Sunteți pe pagina 1din 17

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ

VETERINARĂ A BANATULUI TIMIŞOARA

FACULTATEA DE TEHNOLOGIA PRODUSELOR


AGROALIMENTARE

TEMA PROIECTULUI:

DISTILATOARE TIP COLOANA

Coordonator:

Student:
Timișoara 2011
DISTILAREA

Operaţia unitară cu transfer de masă şi căldură care presupune distribuţia


componentelor unui amestec pe baza diferenţei de volatilitate a acestora.
Se practică variantele: distilarea simplă, antrenarea cu vapori de apă, sau
cu un alt purtător inert(aer, azot, etc), stripare, distilarea azeotropă,
rectificare(rectificare azeotropă), distilarea extractivă etc.
folosDistilarea produce apa de calitate foarte bună prin aducerea apei sursa la
punctul de fierbere şi răcirea(condensarea) vaporilor de apă rezultaîi într-un
circuit separat. În general contaminanţii rămân in biler când apa se transformă
în vapori, astfel că apa rezultată este curăţată substanţial de contaminanţi.
Intreţinerea unităţii de distilare implică spălarea regulata a vasului boilerului de
peliculă de contaminanţi depusă.
Distilarea purifică apa de o mulţime de substanţe dăunătoare sănătăţii dar nu
şi de compuşii organici cu puncte de fierbere mai mici de 100 de grade Celsius
care se evaporă şi se condensează odată cu apa.
Distilarea necesită însă cantitaţi uriaşe de energie şi de aceea folosirea ei se
limitează la mici sisteme casnice sau de laborator.

DISTILAREA SIMPLĂ ŞI DISTILAREA FRACŢIONATĂ

Distilarea simplă

2
Distilarea fracţionată

Spre deosebire de separările pur mecanice, care se bazează pe diferenţa


de densitate, dimensiunile particulelor, mediile filtrante etc, în transferul de
masă dintr-o fază în alta se folosesc diferenţele de presiuni de vapori,
concentraţie şi solubilitate.
Fenomenul fizic ce stă la baza trecerii substanţelor dintr-o fază în alta este
difuziunea.
Partea de studiu care se ocupă cu fenomenele şi legile de separare ale
amestecurilor omogene prin difuziune se numeşte transfer de masă, iar
operaţiile care folosesc difuziunea poartă denumirea de operaţii de transfer de
masă sau operaţii de difuziune.
Cele mai importante operaţii de transfer de masă sunt: distilarea,
rectificarea, absorbţia, extracţia, cristalizarea, adsorbţia, uscarea.
Există o mare asemănare între legile transferului de masă şi legile de bază
ale transferului de căldură.
Căldura nu este o substanţă ci o energie. Când se transferă căldură dintr-
un loc în altul nu rămâne un spaţiu liber şi nici nu este nevoie de un spaţiu
suplimentar în noul loc.
La transferul de masă avem de a face cu o curgere materială. Substanţa
părăseşte spaţiul în care se află şi trebuie să ocupe un alt loc în noul spaţiu.

3
Deplasarea moleculară a componentelor unui amestec se numeşte
difuziune. Direcţia de deplasare este dată de sensul de variaţie a concentraţiei
componenţilor în fazele respective.
Procesele de transfer de masă sunt procese reversibile, adică substanţa
poate să treacă dintr-o fază în alta, în funcţie de concentraţia ei în cele două faze
şi de condiţiile de echilibru.

Aparatele de distilare
După modul de funcţionare, aparatele de distilare, se împart în două mari
categorii şi anume: aparate cu funcţionare discontinuă (alambic simplu şi
coloană discontinuă) şi aparate (instalaţii) cu funcţionare continuă (alambic cu
alimentaţie continuă de tip Armagnac şi coloane de distilare).
Cele din prima categorie se mai clasifică şi în funcţie de proporţia
vaporilor condensaţi în timpul distilării. Din acest punct de vedere se cunosc:
aparate cu condensare totală a vaporilor (alambicuri obişnuite) şi aparate cu
condensare parţială a vaporilor (prevăzute cu deflegmator).
Din cele mai vechi timpuri şi până în prezent, rezultate excelente au fost
obţinute cu aparate simple (alambicuri), construite din tablă de cupru. Ele
cuprind următoarele părţi componente: corpul (căldarea), capacul şi
serpentina - introdusă într-un vas cu apă rece şi în care se desăvârşeşte
condensarea vaporilor, îndeplinind deci rol de refrigerent. Legătura între capac
şi serpentină, la intrarea în refrigerent, este realizată prin conducte de cupru, de
diferite mărimi şi forme, între care cea care se aseamănă cu un găt de lebădă
este mai des întâlnită.
Distilarea dublă cu alambicuri (tip Charente). Cu aceste aparate în
capacitate de 250-450 l se efectuează, de obicei, o dublă distilare, la foc direct.
În prima etapă are loc o distilare simplă, când se urmăreşte extragerea
din vin a întregului conţinut în alcool, iar în a doua etapă o distilare fracţionată,
când se separă ″ frunţile″ , ″ mijlocul″ şi ″ cozile″ .
Distilarea continuă cu coloane. Instalaţiile prezintă un înalt grad de
tehnicitate, fiind echipate cu evaporator, coloană de epuizare, coloană de
concentrare cu talere, condensatoare, coloană suplimentară pentru separarea
alcoolului metilic, preîncălzitor, dispozitive de reglare a alimentării cu vin şi a
presiunii de vapori, felinare de control ş.a.
Aceste instalaţii permit un flux continuu de distilare a vinului, au o
productivitate ridicată, realizând distilate cu concentraţii în alcool de 65-60 vol.
%.

4
DISTILAREA ÎN PELICULĂ

Acest procedeu de distilare presupune scurgerea miscelei în pelicule


subţiri pe suprafeţe de obicei verticale, metalice, neîncălzite sau încălzite.
Fluxul de miscelă poate fi descendent, în cădere liberă sau ascendent , ridicat
sub acşiunea unui jet de abur.
Distilarea în peliculă este preferată în etapa iniţială , în care se lucrează la
temperaturi scăzute , deoarece folosirea suprafeţelor intens încălzite pentru
eficientizarea procesului din etapa finală, poate afecta substanţele termolabile
din uleiurile vegetale. Factorii care influenţează randamentul distilării în
peliculă sunt: temperatura la care se desfăşoară procesul, mărimea vacuumului
şi consumul de abur exprimat prin raportul gravimetric, grosimea peliculei,
depind de proprietăţile fizice ale miscelei şi de propprietăţile şi poziţia
suprafeţelor metalice pe care se formează pelicula de miscelă.
În condiţii de distilare la presiune atmosferică, creşterea tenâmperaturii
finale la 120-150°C şi a aburului la 150°C , influenţează pozitiv de eliminare a
solventului, la un raport gravimetric de max 3, după această valoare, creşterea
consumului de abur devine neraţională.
Depresiunea optimă la care se lucreză prin această metodă este max 450
mmcolHg: aceasta favorizează creşterea concentraţiei miscelei, după această
valoare, procedeu devine neeconomic.
La distilarea sub vacuum, creşterea temperaturii aburului direct
influenţează pozitiv gradul de eliminare a solventului din miscelă.

DISTILAREA PRIN PULVERIZARE

Metoda constă în trecerea miscelei sub presiune prin duze speciale de


pulverizare şi formarea în interiorul aparatului a unei infinităţi de particule fine.
În acest fel, se asigură o suprefaţă mare de contact între faza lichidă şi de
vapori, micşorându-se durata procesului de distilare.
Factorii care influenţează dispersia miscelei sunt:
- Însuşirile fizice ale fazei lichide
- Condiţii de pulverizare
Distilarea prin pulverizare este un procedeu mai simplu, a cărui eficienţă
tehnologică şi economică se evidenţiază, numai c’nd se aplică miscelelor
concentrate, respectiv, în faza finală de distilare. Randamentul distilării apreciat

5
prin conţinutul final de solvent în ulei este influenţat direct de conţinutul iniţial de
benzină în miscelă.
Se observă că din analiza datelor , că benzina remanentă în ulei scade
liniar şi rapid, dacă concentraţia iniţială în benzină este mai mare de 50%. La
distilarea finală, când concentraţia iniţială de benzină în ulei este de 10-20%,
creşterea temperaturii peste 110°C se justifică economic, dar poate duce la
înrăutăţirea calităţii uleiului .Presiunea remanentă în instalaţie este direct
proporţională cu conţinutul de benzină în miscela finală.
Folosirea concomitentă a injecţiei de abur direct în aparatele de distilare
finală, îmbunătăţeşte apreciabil eficienţa distilării.Se pot folosi pulverizatoare
centrifugale, la care jetul de lichid se trensformă în picături datorită forţei
centrifuge sau pulverizatoare pneumatice cu gaze sau cu abur. În acest caz, de pe
suprafaţa lichidului, gazul deprinde straturi subţiri care se rup şi se transformă în
picături, în câteva secunde.

Distilarea cu aburi si cu apă

Distilarea cu aburi ,este cea mai comună metodă in producţia de uleiuri


esenţiale , implică un flux de abur într-o încapere în care se află materialul brut
din plante. Aburul provoacă formarea unor mici saci care conţin ulei
esenţial.Aburul care conţine ulei esenţial este dirijat apoi spre o altă încăpere în
care aburul este condensat şi unde acesta devine din nou apa (hidro distilarea
este un procedeu identic prin care materialul brut din plante este pus la fiert , iar
aburul captat este de asemenea răcit într-o altă încăpere).Uleiul şi apa sunt pe
urma separate , apa este totuşi reţinută pentru ca încă mai conţine esenţa din
plantă.
Un număr ridicat de factori detrmină calitatea finală a uleiului esenţial
obţinut prin distilarea cu abur. Pe langa materialul brut în sine , mai importante
sunt temperatura , presiunea , timpul , calitatea echipamentului cu care se
efectuează distilarea. Uleiurile esenţiale sunt nişte produse extrem de
complexe , fiecare fiind format din sute chiar mii de molecule care formează
împreună aroma uleiului şi proprietăţile sale terapeutice. Câteva dintre molecule
sunt structuri foarte delicate care pot fi distruse de anumiţi factori din mediul
înconjurător. Cele mai bune uleiuri sunt acelea care sunt produse lent , cu
răbdare .

6
Temperatura camerei de extracţie nu trebuie să fie prea ridicată pentru ca
din nou se pot distruge sau altera anumite componente. Acest lucru este valabil
şi pentru camera sub presiune.

AUTOMATIZAREA COMENZII ŞI A CONTROLULUI LA


APARATELE DE DISTILARE-RECTIFICARE

Conducerea automată a aparatelor de distilare , respectiv a celor de


distilare-rectificare a spirtului, permite înlăturarea greşelilor ce se pot face de
către personalul de deservire şi creează posibilitatea obţinerii unei producţii
constante cantitativ şi calitativ. Introducerea automatizării la coloanele de
distilare –rectificare măreşte productivitatea muncii şi uşurinţa condiţiilor de
lucru în această fază tehnologică.
Ţinând seama de faptul că majoritataea aparatelor de distilare-rectificare
actuale sunt cu funcţionare continuă, ele se pretează bine la introducerea
automatizării complexe a întregului proces . Cu toate acestea , trebuie arătat că ,
deşi au existat aceste posibilităţi , abia de câtiva ani a început să se introducă pe
scară mai largă automatizarea aparatelor de distilare-rectificare. Ca elemente de
automatizare, până în prezent s-au folosit mai mult reglarea automată a aducerii
aburului în coloană , a evacuării borhotului şi apoi de luter şi respectiv,
aducerea apei la deflegmatoare-răcitoare. În cele mai multe cazuri, pentru
reglare, s-au folosit regulatoare cu acţiune directă.
În procesul de distilare-rectificare se urmăreşte separarea alcoolului mai
întâi din plămezile fermentate , apoi din soluţiile apoase, în aşa măsură, încât
componentul final , respectiv spirtul, să fie cât mai pur. În procesul de distilare-
rectificare, operaţiile ce se execută sunt dirijate în funcţie de indicaţiile date de
aparatele indicatoare de măsură şi control. Ca urmare a indicilor citaţi la aceste
aparate , se modifică un parametru sau altul, pentru a aduce ansamblul de
parametrii la anumite valori care permit obţinerea unui produs final cu anumiţi
indicatori fizico-chimici.
Conducerea manuală însă , în mod inevitabil , nu permite o anumită fineţe
a reglării, astfel că în consecinţă se poate înrăutăţii calitatea produsului obţinut
final, se poate micşora capacitatea aparatului sau se pot mări pierderile de alcool
în borhot ori în apele de luter.

7
Dezechilibrul care poate apărea la un moment dat în coloanele de distilare
–rectificare poate fi repede remediat atunci când cel putin o parte din parametrii
de funcţionare ai coloanei sunt reglaţi automat.
La o coloană de distilare , elementele asupra cărora trebuie să se îndrepte
atenţia sunt: debitul de alimentare al coloanei, temperatura plămezii introduse,
cantitatea de flegmă, cantitatea de flegmă, cantitatea de abur introdusă în
coloană, precum şi felul introducerii direct sau indirect-cantitatea de condensat,
debitul şi temperatura apei la răcire –deflegmare, debitul de vapori ce intră în
deflegmator şi răcitor, debitul de distilat ce iese din coloană sub formă lichidă.
Între toate elementele menţionate, pentru o bună funcţionare a coloanei,
trebuie să fie o anumită corelaţie. Modificarea unui singur parametru atrage
după sine perturbaţii în funcţionarea normală a coloanei; pentru aducerea
coloanei la o funcţionare normală trebuie corectat elementul perturbător.
La o coloana de distilare-rectificare, cel mai des se acţionează asupra
temperaturilor , asupra alimentării şi asupra presiunilor din coloană. Dacă
asupra acestor parametri se acţionează corect şi în cele mai indicate locuri din
fluxul tehnologic , se poate obţine în general o funcţionare bună a coloanei.s

STABILIREA REGIMULUI OPTIM DE FUNCTIONARE A UNEI


INSTALATII DE DISTILARE ATMOSFERICA SI IN VID

Functionarea in conditii de optim a unei instalatii presupune alegerea unei


functii obiectiv tehnice sau tehnico – economice. In cazul unei instalatii de tip
DAV ca functii obiectiv tehnice sunt recomandate: maximizarea productiei de
distilate sau minimizarea consumurilor specifice. Se pot asocia si alte functii
obiectiv.Se urmăreşte maximizarea productiei de distilate atmosferice in
corelare cu consumurile energetice. Pe baza analizelor tehnologice efectuate pe
un interval de timp de 3 – 4 ani la o instalatie DAV, s-au selectat parametrii
tehnologici care influenteaza productia de distilate.
Analiza acestor date functie de capacitatea de prelucrare exprimata in
procente fata de proiect evidentiaza faptul ca randamentul in produse albe este
determinat de capacitatea de prelucrare, de temperatura de incalzire a titeiului in
sistemul de recuperare a caldurii si in cuptoare si de atingerea sarcinii termice
de proiect pentru sectiile cuptoarelor.
Principalele consumuri de utilitati si enegii folosite la functionarea
instalatiei sunt: abur de 5 ata ºi 15 ata, apa de racire de turn, energie electrica si

8
combustibil (lichid si gaze de rafinarie). Acestea sunt prezentate sub forma de
consumuri orare si raportate la tona de titei prelucrat (consumuri specifice).
Analiza acestor date confirma atingerea regimului optim de operare intr-
un domeniu de 80 – 83 % din capacitatea proiectata atat din punct de vedere
tehnologic, cat si energetic.

INTEGRAREA PROCESELOR REACTIE-SEPARARE IN COLOANE


DE DISTILARE CATALITICA.
STUDIU DE CAZ LA SINTEZA TAME DIN IZOAMILENE SI
METANOL

Procesele de separare reactiva, de exemplu cel de distilare catalitica, sunt


combinari ale unui proces unitar – reactia chimica cu o operatie unitara de
separare a unor componenti, ambele etape ale procesului tehnologic avand loc
in acelasi aparat. Prin aceasta cuplare se poate realiza vehicularea unor
componenti dintr-o faza in cealalta, in scopul controlarii compozitiei fazei in
care se produce transformarea chimica, prin aceasta ocolindu-se limitarea
conversiei la reactiile reversibile sau, in anumite situatii, cresterea selectivitatii
in produsi intermediari.
Tert-amil, metil-eterul (TAME), produsul avut in vedere in prezenta
lucrare, aditiv utilizat pentru combustibili din clasa benzinelor, se obtine din
izoamilene si metanol in prezenta de catalizatori acizi, de regula rasini
schimbatoare de ioni. Izoamilenele folosite in proces sunt introduse sub forma
unei fractii de hidrocarburi rezultata din instalatia de cracare catalitica, astfel ca
sunt insotite de hidrocarburi inerte pentru acest proces. In plus, reactiile de
sinteza a TAME sunt reversibile, conversia izoamilenelor la acest produs fiind
limitata termodinamic. In aceste conditii, o combinare a etapei de transformare
chimica cu cea de separare a TAME intr-un singur utilaj, se profileaza ca o
alternativa avantajoasa pentru acest proces.
Scopul prezentei lucrari este de a crea un modul de simulare a unei
coloane de distilare catalitica pentru procesul de sinteza a TAME, folosind
pachetul de programe comercial HYSYS. Se analizeaza structura cea mai
avantajoasa si dispunerea elementelor interne ale coloanei de distilare catalitica,
precum si eficienta utilizarii acesteia, comparativ cu schema clasica, formata din
unitati distincte de reactie si respectiv separare.

9
Fig. 14. Schema de calcul pentru o instalaţie de distilare izotopică cu coloană de
umplutură

1. Lichefiator de
hidrogen
2. Condensor
3. Coloană de distilare
4. Umplutură
5. Fierbător
6. Cămasă vidată
7. Ecrane de radiaţie
8,9 Surse de curent
pentru incălzitoarele
electrice
10. Rezervor de gaz
(H2+HD)
11. Rezervor de gaz
(H2)
12. Unitate de
purificare a
hidrogenului
13,14 Pompe de vid

10
Fig. 15. Schema de calcul pentru asemănarea coloanelor de distilare cu umplutură
(a) şi a coloanelor de distilare cu film de lichid (b), detaliu pentru coloana b (c)

APARAT PENTRU DISTILAT APA tip DC 1.2

DESTINATIE

• Aparatul de distilat apa tip DC este utilizat in reteaua sanitara, institute de


cercetare, in laboratoarele de analize fizico-chimice, etc.

CARACTERISTICI TEHNICO-CONSTRUCTIVE:

• Constructie integrala din sticla pe traseul de distilare;


• Distilatorul este inglobat intr-o carcasa metalicade protectie;
• Dimensiuni de gabarit (HxlxL): 470x250x170 mm;
• Capacitatea utila a evaporatorului: 0,8 l;
• Debitul minim de distilat: 0,8...1,2 l/ora;
• Debitul maxim al apei de racire (temperatura max.20°C): 22 l/ora
• Puterea maxima absorbita: 750 W
• Masa: max.7 kg
• Garantie 36 de luni exceptand vasele din sticla
• In pret este inclus sistemul de protectie la intreruperea alimentarii cu apa.

11
Optional se ofera urmatoarele accesorii:

• filtru de apa din PE pentru retinerea impuritatilor mecanice.

APARAT PENTRU DISTILAT APA, tip DC 4.0

CARACTERISTICI TEHNICO-CONSTRUCTIVE:

• Constructie intergrala din sticla pe traseul de distilare;


• Distilatorul pozitionat pe un cadru de inox;
• Debitul minim de distilat: 3,0...5,0 l/ora;
• Debitul maxim al apei de racire (temperatura max. 20 °C): 25 l/ora;
• Puterea maxi,a absorbita: 2200 W;
• Garantie: 12 luni exceptand vasele din sticla
• In pret este inclus sistemul de protectie suprasarcina elementelor
incalzitoare.

12
Optional se ofera urmatoarele accesorii:

• filtru de apa din PE pentru retinerea impuritatilor mecanice

Distilatoare cu recipient de stocare

Distilatoarele GFL produc apa ultrapura, cu conductibilitate scazuta (2.3 µ-


Siemens/ cm, la 20°C) fara bacterii sau sulf.

Caracteristici:

• Posibilitate de dispunere pe perete.


• Rezistentele de incalzire, coloana de racire si tancul de stocare a apei
monodistilate sunt fabricate din otel inoxidabil. Consum economic de
energie.

13
• Aparatul se opreste automat cand rezervorul de stocare s-a umplut si
porneste automat pentru reumplere.
• Protectie impotriva functionarii uscate si impotriva functionarii cu apa
murdara.
• Tub pentru eliminarea dioxidului de carbon.
• Lampi de control.
• Usor de folosit si intretinut. NU NECESITA SUPRAVEGHERE !

Detalii tehnice:

Debit (l/h) Capacitate Debitul de Dimensiuni Calitatea apei


a tancului apa exterioare obtinute
de stocare necesar Lxlxh (cm)
(l) racirii (l/h)
Min 2 4 30 54 x 29 x 2.3 µ-S/cm, la 20°C
42
Max 12 24 198 78 x 41 x 2.3 µ-S/cm, la 20°C
67

Distilatori pentru solvenţi serie Industriale

Caracteristici

Aparatele din seria Industriale ,sunt instalaţii de distilare/uscare ,cu un


evaporator basculant sau fix (M)-cu operativitate fie la presiune atmosfericã sau
sub presiune,destinate special la recuperarea şi reciclarea solvenţilor
contaminaţi,cu contaminanţi solizi; în acest caz se obţine un reziduu, în care va
lipsi solventul.Aceste instalaţii sunt produse în serie cu capacitatea de încãrcare
de 150,250,400 litri.

Principiul de funcţionare

Fierberea solventului are loc într-un evaporator .Acest evaporator este


înfãşurat într-o manta prin care circulã ulei diatermic, acesta din urmã fiind
încãlzit cu ajutorul unor rezistenţe electrice .Mantaua este legatã cu o baie de
ulei,iar nivelul uleiului poate fi controlat viziv, şi cu un robinet de evacuare.
Circulaţia uleiului în timpul încãlzirii este naturalã(principiul difuziunii

14
cãldurii), sau forţatã (pompa P). Pompa de circulaţie al uleiului diatermic este
obligatorie pentru toate instalaţiile cu încãrcare automatã (C),pentru instalaţii cu
capacitate utilã superioarã a 150 de litri,sau în cazul în care se doreşte a se
utiliza temperaturi superioare a 180°C. O pompã de presiune cu inel lichid
alimentatã în circuitul închis ,cu sistemul de reducere a vaporilor ce evitã
fenomene de poluare ,creazã o depresiune în interiorul evaporatorului,ceea ce
duce la o scãdere a temperaturii de fierbere al solvenţilor .Depresiunea creatã de
pompa de presiune este utilizatã în mod manual sau automatic (C) pentru
încãrcarea solventului de distilat. Un rotor cu braţe raşchiante cu lame reglabile
în interiorul evaporatorului,acţionat de un reductor,agitã continuu produsul de
tratat ,permiţând complecta extracţie al solventului,evitând şi încrustarea
pereţilor evaporatorului . Instalaţiile executã automat doua cicluri : -o primã
fazã de distilare ;care poate fi la presiunea atmosfericã sau vid -o a doua fazã de
uscare;care vine în general efectuatã în condiţii de vid ,ce determinã o
complectã separare al solventului reziduu şi contaminanţi,evitându-se astfel
decompoziţia.Vaporii de solvent din faza de distilare sunt canalizaţi cãtre un
condensator ,rãcit fie prin aer cu ajutorul unui motoventilator(A),fie apã (W) ,iar
condensatul format este recuperat într-un rezervor. Rezidurile solide rezultate în
urma procesului,se prezintã de obicei sub formã de granule (praf), şi sunt
evacuate prin bascularea evaporatorului.

Cicluri operative

Ciclul operativ , în funcţie de tipul instalaţiei,poate fi :

-discontinuu; încãrcarea solventului se face cu ajutorul unei pompe ce creazã o


depresiune , şi evacuarea manualã a rezidurilor solide rezultate în urma
procesului.Durata ciclului este în medie de 3.30-5.00 ore

-continuu(Cn), încãrcarea solventului şi evacuarea rezidurilor solide rezultate în


urma procesului ,este automatã.Instalaţiile pot funcţiona fãrã întreruperi 24 din
24 de ore.

Siguranţa

-În partea superioarã a evaporatorului ,se aflã un robinet de siguranţã pentru


suprapresiune

-încãlzirea este controlatã termostatic ,printr-un dublu control

15
-circuitele de condensare sunt controlate continuu pentru a preîntâmpina o
eventualã supraîncãlzire sau o insuficientã rãcire

-instalaţiile cu ciclu continuu,sunt dotate cu circuite de autocontrol,care


semnaleazã acustic şi viziv eventualele disfuncţiuni

Solvenţi distilabili

-solvenţi -inflamabili sau neinflamabili-cu temperaturi de fierbere superioare a


200°C

-solvenţi inflamabili cu temperaturi de autoaprindere apropiate temperaturii de


fierbere

-solvenţi şi/sau contaminanţi ,termolabili,pentru a evita decompoziţia

Randament

Recuperarea solventului se face aproape în totalitate ,cu reziduri rezultate în


urma procesului ce prezintã în urma analizelor chimice concentraţii inferioare
limitelor admise ,astfel încât nu pot fi considerate reziduri toxice sau nocive.

Instalatii de producere de apa pentru injectii prin distilare


• Cu 3 pana la 7 coloane de distilare
• Capacitati intre 50 si 13.200 litri/h
• Incalzire electrica sau cu abur industrial
• Posibilitate de extragere de abur curat dupa
prima coloana
• Dispozitiv de documentare si inregistrare a
procesului.

• Documentatie si servicii complete de validare.

Instalatii pentru distilare

Instalatii de distilare continue (cu coloana) sau discontinue (cu blaze), cu


gestiune manuala sau automata a procesului, destinate obtinerii de distilate de
inalta calitate din vinuri sau alte sucuri fermentate.

16
BIBLIOGRAFIE:

1.http://www.caloris.ro/content/distilatoare1.htm
2.http://www.proanalysis.ro/distilatoare.html
3.http://www.expert-trade.ro/gfl.html
4.http://www.analiticlaboratory.ro/produse/1031-distilatoare/1138-distilatoare-
automate/362-distilatoare-automate---modelele-2202-2204-2208.html
5.http://www.didactice.ro/detalii_produs.php?id_produs=49
6.http://www.borland.com
7.http://formeco.com/indrum.htm
8.http://www.evaporator.com/waste_typical_layout.html
9.http://www.wipo.int/pctdb/en/ia.jsp?IA=FR2004/001052

17