3.3.

2 EXTRACȚIA ULEIULUI PRIN ANTRENARE CU VAPORI DE

APA
Desi este o tehnologie veche, care prezinta dezavantajul modificarii compozitiei de
substante volatile din planta de origine, este totusi cea mai frecvent utilizata datorita simplitatii
instalatiei, randamentelor de extractie destul de bune si costurilor economice mai mici.
Aceasta tehnologie de antrenare cu vapori de apă se aplica atât la nivel de laborator cit si
la nivel industrial cunoscind mai multe variante ca rezultat al modificarilor si imbunatatirilor
aduse (antrenare cu vapori de apa la foc direct, antrenare in curent de aburi si aici distingem
varianta cu aburi direct si cu aburi indirect, antrenare in curent de vapori uscat, antrenare sub
presiune redusa – vid, andrenarea cu aburi sub presiune, distilarea in flux continuu – Biolandes,
tehnica extractiei prin hidrodifuziune in care circuitul aburului este invers decit la sistemul
clasic).
Principiul metode
Consta in faptul ca substantele volatile din compozitia produsului vegetal sunt antrenabile in
prezenta vaporilor de apa, chiar daca temperaturile lor de fierbere sunt de regula mult mai mari
decit temperatura de fierbere a apei (pot avea temperaturi de fierbere de pina la 250 0C). Vaporii
de apa antreneaza si deci se incarca cu substantele volatile din produsul vegetal cu care intra in
contact si le poartă pina la punctul de condensare al instalatiei (refrigerent) unde vaporii se
lichefiaza iar uleiul volatil nefiind solubil in apa se separa de aceasta prin stratificare. De regula
densitatea uleiului volatil este mai mica decit densitatea apei si in concluzie el va forma un strat
deasupra apei de antrenare.
De regulă procesul de antrenare cu vapori de apă este precedat de un proces de difuziune
a uleiului volatil din celulele vegetale (secretoare si de depozitare). Acest proces dureaza mai
mult sau mai putin in functie de localizarea uleiului volatil in planta si de natura chimica a
substantelor volatile pe care le contine uleiul volatil. In general acest proces dureaza mai mult la
radacini, semnite, material lemnos si mai putin la frunze, flori, herba in general.
In conditiile in care difuziunea uleiului volatil este greoaie sau cind uleiul volatil obtinut
are viscozitate mare – ramânând pe peretii instalaţiei – refrigerentului - , se adaugă (peste
produsul vegetal) in procesul de distilare un solvent organic (n hexan, xilen, benzen) în proporţie
de cca 1% faţă de plantă. Solventul organic are rolul de a favoriza procesul de difuziune a
uleiului volatil din produsul vegetal si in acelaşi timp de a solubiliza anumite componente
volatile mai greu antrenabile şi care au viscozitate mare in stare lichida.
Obtinerea uleiului volatil este preferabil sa se realizeze folosind produs vegetal in stare
proaspata pentru a evita pierderile de ulei prin uscare si in acelasi timp pentru a evita eventualele
modificari ale compozitiei chimice a plantei în procesul uscării.
In conditii de laborator se foloseste o instalatie de distilare tip Neo Clevenger conform figurii de
mai jos.
In instalatia de laborator antrenarea cu vapori se realizeaza prin recircularea apei in instalatie
(prin tubul 6), iar produsul vegetal este in contact permanent cu apa.

1-Balon de distilare; 2-Tub de dirijare a vaporilor; 3- Refrigerent orizontal; 4-Refrigerent

ascendent;5-Tub gradat pentru colectare ulei; 6-Braț de legătură pentru recircularea apei; 7-
Robinet de golire.
Din punct de vedere industrial exista instalatii de antrenare cu vapori de apa cu diverse
imbunatatiri
 produsele aromatice neantrenabile cu vaporii de apă nu pot fi recuperate.
 Alambic de distilare a plantelor
1 – Coloană ; 2 - Gură de alimentare ;3 – Capac ;4 –
Blaz de distilare ;5 – Manta ;6 – Manta dublă ;7 –
Condensator ;8 – Serpentină ;9 – Ulei volatil ;10 –
Vas de separare ;11 – Sifon de apă distilată ;12 –
Recirculare apă ;13 – Gură de golire ;14 – Robinet de
golire ;15 – Purjare vapori
Antrenarea cu vapori se practica în mai multe variante:
 antrenarea la foc direct;
 antrenarea în curent de vapori;
 antrenarea în curent de vapori
uscati;
 antrenarea cu abur sub presiune;
 antrenarea la presiune redusă (vid)

Fenomenul fizic care are loc în cazul antrenării cu vapori este bazat pe legea aditivităţii
presiunilor de vapori ale componentelor unui amestec, conform căreia amestecul fierbe la
temperatura la care suma presiunilor parţiale ale componentelor ajunge să fie egală cu
presiunea atmosferică.

Tehnologiile noi de extracţie a uleiurilor volatile elimină o parte din inconvenienetele

metodelor clasice de antrenare cu vapori sau extracţie cu grasimi – evitind modificarile ce pot sa
apar in structura comonentilor termolabili sau usor oxidabili . In aceste tehnologii se lucreaza la
temperaturi contrlolate, in mediu inchis sa cu solventi de extractie inerti cum sunt fluidele
supercritice (CO2 la presiuni ridicate).
Sunt prezentate mai jos citeva dintre tehnologiile moderne de extractie:

 Extractia uleiurilor volatile prin Hidrodifuziune

Principiul acestui nou procedeu constă în a injecta vaporii de apă de sus în jos pentru a traversa
produsul vegetal depus pe o sită din inox cu care este prevăzut coşul de alimentare cu produs
vegetal, al instalaţieie şi bine repartizat în interiorul vasului metalic. După acţiunea asupra
vegetalului – în mişcarea gravitaţională – vaporii ating imediat zona de răcire şi de condensare.
Amestecul de apă şi ulei condensat trece în vasul de condensare, şi apoi în separatoarele
florentine unde uleiul rămâne deasupra apei .

Prin procesele de osmoză hidrodifuziunea aduce importante progrese industriei de uleiuri

eterice, inversând total procedeul distilării clasice.

. Hidrodifuzor Schimdt
1-Intrare abur; 2-Blaz distilare; 3-Coş cu
produs vegetal; 4-Condensator; 5-Ştuţ golire
amestec apă-ulei; 6-Separator florentin
Avantaje: economie de timp, de energie, de
apă de răcire, lipsă degradări chimice şi
olfactive pentru ulei, instalaţie mai simplă

 Extractia uleiurilor volatile folosind Coloana cu conuri rotative

Reprezintă un procedeu care a fost pus la punct şi realizat de Societatea Flavourtech Austria.
Prin această instalaţie se realizează un contact gaz-lichid mic şi foarte eficace. Acest sistem
oferă o ameliorare a metodelor tradiţionale de extracţie a uleiurilor volatile.

Avantaje: economie de timp, de energie, pierderi

materiale minime
Dezavantaje: nu rezolvă problema calităţii uleiului
Pot sa apara modificari in compozitia chimica a
acestuia

Produsul vegetal se încarcă prin partea de sus a coloanei – 1, curgând de-a lungul părţii
superioare a conurilor staţionare – 6, sub influenţa forţei gravitaţionale şi fiind întins pe suprafaţa
superioară a conurilor rotative – 7, într-un film subţire, sub efectul forţei centrifuge.
 Extractia uleiurilor volatile prin Hidrodistilare cu microunde sub vid
Prin acest procedeu distilarea se produce în absenţa unui solvent apos sau organic, solventul de
extracţie fiind considerat a fi doar apa prezentă în produsul vegetal (umiditatea acestuia). In
aceste condiţii se realizează în vasul de extracţie o antrenare azeotropică a uleiului volatil cu
vaporii obţinuţi doar din apa existentă în produsul vegetal (substanţele odorante împreună cu apa
din umiditatea produsului vegetal formează un amestec care distilă într-un interval de
temperatură dat – amestec azeotropic). Prin condensarea vaporilor rezultaţi în procesul de
hidrodistilare rezultă uleiul volatil şi apă (în cantitate foarte mică) uleiul separându-se de apă
prin decantare.

Instalaţia de hidrodistilare sub

vid
1-vas extractor; 2-generator
de microunde; 3-termostat; 4-
agitator; 5-manometru;
6,7,8,9,10,11-termometre; 12-
intrare apă de răcire;13-ieşire
apă; 14-condensator; 15-pompă
de vid; 16-vas de decantare
Avantaje : lipsă solvent,
antrenare azeotropică (ulei +
umiditate produs vegetal), se
obţine ulei lipsit de solvent
rezidual, economie de timp
(difuziune rapidă a uleiului –
microunde), calitate ulei
superioară

 Extracţia uleiurilor volatile cu fluide supercritice EFS

Este un procedeu modern care încearcă să înlocuiască tehnicile anterioare. Gazele
comprimate, în stare lichidă sau supercritică sunt considerate de mai multă vreme ca potenţiali
solvenţi pentru uleiurile volatile (punctul critic pentru un gaz lichefiat este punctul în care
proprietăţile fazei gazoase şi ale fazei lichide devin identice). Fluidele supercritice au masă
volumică şi proprietăţi de solvenţi asemănătoare lichidelor, dar în acelaşi timp, ele posedă
viscozitatea şi coeficientul de difuziune apropiat gazelor, putând să interacţioneze foarte eficient
în complexul “substanţă dizolvată – produs vegetal”, promovând o separare rapidă, aproape
spontană, a substanţelor din produsul vegetal de origine, dizolvate în lichidul supercritic.
Cel mai mult utilizat în acest tip de extracţie este bioxidul de carbon supercritic, deoarece
are toxicitate redusă, preţ convenabil, parametrii critici rezonabili, putere de dizolvare mare
pentru o gamă mare de produşi nepolari şi cu o polaritate redusă.
Condiţiile de extracţie la bioxidul de carbon lichefiat – presiune, debit, temperatură – se
stabilesc funcţie de materialul supus extracţiei şi a componenţilor care trebuiesc extraşi.
Avantaje:
fluidele supercritice (ex.CO2) – solvenţi ideali –
au masă volumică ca lichidele, vâscozitate şi
coeficient de difuziune apropiat gazelor, produs
natural, netoxic, preţ convenabil, parametri critici
buni (320C şi 73 bar)
separare rapidă - aproape spontană
randament maxim
solventul (CO2) se recirculă refolosindu-se
extracţie selectivă cu mare reproductibilitate şi
eficacitate
calitate superioară ulei (componenţii nu sufră
degradări termice sau oxidative)
prin reglarea parametrilor de lucru (presiune,
temperatură) se pot extrage orice principii active
 Instalaţia cu fluide supercritice

Superfluids 5-3 sep

Complexitatea cercetărilor din domeniu extracţiei substanţelor biologic active poate fi

perfecţionată prin noi concepte şi tehnici, in scopul cresterii calitatii si a randamentelor de
extractie.
Cele mai performante rezultate atiti din punct de vedere al randamentelor de extractie cit si din
punct de vedere al calitatii uleiului volatil se poate afirma ca s-au obtinut prin extractia cu fluide
supercritice.