MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII INSPECTORATUL SCOLAR JUDETEAN PRAHOVA COLEGIUL TEHNIC "LAZAR EDELEANU" PLOIESTI

PROIECT
Pentru sustinerea examenului de certificare a competentelor profesionale nivel 3 Domeniul - Chimie industriala Calificarea: Tehnician chimist de laborator

Director: Ruxandra Ionescu

Profesor coordonator: Stanescu Daniela Elev: Dragomir Marina Clasa a XII-a C

PLOIESTI 2013
1

COLEGIUL TEHNIC LAZAR EDELEANU PLOIETI

EXAMEN DE CERTIFICARE A COMPETENELOR PROFESIONALE NIVEL 3

TEMA: OBTINEREA FRACTIILOR DE ULEI IN INSTALATII

DE DISTILARE N VID A PCURII DE DA; DETERMINAREA VISCOZITATII CONVENTIONALE A ULEIULUI MEDIU

Profesor coordonator, Daniela Stnescu

Elev:Dragomir Marina

Ploieti 2013
2

Cuprins

Argument. ..pag.4 1. Realizarea industriala a procesului de distilare in vid. pag.6 2. Produse obinute in instalatia de distilare in vid .. ...pag.8 3. Determinarea viscozitatii conventionale a uleiului mediu ..pag.12 4. Norme de securitate i sntate n munc .. . . . pag.16 Bibliografie. . . . . . . . . . . pag.18 Anexe. . . . . . .......pag.19

ARGUMENT Distilarea n vid se folosete pentru distilarea substan elor care la presiune atmosferic se descompun prin fierbere sau care au puncte de fierbere foarte ridicate. Prin realizarea n interiorul aparaturii de distilare a unei presiuni mai mult sau mai puin scazut, vaporizarea lichidului va avea loc la o temperatura mult inferioar punctului su de fierbere la presiunea atmosferic. In acest mod se poate realize distilarea evitndu se pericolul de descompunere. Temperaturile de fierbere a hidrocarburilor din pacura au valori ridicate astfel incat inainte de a se vaporiza aceste hidrocarburi se descompun termic. De aceea aceste hidrocarburi se vaporizeaza la presiune scazuta (vid), in prezenta de abur supraincalzit, ambii factori conducand la scaderea temperaturilor de fierbere a hidrocarburilor, fiind posibila vaporizarea lor inainte de a se descompune termic. Acest proces se numeste distilare in vid a pacurii sau distilare secundara., intrucat urmeaza distilarii primare a iteiului. Scopul procesului de distilare in vid este obtinerea de uleiuri sau materii prime pentru prelucrari ulterioare (termocatalitice). In mod obismuit instalatiile de distilare a pacurii sunt cuplate cu instalatiile de distilare a titeiului, care au avantajul realizarii unui schimb efficient de caldura, deoarece dispune de un numar mare de lichide fierbinti, iar pacura fierbinte, care se separa in coloana de distilare a titeiului este introdusa direct in cuptorul tubular, ceea ce duce la o micsorare a consumulu de combustibil necesar pentru incalzirea ei.

2. REALIZAREA INDUSTRIALA A PROCESULUI DE DISTILARE IN VID Prin procesul de distilare n vid se realizeaz recuperarea unor cantitai maxime de distilare de la o anumita calitate de pacura de supusa prelucrarii. Se intal nesc doua categorii de instalatii de distilare in vid: a) instalatii pentru fabricarea de uleiuri b) instalatii pentru obtinerea de distilat total utilizat ca materie prima pentru cracarea catalitica si hidrocracare. In cadrul instalatiilor pentru producerea de uleiuri se obtine o fractie de motorina in vid , mai multe fractii de uleiuri si reziduu de vid. In instalatiile pentru obtinerea de distilate rezulta doua fractii largi de distillate ca produse principale si un reziduu de vid. Fractia usoara de motorina de vid obtinuta dupa prelucrari secundare se utilizeaza drept component combustibil pentru motoare Diesel. Fractiile de uleiuri sunt supuse unor prelucrari ulterioare in vederea obtinerii de component pentru fabricarea uleiurilor motoare sau pentru alte intrebuintari industriale. Schema instalatiei de distilare in vid care prelucreaza titeiuri parafinoase si din care se obtin uleiuri este prezentata in ANEXA 1. Pacura fierbinte din fundul coloanei de distilare atmosferica este trimisa in zona de radiatie a cuptorului de unde iese partial vaporizata si intra in zona de vaporizare a coloanei de distilare in vid. Vaporii de motorina, aburul si necondensabilele parasesc varful coloanei si condenseaza partial in condensatorul de varf. Aburul si gazelle necondensabile sunt aspirate in siatemul de vid al coloanei in doua trepte, constituit din condensatorul barometric mare, condensatorul barometric mic si ejectoare.
5

Fractiunile laterale de ulei usor, mediu si greu, dupa stripare, se racesc cu apa si sunt trimise la deposit (fractiunea de ulei greu face schimb de caldura cu titeiul). Reziduul de la fractionarea in vid dup ace face schimb de caldura cu titeiul si se raceste intr-un racitpr este trimis la deposit. 3. PRODUSE OBINUTE IN INSTALATIA DE DISTILARE IN VID In instalatiile de DV, principalele produse obtinute sunt uleiurile brute care dupa prelucrari ulterioare devin uleiuri comerciale. Ele sunt folosite in special pentru reducerea frecarii in lagare, pentru prevenirea si micsorarea uzurii suprafetelor in miscare, precum si pentru racirea suprafetelor si cuplurilor in frecare. O buna parte din uleiurile minerale provenite din titei sunt utilizate ca izolanti in electrotehnica, ca lichide hidraulice, ca plastifianti epntru cauciuc. Proprietatea care contribuie in cea mai mare masura la indeplinirea functiunilor principale ale uleiurilor de uns este viscozitatea. Importanta este variatia viscozitatii cu temperature exprinata prin indicele de viscozitate. Temperatura de congelare este o alta proprietate importanta a uleiurilor si se impune, pentru a avea o pornire usoara, ca temperature de congelare a uleiului sa fie cu 6 10 0C mai joasa decat temperature mediului inconjurator la care se gaseste motorul. In talebul 1 sunt date randamentele si calitatile produselor obtinute in instalatia de DV a pacurii:

Tabel 1
Denumirea produsului Randa- Densitatea ment, % Materia prima: Pacura parafinoasa Produsele: Motorina parafinoasa Ulei usor Ulei mediu Ulei greu Reziduu 15 15 10 55 0,860-0.870 0,880-0.890 0,900-0.920 1.000 1,5 2,5 1,2 1,4/1000C 1,8 2,2/1000C 160-180 220-230 235-245 320-330 42-44 5 0,858-0.860 100 0,890-0.920 1,0 2,0 150 relativa Viscozitatea, la 200C
0

Temperatura de inflamabilitate , 0C

Temperatur a de congelare,
0

4. DETERMINAREA VISCOZITATII CONVENTIONALE A ULEIULUI MEDIU 4.1 Viscozitatea La substantele lichide si gazoase, fortele de atractie dintre molecule sunt mai slabe decat la solide, datorita distantei mai mari dintre molecule. Din acest motiv, particulele lichidelor si gazelor se pot deplasa liber, sunt deci mobile, putand efectua miscari de translatie ce se concretizeaza in proprietatea de fluiditate. Fenomenul de curgere difera de la fluid la fluid, unele curgand mai repede decat altele. Putem spune ca unele substante sunt mai fluide, iar altele mai putin fluide, adica mai vascoase. Cauza acestor deosebiri este frecarea interna sau vascozitatea, care apare ca o forta de rezistenta ce se opune deplasarii unui strat de fluid in raport cu alt strat. Aceasta caracteristica fizica prezinta o mare importanta in aprecierea calitatii unor produse: alimentare (uleiuri, sucuri, siropuri), produse peliculogene (vopsele, lacuri, emailuri), produse petroliere (motorina, uleiuri). 4.2 EXPRIMAREA VISCOZITATII Exista trei moduri in care se poate exprima viscozitatea: a) Viscozitatea absoluta (dinamica) - reprezinta forta de frecare care apare pe unitatea de suprafata atunci cand viteza de curgere a fluidului este de 1cm/secunda.

Unde: F - viscozitatea(N); - coeficientul de viscozitate;

8

S -suprafata de contact dintre straturile fluidului(cm 2); V - vitezade curgere a fluidului (cm/s); z - distantadintre straturi (cm). b) Viscozitatea cinematica- se determina cu ajutorul formulei:

unde: - coeficientul de viscozitate; - densitatea produsului (g/cm3). c) Viscozitatea conventionala - este utilizata cel mai frecvent in practica si se noteaza cu E. Se exprima in grade Engler (E0). Un grad Engler reprezinta vascozitatea apei distilate la 20 0C. Viscozitatea conventionala se determina ca raport intre timpul de scurgere (tx) al unui volum de 200 cm3 din produsul analizat la temperatura, t0C si timpul de scurgere (ta) al unui volum de 200 cm3 de apa distilata la temperatura de 200C.

unde: tx -timpul de scurgere al unui volum de 200 cm 3 din produsul analizat; ta- timpul de scurgere al unui volum de 200 cm 3 de apa distilata la temperatura de 200C. ta= 51 - 52 secunde.

4.3 APARATURA PENTRU DETERMINAREA VISCOZITATII CONVENTIONALE Pentru determinarea vascozitatii conventionale se utilizeaza viscozimetrul Engler (Figura nr.1). Acesta este format din: - un rezervor (1) prevazut in partea inferioara cu un tub calibrat (8); - baie de incalzire cu apa sau ulei (2) in care este introdus rezervorul, pentru mentinerea lichidului cercetat la temperatura constanta t0C; - capacul rezervorului (3) cu doua orificii (4,5). In orificiul (4) se introduce o tija de lemn (6) care va inchide orificiul (7) al tubului calibrat. In orificiul (5) se introduce un termometru care masoara temperatura lichidului cercetat; - trei stifturi (repere) (10) asezate in interiorul rezervorului, care indica nivelul pana la care trebuie turnat lichidul; - trepiedul de fier (9) care sustine aparatul; - balonul Engler (11) cu doua cote, una la 100 cm 3 si una la 200 cm3.

10

Figura nr.24 - Vascozimetrul Engler 4.4 MOD DE LUCRU VISCOZITATII In rezervorul (1) se toarna apa distilata pana la nivelul celor trei repere. Se regleaza orizontalitatea aparatului cu ajutorul suruburilor aflate la picioarele trepiedului. In baia (2) se pune apa sau ulei la un nivel superior cu un centimetru fata de nivelul apei distilate din rezervor. Se incalzeste baia de apa si respectiv cea din rezervor pana la 20 0C. Cand apa din rezervor ajunge la aceasta temperatura se ridica tija (6) si simultan se porneste un cronometru. Se cronometreaza timpul t a de scurgere a apei distilate in balonul Engler, la cota 200 cm 3. Se goleste rezervorul, se usuca si se toarna lichidul cercetat. Se procedeaza la fel ca si cu apa distilata, determinandu-se timpul t x de scurgere a 200 cm3 din lichidul caruia vrem sa-i determinam vascozitatea. Apoi se calculeaza vascozitatea conventionala conform formulei prezentate anterior.

11

4.5 REZULTATE EXPERIMENTALE SI CONCLUZII Se lucreaza la temperatura camerei, 200C. Se repeat lucrarea de 3 ori Valorile obtinute sunt: Determinarea 1 2 3 tx mediu=60 sec. ta mediu=52 sec tx, sec. 61 60 59 ta, sec 52 52 52

E= 1,29 Concluzii: Uleiul mediu analizat are valoarea viscozitatii conventionale in limitele admise (1,2 1,4).

12

4. NORME DE SECURITATE I SNTATE N MUNC

Legislaia n domeniul securitii i sntii n munc n ultimii ani, legislaia romn n domeniul securitii i sntii n munc a suferit multe modificri n sensul transpunerii legislaiei europene n domeniu. Se poate afirma c n acest moment lucrtorul romn este aprat de aceleai prevederi legislative ca i cel din Uniunea European. 1 2 3 Constituia Romniei 2003, art. 34 i 41 Legea 53/2003, Codul muncii, art. 171 - 187 Legea securitii i sntii n munc nr. 319/2006, publicat n

Monitorul Oficial al Romniei nr. 646 din 26 iulie 2006 4 5 Normele generale de protecie a muncii 2002 Reglementri i bune practici n domeniul securitii i sntii n

munc, 2005 6 Legea nr. 360/2003 privind regimul substanelor i preparatelor

chimice periculoase 7 HG nr.971/2006 privind cerinele minime pentru semnalizarea de

securitate si/sau de sntate la locul de munc 8 HG nr.1048/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate

pentru utilizarea de ctre lucrtori a echipamentelor individuale de protecie la locul de munc 9 HG nr. 1091/2006 privind cerinele minime de securitate i

sntate pentru locul de munc

13

10

HG nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de

aplicare a prevederilor Legii securitii i sntii n munc nr. 319/2006 TERMINOLOGIE Scopul proteciei muncii l constituie prevenirea accidentelor de munc i a bolilor profesionale prin msuri menite s elimine, s evite sau s diminueze aciunea factorilor de risc asupra organismului uman. Factori - nsuiri, stri, procese, fenomene, comportamente proprii elementelor implicate n procesul de munc i care pot provoca accidente de munc i/sau boli profesionale. Factori - nsuiri, stri, procese, fenomene, comportamente proprii elementelor implicate n procesul de munc i care pot provoca accidente de munc i/sau boli profesionale. Evenimentul reprezint orice accident care a antrenat vtmri corporale sau decesul, orice incident periculos care s-a produs pe teritoriul persoanei juridice / fizice sau la orice loc de munc. Risc probabilitatea ca evenimentul de munc s se produc. Factori de risc cauze poteniale ale accidentelor de munc i bolilor profesionale. Dup producerea acestor evenimente negative, factorii de risc se transform n cauze ale accidentelor i bolilor profesionale. Factor periculos factor de risc a crui aciune asupra executantului duce, n anumite condiii, la accidentarea acestuia. Factor nociv factor de risc a crui aciune asupra executantului duce, n anumite condiii, la mbolnvirea acestuia. Pericol situaie, ntmplare care pune sau poate pune n primejdie existena sau integritatea angajatului.

14

NORME DE PROTECIA MUNCII N LABORATOARELE COLARE Laboratoarele colare sunt locurile n care elevii sunt mult expui riscurilor cauzate de existena reactivilor chimici, ustensilelor de laborator i aparatelor electrice. Se vor avea n vedere urmtoarele reguli generale: 1 2 3 Instruciunile scrise s fie afiate la loc vizibil i regulile de Instruciunile de securitate s fie prezentate verbal i comunicate Elaborarea unui set de Fie tehnice de securitate pentru reactivii securitate evideniate; la nceputul fiecrui experiment; chimici periculoi folosii astfel nct proprietile fizico-chimice i toxicologice, efectele asupra sntii, msurile de protecie necesare la manipularea lor i procedurile de urgen s fie cunoscute; 4 5 6 7 8 9 10 11 Laborantul trebuie s aib un comportament exemplar din punct S existe o supraveghere suficient a elevilor n orice moment; Trebuie purtat echipamentul individual de protecie i Aparatura electric s fie verificat i ntreinut n mod regulat, Reactivii chimici i ustenislele de laborator s fie depozitai n Laboratoarele colare s fie ventilate i iluminate corespunztor, Pardoselile s fie bine ntreinute, pstrate curate pentru reducerea S fie asigurat dotarea corespunztoare pentru prim ajutor pentru de vedere al securitii;

mbrcmintea de lucru adecvate; aparatele electrice s aib mpmntare; locuri sigure pentru a preveni utilizarea lor neautorizat; s aib un nivel adecvat de umiditate, spaiu suficient i s fie curate; riscurilor de alunecare i mpiedicare; utilizare n cazul unui eveniment sau situaie de urgen.
15

12 1

S fie asigurate msurile i mijloacele de prevenire a Materialele didactice, reactivii chimici i ustensilele folosite n

Pentru studentii: laboratoarelor colare se vor utiliza numai sub supravegherea profesorului/laborantului. 2 3 Nu vor introduce obiecte n prizele electrice. Vor avea grij de mobilierul i mijloacele didactice din dotarea

laboratoarelor. Elevi Factori de risc 1 Pardoseal denivelat 2 Ap (sau alt lichid) mprtiat pe pardoseal (suprafee alunecaose) 3 Ghivece de flori pe suporturi nefixate 4 Calorifere nestabile 5 Iluminat insuficient, neuniform 1 Mobilier impropriu (bnci sau scaune neadaptate) 2 3 Ventilaie insuficient 4 5 Lucrul cu aparatura i reactivii de laborator 1 Cabluri electrice agate sub banci Pericol - de alunecare - de cdere la aceeai nlime - de lovire 1 - de lovire - de disconfort i scderea randamentului colar - de dobndire a unor afeciuni musculo-scheletice, a poziiilor incorecte abordate - de contactare a unor boli contagioase - de rnire, tiere, nepare, arsur termic sau chimic 2 de mpiedicare - de electrocutare

16

5. PROTEJAREA MEDIULUI Preocuprile pentru protecia mediului natural s-au fcut resimite nc de la sfritul secolului al XIX lea, cnd s-a fcut tranziia de la atitudinea de admirare pasiv a frumuseilor naturii la cea activ de acionare pentru protecia ei i de prevenire a exploatrii abuzive a bogiilor naturale. Fr ocrotirea mediului, nu se poate asigura dezvoltarea durabil. Dezvoltarea durabil include protecia mediului, iar protecia mediului condiioneaz dezvoltarea durabil. Cerinele i exigenele existente la nivelul Uniunii Europene impun o nou abordare a problemelor globale de mediu, din punct de vedere al efectelor i presiunii asupra mediului i a tuturor consecinelor dezvoltrii socio-economice. 5.1. POLUAREA ATMOSFERICA Este cauzat de produse de combustie (CO, CO2, SO2), gaze i vapori, pulberi i prafuri rezultate din manipularea catalizatorilor solizi etc. Dup starea lor fizic, substanele poluante se mpart n dou mari grupe: - gaze i vapori (H2S, CO2, hidrocarburi uoare, mercaptani, fenoli i alte combinaii organice volatile) - aerosoli (dispersii de particule solide sau lichide n gaze, fumuri, cea, pulberi) Metodele i echipamentele folosite pentru combaterea polurii atmosferice au n vedere proprietile fizice i chimice ale noxelor.

17

Reducerea polurii atmosferice la limite acceptabile se realizeaz prin conducerea corect a proceselor de ardere, reducerea pierderilor de la rezervoare, pompe, executarea golirilor rapide n sistem nchis, desulfurarea i recuperarea sulfului din produse. Se iau de asemenea o serie de msuri: - purificarea gazelor de componeni toxici, iritani sau ru mirositori, ca de exemplu: ndeprtarea H2S, a mercaptanilor sau a SO2 din gazele de ardere. - Purificarea gazelor de particule solide sau lichide - Depozitarea produselor n rezervoare cu capac flotant sau n rezervoare obinuite care au spaiul de vapori legat la sistemul de gaze al rafinriei; - Arderea gazelor reziduale la facl - Dispersarea gazelor de ardere la couri 5.2. POLUAREA FONIC Poluarea fonic provine din diferite faze ale procesului tehnologic. Astfel, sursele cele mai ntlnite sunt: utilajele i echipamentul de destindrea fluidelor sub presiune (supape de siguran, ventile regulatoare, injectoare, goliri rapide), pulverizarea i arderea combustibililor n focare, funcionarea mainilor, compresoarelor, suflantelor etc. Zgomotele excesive produc oboseala i scad eficiena activitii productive. Expunerea ndelungat la intensiti ridicate de zgomot, n anumite limite poate provoca astenii nervoase. Metodele utiliazate pentru reducerea zgomotului sunt: absorbia fonic, izolarea fonic, izolarea i amortizarea vibraiilor. Absorbia fonic se realizeaz prin plasarea pe perete a materialelor fono-absorbante care pot reduce nivelul mediu al zgomotelor prin
18

absorbia energiei undelor sonore reflectate. Izolarea fonic const n amplasarea unei bariere ntre surs i punctul izolat i reduce energia sonor a undei directe. Izolarea vibraiilor se realizeaz prin folosirea de arcuri spirale din oel, plut, cau ciuc, material plastic. Amoretizarea vibraiilor se poate face folosind asfalt, psl impregnat, nisip. Combaterea polurii fonice se realizeaz prin amplasarea rational a echipamentului care produce zgomot i pri folosirea mijloacelor de protecie individual: dopuri, cti, antifoane. 5.3. SURSE DE APE REZIDUALE Apele reziduale provenite din rafinrii se pot mpri n ape de rcire, ape de proces i ape meteorice. Apele de rcire n cea mai mare cantitate sunt luate din ruri. Acestea pot fi impurificate n timpul operaiilor de prelucrare cu produse petroliere nocive datorit ptrunderii produselor prin neetaneitile condensatoarelor i rcitoarelor. Apele de proces provin din splarea produselor, din condensarea aburului, din apele de zcmnt preexistente n iei etc. i au un grad nalt de contaminare datorit contactului direct cu produsele. Apele meteorice au n general un grad redus de poluare, n funcie de suprafeele cu care vin n contact. Astfel, apele reziduale rezultate din combinatele petrochimice au un coninut variat de substane nocive care depinde de natura procesului tehnologic din care provin. Aceste ape conin: acizi, baze, sruri minerale, compui organici, iei, rini, precum i diferite impuriti mecanice (argile, nisip). Evacuarea apelor reziduale cu coninut mare de substane nocive n cursurile de ap de suprafa pune n pericol flora, fauna, i posibilitile de folosire ulterior a apei. De aceea cantitatea apelor rezuduale sau
19

cantitile limit de substane poluante ca pot fi evacuate din unitile industriale sunt reglementate n funcie de folosirea ulterioar a emisarului. Epurarea apelor reziduale Apele reziduale din laboratoare si rafinrii sunt impurificate cu produse petroliere, fenoli, acizi naftenici, compui cu sulf. Eliminarea acestor substane nocive se realizeaz n trei etape: - Separarea gravimetric, ce se realizeaz ntr-o instalaie format din: bazin de egalizare, prevzut cu grtar la intrare i cu un denisipator i dintr-un separator de iei. Pentru a se mri eficiena de separare n aceast etap se monteaz la intrarea apei n separator filtre de coalescen (cu umplutur de fn sau talaj de lemn), astfel c la ieire apa rezidual ajunge la un coninut de 20 30 mg/l produse petroliere. - Epurarea prin metode fizicochimice n care se aplic flotaia cu aer i coagularea chimic - Epurarea biologic n care apa se contacteaz cu bacterii oxidante aerobe, La ieirea din ultima etap de epurare (biologic), apa epurat are un coninut corespunztor de impuriti i se poate refolosi sau deversa n ruri.

20

BIBLIOGRAFIE 1. Vidracu, Gh., Tehnologia prelucrrii ieiului i a petrochimiei, manual pentru clasa a XI-a, Editura didactic i pedagogic 1982 2. Suciu, Gh., Ingineria prelucrrii hidrocarburilori, Editura tehnic Bucureti, 1993 3. Mihilescu, F., Tudor, P., Utilaje i instalaii n industria chimic i rafinrii, Editura didactic i pedagogic, Bucureti, 1973 4. Popescu, V., Tehnologia prelucrrii titeiului, Editura AG, Piteti 1999 5. Jurca, E., Tehnologia prelucrrii si chimizrii titeiului si gazelor, Editura didactic i pedagogic, Bucureti, 1973

21

ANEXA 1 Instalatia de distilare in vid a pacurii

22