Sunteți pe pagina 1din 46

1

Cuprins


1.Tema de proiectare
1.1 Prezentarea temei
1.2.Modul de operare si schema bloc
2.1.Procese tehnologice de fabricatie
2.2.Procesul de rectificare
2.3.Procesul tehnologic adaptat
2.4.Schema tehnologica a procesului tehnologic . Descrierea procesului
tehnologic
3.Proiectarea tehnologica a utilajelor
3.1.Materiale folosite pentru constructia utilajelor in industria chimica
3.2.Dimensionarea coloanei de absorbtie
3.2.1.Alegerea tipului de coloana
3.2.2.Umpluturi pentru coloana
3.2.3.Dispozitive interioare pentru coloane cu umplutur
3.2.4.Bilant de materiale in coloana de absorbtie
3.2.5.Bilant termic pentru coloana de absorbtie
3.2.6.Calculul diametrului coloanei de absorbtie
3.2.7.Calculul inaltimii coloanei de absorbtie
3.2.8.Calculul racordurilor coloanei de absorbtie.
3.2.9. Calculul pierderii de presiune la curgerea gazului prin umplutura
3.3.Calculul coloanei de desorbtie
3.3.1. Bilant de materiale pentru coloana de desorbtie
3.3.2.Bilant termic pentru coloana de desorbtie
3.3.3.Calculul izolatiei termice a coloanei de umplutura
3.3.4.Calculul racordurilor coloanei de desorbtie
3.4.Calculul pompei centrifuge
3.5.Dimensionarea rezervoarelor
4.Consumul de materii prime si auxiliare
5.Bibliografie


2

Capitolul 1
1.Tema de proiectare
1.2 Prezentarea temei
Sa se proiecteze o instalatie pentru separarea amoniacului in apa prin
absorbtie dintr-un amenstec gazos aer-amoniac.Procedeul presupune si
desorbitia amoniacului din amestecul lichid .
Datele de proiectare sunt urmatoarele:
- Presiunea de lucru in coloana de absorbtie 1atm;
- Debitul volumetric de amestec gazos aer-amoniac ce trebuie
prelucrat:
Mv = 3400m
3
/h
- Concentratia initiala a amoniacului in amestecul gazos
y
Ai
= 3.9%
- Randamentul de separare a amoniacului la absorbtie (gradul de separare )

A
= 98 %
- Temperatura initiala a amestecului gazos
Tgi = 20C
- Temperature initiala a absorbantului (apa)
Tai = 15C
Coloana de absorbtie poate fi complet automatizata .Aceasta functioneaza
in regim continuu 300 zile/an cu cate 3 schimburi pe zi .
Utilitatile necesare in procesul tehnologic se asigura de pe platform industrial pe
care se realizeaza investitia.
Utilitati Caracteristici
1.energie electrica 380 w , 50 Hz
220w , 50 Hz
2.abur saturat 2 ata
3. apa industiala 15C
3

1.2.Modul de operare si schema bloc

Separarea amoniacului din amestec gazos aer-amoniac prin absorbtie
cuprinde 6 operatii: absorbtia , recuperare caldura , desorbtie , racier , condensare ,
separerea picaturii .
Amestecul gazos de aer ammoniac este supus separarii prin absorbtia
amoniacului in apa .Solutia obtinuta (apa cu ammoniac) este reincalzita utilizand
lichidul rezultat la resorbtie dupa care este introdusa in coloana de desorbtie din
care rezulta o faza lichida (apa cu ammoniac) si o faza gazoasa (vapori cu
ammoniac).
Faza gazoasa de vapori de apa si ammoniac este trimisa la un condensator in
vederea condensarii vaporilor si apoi intr-un separator de picaturi din care pe
langa apa de separare , la baza acestuia rezulta amoniacul gazos la partea
superioara ce urmeaza a fi trimis la utilizator .
Solutia rezultata la desorbtie ( apa cu amoniacul ) trece prin recuperatorul de
caldura apoi este trimisa la racier cu apa de la turnul de racier de pe platforma
industrial si recirculate la coloana de absorbtie .
Schema bloc a instalatiei de absorbtie este reprezentata in figura 1.

4

2.Procese tehnologice de fabricatie .Proces tehnologic adoptat
2.1Procese tehnologice de fabricatie
Un amestec gazos aer amoniac se poate separa prin diverse metode
adsorbtie , absorbtie , lichefiere , urmata de rectificare ,difuziune prin membrane
selective .
Absorbtia reprezinta operatia de transfer de masa prin care sistemul gazos
este separate prin retinerea componentului active pe suprafata unui lichid sau solid.
Desorbtia este operatia prin care componentul active absorbit este pus in
libertate , absorbantul putand fi reutilizat in procesul de adsorbtie .
Exista 3 caracteristici ce deosebesc adsorbtia de celelalte procedee de
separare :
-retinerea particolelor de dimensiuni mici
- retinerea unor unor component ce se gasesc in amestecul supus separarii in
concentratii foarte mici
- solubilitatea componentilor active in adsorbtie este mare
Adsorbtia este aplicata la rafinarea produselor petroliere a uleiurilor , a
grasimilor , a zaharului , recuperarea memetalelor , la conditionarea aerului .
Exista mai multe tipuri de adsorbtie dupa fortele care intervin intre
moleculele de adsorbant si cele a substantelor active :
-Adsorbtia fizica este rezultatul actiunii fortelor de tip Van der Waals
molecule de comportament active fiind retinute intr-un strat- mono sau poli-
molecular la suprafata adsorbantului . Echilibrul se stabileste rapid , fluxul de
component adsorbit scade cu cresterea temperaturii , iar caldura de adsorbtie este
de ordinal caldurii de condensare.
-adsorbtia chimica apare ca urmare a fortelor dintre adsorbant si substanta
activa
5

Stabilirea echilibrului este lenta , fluxul de component adsorbit scade cu
cresterea temperaturii .
Persorbtia este un caz partilular al adsorbtie chimice ce consta in retinerea
componentului active in golurile structural ale adsorbantului
Absorbtia este operatia de separare a unuia sau mai multi component dintr-
un amestec gazos pe baza solubilitatii diferita a acestora de lichid numit absorbant.
Absorbtia poate avea loc prin dizolvarea gazului in lichid
- adsorbtia fizica , fie printr-o reactive chimica intre gaz si absorbant
- chemosorbtie
In ambele cazuri absorbtia este insotita de efectele termice a caros marime
depinde de natura celor doua faze si de concentatiile componentelor
Lichidul folosit ca absorbant trebuie sa fie selective pentru componentul
active , ieftin , disponibil , sa nu fie toxic , inflamabil , si corozov. Alegerea
absorbantului trebuie sa ia in considerare natura componentului separate ,
concentratia acestuia in amestecul initial si gradul de separare dorit.












6

2.2.Procesul de rectificare
Metoda se separare in component pure a unui amestec lichid sau de vapori
prin fractionare sau distilare fractionate se bazeaza pe diferenta dintre temperaturile
de fierbere ale componentelor amestecului sau mai prcis pe diferenta sau raportul
volatilitatilor acestora ,concretizat prin asa numita volatilitate relative .
Dupa cum se stie vaporizarea sau distilarea simpla reprezinta operatia de
separare a unui amestec lichid prin vaporizare partiala continua (vaporizarea in
echilibru fig 1.1) sau discontinua (vaporizarea diferentiala fig.1.2) a acestuia si
recuperarea separate a vaporilor si a lichidului rezidual.


Din cauza separarii limiate a componentelor , sistemele de distilare sau
condensare cu un singur contact lichid- vapori (un singur echilibru teoretic).
Sunt rar folosite in scopuri de separare , dar sunt frecvent folosite in scopul de
concentrare a unor amestecuri in anumite component ( cazul separatoarelor de
7

inalta si joasa presiune din cadrul instalatiilor de reformare catalitica , hidrofinare
etc. )











Din cauza separarii limiate a componentelor ,
sistemele de distilare sau condensare cu un singur
contact lichid- vapori (un singur echilibru teoretic).
Sunt rar folosite in scopuri de separare , dar sunt
frecvent folosite in scopul de concentrare a unor
amestecuri in anumite component ( cazul
separatoarelor de inalta si joasa presiune din
cadrul instalatiilor de reformare catalitica ,
hidrofinare etc. )
Sau in operatii aixiliare (refierbatoare ,
deflegmatoare etc.).
Deoarece separarea continua a unui
amestec intr-o singura treapta (v.fig.1.1 si 1.3). Este
nesatisfacatoare , pentru obtinerea unui produs
mai concentrate in component sau componentele
mai volatile , respective in componenta sau
componentele mai putin volatile , se apeleaza la 2
sau mai multe trepte ( echilibre) de separare .
Astfel in scopul obtinetii unui produs mai bogat in
componenta mai volatila (cazul separarii unui
amestec binar ) , vaporii din prima treapta
devaporizare partiala la temperatura t1 sunt
condensati partial la temperatuta t2 ( sau
condensati total si apoi vaporizati partial la
temperature t2) , si introdusi in a doua treapta de
separare , din care rezulta un lichid intermediar ,
L2, si un flux de vapori , V2 (fig. 1.4). Aceasta din
urma se condenseaza partial la temperatura t3
(sau se condenseaza total si apoi se vaporizeaza
partial la temperatuta t3) si se introduce in a 3
treapta de separare.
8

Procedeul se poate repeat pana la obtinerea puritatii dorite a vaporilor.
Daca se urmareste si obtinerea unui produs mai bogat in component mai putin
volatila , lichidul residual obtinut din prima treapta de separare se vaporizeaza
partial la temperature t2 ( sau se vaporizeaza total si apoi se condenseaza partial la
temperatura t2 ) si se introduce in treapta 2 de separare , din care rezulta un flux
inter,mediar de vapori , V2 , si un flux de lichid . Acesta din urma se vaporizeaza
partial la temperature t3 si se introduce in treapta 3 de separare , din care rezulta
fluxul intermediar de vapori V2 si fluxul de lichid L3 . Procedeul se poate repeta
pana la atingerea puritatii dorite a lichidului .


2.3.Procesul tehnologic adaptat

Pentru separarea amestecului gazos aer ammoniac se allege ca metoda de
separare absorbtia amoniacului in apa tinanad cont de anumiti factori :
o Capacitatea de productie este relativ mare
o Concentratia amoniacului in amestecul cu apa
o Gradul de puritate impus pentru produsul final este mare
o Materiile prime utilizate au agresivitate chimica mare
o Costul materiilor prime
o Consumul de energie
o Costul investitiei , al exploatarii si al intretinerii intalatiei este relativ mic
o Instalatia de absorbtie poate fi complet automatizate

2.4.Schema tehnologica a procesului tehnologic . Descrierea procesului
tehnologic .



Separarea amestecului aer- amoniac cu absorbtia amoniacului in apa se
realizeaza intr-o instalatie de absorbtie prezentata in figura urmatoare :




9




In coloana de absorbtie 1 contactarea fazei lichide (apa) cu amestecul
gazos format din aer si amoniac se face in contracurent . Amestecul gazos este
introdus de la baza coloanei cu ajutorul ventilatorului 2 iar apa de la varful
coloanei de absorbtie circuland descendent sub actiunea fortei gravitationale. In
coloana are loc absorbtia amoniacului in apa , amestecul lichid rezultat fiind trimis
la un rezervor de asteptare 5 de unde cu ajutorul pompei 6 este trimis la cloana de
desorbtie 3. Antrerior trimiterii spre coloana de desorbtie amestecul lichid este prea
incalzit in recuperatorul de caldura 4 pe baza continutului de caldura al lichidului
rezultat din coloana de desorbtie . In coloana de desorbtie identica cu coloana de
absorbtie desorbtia amoniacului se realizeaza cu abur introdus de la baza coloanei
si care circula in contracurent cu solutia apoasa. Aburul saturat are rolul de a ceda
caldura necesara desorbtiei componentului activ si de asemena de al antrena .
Faza gazoasa rezultata din coloana de adesorbtie este formata din amoniac
si vapori de apa fiind trimisa la condensatorul de suprafata 7 in vederea condensarii
vaporilor de apa . Agentul de racier utilizat in condensator este apa provenita de la
turnurile de racier de pe platforma industriala . La iesirea din condensator faza
10

gazoasa contine amoniac care antreneaza si mici picaturi de apa . Acest amestec
fiind trimis spre separare intr-un separaror initial 8 . La partea superioara a
separatorului de picaturi se obtine amoniacul gazos care poate fi trimis cu ajutorul
unei suflante sau a unei pompe de vid 9 spre utilizator . Fazele lichide utilizate din
condensatorul 7 si separator intrat prin curgere libera in rezervorul de asteptare 10 .
Lichidul din rezervor contine mici cantitati de solutii si absorbant apa ce
poate fi reintrodus cu ajutorul pompei centrifuge 11 in coloana de absorbtie
impreuna cu absorbantul proaspat dup ace in prealabil a fost supus racirii in
schimbatorul de caldura 12 , racirea este realizata cu ajutorul apei provenita de la
turnurile de racire . Apa rezultata de la condensatorul 7 si schimbatorul 12 este
trimisa spre racire in turnurile de racire .




3.Proiectarea tehnologica a utilajelor .
3.1.Materiale folosite pentru constructia utilajelor in industria chimica

Materialul cel mai utilizat in constructia utilajelor , in constructia chimica
este tabla din otel laminat .Functie de compozitia sa chimica tabla poate fi otel
carbon , otel slab aliat , otel aliat .
Tabla din otel carbon si otel slab aliat se utilizeaza des care prelucreaza
fluide netoxice neinflamabile si care nu sunt explosive. Utilajele pentru prelucarea
mediilor corozive si temperaturi ridicate sunt confectionate din otel aliat din
crom si nichel de cele mai multe ori . Pentru medii care produc coroziune chimica
puternica se reccomanda table de otel carbon sau otel slab aliat placate cu otel
anticoroziv inalt aliat . Grosimea placajului este de 10% din grosimea stratului
de baza .
Fonta cu adaosuri de crom , nichel poate fi utilizata in medii corozive cum
ar fi acizi , detergenti. Fonta cu nichel este rezistenta la solutii alkaline concentrate
, acid sulfuric sau alti acizianorganici la temperatuta de 850C .
Cuprul si aliajele lui sunt folosite pentru medii corozive la temperature su
250C . Aluminiul poate fi folosit pentru temperaturimai mici de 200C pentru
medii puternic corozive .
11

Tinand cont de caracteristicile amestecului si de postul de investitie ,
coloana va fi confectionata din table de otel carbonic .




3.2.Dimensionarea coloanei de absorbtie
3.2.1.Alegerea tipului de coloana

Utilajele folosite pentru absorbie pot fi clasificate, dup principiul de
funcionare, n patru categorii :
absorbere de suprafa,
absorbere cu pulverizare,
absorbere cu barbotare,
absorbere cu pelicul (film).
Absorberele de suprafa (turile, vase Cellarius, serpentine) confecionate
din gresie, ceramic, grafit, cuar au suprafa de contact mic i eficacitate redus.
Ele se folosesc numai pentru gaze uor solubile.
Absorberele cu pulverizare (coloane cu stropire, absorbere cu discuri, cu
trunchi de con, cu strat fluidizat trifazic) au suprafaa de contact la suprafaa
picturilor de lichid. Cu ct fineea picturilor i viteza gazului sunt mai mari, cu
att eficacitatea acestor utilaje este mai mare.
Funcionarea absorberelor cu barbotare (coloane cu talere perforate, coloane
cu talere cu clopoei sau cu valve) se bazeaz pe dispersarea fazei gazoase sub
form de bule n straturile de absorbant existente pe talere.
In absorberele peliculare, absorbantul curge sub form de film subire prin
fascicule de evi, straturi sau umplutur n contracurent cu faza gazoas. Din
aceast categorie fac parte coloanele cu umplutur i utilaje tip schimbtor de
cldur cu fascicul de evi.
12

Coloanele cu umplutur se utilizeaz cel mai frecvent n absorbie. Coloana
cu umplutur este un corp cilindric vertical n interiorul cruia se gsesc straturi de
umplutur sprijinite pe grtare, dispozitive pentru distribuirea i redistribuirea
absorbantului. Faza lichid este distribuit la vrful coloanei printr-un dispozitiv de
distribuie i curge sub form de film subire pe suprafaa umpluturii n sens
descendent, iar la ieirea din fiecare strat de umplutur este redistribuit. n
contracurent cu absorbatul, prin golurile straturilor de umplutur circul faza
gazoas. Contactul dintre faze este continuu, concentraia solutului variaz
continuu pe nlimea coloanei. Dintre aparatele pentru absorbie cea mai larg
utilizare o au coloanele cu umplutur i cele cu talere. Aceste coloane difer prin
modul de contactare a fazelor: diferenial (coloane cu umplutur) sau n trepte
(coloane cu talere).
Alegerea tipului de coloan depinde de mai muli factori care pot fi grupai
astfel:
caracteristici constructive
factori hidrodinamici
caracteristicile fazelor participante
Coloanele cu umplutur au o serie de avantaje comparativ cu cele cu talere:
- nlime mai mic dect coloanele cu talere echivalente;
- se cur foarte rar (numai la reviziile anuale);
- rezisten hidrodinamic mic;
- transfer de mas mai bun cnd determinant de vitez este transferul prin faza
gazoas;
- valori mari ale eficacitii;
- pot prelucra sisteme puternic corosive;
- costul de investiie este mai mic dect pentru coloane cu talere;
13

- pot prelucra sisteme care spumeaz deoarece posibilitatea formrii spumei
este redus;
- pot prelucra sisteme cu impuriti mecanice fr pericolul nfundrii;
- pot prelucra sisteme cu viscozitate mare.
Avnd n vedere avantajele coloanelor cu umplutur i proprietile sistemului
gazos ce trebuie prelucrat, se folosete absorber cu umplutur (fig.5.4) pentru
separarea sistemului aer-amoniac.




















Absorbant
Aer + NH
3
Amestec
iniial
Ap + NH
3
Ap + NH
3
2
1
4
3
5
Fig. 5. 9. Coloana cu umplutur:

1- corpul absorberului;
2- strat de umplutur;
3- grtar;
4-distribuitor lichid;
5- redistribuitor.


14

3.2.2.Umpluturi pentru coloana


Umpluturile utilizate pentru coloane se pot mpri n trei categorii:
Corpuri de umplere de form neregulat;
Corpuri de umplere de form definit;
Grtare.
Pentru a fi eficiente ,umpluturile trebuie s ndeplineasc urmtoarele
condiii : s prezinte o suprafa mare raportat la unitatea de volum , s realizeze o
distribuie uniform a lichidului pe suprafaa ei i o distribuie ct mai uniform a
fazei gazoase printre golurile umpluturii ,s prezinte o rezisten mic la curgerea
fazelor ,s realizeze o amestecare bun a celor dou faze ,s prezinte o rezisten
mecanic i chimic corespunztoare , s fie ieftine i uor de procurat.
Corpurile de umplere de form neregulat sunt n general foarte rar
utilizate deoarece corpurile au dimensiuni diferite i pentru a obine o mrime ct
mai uniform este necesar o sortare cu atenie.
Corpurile de umplere de form definit sunt cele mai rspndite umpluturi
n cadrul industriei chimice i se concretizeaz n inele Raschig, ei Berl , inele
Pall, ei Intalox. Sunt confecionate din materiale ceramice , plastice , tabl de
diferite caliti .
Corpurile de umplere pot fi aezate n mod regulat n coloan sau turnate
.La umpluturile aezate n vrac ,distribuia lichidului depinde de forma i mrimea
corpurilor de umplere ,diametrul coloanei ,nlimea stratului i distribuia iniial.
Umpluturile mici duc la formarea unor pungi de lichid datorit efectelor capilare
care apar la punctele de contact dintre corpuri ceea ce determin micorarea
suprafeei udate a umpluturii i prin urmare scderea eficacitii coloanei.

15

3.2.3.Dispozitive interioare pentru coloane cu umplutur

Dispozitivele interioare care se utilizeaz n cazul coloanelor cu
umplutur sunt grtarele de susinere a umpluturii, distribuitoarele i
redistribuitoarele pentru faza lichid.

Grtare de susinere:

Dintre cele mai vechi i mai simple grtare de susinere a umpluturii sunt
plcile perforate care i mai gasesc i astzi o larg utilizare n special cnd se
lucreaz cu debite mici de lichid si gaze. Seciunea liber pentru
trecerea celor dou faze este mai mic dect n stratul cu
umplutur fapt care determin n cazul unor debite mari de lichid
i de gaz o cdere mare de presiune i o reducere a eficacitii
coloanei.
Un alt tip de grtar utilizat frecvent este cel prezentat n fig 5.10.
Acest grtar este confecionat din mai multe platbande
confecionate prin sudur de o plac de baz, distana dintre
platbande fiind astfel aleas nct seciunea liber a grtarului s
fie mai mare sau egal cu cea a umpluturii. Pentru a nu permite cderea inelelor
printre platbande acestea se acoper cu cteva straturi de corpuri de umplere cu
dimensiuni mai mari sau se acoper cu o sit metalic. n locul platbandelor se pot
utiliza bare din metal sau plci din gresie dac mediul este coroziv. Literatura
indic i alte tipuri de grtare suport cum sunt cele formate din mai multe grinzi
din tabl perforat cu orificii de form alungit sunt fixate pe o plac de baz de
asemenea perforat. Seciunea liber de trecere a fazelor este mai mare de 85%

Fig.5.10. Grtar de susinere a
umpluturii.
16

Distribuitoare pentru faza lichid
Distribuitoarele pentru lichid au rolul de a asigura o repartizare uniform a
absorbantului pe ntreaga suprafaa transversal a coloanei. Realizarea unei
distribuii uniforme a lichidului determin o eficacitate ridicat a coloanei de
absorbie cu umplutur.
Distribuitoarele tip du se confecioneaz dintr-o eav central de
alimentare prevzut cu ramificaii fig 5.11.a, din mai multe inele concentrice din
eav fig 5.13.b sau dintr-o eav cu duz la un capt i deflector ig 5.12.c
Aceste distribuitoare sunt recomandabile cnd presiunea lichidului este mai
mare i cnd absorbantul este lipsit de impuriti mecanice. Debitul specific de
absorbant este de h m m . / 25
2 3
i presiunea necesar este de 0,35-1,4
2
/ cm N .
Distribuitoarele tip taler fig 3.4. sunt formate dintr-o plac cu diametrul de
250-1800 mm prevazut cu orificii circulare n care se fixeaz evi de distribuie
avnd diametre cuprinse ntre 25-50 mm.
Pentru coloane cu diametrul de peste 2m se pot utiliza dispozitive sub forma
unor plci plane perforate cu guri de diametre 5-6 mm i care sunt nconjurate de
un contur crenelat avnd rolul unui deversor fig 3.10.








Fig.5.11.a Fig.5.12.c
17


Fig. 5.13

Fig. 10.11.12.13 (a,b,c) . Distribuitor tip du






Fig.5.14 .Distribuitor tip taler.
Fig. 5.15Distribuitor tip plac perforat.
n fig 5.16. este prezentat un dispozitiv de
distribuie cu jgheaburi, care este format dintr-un
anumit numr de jgheaburi prevzute cu
creneluri n form de V pe pereii laterali. Sunt
recomandate
pentru coloane
cu diametre mari i poate realiza distribuia
uniform a unor debite specifice de h m m . / 120 5
2 3

.

Fig.5.16. Distribuitor de jgheaburi.
Fig. 5.17. Distribuitor tip pianjen.
18

Distribuitoarele cu preaplinuri, se utilizeaz la coloane cu diamtere mici. Ele
sunt formate dintr-o plac cu suport prevzut cu orificii n care se fixeaz evi cu
un decupaj n form de V. n fig este prezentat schia unui distribuitor tip paianjen
care central are fixat un perete deversor care are rolul de a uniformiza curgerea
absorbantului. Ca urmare a nchiderii hidraulice, gazul nu va ptrunde prin evi.
Redistribuitor pentru faza lichid
Necesitatea utilizrii mai multor straturi de umplutur ntr-o coloan
determin folosirea unor dispozitive pentru redistribuirea lichidului. Pentru
redistribuirea absorbantului pot fi utilizate dispozitivele de distribuie sau
dispozitive speciale cunoscute sub denumirea de redistribuitoare.
Astfel de dispozitive de redistribuire a lichidului const din dou placi
suprapuse ce au rol de suport, redistribuitor, alimentare i evacuare a fazelor. Placa
superioar este identic cu grtarul de susinere reprezentat n, iar placa inferioar
este prevazut cu orificii de diametrul 3-5 mm i orificii de diametrul 3-10 cm n
care se fixeaz evi. Dispozitivul are nlimea total egal cu 350 mm.
Conurile de distribuie sunt cele mai simple dispozitive de redistribuire a fazei
lichide care dirijeaz lichidul ce se scurge pe corpul interior al utilajului ctre axul
acestuia.
Aceste dispozitive se aeaz unul fa de altu la distana de (1,5-2) din
diametrul coloanei i prezint ca dezavantaj principal micorarea seciunii
coloanei.
Conurile cu guri tanate sunt mai complicate din puct de vedere
constructiv, dar asigur o ngustare mai redus a seciunii apratului.
Un alt dispozitiv pentru redistribuire foarte simplu const dintr-un buzunar
ngust fixat de mantaua utilajului de la care pleac radial nclinat trei sau mai multe
evi. Prin evi lichidul adunat n buzunarul dispozitivului se scurge spre axul
utilajului
19


3.2.4.Bilant de materiale in coloana de absorbtie

Se intocmeste in vederea determinarii consumului de absorbant pentru
separarea amoniacului di amestecul gazos aer amoniac si a concentratiei finale a
amoniacului in faza lichida .
Faza gazoasa intra in coloana de absorbtie pe la partea inferioara circuland
in contracurent in faza lichida ce este alimentata pe la partea superioara a coloanei .
L, Xf
G, Yi
L, Xi
G, Yf


Notatii pentru coloana de absorbtie :
G = debit molar de gaz inert (aer ) kmoli aer/h
L = debit molar de absorbant (apa)kmoli apa/h
y
Ai
, y
Af
= concentratiile solutului initial si final rapoarte molare kmoliNH3/kmoli
aer
X
Ai
, X
A f
= concentratiile solutului in faza lichida initiala si finala
kmoliNH3/kmoli apa
Debitul molar de gaz inert se determina din datele de proiectare :
G =

* (1-

)=

* (1-

) = 135.9142


Y
Ai
=

= 0.0405



Y
Af
= (1-
A
)* Y
Ai
= 8.1*10
-4




20

NA = G(Y
Ai
- Y
Af
) = 135.8142*(0.0405 - 8.1*10
-4
) = 5.3944 kmoliNH3/h
Pentru a calcula consumul de absorbant din coloana precum si
concentratia NH3 la iesirea din coloana este necesara trasarea liniei de operare si a
liniei de echilibru pentru sistemul de aer apa NH3.



Datele de evhilibru pentru sistemul investigat sunt :
X



0.0213 0.0265 0.0319 0.053 0.0796 0.1061
Y



0.016 0.0200 0.0245 0.0434 0.0703 0.1007

Lmin =

= 108.9777 kmoli apa / h


X
Af*
=

= 0.045
L = * Lmin = 1.1*108.9777 = 119.8754 kmoli apa /h

Amestec gazos la intrarea in coloana
debite volumice
-am .g . :Mv =3400m
3
/h = 0.9444 m
3
/s
-NH3 :Mv NH3 = Mv *yai =3400*0.039 = 132.6 m
3
/h = 0.0368 m
3
/s
-aer :Mv aer = Mv *(1- yai) =3400*(1-0.039)=3267.4 m
3
/h = 0.9076 m
3
/s
debite molare
a) am .g. :

= 141.4309kmoli /h =0.0392 Kmoli/s


b) NH3 :

= 5.5158 kmoli /h = 0.00153 kmoli /s


-aer: a-b =141.4309 -5.5159 = 135.9151 kmoli/h =0.0377 kmoli/s
debite masice
c) am .g :Mamg* a = 28.4359 *141.4309 =4021.7149kg/h = 1.1171 kg/s
d) NH3 : yai *M NH3 = 5.5159*17 = 93.7703 kg/h=0.026kg/s
-aer : c-d =4021.7149 -93.7703 = 3927.9446 kg/h = 1.090 kg/s


21

Amestec gazos la iesirea din coloana
debite molare
-am.g :Mvj = G + NAf = 135.9142 +0.11009 = 136.0242kmoli/h = 0.03778
kmoli/s
-NH3 :NAf = G*yaf = 135.9142*0.00081 = 0.11009kmoli/h =0.00003 kmoli/s
-aer :G = 135.9142 kmoli/h = 0.03775 kmoli/s
debite volumice
-am.g :e + f = 2.6465+3267.5167 = 3270.1632 m
3
/h = 0.9083 m
3
/s
e)-NH3 : NAf *

= 0.11009*24.04 = 2.6465 m
3
/h= 0.0007 m
3
/s
f)-aer: Gv=G*

= 135.9142*24.04 =3267.5167 m
3
/h = 0.9076 m
3
/s
debite masice
-am.g.: NAf*M
NH3
+ G* Maer =0.11009*17 +135.9142*28.9 =3929.7919kk/h
=1.0915 kg/s
-NH3: NAf*M
NH3
= 0.11009*17 =1.8752kg/h=0.0006kg/s
-aer: G* Maer = 135.9142*28.9 = 3927.9203 kg/h =1.0910kg/s
Amestec lichid la intrare in coloana
debite molare
-am.lq.;L+O = 119.8754kmoli/h= 0.0332kmoli/s
-NH3:0
-apa : L = 119.8754kmoli/h= 0.0332kmoli/s
debite masice
-am.lq: Lm = L*M H
2
O = 119.8754*18 = 2157.7572 kg/h = 0.5993kg/s
-NH3: 0
-apa : Lm = L*M H
2
O = 119.8754*18 = 2157.7572 kg/h = 0.5993kg/s
debite volumice
-am.lq.:

= 2.1599 m
3
/h = 0.0005 m
3
/s
-NH3:0
-apa:

= 2.1599 m
3
/h = 0.0005 m
3
/s
Amestec lichid la iesirea din coloana
debite molare
-am.lq.:L+ NAf = 119.8754+5.3943 =125.2697Kmoli/h=0.0346kmoli/s
-NH3: NAf = L*XAf = 119.8754*0.045=5.3943kmoli/h=0.0014kmoli/s
-apa:L=119.8754kmoli/h=0.0332kmoli/s
22

debite masice
-am.lq.: NAf*M NH3 +L*Mapa =5.3943*17+119.8754*18=2249.4603
kg/h=0.6248 kg/s
-NH3: NAf*M NH3=5.3943*17 =91.7031 kg/h=0.0254 kg/s
-apa: L*Mapa=119.8754*18=2157.7572kg/h=0.5994kg/s

debite volumice
g)-am.lq.:

=2.2517 m
3
/h=0.000625 m
3
/s
-NH3: g-h=2.2517-2.1599 = 0.0918 m
3
/h=0.000025 m
3
/s
h)-apa:

= 2.1599 m
3
/h = 0.0006 m
3
/s

23












faza Material intrate
m
3
/s Kmoli/s Kg/s X(y) Y(x)
gazoasa NH3 0.0368 0.00153 0.026 0.0390 0.040
Aer 0.9076 0.0377 1.091 0.961 1
total 0.9444 0.0392 1.1171 1 1.04
lichida NH3 0 0 0 0 0
Apa 0.0005 0.0332 0.5993 1 1
total 0.0005 0.0332 0.5993 1 1
24












faza Material iesite
m
3
/s Kmoli/s Kg/s X(y) Y(x)
gazoasa NH3 0.0007 0.00003 0.0005 0.00079 0.000794
Aer 0.9076 0.03775 1.091 0.9921 1
total 0.9083 0.03778 1.0915 1 1.000794
lichida NH3 0.000025 0.0014 0.0254 0.0404 0.0437
Apa 0.0006 0.0332 0.5994 0.9596 1
total 0.000625 0.0346 0.6248 1 1.0437
25

3.2.5.Bilant termic pentru coloana de absorbtie

Absorbtia poate decurge in conditiile izoterme sau neizoterme functie de
continutul de solute din coloana . Astfel daca continutul de solute este scazut in
amestecul gazos efectul este scazut , este neglijabil , procesul poate fi considerat
izoterm . La un continut mare de solute in amestecul gazos la contactarea cu
cantitati mari de absorbant efectul termic ce insoteste procesul este mare .
Incalzirea solutiei care circula prin coloana poate fi atat de puternica incat
are loc desorbtia solutului fapt nedorit. Pentru a evita acest lucru se apeleaza la o
racire a amestecului lichid care circula prin coloana , prin montarea unor
schimbatoare de caldura in interiorul sau exreriorul coloanei.
Pentru a estima efectul caloric termic al absorbtiei in cazul sistemului aer
apa NH3 respectiv pentru a calcula temperatura finala a amestecului lichid la
iesirea din coloana se intocmeste bilantul termic pe coloana de absorbtie.
Ecuatia generala de bilant termic are forma:
= , w
Unde :
Qli ,Qlf - reprezinta fluxul termic introdus si respective iesit din coloana de
amestec lichid
Qgi ,Qgf - fluxurile termice introduce si respective iesite din coloana ale
amestecului gazos
Qabs - fluxul termic ce insoteste opteratia de absorbtie
Qp - fluxul termic pierdut in mediul ambient prin peretii coloanei
Qgi = G(Cpaer + yAi *CpNH3)*Tgi
= 0.0377*(29114.85+0.0405*3.582*10
4
)*20
= 23046.4322j/s
Qli = L*Cp apa * Tai = 0.0332*4190*18*15
=37559.16j/s
Habs = -6.6*4190*1000 = -2764*10
3
j/kmol
Qabs = NA*(-Habs) = 1.49*10
-3
*[-(-2764*10
3
) = 41204.46 j/s
Qgf = G(Cp aer +yAf * Cp NH3)Tgf
=0.0377*(29114.85+0.00081*3.559*10
4
)*15
=16480.7498 j/s
Qlf = L* (1+XAf )*Cp apa *Taf = 0.0332*(1+0.045)*4190*18*Taf
= 2616.62*Taf
26

Qp =

* Qabs =

*41204.46 = 1236.1338 j/s


Qgi + Qli + Qabs = Qgf + Qlf + Qp
23046.4322 +37559.16 +41504.46 = 16480.7498 +2616.62*Taf+1236.1338
Taf = 32.13C


3.2.6.Calculul diametrului coloanei de absorbtie

Diametrul colanelor de absorbie cu umplutur se determin cu ecuaia
debitului volumic de gaz care circul prin coloan :
Mv =



unde :
M
V
- debit volumic mediu de gaz = 5300 [m
3
/h]
D-diametru interior al coloanei [m];
V
f
- viteza fictiv a gazului [m/s]
V
f
= (0,75-0,95)v
i
: unde v
i
- viteza de nec ;

Diametrul coloanei de umplutura se calculeaza cu ajutorul relatiei
Kafarov :

(

) (




unde :
a - suprafaa specific a umpluturii [m
2
/m
3
]
a = 200 m
2
/m
3
pentru inele Raschig 25x25x3
g = acceleraia gravitaional [m/s
2
] = 9,81 m/s
2
= 0,74 reprezinta porozitatea stratului de umplutur [m
3
/m
3
]
27

A =constanta numerica care pentru umplutura din inela Raschig are
valoarea = 0,022

= 23.56

= 997.29

= 1.29

= 930.812* 10
6

= 1.187
L =119.8754 kmoli apa/h = 0.5993 kg/s
G =1.0895kg/s
(

) (


lg(




) = 0.022 1.75 * (

* (



lg (

) = - 0.6251

= 12.2086 vi = 3.49
vf = 0.75*2.46 = 1.845

D
2
=



D =

= 0.70 m;







28

3.2.7.Calculul inaltimii coloanei de absorbtie

Inlimea coloanei se poate determina prin 3 metode :
a) cu ajutorul inlimii echivalente a unei trepte teoretice de contact
in funcie de suprafaa de transfer de mas
b) ca si produsul dintre IUT si NUT
c) Calculul nlimii coloanei cu umplutur cu ajutorul nlimii echivalente
a unei trepte
teoretice de contact

Suprafata de transfer de masa se poate calcula din ecuatia de transfer de
masa raportate la cele doua faze
NA = Kg * A * Y
Amed ,
kmoli A /s

NA = Kl * A * X
Amed ,
kmoli A /s
Unde :
Kg si Kl sunt coeficienti globali de transfer de masa raprtati la faza gazoasa si faza
lichida
Y
Amed
, X
Amed
,reprezinta fortele motrice globale ale transferului de masa cand
raportarea se face la faza gazoasa si lichida
Coeficientii globali de transfer de masa depind de coeficientii individuali de
transfer de masa (k
x
,k
y
) si de panta medie a curbei de echilibru (m) .



]
29

m - panta medie a curbei de echilibru ;
k
x
,k
y
- coeficieni individuali de transfer de mas se determin cu ajutorul
ecuaiilor criteriale;

Pentru faza gazoasa :


Sh = criteriu Sherwood :




Sc = criteriu Schmidt :




Re = criteriu Reynolds :


q
g
,
g
- densitatea , vscozitatea dinamic a fazei gazoase , [kg/m
3
] , [Pa s]
3
6Vp
d
t
=
Unde :
d = diametru echivalent al corpurilor de umplere [m].
Vp = volumul corpurilor de umplere ;
D
A
= coeficient de difuziune a HCl n ap;
- vscozitatea [Pas],
- densitatea [kg/m
3
];
l- lungimea caracteristic [m];
Vp =

= 5.17*10
-6

30

d =

= 0.0213

d = 0.0213 m
Dg =

* (

= 17*10
-6 *
(

= 1.90791*10
-5

Re =


q
g
- debit masic specific de gaz , [kg/m
2
s]
q
g
=

= 2.83 [ kg / m
2
*s ]

g
= 0.018 [cP ] = 1.8 *10
-5
[ Pa*s ]
Re =

= 3043.01
Scg =

unde Scg =

= 0.8213
Shg = C * Reg
0.8
* Scg
0.33
, c = 0,18
Shg = 0.15*(3043.01)
0.8
* (0.8213)
0.33
= 85.3516
Shg =


k
g
=

= 00.0764[m/s]
Vm = 22.4*

= 24.33m
3
/kmoli
Kg =

=3.14*10
-3


- Pentru faza lichid


c, m ,n coeficieni experimentali , conform tabelului 8 avem :
c = 0,006; m = 0,78, n = 0,5
Re =

unde :
31

q
l
= debit masic specifica de lichid [ kg /m
2
*h]
q
l
=

= 1.557 [kg / m
2
* h]
d
l
= diametrul echivalent , [m]
d
l
=1.8*10
-9
[m ]

l
- vascozitatea apei la temperatura din coloana = 10
-3
Pa *s

Re =

= 33.45

Scl =

unde : D
A,l
-coeficient de difuziune a HCl in apa = 1.76*10
-9
(m
2
/ s)

l
- densitatea apei = 998 kg / m
3
Scl =

= 518.52

Sh =


l = lungimea caracteristica si se calculeaza cu relatia :
l = (

[m]
g - acceleratia gravitationala = 9.81 m
2
/ s
l =(

4.56 *10
-4
m
kl =

= 8.32*10
-5
m/s
kl =

= 4.6096*10
-3

Acum se pot calcula coeficientii globali de transfer de masa :Kg ,Kl
kg = 3.14 * 10
-3
; k
l
= 4.6096*10
-3
; m = 0.75
Kg =

= 2.07*10
-3
*



+
32

Kl =


= 1.55*10
-3
[



]



Se calculeaza fortele motrice globale medii :
Y
Amed
=





X
Amed
=






Integral de la numaratorul ecuatiei se calculeaza printr-o metoda grafica cu
datele determinate din tabelul de mai jos :


X
A
X
A
* X
A
*- X
A



0 0.00081 0.00081 1234.56
0.005 0.007 2*10
-3
500
0.01 0.014 4*10
-3
250
0.015 0.019 4*10
-3
250
0.02 0.026 6*10
-3
166.66
0.025 0.031 6*10
-3
166.66
0.03 0.036 6*10
-3
166.66
0.035 0.04 5*10
-3
200
0.04 0.046 6*10
-3
166.66
0.045 0.0495 4.5*10
-3
222.22

Atotal = 12.94
X
Amed
=

= 3.47*10
-3 ,





33

Y
A
Y
A
* Y
A
- Y
A
*



0.00081 0 0.00081 1234.56
0.005 0.0025 2.5*10
-3
400
0.01 0.007 3*10
-3
333.33
0.015 0.012 3*10
-3
333.33
0.02 0.016 4*10
-3
250
0.025 0.02 5*10
-3
200
0.03 0.025 5*10
-3
200
0.035 0.03 5*10
-3
200
0.0405 0.036 4.5*10
-3
222.22

Atotal = 12.64
Y
Amed
=

= 3.14*10
-3




Conform ecuatiei :
NA = Kg * A * Y
Amed ,
kmoli A /s

NA = Kl * A * X
Amed ,
kmoli A /s
Se calculeaza aria de transfer de masa pentru cele doua forme :
Ag =

= 215.39 m
2

Al =

= 206.29 m
2
Se calculeaza Hu din cele doua arii :
Hu =

, m
Hug =

= 3.1 m
Hul =

= 3.75 m
Hu =

= 3.42 m

34

Calculul nlimii coloanei cu umplutur cu ajutorul nlimii echivalenta
a unei trepte teoretice de contact

H
u
= n
T
* IETT in care : n
T
- este numarul treptelor teoretice de contact ( din
diagrama de
echilibru )

IETT nlimea echivalent a unui trepte de contact
IETT =
4 . 0
2 . 1
1
200
f
v
a
|
.
|

\
|

c

unde : = 0,74 m
3
/m
3
, volumul liber al umpluturii ;
a = 200 m
2
/m
3
, suprafaa specific a umpluturii
v
f
= 2.44 m/s, viteza fictiv a fazei gazoase.
n
T
= 11
IETT = 200 * (

[ m]
IETT = 200 * (

= 0.17 [m]

Hu = n
T
* IETT = 11*0.17 = 1.87[m]



Inaltinea coloanei de absorbtie se calculeaza functie de inaltimea umpluturii
la care se adauga inaltimea partii inferioare si superioare a coloanei.
35


Hinf = Hc + H1
H1 = (11.5)m
Hc = h+

= 0.1+

= 0.275
h=(0.10.15)
Hinf = Hc + H1 = 0.275+1 = 1.275m
Hs = Hc +H2 = 0.275+2=2.275m
H2 = (12)m
H= Hinf + Hsup + Hu = 1.275+2.275+1.87 = 5.42m
H= 5.42m












36

3.2.8.Calculul racordurilor coloanei de absorbtie

Coloana de absorbtie este prevazuta cu racorduri de intrare si iesire .
Racordurile asigura conectarea coloanei cu celelalte utilaje din instalatie fiind
formate dintr-o teava si o flansa atasata de sudura.
Orice diametru de record se calculeaza din debitul de fluid care circula prin
acel record.

n care :
M
V
- debit volumic
3
[ / ] m s ;
v - viteza fluidului [m/s];
D - diametrul racordului [m].
Vitezele de transfer de mas sunt urmtoarele:
-daca fluidul este un gaz v= 10-20m/s
- daca fluidul este un lichid v = 0.5 2 m/s

Pentru coloana de absorbtie se calculeaza:
Racort de alimentare a absorbantului
- d1 =

= 0.0062
racort de evacuare a amestecului lichid
- d2 =

= 0.028
d2 stas =38x3.6
racort de alimentare a amestecului gazos in coloana
- d3 =

= 0.34
d3 stas = 368x5
record de evacuare a aerului cu putin NH3 din coloana
- d4 =

0.34
d4 stas = 368x5
37


3.2.9. Calculul pierderii de presiune la curgerea gazului prin
umplutura

Coloana este prevazuta cu o inchiderea hidraulica de o inaltime H a carei
valoare se calculeaza din pierderea de presiune din coloana ce depinde la randul ei
de pierdere de presiune prin umplutura .
H =


Dph = 1.5*Dpum
Dpum = K*Dpusc
Unde :
Dph = pierderea de presiune prin coloana care se calculeaza functie de
pierderea de presiune pe umplutura umectata .Aceasta din urma se calculeaza
functie de pierderea de presiune pe umplutura uscata si un coefficient K care
depinde si de natura debitului specific de absorbant , dar si de caracteristicile
umpluturii
K =


Unde A este parametu de stropire
A = 3*


b =

= 0.6083
A = 3*

= 0.1001
K =

= 1.38
P
usc
= *


Reg =

= 3118.1
=

= 3.2
dl =

= 0.0148
v =

= 3.3
P
usc
= *

= 3.2*

* 1.187 = 2613.23
38

Pum = K* P
usc
= 1.38*2613.23 = 3606.25
= 1.5*Pum = 1.5* 3606.25 = 5409.3861
H =

= 0.55


3.3.Calculul coloanei de desorbtie
3.3.1. Bilant de materiale pentru coloana de desorbtie

Desorbtia amoniacului se face cu abur saturat de 2 ata , o parte din acesta
condensand si cedand caldura necesara desorbtiei , iar cealalta parte fiind utilizat
pentru antrenare agazului de sorbit.


Coloana de desorbtie este identica cu coloana de absorbtie . Toate debitele
reprezentate pe figura sunt debite masice .Concentratiile reprezentate sunt rapoarte
masice.
=

= 1.1074 kg/m
3

NA = L*XAf =

*0.045 = 0.025kg/s
39

= 1.7265
Mma =

* NA = =

* 0.025 = 0.0106kg/s
YAf =

= 0.5182

Mmab este debitul masic de abur saturat necesar in coloana este o suma
dintre debitul masic de apa care condenseaza in urma cedarii caldurii necesare
desorbtiei Mma si in urma cedarii caldurii necesare antrenarii NH3 , Mma.

3.3.2.Bilant termic pentru coloana de desorbtie


Bilantul termic se realizeaza pentru a calcula cantitatea de abur care
condenseaza precum si cantitatea de abur care condenseaza de NH3.
Temperature de iesire a fazei gazoase si ale fazei lichide se iau ca fiind egale
cu temperature de saturatie a aburului ce alimenteaza coloana .

Bilantul termic pe coloana de desorbtie poate fi scris:
=
Qabi + Qli = Qgf + Qlf + Qp ,w
Qabi = continutul de caldura al aburului saturat ce alimentam coloana
Qli = continutul de caldura al amestecului lichid
Qgf = continutul de caldura al fazei gazoase
Qlf = continutul de caldura al fazei lichide
Qp = pierderile de caldura spre mediul exterior
Iab =continutul de caldura la 1 kg abur
r = caldura neceesara de evaporare
iab = Cpl* Tsat +r = 4.23*1000*120+2208*1000 = 2715600j/k
Qabi = (Mmc + Mma)*iab = (Mmc + 0.0106 )*2715600
Qli = L*(Cpl +XAf*Cp NH3)*Tli =
= 0.5993* (4.18*1000+0.045*9080.96) * 60= 164998.4322
Cpa = 9080.96
Qgf = Mma*iab +NA*Cpa*Tgf = 0.0106*2715600+0.025*9474.32*120
=57208.32 w
Qlf = (L+ Mmc)*Cpl*Tlf = (0.5993+Mmc)*4.23*1000*120
40

Qp = a * Mmc*iab =

* Mmc * 2715600
Mmc =

)
= 0.0857



3.3.3.Calculul izolatiei termice a coloanei de umplutura


Coloanele de absorbtie si desorbtie trebuie isolate pentru a se evita pierderile
de caldura , dar si din motive de securitate a muncii .
Izolatia termica se realizeaza cu material ce trebuie sa indeplineasca o serie
de conditii : sa aiba un coefficient de conductivitate termica cat mai mic , sa nu
absorba apa , sa nu aiba o densitate volumica mare ,sa nu fie toxica , sa fie ieftina
si usor de prelucrat etc..
Ca material izolant pentru coloana de desorbtie se allege vata de sticla.
Calculul izolatiei termice presupune adoptarea unei valori a gosimii izolatiei
si verificarea fluxului termic ierdut spre exterior prin coloanaizolata comparative
cu fluxul pierdut in cazul coloanei isolate.
iz = 0.020.04 m
Qpiz 5% Qp
Qpiz =K * A*

A = *(D+2* iz)*H = * (0.7+2*0.02)*0.55 = 1.21
A =1.21
= Tsat T2=120-10 = 110
Kiz =


Coeficientul individual de transfer de caldura de partea aerului
2
se
calculeaza cu ajutorul euatiei:

2
=9.74+0.07*(Tp2-T2) = 9.74+0.07*(25.28-10)=10.8 w/m
2
k
Tp2 = 25.28
Kiz =

= 1.51 w/m
2
k
Qpiz =K * A* = 1.51*1.21*110 = 200.981
41





3.3.4.Calculul racordurilor coloanei de desorbtie


Diametrul fiecarui raport se calculeaza din ecuatia debitului volumetric care
circula prin acel record.
di =


Viteza se adopta functie de natura substantie care circula
V =0.5-2 m/s pentru lichid
V = 10-20 m/s pentru gaz , vapori
1. racordul de alimentare a aburului saturat in coloana de desorbtie
Mvab =

= 0.0885
2 . racord re introducere a gazului inert in coloana de desorbtie este egal cu
racordul de evacuare a gazului inert din coloana de absorbtie
d2 = 0.028 d2 stas = 38x3.6
3.racordul de alimntare a coloanei de desorbtie cu faza lichida cu diametrul
racordului egal cu diametrul racordului de evacuare a fazie lichidedin coloana de
absorbtie
42

d3= 0.34 d3 stas=368x5
4. racordul de evacuare a fazei gazoase din coloana de desorbtie
Mv = Gv +

= 0.09076 +

= 0.9171
5.racord de evacuare a fazei lichide din coloana de desorbtie
Mv = Lv +

= 0.000625+

= 0.00071



3.4.Calculul pompei centrifuge

Pompa centrifuga este un utilaj care transforma energia mecanica in energia
fidraulica .
Din punct de vedere constructive exista pompe cu elemente mobile de
exemplu:pompe cu piston, pompe rotative
-pompa centrifuga si pompe fara elemente mobile
Avantaje:
Pompa centrifuga are un debit constant si usor de reglat prin amplasarea
unor robineti sau ventile pe conducta de reglare in plus ele sunt utilaje ieftine , pot
fi cuplate direct la motor , ocupa spatii mici si pot transporta material corozive.
De aceea pentru transportarea solutie NH3 din instalatia de separare se alege
utilizarea pompelor centrifuge .
Puterea pompei se calculeaza cu relatia :
P =


Ptot = cantitatea totala de energie imprimata unitatii de volum de lichid ce
trebuie transportat
Mv debitul volumetric de lichid transportat
T = randamentul total al agregatului de pompare
T = 0.4 -0.6
energia totala necesara transportului unitatii de volum de lichid se
calculeaza conform ecuatiei Bernoulli ca o suma a 4 termeni.
p tot = p static +p dinamic + p geom + pp
p static = p2 p1 = (2-1.033)*9.81*10000 = 94862.7 Pa
43

p dinamic =

= 512.61
v2 =

= 1.015
Taf = 32.13

32.13
= 995.148
p geom = *g*H = 995.148*9.81*11 = 107386.42 Pa
pp = + pl+ psch
= *


Re =

= 40123.7
l = 775.36* 10
-6

= 190
=coefficient de frecare se determina graphic din diagram lui Moody functie de
criteriul Re si


= 0.031
= *

= 0.031*

= 11350.72 Pa
pl = *

=(5*1.56+2*5.24+0.1+1)*

= 9934.44 Pa
p tot = p static +p dinamic + p geom + pp =
=94862.7+ 512.61+107386.42+26285.16 = 229046.89 Pa
P =

= 0.4 Pa
Dupa calculul puterii pompei se calculeaza puterea instalata
Pinst = *P , kw
= coefficient ales dintr-un table functie de puterea calculate
Pinst = *P= 0.4*2 = 0.8 kw








44

3.5.Dimensionarea rezervoarelor

Dimensiunea rezervoarelor se realizeaza functie de timpul de depozitare in
rezervor
Volumul de solutie depozitata
V = Mv * t , m
3
T = 3h
Se adopta un anumit coefficient de umplere a rezervorului notat cu
= 0.70.8 , in acest caz volumul rezervorului
Vrez =

, m
3
V = Mv * t = 0.000625*3*3600 = 6.75 m
3
Vrez =

= 9.64 m
3
Se adopta raportul

= 1.5-2.5
H = a * D , m
D=

, m
D=

= 2.015 m
H = a * D = 1.5*2.015 = 3.0225 m

4.Consumul de materii prime si auxiliare

Material prima pentru coloana de absorbtie o constituie:
- absorbantul ce este introdusa in coloana de absorbtie cu un debit Lm
- amestecul gazos aer ammoniac cu un debit de intrare
Necesarul zilnic de materie prima pentru coloana de absorbtie :
Lm *24 h =2157.7572 kg/h
Materii prime auxiliare necesare in instalatia de separare a NH3 sunt :
- abur saturat la 2 ata
Mmab = Mma + Mmc , kg/s
Mmab = Mma + Mmc =0.0109
-energie electrica
P = 0.8 kw
45

-neceasrul zilnic de abur saturat de 2 ata este de:
Mmab ,zi = Mmab*24*3600 = 0.0109*24*3600 = 941.76 kg/s

































46

Bibliografie :
1.Procese si utilaje in industria chimica , R.Z.Tudose s.a. ,Editura Didactica si
pedagogica ,Bucuresti ,1976
2. Operatii si utilaje in industria chimica , Em.A.Bratu , volumul 1-3 ,Editura
Tehnica ,Bucuresti 1984-1985
3.FDT si utilaje pentru industria chimica , indtumar de proiectare ,R.Z.Tudose ,
1990
4. Procese si aparate in industria chimica , Pavlov s.a , Bucuresti ,1991