Automatizarea coloanelor de distilare

Problema automatizării coloanelor de distilare s-a pus pentru prima dată în industria
petrolului. Odată cu perfecţionarea şi răspândirea generală a motoarelor cu ardere internă,
cererea de benzină a crescut vertiginos. De asemenea, au crescut şi pretenţiile cu privire la
calitatea benzinelor. Creşterea producţiei în rafinăriile de petrol a fost posibilă numai prin
introducerea coloanelor de distilare cu funcţionare continuă, a căror deservire manuală este însă
greoaie şi nu permite obţinerea unor produse de compoziţie constantă. Prin automatizarea
coloanelor de distilare s-a putut obţine un grad de separare constant şi în acelaşi timp un regim
de funcţionare intensiv şi economic.
Automatizarea procesului de distilare continuă este o problemă complexă, datorită
numărului mare de parametri ce trebuie reglaţi şi datorită comportării dinamice complicate a
coloanelor de distilare. Proprietăţile dinamice ale coloanelor de distilare depind în măsură
însemnată de particularităţile constructive şi de compoziţia amestecului supus distilării. Din
această cauză nu se pot indica scheme de automatizare general valabile.
 Criterii pentru alegerea parametrilor reglaţi (mărimile de ieşire)
Alegerea parametrilor reglaţi se face în funcţie de cerinţele procesului de distilare (gradul
de separare dorit), în funcţie de faptul dacă produsul urmărit este distilatul, rezidiul sau ambele şi
în funcţie de principalele surse de perturbări. În general, procesul de distilare poate fi perturbat
de variaţia cantităţii, temperaturii şi compoziţiei amestecului brut supus distilării. O altă sursă de
perturbaţie însemnată o constituie fluctuaţiile parametrilor agentului de încălzire şi anume, în
cazul încălzirii cu aburi, variaţiile de presiune în reţeaua de aburi.
Dacă produsul urmărit este distilatul, în primul rând trebuie stabilizaţi prin reglare
automată parametri care determină regimul de funcţionare la capul coloanei. Dacă în schimb
interesează rezidiul, se pune accentul pe reglarea parametrilor de la baza coloanei.
Pentru a atenua efectul perturbărilor şi a asigura coloanei prin aceasta un regim de
funcţionare cât mai constant, de obicei se prevede reglarea debitului cu care se introduce
amestecul brut în coloană, de asemenea se reglează temperatura amestecului la o valoare
constantă, apropiată de temperatura talerului la care se introduce în coloană.
Reglarea compoziţiei amestecului supus distilării nu este posibilă deoarece ea depinde de
regimul de funcţionare al secţiei unde se produce. Din această cauză, în condiţiile reglării
automate a coloanelor de distilare, principala sursă de perturbare este variaţia compoziţiei
produsului supus distilării, variaţie care trebuie compensată de acţiunea dispozitivelor de
automatizare, a căror parametrii reglaţi determină calitatea produselor de distilare.
Dacă reţeaua de aburi prezintă fluctuaţii de presiune dese şi însemnate, se impune şi
reglarea debitului aburului de încălzire, de obicei sub forma unei reglări de cascadă.
În cazul unei coloane de distilare la care componenţii amestecului supus distilării nu au
puncte de fierbere apropiate la care prezintă interes atât distilatul cât si reziduul exista
următoarele sisteme de reglare:
 Debitul amestecului brut: D-1, R-1, E-1
Reglarea debitului amestecului brut se face înainte de schimbătoarele de căldură deoarece
utilizarea diafragmelor la măsurarea debitelor dau rezultate corecte numai dacă fluidul conţine o
singură fază ( lichidă sau gazoasă). Robinetul de reglare se montează de asemenea înainte de
schimbătoarele de căldură deoarece, în condiţiile coexistenţei a două faze debitul nu mai este o
funcţie univocă de gradul de deschidere al robinetului. Precizie de reglare bună se obţine pentru
o acţiune I sau PI.
 Temperatura amestecului brut: TT-2, R-2, E-2
Incalzirea amestecului supus distilării se face de obicei cu ajutorul a două schimbătoare de
căldură legate în serie. Primul schimbător utilizează căldura reziduului evacuat şi nu este trecut
in schemă ( preîncălzitor) iar următorul ( SC-1) este alimentat cu aburi şi asigură încălzirea
amestecului de distilare pînă aproape de temperatura lui de fierbere. Schimbătorul de căldură se
comportă ca un proces automatizat proporţional de ordin superior fiind utilizată o acţiune PI ( de
obicei nu este necesar PID )
 Temperatura la baza coloanei : TT-3 , R-3- E-3
Pentru reglarea temperaturii la baza coloanei elementul sensibil (termorezistenţa) se instalează la
unul din talerele inferioare ale coloanei datorită faptului că reziduul este în stare de fierbere şi ca
atare are o temperatură practic constantă, indiferent de variaţiile intensităţii de încălzire.
Deoarece coloana de distilare se comportă ca un proces automatizat de ordin superior, obţinerea
unui reziduu cu compoziţie cât mai constantă impune folosirea unui algoritm PID pentru reglarea
temperaturii.
 Nivelul la baza coloanei: TN-5, R-5, E-5
Reglarea nivelului la baza coloanei nu ridică probleme din punct de vedere dinamic utilizându-se
acţiunea P. Evacuarea reziduului se poate face direct daca coloana lucrează sub presiune sau cu
pompa P-1 daca distilarea se conduce la presiune atmosferică.
 Temperatura la capul coloanei: TT-4, R-4, E-4.
Elementul termosensibil se instalează de obicei pe talerul cel mai superior. Temperatura la capul
coloanei poate fi influenţată cu ajutorul refluxului, prin modificarea deschiderii robinetului E-4
alimentat prin intermediul pompei P-2 Acest circuit de reglare este afectat de întârzieri
însemnate iar acţiunea de reglare recomandată este PID.
 Reglarea nivelului în vasul de reflux: TN-6, R-6, E-6
Are ca scop principal evitarea unei goliri complete ceea ce ar duce la întreruperea refluxului şi
compromiterea întregului proces de distilare. Nu este necesară o precizie de reglare aşa că se
poate folosi o acţiune P cu un domeniu de proporţionalitate mare.
 Presiunea din coloană: TP-7, R-7- E-7.
Dacă procesul de distilare nu este condus la presiune atmosferică, se prevede acest sistem de
reglare care prin intermediul robinetului E-7 modifică comunicarea: -cu atmosfera dacă se
lucrează la o presiune mărită
-sau cu o instalaţie de vid dacă se lucrează cu o presiune redusă.
Tipul de acţiune utilizat este PI.
În general circuitele de reglare care se găsesc în aceiaşi porţiune a coloanei se
influenţează reciproc, în măsură însemnată, interacţiune care complică comportarea dinamică a
fiecărui circuit de reglare în parte şi de aceea trebuie ţinut cont de ele la studiul stabilităţii şi
calităţii procesului de reglare.