, debitele acestora, temperaturile de intrare
si de iesire ale fluidelor, presiunile initiale si finale, precum si toate datele geometrice ale
aparatului.
Prima operatie efectuata este incheierea bilantului termic al refierbatorului, prin
aplicarea ecuatiei calorimetrice celor doua fluide de lucru. Daca intre fluxul termic cedat
de fluidul cald si cel primit de fluidul rece exista o diferenta apreciabila, care nu poate fi
explicata prin pierderile de caldura catre mediul ambiant, se poate trage concluzia ca
datele utilizate nu sunt perfecte si ca acestea trebuiesc revizuite.

Se compara debitele reale, temperaturile caracteristice fluxul termic schimbat si

caderile de presiune ale fluidelor la trecerea prin aparat, cu datele corespunzatoare din
proiect.
Se calculeaza diferenta medie de temperatura si vitezele caracteristice ale fluidelor prin
aparat, comparandu-se cu datele din proiect si cu date din literatura(pentru viteze si
diferenta minima de temperatura).
Tuburile utilizate in acest schimbator au diametrul exterior de=25 mm si diametrul
interior di=21 mm. Lungimea tuburilor este in majoritatea cazurilor 6 m, dar in functie de
necesitati se utilizeaza si urmatoartele lungimi:2,3,4,9,12 m.
Cu ajutorul relatiei lui Newton, dupa calcularea pe baza datelor geometrice a ariei de
transfer, se stabileste valoarea reala a coeficientului global de transfer de caldura cu care
lucreaza aparatul, luand in considerare si rezistentele termice ale depunerilor.
Se calculeaza caderile de presiune ale fluidelor la trecerea prin aparat. Valorile
caderilor de presiune trebuie sa fie mai mici decat presiunea atmosferica deoarece
cresterea acestor valori duce la un consum mai mare de energie pentru pomparea
fluidului.
Dimensionarea tehnologica a racordurilor consta in alegerea diametrelor tevilor
necesare astfel incat vitezele fluidelor sa aiba valori rezonabile.
Analizandu-se functionarea tehnologica a schimbatoarelor de caldura, existente intr-o
instalatie in exploatare, pot fi stabilite performantele reale in raport cu cele prevazute in
proiect sau recomandate in literatura, pot fi propuse unele masuri simple pentru
imbunatatirea lor(curatarea aparatelor la intervale mai scurte de timp, modificarea
debitului de agent de racire sau incalzire, etc.).

BIBLIOGRAFIE

1. Dobrinescu, D.: Procese de transfer termic si utilaje specifice, Ed. Didactica si

Pedagogica, Bucuresti 1983
2. Suciu, G.C., Tunescu, R.: Ingineria prelucrarii hidrocarburilor, vol 1, Ed. Tehnica,
Bucuresti 1983
3. Somoghi, V., Patrascu, M., Patrascu, C., Dobrinescu, D., Ioan, V.: Proprietati fizice
utilizate in calcule termice si fluido-dinamice, Ed. Universitatea Petrol-Gaze,
Ploiesti 1997
4. Somoghi, V.: Procese de transfer de caldura, Ed. Universal Carfil, Ploiesti 1998

CAPITOLUL 2--- BREVIAR

Marime calculata

Debitul de motorina

Simbol

Unitate de masura

Valoare

mmot

Kg/s

11,52

Coeficient global de
transfer
de caldura
Temperatura calorica

ked

W/m2 C

416

tc

254,2

Viteza de curgere a
motorinei

m/s

1,04

Coeficientul de convectie
la interiorul tuburilor

W/m2 C

1480

Coeficientul de convectie
la exteriorul unui tub

e1

W/m2 C

7572,03

Coeficientul de convectie
la exteriorul tuburilor

W/m2 C

2566,92

Fluxul termic specific la

tubul singular

qe1

W/m2

58271,44

15,64

Caderea de presiune pe
circuitul de lichid

pf l

N/m2

830,8

Caderea de presiune pe
circuitul de vapori

pf v

N/m2

1806

Caderea de presiune pe
circuitul de agent de
incalzire

pi

N/m2

12320

Supradimensionarea