CURS 2 DISTILAREA ATMOSFERICA

In cursul precedent (Curs 1) a fost reprezentat si discutat echilibrul lichid-vapori pentru un amestec binar si modalitatile prin care se pot separa cei doi componenti, la un grad de puritate cat mai ridicat (concentratie cat mai mare). In cazul unui amestec multicomponent complex nu putem separa componenti individuali, ci fractii ale acelui amestec, pe baza unor intervale de fierbere stabilite (corelat cu caracteristicile pe care trebuie sa le indeplineasca fractiile respective); puritatea= gradul de separare al fractiilor se masoara prin decalajul dintre fractiile adiacente (vecine). 0 Decalaj (5-95)= t 0C 5% fractie grea t C 95% fractie usoara. Tabel 1 Interval de fierbere al principalelor fractii obtinute in instalatia DA Fractie LPG (C3-C4) Benzina usoara Benzina grea Petrol Motorina usoara Motorina grea Pacura 50 (C5) - 70 70 -180 180-240 240-340 340-360 >360 0,660 0,717 0,793 0,838 0,875 0,956 40-45% C21-C25 Interval de fierbere Densitate Numar atomi de carbon C3-C4 C5-C10 C11-C20 Randamente 1-1,5% 10-16% 10-12% 10-16% 12-18 %

Cum separam aceste fractii ? Printr-un numar repetat de vaporizari la echilibru. (se va face trimitere la amestecul binar si se va evidentia ca, nici in cazul unui amestec simplu, cei doi componenti nu se pot separa dupa o singura vaporizare la echilibru, deci cu atat mai mult pentru un amestec multicomponent sunt necesare pentru separare mai multe vaporizari la echilibru). Fiecare vaporizare la echilibru este echivalenta cu un taler de separare. Distanta intre talere este de 500 800 mm; numarul total de talere intr-o coloana de distilare este de 40-44 talere de fractioare si 4-8 talere de stripare a pacurii (la numarul talerelor din coloana se adauga si talerele aferente striperelor laterale).

In tabelul 2 este prezentat numarul de talere necesar pentru separarea fractiilor de titei [2]: Tabel 2 Numar de talere necesare separarii fractiilor obtinute in instalatia DA Fractii separate Benzina usoara benzina grea benzina grea - petrol Petrol motorina usoara motorina usoara motorina grea Zona de vaporizare primul taler de culegere Sectiuni de stripare cu abur Numar talere 6-8 6-8 4-6 4-6 3-4 4

Separarea acestor fractii se face intr-o coloana de distilare. Separarea este cu atat mai eficienta cu cat contactul intre vapori si lichid este mai intens. (Se va reprezenta echilibru lichid vapori pentru doua talere cu clopotei)

Pornind de la elementele deja discutate: temperaturi de fierbere ale fractilor, numar de talere de fractionare si alte principii referitoare la separare avansata a partilor volatile din fractiile obtinute, depozitarea in conditii de siguranta (temp de depozitare 40-60 grade), se vor identifica componentele principale ale instalatiei. 1. Pentru incalzirea materiei prime/titeiul la temperatura de vaporizare (echivalenta motorinei grele) este necesar un cuptor;

2. Pentru a asigura o indepartare cat mai avansata a partilor volatile din fractiile separate
este necesara striparea; 3. Pentru a utiliza un nivel de temperatura mai scazut, a grabi trecerea materiei prime in zona de temperaturi foarte ridicate si a face circulatia cat mai intensa, este necesatra striparea cu abur; 4. Pentru a raci produsele inainte de ajunge la depozit sunt necesare racitoare; 5. Pentru a eficientiza schimbul de caldura si a economisi energie, se va face incalzirea materiei prime cu produsele calde care ies din instalatie. Deci elementele principale ale instalatiei vor fi: coloana, cuptorul, striperele, schimbatoarele de caldura, injectoarele cu abur, pompe.

INSTALATII DE DISTILARE ATMOSFERICA CU O SINGURA COLOANA

[1]

Aceste instalatii sunt u tilizate la di stilarea titeiurilor cu un continu ede benz ina de 15%, intru cit tit eiuri le cu un conti rnut mai mare de 15% ben zina exerc ita presiuni mari in preinc alzitoare, care tr ebuie s a fie robuste si, deci, scump e, De aseme nea, ac este in stalatii sunt utiliza te la disti larea titeiurilor cu un continue scazut de cloruri si H 2S, i ntruci t, in caz con trar, se produce corod area in tensa a coloanei de fractionare si a cond ensatoarel or pr odusului de varf. Schem a unei astfel de in stalat ii es te pre zentata in figura 1 . Titeiul, preincalzit la temperatura de 140-180 "C, in preincalzitoarele 6, a, 6, b, 6, c si 6d, prin schimb de caldura cu benzina grea, petrolul, motorina si pacura, intra in cuptorul tubular 1. In cuptor, titeiul se incalzeste in zona de convectie (de la gazele de ardere rezultate din arderea combustibilului) si in zona de radiatie (de la flacarile injectoarelor) pina la o temperatura de 280-340 0C (temperatura de transfer). 'I'iteiul, partial vaporizat, intra in zona de vaporizare a coloanei de distilare 2. Din coloana, se obtin pe la virf, vapori de benzina si abur (dat in baza coloanei pentru striparea pacurii), care vor condensa in condensatorul 3. In separatorul 4 se vor separa, pe la virf, gazele rezultate din descompunerea termica a unor compusi din titei sau dizolvate in titei (CH4, C2H6 etc.), benzina usoara lichida si, pe la baza, apa rezultata din condensarea aburului. O parte din benzina usoara se va da ca reflux la virful coloanei, iar restul se va trimite la depozit. Lateral, din coloana de fractionare, rezulta benzina grea, petrolul si motorina care se vor stripa in coloanele de stripare 5a, 5b, si 5c, vor face schimb de caldura cu titeiul, in schimbatoarele de caldura 6 a, 6 b, 6c si se vor raci in racitoarele cu apa 7a, 7b si 7c dupa care se vor trimite la depozit. Produsul de baza al coloanei de fractionare, pacura, dupa stripare cu abur in interiorul coloanei (pe ultimele talere), face schimb de caldura cu titeiul, in schimbatorul de caldura 6d, dupa care este trimisa la prelucrari ulterioare. o Temperatura variaza de-a lungul coloanei, de la 330-340 C in zona de transfer, la 120 oC o in varful coloanei; temperatura in baza coloanei este de aproximativ 320-325 C. Presiunea in coloana variaza deasemenea de la 1,3-1,6 at in baza coloanei la 0,7-0,8 la varful coloanei. Caderea de presiune de la un taler la talerul urmator este de aprox. 5-8 mm Hg.

INSTALATII DE DISTILARE ATMOSFERICA CU DOUA COLOANE In astfel de instalatii se pot distila titeiuri bogate in benzina (peste 15 %) deoarece separarea unei parti din aceasta se efectueaza in coloana zero, inainte de incalzirea titeiului in cuptor (unde, astfel, se micsoreaza presiunea). Coloana zero realizeaza o benzina usoara bine separata. Daca titeiul contine compusi cu sulf in cantitate mare, H2S rezultat se elirnina pe la virful coloanei zero, find ferita astfel de coroziune coloana principala, care este mai scumpa. Acest tip de instalatie este mai costisitor decit cel cu o singura ooloana. Schema flux, de principiu, a unei instalatli de acest tip, este reprezentata in figura 2.

ABURUL DE STRIPARE Scopul utilizarii aburului de stripare : Realizarea unei circulatii intense a lichidului in diverse aparate de incalzire, evitandu-se supraincalzirile locale in masa de lichid, care pot provoca descompunerea termica a acestuia; Realizarea reducerii temperaturii de vaporizare a produselor; este important in special pentru produsele grele pentru a scadea temperatura de vaporizare a acestora sub temperatura lor de descompunere.

In general se utilizeaza o cantitate de aproximativ [2]: 1,6 2,6% gr fata de titeiul supus fractionarii; 15-28 kg abur/m3 produs lichid stripat.

TIPURI DE REFLUX Refluxul are rolul de a elimina caldura din coloana de fractionare (de obicei din varful ei)

pentru a relaiza condensarea compnentilor mai grei din fluxul ascendent de vapori, obtinanduse astfel un reflux descendent de lichid (reflux intern) care, din taler in taler, asigura procesul de fractionare. Se deosebesc urmatoarele tipuri de reflux: Refluxul fierbinte , rezultat din condensarea partiala a vaporilor care parasesc coloana cu ajutorul unui condensator partial montat la virful coloanei cum apare in figura 3. Asadar, refluxul fierbinte se afla la temperatura sa de fierbere si poate prelua numai cantitatea de caldura necesara vaporizarii sale. Fie Q cantitatea de caldura necesara a fi preluata din coloana, exprimata in W, l caldura latenta die vaporizare a refluxului in J/kg iar R cantitatea de reflux fierbinte necesara in kg/s. Vom avea : R x l=Q De unde rezulta: Rfierbinte = Q/l [kg/s] (1)

Refluxul rece, obtinut prin condensarea vaporilor si racirea Iichidului rezultat cu ajutorul unor condensatoare tubulare montate in afara coloanei asa cum se vede in figura 4 Refluxul rece poate prelua o cantitate mai mare de caldura decit refluxul fierbinte, intrucit el ia caldura necesara pentru a se incalzi pina la temperatura de vaporizare si caldura necesara pentru a se vaporiza. Deci, in acest caz, se poate scrie : .

in care: R este cantitatea de reflux rece necesara, in kg/s ;

c - caldura specifica a refluxului rece, in J/kg,grd ; t2 - temperatura de vaporizare a ref'luxului (temperatura vaporilor din virful coloanei), in t1 - temperatura cu <care intra refluxul in coloana, in l - caldura latenta de vaporizare a refluxului, in J/kg ;
0 0

C;

C;

Q cantitatea decaldura neoesara a fi preluata din coloana, in W . Rezulta: Rrece = Q / c (t Comparand formulele ( 1 ) cu ( 2 ) se vede ca R
2

t 1) (2) > R rece.

fierbinte

Refluxul de circulatie rezultat din lichidul preluat de pe talerul doi sau trei, aflat la a temperatura t 2, lichid care apoi este racit la temperatura t 1 si pompat inapoi in coloana pe talerul 1 unu, asa cum apare in figura 5. Refluxul de circulatie se foloseste in cazul titeiurilor cu un continut ridicat de cloruri si cornpusi cu sulf care vor da nastere la vapori cu continut ridicat de HCI si H2S care parasesc virful coloanei si care corodeaza aparatura de condensare. Intrucit prin utilizarea refluxului de circulatie se micsoreaza cantitatea de vapori din virf'ul coloanei (pe virf ies numai vapori care prin condensare vor da produs la depozit) vor fi necesare condensatoare de virf cu o suprafata mai redusa, a caror reparatie si intretinere este mai ieftina. Refluxul de interval este un reflux de circulatie ce se introduce pe un taler intermediar asa cum se vede in figura 6. El are urmatoarele roluri: Reducerea sarcinii de vapori de la varful coloanei; Se utilizeaza cand trebuie marita capacitatea de prelucrare a instalatiei de fractionare (binenteles pana la o anumita valoare care sa nu deregleze procesul de fractionare) in cazul coloanelor cu diametru prea mic (care nu vor face fata la o sarcina mare de vapori).

PRODUSE OBTINUTE. CARACTERISTICI DE CALITATE SI UTILIZAREA ACESTORA. In instalatiile de DA a titeiului nu se obtin produse finite comerciale. Produsele obtinute sunt supuse onor opetatii ulterioare de rafinare (eliminare a unor compusi indezirabili), unor procese termo-catalitice (in scopul imbunatatirii diverselor proprietati) si, uneori unor operatii de amestecare, dupa care aceste produse devin comercializabile. Fractiunile obtinute in instalatiile DA trebuie sa prezinte anumite proprietati, in functie de produsul finit pe care vrem sa-l obtinem. Aceste proprietati sunt prevazute in standardele de produs, sau in standardele de firma.

BENZINE In instalatiile DA se obtin diferite tipuri de benzina (benzine de aviatie, benzine auto), care trebuie sa aiba anumite calitati care se refera la lipsa apei, a impuritatilor, la asigurarea unei alimentari optime a motorului, proprietati de combustie performante in motor, continut scazut de sulf etc. - Prezenta apei in benzine poate produce, la temperaturi scazute, inghetarea conductelor de alimentare si a carburatorului, precum si favorizarea actiunii corosive a compusilor cu sulf. - Compusii corozivi cu sulf din benzine (mercaptani, H2S) pot coroda conductele de transport, rezervoarele de depozitare si sistemul de alimentare a motoarelor. Toti compusii cu sulf din benzina reduc simtitor susceptibilitatea benzinelor la adaos de TEP sau MTBE, iar prin ardere dau nastere la SO2 si SO3 care , in toba de esapament, pot forma H2SO3 si H2SO4, corosivi. De asemenea, gazele rezultatet prin arderea in motor a compusilor cu sulf din benzine contribuie la poluarea atmosferei oraselor.

- Presiunea/tensiunea de vapori a benzinelor da indicatii asupra tendintei de formare a vaporilor pe conductele de alimentare a motorului producand alimentarea neuniforma cu benzina, micsorarea puterii debitate si, in final, oprirea motorului. Curba de distilare STAS a benzinelor serveste in rafinarie pentru controlul calitatii fractionarii si a exploatarii corespunzatoare a instalatiilor DA.

SOLVENTI, DILUANTI In industriade lacuri, emailuri si vopsele se folosesc ca solventi si diluanti fractiuni de benzine denumite benzine de extractie, eter de petrol, white spirit, solventi pentru cauciuc, solventi de curatire uscata etc Specificatiile de calitate ale acestora prevad: sa fie incolori pentru a nu altera culoarea vopselelor, curba de distilare pentru recuperareaa si eliminarea completa a solventului din uleiurile extrase (uleiuri comestibile, uleiuri eterice), viteza de evaporare etc

COMBUSTIBILI PENTRU TURBOREACTOARE Fractiuni de titei obtinute in DA cu limitele de distilare 140 280 0C sunt utilizate laobtinerea combustibilor pentru turboreactore, care trebuie sa indepineasca urmatoarele conditii: Sa asigure pornirea rapida si alimentarea continua a motorului in cele mai defavorabile conditii; Arderea completa si stabila, fara depunere de cocs; Absenta compusilor corosivi, a impuritatilor mecanice si apei

Puterea calorica a combustibililor pentru reactoare trebuie sa fie ridicata.